Primarul municipiului Mangalia, Radu Cristian, trimis în judecată pentru infracțiuni de corupție

Suma totală pretinsă și primită ca mită depășește 620.000 de euro.

Publicat de Adina Sîrbu, 18 decembrie 2025, 14:41

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului Radu Cristian, primar al municipiului Mangalia, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, în formă continuată (două infracțiuni), spălare a banilor în formă continuată și instigare la folosirea, cu rea-credinţă, a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia (două infracțiuni).

Totodată, procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului V.A.Ș., administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, cu rea-credinţă, a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia.

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:

În perioada 2022 – 2025, inculpatul Radu Cristian, în calitate de primar al municipiului Mangalia, ar fi pretins și primit, atât direct, cât și printr-un intermediar, suma totală de 622.233 de euro, în legătură cu emiterea unor documente urbanistice și cu inițierea unor hotărâri de consiliu local, precum și în legătură cu alte demersuri ce țin de activitatea de primar.

Astfel, în schimbul sumelor de bani menționate anterior, inculpatul Radu Cristian ar fi întreprins următoarele:

– în perioada 2022 – 2024 ar fi pretins suma totală de 80.000 de euro, din care ar fi primit, printr-un intermediar, suma de 42.333 de euro, pentru a lăsa diverse persoane să desfășoare activități de comerț pe plaja sau în zona Portului Turistic Mangalia, fără a fi amendați sau închiși de către Poliția Locală Mangalia. Suma de bani menționată anterior ar fi fost primită sub forma achizițiilor unor obiecte vestimentare de lux;

– în cursul anului 2023 ar fi pretins și ar fi primit un folos, respectiv echivalentul sumei de 500.000 euro prin reducerea prețului de achiziție a activului unei societăți comerciale, pentru cesionarea unor contracte de închiriere privind terenuri aflate în Portul Turistic Mangalia;

– în cursul anului 2023 ar fi pretins suma de 50.000 de euro, din care ar fi primit suma totală de 30.000 de euro, pentru ca două persoane să nu fie controlate de către funcționarii din cadrul Primăriei municipiului Mangalia pe parcursul construirii unui imobil în stațiunea Neptun;

– în cursul lunilor ianuarie-februarie 2025 ar fi pretins și ar fi primit suma de 50.000 euro de la o persoană, pentru ca acesta din urmă să obțină de la Primăria municipiului Mangalia un Certificat de atestare a edificării/extinderii construcției realizate fără autorizație de construire pentru un imobil situat în stațiunea Saturn.

Totodată, inculpatul Radu Cristian ar fi disimulat și ascuns mare parte din sumele de bani menționate anterior, prin achiziția în anul 2023 a unui hotel din stațiunea Cap Aurora.

În perioada 2022 – 2025, inculpatul Radu Cristian i-ar fi instigat pe inculpatul V.A.Ș. și pe o altă persoană să achiziționeze din fondurile societăților comerciale administrate de aceștia două autoturisme marca BMW pentru suma totală de 942.284 lei și să achite din fondurile unei societăți costurile de service pentru unul dintre autoturisme. Cele două autoturisme ar fi fost folosite exclusiv de către inculpatul Radu Cristian, prin punerea lor la dispoziție, cu titlu gratuit, de către reprezentanții societăților respective.

Procurorii anticorupție au solicitat instanței de judecată, în urma investigațiilor financiare efectuate, confiscarea extinsă a sumei totale de 2.183.199,15 lei de la inculpatul Radu Cristian, întrucât acesta nu justifică dobândirea licită a sumei respective.

În vederea confiscării speciale a sumelor primite cu titlu de mită și a confiscării extinse, procurorii anticorupție au dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri imobile ce aparțin inculpatului Radu Cristian și soției acestuia.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța, cu propunerea de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

MANGALIA: Primarul suspendat Cristian Radu, în arest la domiciliu

Fostul primar este acuzat de comiterea mai multor infracțiuni de luare de mită și spălare de bani.

Publicat de Adina Sîrbu, 22 octombrie 2025, 19:40

Judecătorii de la Tribunalul Constanţa au înlocuit, miercuri, arestul preventiv cu arest la domiciliu pentru primarul suspendat al Mangaliei, Cristian Radu, cercetat pentru luare de mită şi aflat în arest preventiv.

Decizia magistraţilor nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Constanţa.

Conform Direcţiei Naţionale Anticorupţie, primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, a fost reţinut pe 21 august şi ulterior arestat preventiv pentru comiterea a 5 infracţiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată şi o infracţiune de spălare a banilor.

În perioada 2020 – 2025, inculpatul Radu Cristian, în calitate de primar al municipiului Mangalia, ar fi pretins şi primit, atât direct, cât şi printr-un intermediar, suma totală de 645.000 de euro, în legătură cu emiterea unor documente urbanistice şi cu iniţierea unor hotărâri de consiliu local, precum şi în legătură cu alte demersuri ce ţin de activitatea de primar, potrivit procurorilor anticorupţie.

Anchetatorii spun că în perioada 2022 – 2024, primarul Mangaliei ar fi pretins 80.000 de euro din care ar fi primit printr-un intermediar suma de 42.333 de euro, pentru a lăsa diverse persoane să desfăşoare activităţi de comerţ pe plaja sau în zona Portului Turistic Mangalia fără a fi amendaţi sau închişi de către Poliţia Locală Mangalia. Banii ar fi fost primiţi sub forma achiziţiilor unor obiecte vestimentare de lux.

În 2020, Cristian Radu ar fi pretins 70.000 de euro din care ar fi primit printr-un intermediar suma de 20.000 de euro, pentru a emite un certificat de urbanism şi ulterior o autorizaţie de construire pentru o clădire de locuinţe P+12 în staţiunea Neptun.

Totodată, în 2023, ar fi pretins şi primit un folos, respectiv echivalentul a 500.000 de euro prin reducerea preţului de achiziţie a activului unei societăţi comerciale, pentru cesionarea unor contracte de închiriere privind terenuri aflate în Portul Turistic Mangalia. În acelaşi an, primarul Mangaliei ar fi pretins suma de 50.000 de euro din care ar fi primit 150.000 de lei pentru ca două persoane să nu fie controlate de către funcţionarii primăriei pe parcursul construirii unui imobil în staţiunea Neptun.

La începutul anului 2025, Cristian Radu ar fi pretins şi ar fi primit suma de 50.000 euro de la o persoană, pentru ca acesta să obţină de la Primăria municipiului Mangalia un certificat de atestare a edificării/extinderii construcţiei realizate fără autorizaţie de construire, în staţiunea Saturn.

Totodată, inculpatul Radu Cristian ar fi disimulat şi ascuns mare parte din sumele de bani menţionate, prin achiziţia în anul 2023 a unui hotel din staţiunea Cap Aurora.

Sursă: AGERPRES

Directorul executiv al DSVSA Tulcea a încheiat cu DNA un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Mitică Tuchilă a fost acuzat de luare de mită

Publicat de Doina Sirbu, 10 iunie 2025, 18:15

În cauza mediatizată prin comunicatul nr.308/VIII/3 din 17 aprilie 2025, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordurile de recunoaștere a vinovăției inculpaților:

TUCHILĂ MITICĂ, director executiv al Direcției Sanitar Veterinară și Siguranța Alimentelor – Tulcea, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mităși

A.J.M., persoană fizică fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.

În acordurile de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul lunii decembrie 2024, inculpatul Tuchilă Mitică, în calitatea menționată anterior, ar fi pretins unui fermier, reprezentant al unei societăți comerciale, suma de 50.000 euro, iar în aceeași cursul aceleiași luni, inculpatul ar fi primit de la acesta, prin intermediul inculpatului A.J.M., suma de 25.000 euro, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.

În concret, inculpatul Tuchilă Mitică ar fi pretins suma de 50.000 de euro pentru plata tranșelor de despăgubiri datorate de Statul Român acestui fermier, ale cărui efective de animale afectate de pesta micilor rumegători au fost neutralizate. Suma de bani pe care trebuia să o primească acest fermier de la autoritățile române era de 14.252.500,76 lei (aproximativ 3.000.000 de euro), reprezentând contravaloarea a aproximativ 49.000 de ovine sacrificate în vara anului 2024 de către autorități pentru a se stopa extinderea acestui focar.

La data de 15 aprilie 2025, din suma pretinsă inițial, inculpatul Tuchilă Mitică a mai primit suma de 11.000 de euro, în legătură cu aspectele menționate anterior, ocazie cu care procurorii anticorupție au procedat la constarea infracțiunii flagrante.

La cea de-a doua percheziție efectuată la hala unde a fost constatat inițial flagrantul, inculpatul Tuchilă Mitică a colaborat cu organele de urmărire penală, indicând locul în care se aflau sumele de bani, astfel încât procurorii anticorupție au găsit în spatele unei grinzi metalice de susținere a acoperișului, sumele de 54.300 de euro și 16.400 de dolari USA.

Procurorii au dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra sumelor de 54.300 de euro și 16.400 de dolari USApredatedeinculpatul Tuchilă Mitică,în vederea confiscării speciale și extinse de către instanța de judecată, având în vedere caracterul ilicit al obținerii acestora.

În prezența avocaților, cei doi (2)inculpați au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrările juridice pentru care au fost puse în mișcare acțiunile penale și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv:

– pentru inculpatulTuchilă Mitică o pedeapsă de 3 aniînchisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supravegherede 4 aniși interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor:de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice șide a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

– pentru inculpatul A.J.M.o pedeapsă de 2 aniînchisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supravegherede 2 aniși interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor:de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Cei doi inculpați au declarat expres că sunt de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o durată de 120de zile, respectiv 90 de zile.

Dosarele de urmărire penală și acordurile de recunoaștere a vinovăției privindu-i pe cei doi (2) inculpați au fost înaintate la Tribunalul Tulcea, cu propunerea de a se menține măsura asiguratoriedispusă în cauză.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul lucrătorilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție și Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Operațiuni Speciale. Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea actului de sesizare instanței competente, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Sursă: DNA

Fostul director al DSVSA Tulcea, Mitică Tuchilă, rămâne în arest preventiv

Decizia Tribunalului Constanța de prelungire a măsurii nu este definitivă.

Publicat de Adina Sîrbu, 12 mai 2025, 10:41

Mitică Tuchilă, fostul director executiv al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Tulcea, rămâne în arest preventiv, după ce Tribunalul Constanța a admis cererea DNA de prelungire a măsurii, în dosarul în care acesta este acuzat de luare de mită.

Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Constanța.

Procurorii DNA susțin că, în luna decembrie 2024, Tuchilă ar fi pretins suma de 50.000 de euro de la reprezentantul unei societăți comerciale, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu. Din această sumă, fostul director ar fi primit inițial, printr-un intermediar, 25.000 de euro.

Pe 15 aprilie 2025, Tuchilă ar mai fi încasat alți 11.000 de euro, moment în care procurorii anticorupție au intervenit și au realizat constatarea infracțiunii în flagrant. În total, suma primită de fostul director se ridică la 36.000 de euro.

La data de 16 aprilie 2025, inculpatul a fost prezentat Tribunalului Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar la aceeași dată, instanța a admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea sa pentru o durată de 30 de zile.

Ancheta în acest caz se desfășoară cu sprijinul Direcției Generale Anticorupție și al Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Operațiuni Speciale.

Arhitectul-șef din NĂVODARI, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanţa.

Publicat de Adina Sîrbu, 29 ianuarie 2025, 14:59

Giorgiana Cotigi, arhitectul-șef al orașului Năvodari, a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită şi a infracţiunii de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane.

Anchetatorii susțin că reprezentantul unei firme i-ar fi vândut arhitectei un imobil, la un preț socotit derizoriu, pentru a semna documentele de urbanism necesare unui proiect imobiliar.

De asemenea, ar fi beneficiat de lucrări de amenajare la locuinţa achiziţionată, pentru a semna certificate de urbanism și autorizaţii de construire, pentru alte proiecte imobiliare.

Valoarea totală a mitei, disimulată astfel, ar fi de aproximativ 11.000 de euro, se arată în comunicat DNA, care mai precizează că inculpata va fi judecată în stare de libertate.

Iată comunicatul integral:

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a următorilor inculpaţi: COTIGI GIORGIANA, arhitect şef al oraşului Năvodari (funcţionar public), pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită şi a infracţiunii de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, persoana juridică S.C. Aqua Force S.R.L. și D. A., administrator al societăţii comerciale, V.T, administrator al unor societăţi comerciale, fiecare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită.

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:

În anul 2020, în calitate de arhitect şef al oraşului Năvodari, inculpata Cotigi Giorgiana ar fi primit de la inculpatul D.A., administrator al societăţii S.C. Aqua Force S.R.L., foloase necuvenite în cuantum de 36.500 euro şi 56.530 lei (aproximativ 11.000 euro), în forma disimulată a vânzării unui imobil la un preţ derizoriu în raport cu valoarea reală, în schimbul semnării documentelor de urbanism (certificat de urbanism, autorizaţie de construire, proces-verbal de recepţie) necesare realizării unui proiect imobiliar în oraşul Năvodari, judeţul Constanţa, în care inculpata era direct interesată, dar şi în legătură cu emiterea altor acte similare necesare inculpaţilor S.C. Aqua Force S.R.L. şi lui D.A. sau fratelui acestuia, în alte proiecte imobiliare.

Concret, la data de 22 noiembrie 2019, inculpata Cotigi Giorgiana ar fi încheiat antecontractul de vânzare cumpărare cu societatea S.C. Aqua Force S.R.L. având ca obiect imobilul situat în Năvodari, iar ulterior, în cursul anului 2020, ar fi semnat toate actele necesare edificării imobilului pe care inculpata promisese că îl cumpără. Actele juridice prin care a fost convenit preţul derizoriu datează din 10 iunie 2020 şi 18 decembrie 2020.

Într-un context similar, în perioada septembrie-noiembrie 2020, în calitate de arhitect şef al oraşului Năvodari, inculpata Cotigi Giorgiana ar primit de la inculpatul V.T., foloase necuvenite constând în lucrări de amenajare (materiale şi manoperă) realizate la imobilul dobândit în condiţiile anterior descrise, în valoare totală de 12.853 lei, în legătură cu semnarea documentelor de urbanism (certificate de urbanism, autorizaţii de construire şi procese verbale de recepţie) necesare realizării, de către mituitor şi de către membrii familiei sale, a unor proiecte imobiliare prin intermediul firmelor controlate de aceştia.

În cauză, s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor aparţinând inculpatei Cotigi Giorgiana.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanţa cu propunerea de a se menţine măsurile asiguratorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Raport de încuviinţare a percheziției informatice şi domiciliare în cazul lui Nelu Tătaru

Publicat de Adina Sîrbu, 14 octombrie 2024, 13:20

Comisia Juridică din Camera Deputaţilor a dat, astăzi, raport de încuviinţare a cererii de percheziţie informatică şi domiciliară în cazul fostului ministru al Sănătății, deputatul PNL Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită. 

Decizia a fost luată în unanimitate. Raportul Comisiei Juridice va fi trimis pentru votul final plenului Camerei Deputaților. Toate grupurile parlamentare au anunțat că vor vota pentru ridicarea imunității parlamentare a fostului ministru liberal al Sănătății.

Anterior ședinței, Nelu Tătaru a declarat că este nevinovat, că nu a luat niciodată bani de la pacienţi și că nu a condiționat vreodată actul medical.

„Nu vreau decât să se facă dreptate. Sunt nevinovat. Nu am primit niciun ban. Ieri am văzut prima dată dosarul. Nu am atins niciun ban, au fost nişte provocări. Nu am acceptat bani. Mai mult de 60% din timpul meu în Huşi este în spital, spitalul este casa mea, acolo consult, acolo dorm, acolo mănânc”, a spus Tătaru.

Nelu Tătaru este acuzat de luare de mită în formă continuată. Procurorii anticorupție susțin că, în calitate de medic specialist la Spitalul Municipal din Huşi, ar fi primit sume de bani cuprinse între 100 și 500 lei, dar și produse alimentare.

După izbucnirea scandalului, fostul ministru şi-a pierdut locul eligibil pe listele PNL la alegerile parlamentare şi a fost demis de la conducerea filialei liberale a județului Vaslui.

Sursă și foto: RRA/ Redactor: Adina Sîrbu

Doi bărbaţi au fost reţinuţi de DNA Constanţa pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. Unul dintre ei este lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud

Publicat de Doina Sirbu, 13 septembrie 2024, 12:44

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 13 septembrie 2024, față de inculpații:

OPREA MARIUS, lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată

PETCU DOREL – EMANUEL, fost lucrător vamal, în cadrul Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud, în prezent suspendat din funcție și angajat al unei societății ce oferă servicii portuare, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită și sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri

C.M., în prezent comisionar vamal al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În prezenta cauză se desfășoară cercetări cu privire la modalitatea în care lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud încasează sume de bani cu titlu de mită de la importatori de mărfuri prin Portul Constanța Sud Agigea, prin intermediul unor comisionari vamali, pentru ca aceștia să nu își îndeplinească în mod corespunzător atribuțiile de serviciu privind controlul fizic al containerelor și pentru a se acorda liber de vamă unor containere care conțin mărfuri ce nu corespund cu datele din documentele de import sau sunt contrafăcute.

Pentru a sensibiliza lucrătorii vamali de la controlul fizic, astfel încât să nu fie probleme cu mărfurile contrafăcute sau nedeclarate, sau pentru urgentarea formalităților vamale, importatorii obișnuiesc să dea mită între 500-700 dolari/container. Aceste sume pot urca în funcție de numărul de colete care fac obiectul confiscării, astfel, la cei 500-700 dolari se adaugă 30-50 dolari per colet, sume care ajung și la 10.000 de dolari per container pentru mărfurile interzise la import în UE.

În concret, în perioada 20 mai 2024 – 27 august 2024, inculpatul Oprea Marius în calitatea menționată anterior, în exercițiul atribuțiilor de serviciu privind efectuarea operațiunilor de import și de tranzit a mărfurilor prin Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud, ar fi pretins și primit pentru sine și pentru alții de la persoane juridice și importatori, sume de bani în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau urgentarea formalităților vamale ce intrau în îndatoririle sale de serviciu.

Astfel, inculpatul Oprea Marius ar fi contribuit la taxarea ilicită a containerelor cu mărfuri procesate în punctul vamal, facilitând concomitent introducerea în țară de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoțite de avizele sau autorizațiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantități decât cele declarate în vamă și mărfuri subevaluate.

De asemenea, inculpatul Oprea Marius ar fi avut rolul de colecta sumele de bani remise cu titlu de mită de către reprezentanții unor persoane juridice și importatori, care au solicitat efectuarea operațiunilor de vămuire la Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud.

Imediat după colectarea sumelor de bani, inculpatul Petcu Dorel – Emanuel ar fi preluat sumele respective din incinta Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud situat în Portul Constanța, pentru a-i transporta în zone de siguranță și de a fi împărțiți ulterior între membrii grupului.

În data de 12 septembrie 2024, inculpatul C.M. i-ar fi remis lucrătorului vamal Oprea Marius, în incinta Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud situat în Portul Constanța, sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei, pretinși în mod indirect reprezentanților unor persoane juridice, importatori, care au solicitat efectuarea operațiunilor de vămuire la Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud a unor mărfuri containerizate.

În contextul menționat mai sus, la data de 12 septembrie 2024, inculpatul Oprea Marius ar fi fost surprins în flagrant de către procurorii anticorupție după ce ar fi primit de la inculpatul C.M. sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei.

La scurt timp după constatarea infracțiunii flagrante, inculpatul Petcu Dorel – Emanuel ar fi luat discret de pe biroul din fața sa un înscris olograf cu dimensiunile de 5 cm x 10 cm, ce se afla lângă sumele de bani date cu titlu de mită și care făcea referire la ce reprezintă sumele respective, înscris pe care l-ar fi distrus prin înghițire, cu scopul de a împiedica aflarea adevărului în cauza penală.

În cursul zilei de 12 septembrie 2024, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, au fost efectuate percheziții domiciliare în 47 de locații situate pe raza județului Constanța, reprezentând sediul unei instituții publice și domiciliile unor persoane fizice.

Cu ocazia efectuării perchezițiilor, în autoturismul inculpatului Petcu Dorel – Emanuel, procurorii au găsit sumele de 12.300 de dolari și aproximativ 1.000 de euro. În cauză se desfășoară cercetări și față de alte persoane.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

La data de 13 septembrie 2024, cei trei inculpați urmează să fie prezentați Tribunalului Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Inculpatul Petcu Dorel – Emanuel a fost trimis în judecată de către D.N.A. – Secția de combatere a corupției pentru două infracțiuni de fals intelectual săvârșite în legătură cu atribuțiile de serviciu (comunicat https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=11610 ). Dosarul se află în prezent pe rolul Tribunalului București în faza de judecată în primă instanță.

Punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Redactor online: Doina Sîrbu / Foto: Radio România

TULCEA: Fostul șef al Gărzii de Mediu din județ, trimis în judecată pentru luare de mită

Publicat de Adina Sîrbu, 12 octombrie 2023, 10:20

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului MERAN DORIN, la data faptei comisar-şef al Comisariatului judeţean Tulcea din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată – informează DNA într-un comunicat.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut, în esenţă, următoarea stare de fapt:

În perioada 30 august – 04 septembrie 2023, inculpatul Meran Dorin, în calitatea menţionată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 25.000 lei şi alte foloase necuvenite, pentru a-i aplica acestuia o amendă mai mică sau chiar sancţiunea avertismentului ca urmare a unui control efectuat de către inculpat la un punct de lucru al unei societăţi comerciale, administrată de martor.

La data de 04 septembrie 2023, suma de bani, pretinsă anterior, ar fi fost remisă inculpatului în autoturismul acestuia, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Tulcea, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie – se mai arată în comunicatul DNA.

Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: ilustrativ

Doi inspectori în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală – în arest la domiciliu pentru luare de mită

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 ianuarie 2023, 09:16

Doi inspectori în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au fost plasaţi în arest la domiciliu, după ce ar fi cerut mită administratorului unei firme pentru a aplica o sancţiune mai mică decât cea prevăzută de lege pentru neregulile constatate, a informat, sâmbătă, DNA.

Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu ziua de vineri, a lui Andrei Ioan Iliescu şi Alin Ion Popescu, inspectori în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.

Procurorii anticorupţie notează în ordonanţe că, joi, Andrei Ioan Iliescu şi Alin Ion Popescu, în calitatea menţionată, în urma efectuării unui control la o societate comercială, ar fi pretins de la administratorul acesteia (martor în cauză) suma de 10.000 euro din care ar fi primit în aceeaşi zi o primă tranşă în valoare de 24.000 lei.

„Banii respectivi ar fi fost pretinşi şi primiţi de către cei doi inculpaţi pentru a nu-şi exercita atribuţiile de serviciu cu ocazia activităţii menţionate mai sus, respectiv pentru a aplica o sancţiune mai mică decât cea prevăzută de lege pentru neregulile constatate”, arată anchetatorii.

DNA mai arată că, în acelaşi context, vineri, Alin Ion Popescu ar fi fost surprins în flagrant de către procurorii anticorupţie după ce ar fi primit de la martor suma de 26.000 lei, reprezentând cea de-a doua tranşă de bani pretinsă iniţial de cei doi inspectori.

Sâmbătă, judecătorii Tribunalului Bucureşti au admis propunerea de arest la domiciliu, pentru 30 de zile, a celor doi, formulată de procurorii anticorupţie, menţionează procurorii.

Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu

CONSTANŢA: Un fost inspector din cadrul ISJ, cercetat pentru luare de mită, şi-a recunoscut fapta

Publicat de Doina Sirbu, 29 martie 2022, 14:27

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției inculpatei CABRANCEA IULIA – CRISTINA, la data faptei inspector școlar pentru învățământ primar în cadrul Inspectoratului Județean Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada august – septembrie 2021, inculpata Cabrancea Iulia Cristina, în calitatea menționată mai sus,  ar fi primit prin intermediar, de la părintele unui elev, suma de 5.000 de euro.

Banii respectivi ar fi fost primiți pentru ca inculpata, în calitate de inspector școlar pentru învățământ primar în cadrul Inspectoratului Județean Constanța, să obțină transferarea în mod nelegal a elevului de la o școală gimnazială la un colegiul național (ambele unități școlare fiind în municipiul Constanța), aspect care s-a și materializat ulterior.

În prezența avocatului, inculpata a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv:

– 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni și interzicerea, pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Dosarul de urmărire penală privind-o pe inculpată împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției au fost înaintate la Tribunalul Constanța.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Redactor – Laurenşiu Despina / Foto – arhivă

CONSTANȚA: Inspector vamal arestat pentru luare de mită

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 8 decembrie 2021, 09:41

Un inspector vamal în cadrul Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud a fost arestat pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.

Acesta ar fi pretins și primit de două ori suma de 20.000 lei pentru deblocarea din portul Constanța Sud-Agigea a unor containere cu măști importate din China, care nu îndeplineau condițiile legale necesare pentru a fi introduse pe piaţă.

În aceeași cauză, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și pentru șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Ilfov și pentru alți doi angajați din subordinea sa, sub aspectul comiterii infracțiunii de luare de mită, în forma continuată, precum și față de un om de afaceri acuzat de dare de mită.

Redactor – Laurențiu Despina

Un ofiţer din cadrul Penitenciarului Tulcea a fost reţinut pentru luare de mită

Publicat de , 17 februarie 2021, 14:41

Procurorii DNA Constanța au dispus reținerea pentru 24 de ore, a unui ofițer din cadrul Penitenciarului Tulcea, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

Acesta ar fi pretins și primit de la două persoane (martori în cauză) sumele de 5.000 euro şi 2.500 lei pentru a asigura protecția și condiții favorabile de executare a pedepselor pentru cei doi martori și pentru alte două persoane din Penitenciarul Tulcea. El ar fi fost surprins în flagrant după ce ar fi primit de la unul dintre martori suma de 1.500 euro, context în care ar mai fi pretins și suma de 2.000 euro care urma să fie plătită în luna martie a anului 2021.

Redactor – Laurenţiu Despina / Foto – Arhivă

Directorul general al companiei Unifarm, acuzat că ar fi cerut mită

Publicat de , 24 iunie 2020, 07:40

Directorul general al companiei Unifarm, Adrian Ionel, a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile de procurorii anticorupţie. Este acuzat că a cerut mită pentru a atribuit un contract de achiziţii de măşti chirurgicale şi combinezoane de protecţie.

Procurorii DNA ar mai fi descoperit că el ocupă de fapt legal din 2016 această funcţie. Directorul spune că este nevinovat. A urmărit cazul Adriana Leu şi a oferit detalii în Radiojurnalul Radio România Actualităţi:
Reporter: Unifarm este compania de stat care gestionează achiziţionarea majorităţii materialelor sanitare pentru spitalele din România şi în calitate de director Adrian Ionel, spun procurorii DNA, ar fi cerut mită 760.000 de euro pentru achiziţionarea de măşti şi combinezoane în timpul pandemiei. Pentru aceşti bani promişi el ar fi semnat un contract de achiziţie a 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale cu o firmă din Turcia. Procurorii îl acuză că ar fi negociat personal termenii contractului cu un personaj care de fapt nici nu era oficial reprezentantul firmei furnizoare. În plus, contractul ar fi fost atribuit cu încălcarea tuturor procedurilor legale în luna martie, când încă nu era instituită starea de urgenţă. Numai că atunci când a sosit prima tranşă de un milion de măşti s-a descoperit că erau neconforme, iar directorul Adrian Ionel a decis unilateral rezilierea contractului. Nu este clar dacă a făcut acest lucru pentru că măştile erau neconforme sau pentru că firma din Turcia nu ar fi plătit nici un euro din mita promisă. Adrian Ionel susţine că ar fi nevinovat şi care avea dovezi pentru a convinge cu privire la acest fapt. Pe de altă parte, în timpul anchetei procurorii DNA au mai descoperit că de aproape patru ani Adrian Ionel ar fi ocupat ilegal funcţia de director general al Unifarm şi implicit a încasat ilegal salarii în valoare totală de aproape jumătate de milion de lei.

Ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat că este gata să îl demită pe Adrian Ionel dacă acesta nu va fi schimbat din funcţie de consiliul de administraţie al companiei. Corpul de control al ministrului sănătăţii face de mai multă vreme verificări la Unifarm, inclusiv în privinţa achiziţiilor pentru combaterea noului virus.

Sursa: Radio România Actualităţi / Foto: unsplash.com

DNA: Mircea Sandu, fost preşedinte al FRF, trimis în judecată pentru luare de mită, alături de soţia sa

Publicat de Doina Sirbu, 4 iunie 2019, 12:00

Mircea Sandu, fost preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal (FRF), a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru luare de mită, într-un dosar în care a fost deferită justiţiei şi soţia sa.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis, marţi, AGERPRES, Elisabeta Sandu a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită.

„La data de 2 octombrie 2009, inculpatul Sandu Mircea, în calitate de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, beneficiind de ajutorul soţiei sale Sandu Elisabeta, a primit cu titlu de mită suma de 724.000 lei de la două persoane fizice, una fiind reprezentanta unei societăţi de avocatură. Banii respectivi au fost primiţi de inculpat pentru ca Federaţia Română de Fotbal să încheie cu societatea de avocatură două contracte de asistenţă juridică, aspect materializat prin semnarea celor două documente la data de 20 octombrie 2009”, se precizează în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, societatea de avocatură a obţinut de la FRF, în cursul anului 2011, suma de 11.705.626 de lei în baza celor două contracte.

Procurorii au dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului penal asupra unor bunuri imobile care aparţin celor doi inculpaţi, iar dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti.

redactor online – Doina Sîrbu / sursă – AGERPRES

DNA: Fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, trimis în judecată pentru luare de mită

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 8 ianuarie 2018, 12:04

Marin Anton, la data faptelor secretar de stat şi vicepreşedinte al Consiliului Tehnico – Economic din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru luare de mită, a anunţat luni DNA.

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Marin Anton, la data faptei secretar de stat şi vicepreşedinte al Consiliului Tehnico – Economic în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, ce avea în coordonare activitatea Companiei Naţionale ‘Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Bucureşti’ SA Otopeni, pentru luare de mită, şi a lui Mihai Adrian Ionescu, la data faptei director general adjunct al Direcţiei de Coordonare şi Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România SA (la acea dată) şi fost consilier al ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, pentru complicitate la luare de mită”, se precizează într-un comunicat al DNA transmis luni.

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriul transmis instanţei că în anul 2009 se afla în derulare un contract de modernizare a Aeroportului Internaţional Henri Coandă, în cadrul căruia, în executarea actului adiţional numărul 9/07.12.2007, începuse proiectarea unui nou terminal, iar statutul ţării noastre de membru al UE, precum şi perspectiva aderării la spaţiul Schengen impunea o reactualizare a obiectivului de investiţii, concomitent cu aprobarea, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a unor indicatori tehnico-economici actualizaţi.

Marin Anton

„Compania internaţională care avea de executat lucrările la noul terminal predase proiectul şi întreaga documentaţie către beneficiar – Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAIB) la finalul anului 2008 şi urma ca aceasta din urmă să se ocupe de obţinerea avizelor şi aprobărilor necesare demarării lucrărilor. Cu toate că CNAIB a înaintat solicitarea de aprobare a noilor indicatori tehnico-economici încă de la începutul lunii februarie 2009, până în luna iunie 2009, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii nu se luase încă vreo decizie, iar din cauza lipsei de finanţare, lucrările pe şantierul Otopeni stagnau”, mai precizează DNA.

În aceste împrejurări, arată anchetatorii, în perioada iunie – noiembrie 2009, Marin Anton ar fi acceptat promisiunea şi, ulterior, ar fi primit de la reprezentantul filialei din România a companiei internaţionale care avea în executare contractul de modernizare la Aeroportul Otopeni (martor în cauză) suma totală de 22.760.654 lei (aproximativ 5,3 milioane euro la cursul de schimb din acea perioadă), ce reprezenta un comision de 3,5% din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul de execuţie a lucrărilor.

„Banii respectivi au fost primiţi de Marin Anton pentru a aviza, în perioada 15 iunie – 17 iulie 2009, documentaţia privind obiectivul de investiţii ‘Dezvoltare şi Modernizare Aeroport Internaţional Bucureşti – Otopeni (…)’, nota de fundamentare şi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizaţi ai obiectivului de investiţii menţionat mai sus, precum şi aprobarea continuării lucrărilor şi a finanţării obiectivului respectiv”, se menţionează în comunicat.

Ca urmare a acestor demersuri, mai arată DNA, proiectul de hotărâre de guvern ar fi fost adoptat, fiind emisă Hotărârea de Guvern nr. 852/2009, act administrativ necesar pentru încheierea actului adiţional numărul 10 din data de 21.08.2009 la contractul din data de 30.04.1992 pentru Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, având ca părţi Compania Naţională Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti şi societatea omului de afaceri.

Banii ar fi fost primiţi de Marin Anton prin intermediul unei societăţi comerciale unde acesta avea calitatea de asociat.

„Marin Anton a beneficiat de ajutorul lui Adrian Mihai Ionescu, care, în luna iunie 2009, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta din urmă a avut-o cu reprezentantul companiei internaţionale, i-a specificat acestuia „pretenţiile” primului inculpat, precum şi modalitatea de remitere a banilor. Astfel, între compania internaţională şi societatea controlată de inculpatul Anton Marin a fost încheiat un contract de subantrepriză, suma de 22.760.654 lei fiind achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie – 20 noiembrie 2009, şi reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare şantier care nu au fost executate în realitate„, mai precizează procurorii.

Suma de bani obţinută a fost folosită în interesul firmei unde inculpatul Anton Marin era asociat.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Omul de afaceri Sorin Strutinsky, condamnat la 7 ani și 4 luni de închisoare

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 23 decembrie 2017, 10:22

Omul de afaceri Sorin Strutinsky, apropiat al lui Radu Mazăre, a fost condamnat la şapte ani şi patru luni de închisoare.

Este acuzat de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ar fi primit procente din sumele încasate de o firmă care a realizat diferite lucrări în judeţul Constanţa, unele în Portul Constanţa, altele pe Canalul Dunăre – Marea Neagră.

Sentinţa a fost formulată ieri, de Tribunalul Constanţa și nu este definitivă, ci poate fi atacată la Curtea de Apel.

Sorin Strutinsky mai este judecat pentru luare de mită, în alte două dosare.

Dumitru Dragomir, sub control judiciar în dosarul vânzării drepturilor de televiziune pentru Liga I

Publicat de , 5 mai 2017, 14:58

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 05 mai 2017, față de inculpatul DUMITRU DRAGOMIR, la data faptelor președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită și complicitate la spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:

BENDEI IOAN, la data faptelor administrator al unei companii se televiziune prin cablu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
– dare de mită,
– spălare de bani.

OPREA ALEXANDRU, la data faptei, directorul general și președintele consiliului de administrație al aceleiași companii se televiziune prin cablu, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la dare de mită,
DINEI MIHAI, la data faptelor, coordonatorul activității juridice a aceleiași companii se televiziune prin cablu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
– complicitate la dare de mită,
– complicitate la spălare de bani.

BĂDIȚĂ FLORIN-BOGDAN, la data faptelor administrator al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
– complicitate la luare de mită
– spălare de bani,

BOGDAN-DUMITRU DRAGOMIR, la data faptelor, asociat unic al aceleiași societăți comerciale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
– complicitate la luare de mită,
– complicitate la spălare de bani.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada aprilie 2009 – mai 2011, inculpatul Dumitru Dragomir, în calitate de președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (L.P.F.), a pretins suma de 3,5 milioane de euro (din care a primit 3,1 milioane de euro), de la suspectul Bendei Ioan, administrator al unei companii de televiziune prin cablu, în scopul atât de a îndeplini cât și de a nu îndeplini acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu precum și de a îndeplini acte contrare acestora.

Banii respectivi, au fost pretinși și primiți de inculpatul Dumitru Dragomir în contextul executării, în perioada respectivă, a unui contract de cesiune a drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din LIGA 1, încheiat la data de 08.04.2008 între L.P.F. și consorțiul constituit din două societăți comerciale, printre care și societatea administrată de suspectul Bendei Ioan.
Această sumă de bani a fost disimulată ulterior, sub forma unor plăți făcute în cadrul unui contract de asociere în participațiune încheiat între o firmă controlată de inculpatul Dumitru Dragomir și compania de televiziune prin cablu.

În comunicatul DNA se arată, în continuare, că:

În cursul anului 2008, la nivelul L.P.F. s-a organizat o licitație având ca obiect cesiunea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din cadrul competiţiei Liga I „PARTENER”, în sezoanele competiţionale 2008-2009, 2009-2010 şi 2010-2011.
În urma desfăşurării licitaţiei cu strigare, consorţiul de firme menționat anterior a fost declarat câștigător, preţul de adjudecare fiind de 101.150.000 euro (inclusiv TVA).
În cursul anului 2009, în contextul crizei economice, asocierea de firme a solicitat L.P.F. acordarea unor condiții contractuale mai avantajoase.
În aceste împrejurări, inculpatul Dumitru Dragomir, urmărindu-și interesul personal, întrevăzut din iminenta neîndeplinire a obligațiilor contractuale ale consorțiului, a solicitat reprezentanților companiei de televiziune prin cablu să intre într-un parteneriat de afaceri cu o firmă pe care acesta o controla.
Prin urmare, pentru a-l determina pe inculpatul Dumitru Dragomir să susțină interesele companiei de televiziune prin cablu la nivelul L.P.F., în legătură cu executarea contractului de cesiune a drepturilor de televizare, la data de 15.08.2009, între societatea controlată de președintele L.P.F., reprezentată de suspectul Bădiță Florin-Bogdan și compania administrată de suspectul Bendei Ioan s-a încheiat un contract de asociere în participațiune.
Conținutul contractului a fost anume conceput de părți astfel încât să creeze aparența unei asocieri tipice și să mascheze cât mai bine voința lor reală internă, aceea de a da, respectiv de a lua mită.
În baza acestui contract, în perioada 18.08.2009 – 10.05.2011, compania de televiziune prin cablu a plătit societății respective, în 27 de tranșe, suma de 3.100.000 euro (13.059.290 lei).
În perioada 2015-2016, părțile implicate în încheierea contractului de asociere în participațiune, au acționat pentru ,,spălarea” și ,,curățarea” sa de caracterul infracțional, în scopul disimulării originii ilicite a acestuia.
Astfel, au fost încheiate mai multe contracte, părțile preocupându-se exclusiv să confere contractului de asociere în participațiune un caracter licit, în special în privința sumei de 3.100.000 euro, plătită în condițiile de mai sus.
Aceste operațiuni, care s-au derulat până în anul 2016, au condus în final la cumpărarea de către compania de televiziune prin cablu a afacerii care a stat la baza contractului de asociere.
De menționat este faptul că, în acest demers infracțional au fost implicate și celelalte persoane suspecte care au cunoscut detaliile acestui “parteneriat”, au redactat și au semnat diverse documente.
Inculpatului și suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție, mai precizează sursa citată.

Fost director al ABADL, inculpat de procurorii DNA pentru presupusă luare de mită

Publicat de , 28 februarie 2017, 10:14

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale faţă de inculpatul MITREA MARIAN, la data faptelor director al Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al DNA.

În ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada martie – aprilie 2010, inculpatul Mitrea Marian, în calitate de director al Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral, a pretins de la reprezentanţii unei societăți comerciale un procent de 8% din sumele pe care respectiva societate urma să le încaseze de la Direcţia Apelor Dobrogea Litoral, din cele trei contracte de execuţie lucrări aflate în curs de derulare. Banii au fost pretinși de inculpat pentru a nu le crea probleme în derularea contractelor şi pentru efectuarea la timp a plăţilor. Valoarea cumulată a celor trei contracte încheiate de societatea respectivă cu Direcția Apelor Dobrogea Litoral a fost în valoare totală de 90.415.021 lei fără TVA. Pentru a disimula banii reprezentând obiectul mitei, în perioada aprilie – mai 2010, reprezentații societății beneficiare a contractului au virat unei alte firme suma de 421.141 lei în 6 tranşe, ca urmare a înțelegerii prealabile dintre inculpatul Mitrea Marian și administratorul firmei. Ulterior, până la sfârşitul anului 2010 și după plata obligaţiilor fiscale către bugetul de stat, inculpatul Mitrea Marian a primit efectiv de la administratorul firmei suma de 240.000 lei în mai multe tranşe. În perioada iunie 2010 – ianuarie 2012, în aceeași modalitate și în derularea acelorași trei contracte, inculpatul Mitrea Marian a primit de la reprezentanții societății comerciale beneficiare a contractului, prin intermediul unei alte firme, suma de 135.000 lei în mai multe tranșe.

Inculpatului Mitrea Marian i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, mai arată sursa citată.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

CONSTANȚA: Fostul decan al Facultății de Farmacie, condamnat la 8 ani de închisoare pentru luare de mită

Publicat de , 21 februarie 2017, 09:30

Gheorghe Ţarălungă, fostul decan al Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa a fost condamnat la 8 ani şi 8 luni de închisoare pentru luare de mită. Decizia apaține Tribunalului Constanţa şi nu este definitivă.

Ţarălungă a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, pentru 11 infracţiuni de luare de mită.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au susţinut că, în cursul lunii ianuarie 2015, Gheorghe Țarălungă , în calitate de profesor universitar doctor la Facultatea de Farmacie din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, a primit de la 10 studenți sume cuprinse între 200 și 600 euro, pentru a-i promova, în condiţii nelegale, la diferite examene.

La data de 28 ianuarie 2015, pentru același motiv, unul dintre studenţi, Faloutsos Evangelos, i-a oferit lui Țarălungă de 200 euro, în biroul său de la sediul Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa,

În aceeași zi a fost organizat flagrantul.

În același dosar, magistraţii l-au condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pe Evangelos Faloutsos, studentul grec care i-a dat lui Ţarălungă suma de 200 de euro pentru a promova un examen.

Valeriu Zgonea, audiat de DNA. Este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă

Publicat de Arantxa Catană, 15 februarie 2017, 13:33

Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea a fost audiat aproape trei ore, miercuri, la DNA Ploieşti.

Potrivit unor surse judiciare, el are calitatea de suspect, fiind acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă. Zgonea a fost audiat în calitate de suspect, pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.

Acesta este anchetat pentru că ar fi primit 50.000 de lei mită şi a mijlocit numirea într-o funcţie de secretar de stat la ministerul Comunicaţiilor a fiicei unui om de afaceri.

Zgonea, care a deţinut şi funcţia de preşedinte executiv în PSD, a fost exclus din partid anul trecut după ce a intrat în conflict cu Liviu Dragnea.

Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor a venit însoţit de avocat, iar la intrarea în sediul parchetului nu a dorit să facă declaraţii presei.

GALAȚI: Poliţişti acuzaţi de fapte de corupţie, reţinuţi

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 februarie 2017, 08:52

Cinci dintre cei 11 poliţişti din judeţul Galaţi acuzaţi de fapte de corupţie au fost reţinuţi după mai multe ore de audieri, doi au fost puşi sub control judiciar, iar restul de patru sunt cercetaţi în libertate.

Procurorii de la Parchetul Tribunalului Galaţi au dispus, marţi seară, în urma mai multor ore de audieri în dosarul privind fapte de corupţie, reţinerea a cinci dintre cei 11 poliţişti, au declarat surse judiciare pentru News.ro.

De asemenea, doi poliţişti au fost puşi sub control judiciar, iar ceilalţi patru sunt cercetaţi în libertate, având calitatea de suspecţi.

Un număr de 12 percheziţii domiciliare au avut loc, marţi dimineaţă, în judeţul Galaţi, într-o cauză având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de luare/dare de mită, fals intelectual şi abuz în serviciu.

Anchetatorii susţin că ”pretinzând şi primind diverse foloase, în special bani, cei 11 agenţi de poliţie şi-au încălcat îndatoririle de serviciu şi nu au aplicat sancţiunile pe care situaţiile de fapt constatate în exerciţiul atribuţiilor de serviciu le-ar fi impus să o facă”.

Poliţiştii ar fi menţionat în procesele verbale de sancţionare abateri mai uşoare decât cele comise în realitate de către şoferi, cu scopul de a aplica ulterior sancţiuni mai blânde.

Surse judiciare au declarat pentru News.ro că, în urma percheziţiilor, au fost ridicaţi şi duşi la audieri şapte poliţişti de la Biroul Rutier al Poliţiei Tecuci, trei de la Serviciul Rutier al Poliţiei Judeţene Galaţi şi unul de la Postul de Poliţie Cosmeşti.

Cei 11 poliţişti au fost audiaţi la Parchetul Tribunalului Galaţi.

La audieri, la sediul Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi, au fost duse şi patru persoane suspectate că au oferit mită agenţilor.

Potrivit surselor judiciare, cei 11 poliţişti ar fi primit între 100 de lei şi 1.500 de lei pentru a-şi încălca îndatoririle de serviciu, faptele desfăşurându-se din 2014 şi până în prezent.

În urma percheziţiilor, poliţiştii au ridicat 9.600 de lei, 4.400 de euro şi înscrisuri.

Cercetările în acest caz au început în urma unei sesizări din oficiu a Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi.

Sursa – news.ro

DNA: Profesori de la Academia Navală, puși sub control judiciar pentru suspiciunea de luare de mită

Publicat de , 15 noiembrie 2016, 13:11

Procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 14 noiembrie 2016, față de inculpații:

ANTONESCU IULIAN, cadru didactic în cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” Constanţa (A.N.M.B.), cu privire la săvârșirea a 5 infracțiuni de luare de mită și
CIOBANU CAMELIA, cadru didactic în cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” Constanţa (A.N.M.B.), cu privire la săvârșirea a 2 infracțiuni de luare de mită.

În ordonanțele procurorilor militari se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În cursul lunii septembrie 2016, inculpații Antonescu Iulian și Ciobanu Camelia, în calitate de cadre didactice ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” Constanţa (A.N.M.B.), au primit de la mai mulți studenți sume de bani cuprinse între 200 lei și 200 euro sau alte foloase necuvenite.
Foloasele respective au fost primite pentru a le acorda studenților respectivi note de promovare la examenele restante ce urmau a fi susținute în perioada august – septembrie 2016.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații Antonescu Iulian și Ciobanu Camelia trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari, ori de câte ori sunt chemați;
b) să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari, cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la I.P.J. Constanţa – Serviciul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemați;
d) să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului militar;
e) să nu ia legătura cu persoanele menționate în ordonanțele procurorilor militari şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect pe nicio cale;
f) să nu exercite profesia în exercitarea căreia au săvârşit faptele, respectiv cadru didactic la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” Constanţa.

Celor doi inculpați li s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Celor doi inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție, se arată în comunicatul DNA.

Fostul președinte al CJ Brașov, reținut pentru luare de mită și abuz în serviciu

Publicat de Arantxa Catană, 26 octombrie 2016, 16:44

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Brașov au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 26 octombrie, a inculpatului Aristotel Adrian Căncescu, la data faptelor președinte al Consiliului Județean Brașov și preşedinte al filialei județene a unui partid politic, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de: luare de mită (3 fapte) și abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

Inculpatul Căncescu Aristotel Adrian urmează să fie prezentat la data de 27 octombrie 2016, Tribunalului Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 26 octombrie 2016, față de inculpatul Claudiu Coman, la data faptelor consilier județean, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de: complicitate la luare de mită și instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

Totodată, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții: Cristian Emil Cirică, la data faptei director al Direcţiei investiţii, urbanism şi amenajarea teritoriului, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, Radu Petru Ispas, la data faptei  administrator public al județului Brașov, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, Aurelia Popescu, la data faptei director economic executiv în cadrul Consiliului Județean Brașov, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și Răzvan Iosif, la data faptei administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În ordonanţele procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:

1. În contextul campaniei electorale din anul 2012, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de preşedinte al filialei județene a unui partid politic, a pretins de la trei persoane bani şi alte foloase, constând în suma totală de 105.000 lei și angajarea unor anumite persoane în cadrul Agenţiei Judeţene de Dezvoltare Durabilă, pentru ca în schimb să îi pună pe cei trei pe poziţii sigur eligibile pe lista de candidaţi pentru Consiliul Județean Braşov.

Una dintre cele trei persoane este și inculpatul Coman Claudiu care, la acea vreme, era şef de campanie electorală şi consilier județean. În această calitate, inculpatul Coman Claudiu a primit de la una dintre viitoarele candidate la funcția de consilier județean, în biroul său din cadrul CJ Brașov, suma de 50.000 lei.

Banii respectivi au fost predați casieriei partidului, fără documente, fiind utilizaţi pentru materiale electorale, consecinţa fiind alegerea celor trei persoane în funcţia de consilier judeţean.

2. În aceleași circumstanțe, în perioada 2012-2013, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov, cu încălcarea prevederilor legale și la cererea inculpatului Coman Claudiu, a dat dispoziţii pentru întocmirea formală a cinci referate pe care ulterior le-a aprobat. Referatele respective au fost semnate în prealabil și de suspecții Cirică Cristian Emil, Popescu Aurelia și Ispas Radu Petru.

Prin intermediul acestor documente, inculpatul a justificat trei dispoziţii pe care le-a dat ulterior și iniţierea și adoptarea unor hotărâri pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al consiliului.

Prin aceste demersuri, sub pretextul achiziţiei de softuri educaţionale/servicii, a fost aprobată suma de 675.000 lei.

În continuare, având acceptul şi promisiunea președintelui Consiliului Județean Brașov că va aloca banii respectivi, dar și pentru a realiza o aparenţă de legalitate, inculpatul Coman Claudiu și-a folosit influenţa ce decurgea din calitățile menționate mai sus și a cerut unui număr de 15 primari din judeţ (de aceeași orientare politică) să formuleze cereri prin care să solicite alocarea de sume de bani din fondul de rezervă pentru achiziţia de softuri educaționale, lucru pe care aceștia din urmă l-au și făcut.

După formularea acestor cereri, între societatea administrată în fapt de suspectul Iosif Razvan și primăriile respective sau direct cu şcolile din aceste localităţi, au fost încheiate contracte pentru furnizarea de cursuri, în speţă tutoriale Windows, Word, Excel, Power Point, navigare internet, sub forma unor pachete cu CD-uri, a căror valoare a totalizat suma de 675.000 de lei.

În unele cazuri au fost încheiate contracte fără ca unităţile de învăţământ sau primările să deţină calculatoare şi, în plus, softurile vândute nu erau licenţiate sau avizate de Ministerul Educaţiei ca fiind corespunzătoare programei de învăţământ pentru ciclul gimnazial.

Ulterior, societatea furnizoare a softurilor, după scăderea cheltuielilor făcute (aproximativ 10.000 lei pentru fiecare contract, plus diverse comisioane), a retras restul de bani în numerar, în mai multe tranşe.

Banii au fost apoi remişi inculpatului Coman Claudiu din care acesta a folosit suma de 86.000 de lei pentru a-şi asigura locul pe o poziţie sigur eligibilă pe lista candidaţilor pentru Consiliul Județean Braşov.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Coman Claudiu, trebuie să respecte următoarele obligații:

– să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat,

– să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală și organul de poliție desemnat cu supravegherea cu privire la schimbarea locuinței,

– să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat,

– să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov,

– să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanțele de dispunere a controlului judiciar,

– să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Inculpatului Coman Claudiu i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpaților și suspecților li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Medic reținut pentru luare de mită

Publicat de Arantxa Catană, 27 septembrie 2016, 09:18

Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mureş și cei de la Direcția Operațiuni Speciale a Poliției Române au surprins, pe 26 septembrie, în flagrant delict un medic, în timp ce primea 800 de euro de la un pacient, pentru a-și îndeplini atribuţiile de serviciu.

În fapt, în luna iulie, pacientul a fost victima unui accident rutier, în urma căruia a fost operat de către medicul în cauză, urmând ca, ulterior, să fie operat din nou.

La data externării, medicul i-ar fi spus soţiei pacientului că o astfel de operaţie costă 1.000 de euro, sumă care trebuie împărţită cu medicul anestezist şi cu medicii rezidenţi. Întrucât familia pacientului nu are posibilităţi materiale, i-ar fi spus medicului că îl vor contacta când vor obţine banii respectivi.

Din primele cercetări a rezultat faptul că, medicul specialist ar fi condiționat efectuarea unei a doua intervenții chirurgicale de plata „datoriei” de 1.000 de euro pentru prima operație, îndemnându-i pe pacient și aparținător să vândă diferite bunuri din gospodărie şi chiar locuinţa, dacă este nevoie pentru obținerea acestor sume de bani.

Medicul a fost reţinut pentru 24 de ore, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „luare de mită”.

Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Fostul director la CN Loteria Română a fost reținut pentru luare de mită și abuz în serviciu

Publicat de Arantxa Catană, 16 septembrie 2016, 10:21

Fostul director general al Companiei Naționale Loteria Română, Gheorghe Benea, a fost reținut de procurorii DNA într-un dosar în care este acuzat de luare de mită și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Potrivit unui comunicat transmis de DNA, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 15 septembrie 2016, a următorilor inculpați:

BENEA GHEORGHE, director general al Compania Națională Loteria Română (C.N.L.R.), la data faptelor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– luare de mită și
– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave;

RÎPANU OVIDIU, șef Serviciu Achiziții în cadrul C.N.L.R., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– luare de mită în formă continuată;
– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și
– spălare de bani în formă continuată;

De asemenea, s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 15 septembrie 2016, față de următorii inculpați:

OLARU CORNELIA, referent în cadrul C.N.L.R. – Serviciului Achiziții și membru al comisiei de evaluare a ofertelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și
– luare de mită;

NICULAE IULIAN CĂTĂLIN, asociat și administrator de drept al unei firme, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de:
– complicitate la spălare de bani în formă continuată.

În aceeași cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane, având calitatea de suspecți, respectiv:

LĂZĂREANU REMUS LEONARD, director executiv al C.N.L.R., la data faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de:
– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave;

GHEORGHIU DAN, șef Birou Transport în cadrul C.N.L.R., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de:
– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave;

SORESCU NICOLAE VIRGIL, administrator al unei societăți comerciale cu activitate de comercializare autovehicule, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și
– spălare de bani în formă continuată;

RĂDUCANU CONSTANTIN-BRĂDUȚ, administrator de firmă, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de:
– complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave;

BENEA ALEXANDRA LAURA, fiica primului menționat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate la luare de mită și
– spălare de bani;

BRAN MARIUS, asociat și administrator de drept al unei firme, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de:
– complicitate la spălare de bani.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe ce conturează următoarea stare de fapt:

La data de 17 mai 2010, conducerea Companiei Naționale Loteria Română a atribuit unei societăți comerciale cu activitate de comercializare autovehicule (dealer auto), administrată de suspectul Sorescu Nicolae Virgil, un contract de furnizare de 182 de autovehicule în sistem buy-back, în valoare de 13.386.378,73 lei pentru înlocuirea parcului auto al Loteriei Române. Contractul a fost inițiat, fundamentat și atribuit cu încălcarea prevederilor legale, prin licitație trucată anume pentru a favoriza respectiva societate comercială care a vândut astfel, Loteriei Române, autovehicule la un preț substanțial mai mare decât prețul pieței.
De exemplu, inculpații Benea Gheorghe, Rîpanu Ovidiu și suspectul Lăzăreanu Remus au inițiat procedura de achiziție fără a estima valoarea contractului de achiziție pe baza unor calcule care să aibă în vedere toate sumele plătibile; nu a fost întocmit un studiu de piață pentru determinarea valorii estimate a autovehiculelor noi achiziționate; nu a fost determinată nici valoarea estimată a parcului auto vechi al C.N.L.R. care urma a fi predat în sistem buy-back; nu a luat în calcul pentru determinarea valorii estimate a achiziției cheltuielile suplimentare – cu RCA, Casco, mentenanță – prevăzute în documente.

De asemenea, s-au preluat de la Sorescu Nicolae, reprezentantul dealerului auto, specificațiile tehnice ale autoturismelor comercializate de această societate comercială – date care ulterior au fost introduse în caietul de sarcini, iar în fișa de date a achiziției s-a impus introducerea unor condiții restrictive de participare, în scopul eliminării concurenței.

Prin inițierea, atribuirea și derularea acestui contract a fost creat un prejudiciu în dauna Companiei Naționale Loteria Română estimat la valoarea de 2.314.707 lei.
În schimbul atribuirii contractului de schimbare a parcului auto al Loteriei Române, persoane din conducerea Loteriei române au primit sume de bani și bunuri după cum urmează:

În calitate de șef Serviciu Achiziții în cadrul C.N.L.R. și în calitate membru în comisia de evaluare a ofertelor, inculpatul Rîpanu Ovidiu a pretins, la sfârșitul anului 2009 și începutul anului 2010, pentru sine și pentru alții suma de 1.500.000 lei, 4 autovehicule noi, respectiv un autovehicul marca Cadillac; un autovehicul marca Hummer; un autovehicul marca Opel și un autovehiculului marca BMW și un număr de 182 de autovehicule second hand rezultate din contractul de înlocuire a parcului auto în sistem buy back, din care a primit:
– suma totală de 1.081.061,96 lei, în perioada iulie-septembrie 2010 (bani remiși din conturile societății administrate de Sorescu Nicolae Virgil în contul unei firme aparținând lui Rîpanu Ovidiu
– 4 autovehicule noi respectiv un autovehicul marca Cadillac în sumă de 160.682,99 lei; un autovehicul marca Hummer în valoare de 139.364,72 lei; un autovehicul marca Opel în valoare de 59.380,80 lei și un autovehiculului marca BMW în valoare de 139.230 lei;
– autovehicule second hand în valoare de 1.179.029,68 lei, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011

Din cele patru autovehicule preluate de Rîpanu Ovidiu, în cursul lunii iulie 2010, Benea Gheorghe, director general al C.N.L.R. a primit, prin intermediul fiicei sale, suspecta Benea Laura și pentru aceasta, autovehicul marca BMW în valoare de 139.230 lei.
Din cele patru autovehicule preluate de Rîpanu Ovidiu, suspecta Olaru Cornelia, referent în cadrul C.N.L.R. și membru al comisiei de evaluare a ofertelor, a primit, în cursul lunii septembrie 2010, un autovehicul marca Opel în valoare de 59.380,80 lei, pe care l-a înmatriculat pe numele unei persoane din familie. Anterior, aceasta acceptase promisiunea de a primi acest bun în schimbul consemnării unor date nereale în documentația legată de licitație.

Pentru a ascunde adevărata proveniență a bunurilor/banilor ce fac obiectul infracțiunii de luare de mită, inculpatul Rîpanu Ovidiu, folosindu-se de două firme pe care le controla prin intermediul suspecților Niculae Iulian Cătălin și Bran Marius, a preconstituit relații comerciale nereale, vizând prestării de servicii fictive.

În acest sens, Rîpanu Ovidiu în înțelegere Sorescu Nicolae Virgil, a creat în sarcina societății administrate de ultimul menționat, beneficiară a contractului cu loteria, o ”datorie” fictivă, prin întocmirea unor contracte care atestau operațiuni nereale (efectuarea unor servicii IT care nu s-au executat). Astfel, s-a creat aparența că banii nu ar fi fost primiți drept mită, ci în contul unor servicii IT, neprestate în realitate.
În același mod s-a procedat și cu mascarea mitei constând în cele patru autovehicule. Inițial, o sumă echivalentă cu valoarea acestora a fost transferată în conturile dealerului auto, însă, după câteva zile, suma a fost restituită sub pretextul achitării unor servicii IT neefectuate.
În paralel, după preluarea autovehiculelor învechite de la C.N.L.R. (în baza contractului de buy-back), societatea dealer auto a emis către una din firmele controlate de Rîpanu Ovidiu un număr de 182 de facturi fiscale (câte una pentru fiecare autovehicul primit de la C.N.L.R. în sistem buy back) în valoare de 1.212.935 lei.
Cu toate acestea, firma controlată de Rîpanu Ovidiu nu a achitat decât suma de 33.905 lei.
Așadar, conform înțelegerii, Sorescu Nicolae Virgil i-a remis lui Rîpanu Ovidiu, la o suma simbolică, și autovehiculele second-hand preluate în baza contractului buy-back. Apoi, a fost inventat un sistem de stingere a datoriei cu care firma lui Rîpanu Ovidiu figura în evidențele contabile ale dealerului auto.

Inculpaților Benea Gheorghe și Rîpanu Ovidiu, precum și celorlalți suspecți li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 și 309 Cod de procedură penală.

Inculpații Benea Gheorghe și Rîpanu Ovidiu urmează a fi prezentați, la data de 16 septembrie 2016, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Tribunalul București.

Amintim că BENEA GHEORGHE și RÎPANU OVIDIU au mai fost trimiși în judecată într-o altă cauză, în calitate de persoane cu funcții de conducere în cadrul C.N. Loteria Română S.A. (detalii în comunicatul 2076/VIII/3 din 30 decembrie 2015).

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale și efectuarea urmăririi penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, activități care nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

SLOBOZIA: Cadre medicale de la Spitalul de Urgență, trimise în judecată pentru luare de MITĂ

Publicat de , 7 septembrie 2016, 14:47

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatelor:

DUMITRESCU IONELA, medic specialist în cadrul Spitalului de Urgenţă Slobozia, cu atribuţii de conducere şi control la aceeaşi unitate sanitară, în sarcina căreia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (75 de acte materiale).

BORDEA LILIANA-ELENA, asistent medical la cabinetul medical de balneofizioterapie, din cadrul Policlinicii Spitalului de Urgenţă Slobozia, în sarcina căreia s-a reţinut săvârşirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (75 de acte materiale).

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada mai – iunie 2015, inculpatele Dumitrescu Ionela şi Bordea Liliana-Elena, în calitate de medic, respectiv asistent medical, au primit cu titlu de mită de la mai mulți pacienți sume de bani sau produse în legătură cu efectuarea de controale medicale, consulturi, prescrierea de reţete, de proceduri medicale pentru recuperare şi emiterea unor certificate de concediu medical.
Primirea banilor a avut loc în perioada sus menţionată, cu o frecvenţă aproape zilnică, uneori de mai multe ori pe zi, în total 75 de acte materiale.
Sumele și produsele respective au fost primite de cele două inculpate în cabinetul medical situat la parterul Policlinicii Spitalului de Urgenţă Slobozia.
În cauză, procurorii anticorupție au instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumelor de 2.150 lei şi 100 euro, găsite asupra inculpatei Dumitrescu Ionela cu ocazia percheziţiei efectuate la cabinetul medical, în vederea confiscării speciale.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Ialomița, cu propunerea de a se menține măsura asiguratorie dispusă în cauză.

Condamnat recent la ÎNCHISOARE, Dănuț CĂPĂȚÎNĂ a fost trimis în judecată într-un alt dosar

Publicat de , 31 august 2016, 15:47

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului

CĂPĂȚÎNĂ DĂNUȚ, la data faptelor manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

– 5 infracțiuni de luare de mită dintre care 3 în formă continuată;
– spălarea banilor în formă continuată, conform unui comunicat al DNA.

De asemenea, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, următorii inculpați:

IVAN CONSTANTIN VIRGIL, director general al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată;
S.C. PICUS CONSULTING S.R.L. (firmă controlată de inculpatul Căpățînă Dănuț), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată (3 acte materiale);
S.C. PERFORMANCE PROFILE S.R.L. (fostă S.C. Rusmap Consulting S.R.L.) având ca acționar și administrator pe Căpățînă Dănuț, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada iulie 2009 – mai 2016, în calitate de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, inculpatul Căpățînă Dănuț a pretins, de la mai mulți reprezentanți de societăți comerciale, sume de bani în cuantum de 310.826 euro, 27.900 USD și 4.768.698,78 lei din care a primit în total, suma de 197.858,59 euro, 27.900 USD și 4.768.698,78 lei. Banii au fost primiți atât în mod direct, cât și prin intermediul inculpatei S.C. Picus Consulting S.R.L. și patru firme off-shore deținute de inculpat sau de amici ai inculpatului, în schimbul încheierii, derulării în bune condiții și plății la timp a facturilor aferente contractelor încheiate între Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța cu acele societăți comerciale. Aceste contracte vizau achiziția de servicii IT și ulterior de mentenanță IT, servicii medicale de medicina muncii destinate angajaților spitalului, servicii medicale constând în analize de laborator.

Inculpatul Căpățînă Dănuț și-a început activitatea infracțională imediat după numirea sa în funcția de manager Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța. Atunci, profitând de faptul că, anterior, deținuse funcția de manager la o societate comercială cu activitate în domeniul medical, Căpățînă Dănuț a negociat cu directorul general al acelei societăți, Ivan Constantin Virgil, menținerea unui contract încheiat anterior între societate și S.C. Picus Consulting S.R.L (controlată de Căpățînă Dănuț) , prin care inculpatul Căpățînă Dănuț își încasa salariul aferent funcției de manager. În schimbul acestor sume de bani, Căpățînă Dănuț se angaja că vor fi achitate la timp facturile pe care Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța le emitea către această firmă și că imaginea firmei va fi protejată pe plan local, în contextul în care inculpatul știa că firma de servicii medicale dorea să-și extindă activitatea în județul Constanța.
Ulterior, în perioada 2010 – 2011, activitatea infracțională a inculpatului Căpățînă Dănuț s-a extins, inculpatul propunând colaboratorilor apropiați care dețineau societăți comerciale încheierea unor contracte de consultanță fictive cu anumite firme off-shore, în schimbul facilitării încheierii/menținerii/reînnoirii contractelor cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, plății la timp a facturilor și derulării fără incidente a acestor contracte.
Toate firmele de la care inculpatul a pretins și primit mită în prezentul dosar sunt firme cu care inculpatul colaborase anterior sau pe ai căror reprezentanți îi cunoscuse anterior, asigurându-se astfel că riscul unui eventual denunț este minim, fapt confirmat de perioada lungă în care și-a derulat activitatea infracțională.
Inițial, inculpatul a încasat sumele reprezentând mita în conturile a două firme de tip off-shore indicate de un prieten al său, iar din anul 2011, inculpatul a încasat sumele reprezentând mita printr-o firmă off-shore la care devenise acționar. La sfârșitul anului 2013, inculpatul a mai înființat încă o firmă off-shore prin intermediul unei persoane din familie.
Ulterior, din banii primiți drept mită, o parte au fost virați către S.C. Performance Profile S.R.L., iar altă parte au fost retrași, fiind folosiți pentru achiziționarea a diverse bunuri și servicii (locuințe, excursii în străinătate).
Contractele de consultanță încheiate de inculpat cu societățile care dădeau mita mascată erau similare, iar aceleași rapoarte de consultanță întocmite în vederea justificării sumelor de bani se livrau către mai multe firme.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii și preventive dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție, mai arată sursa citată.

Săptămâna trecută, fostul manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, Dănuț Căpățână, a fost condamnat la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare, în dosarul „Oxigenul medical din spital”.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în calitate de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, inculpatul Dănuţ Căpăţînă, atât în etapa prealabilă demarării procedurii de atribuire prin dialog competitiv a contractului de concesiune a serviciului de producţie, distribuţie şi monitorizare oxigen medicinal, cât şi pe parcursul derulării acestei proceduri, în perioada 20 octombrie – 30 noiembrie 2010, a încălcat în mod repetat şi deliberat dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice şi atribuţiile de serviciu specifice. În calitate de membri ai comisiei de evaluare din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, în aceleaşi împrejurări, inculpaţii Cristea Micu Renato, Violeta Androne, Mihai Corneliu Stănculescu, Gheorghe Antohi şi Gherghina Carmela Endora au încălcat în mod repetat şi deliberat dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice şi atribuţiile de serviciu specifice care le reveneau în procesul de evaluare a ofertelor. La rândul său, inculpata Marioara Furnică, cu ocazia participării la data de 20.10.2010, în calitate de membru al comisiei de evaluare din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, la şedinţa de deschidere a ofertelor, în locul inculpatului Mihai Corneliu Stănculescu, a încălcat dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice şi atribuţiile de serviciu specifice care îi reveneau în procesul de evaluare a ofertelor. Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi fost fost săvârşite cu intenţia prestabilită de a-i asigura un folos necuvenit ofertantului declarat iniţial câştigător, în considerarea relaţiilor personale preexistente dintre managerul autorităţii contractante, respectiv inculpatul Dănuţ Căpăţână şi reprezentanţii SC „R.M.B. INTER MED SOLUTIONS” SRL Bucureşti.

CRAIOVA: Lia Olguța Vasilescu a fost trimisă în judecată

Publicat de Arantxa Catană, 19 iulie 2016, 11:28

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei LIA OLGUȚA VASILESCU, primar al municipiului Craiova, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: luare de mită (4 infracţiuni), folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (2 infracţiuni), spălare de bani (2 infracţiuni) –  și sub control judiciar a inculpaților: PREDA RADU COSMIN, la data faptelor administratorul public al Craiovei, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la luare de mită (2 infracţiuni), instigare la spălare de bani și POPESCU ELENA DANIELA, la data faptelor reprezentant al unei asociații non profit, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la luare de mită și spălare de bani.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulți oameni de afaceri au fost determinați de candidatul Vasilescu Lia Olguța, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări. În scopul obținerii acestor foloase, inculpata s-a folosit de influența pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreședinte al organizației județene a unui partid politic.

În cadrul „donațiilor” respective, inculpata Vasilescu Lia Olguța a primit de la un om de afaceri, ca urmare a exercitării influenţei sale politice, suma de 25.000 euro pentru plata concertului susţinut de un artist străin, bani pe care i-a remis cash (plus încă 25.000 euro, a căror provenienţă nu a fost stabilită), în preziua concertului din 14.05.2012, unei persoane organizator evenimente. Aceasta din urmă a achitat suma totală de 50.000 euro staff-ului artistului respectiv, conform contractului depus la dosarul cauzei.

În același context și în aceeași calitate, inculpata și-a folosit influența în scopul obținerii de la un alt om de afaceri a unor materiale electorale conținând imaginea candidatului Lia Olguța Vasilescu și sloganuri de campanie electorală, în valoare de 44.241,96 euro.

Materialele respective, utilizate de inculpata Vasilescu Lia Olguța în campania electorală, au fost realizate de o firmă în baza unui contract fictiv încheiat cu societatea omului de afaceri, documentul având ca obiect imprimarea de materiale promoţionale.

Foloasele necuvenite au fost folosite de inculpata Vasilescu Lia Olguţa în scopul menționat mai sus, cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni.

Într-un context diferit, în cursul anului 2014, inculpata Vasilescu Lia Olguța a pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri care aveau în derulare contracte cu Primăria Craiova, pentru și printr-o asociație non profit, cu titlu de mită, suma totală de 568.291,37 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu.

Oamenii de afaceri au acceptat solicitările formulate de inculpata Vasilescu Lia Olguța în considerarea atribuțiilor pe care aceasta le avea în calitate de primar, pentru a nu întâmpina din partea edilului dificultăți în buna desfășurare a contractelor, în efectuarea plăților și în recepționarea lucrărilor.

Referitor la banii pretinși şi primiți de primarul municipiului Craiova, cu ajutorul celorlalți doi inculpaţi, din probele administrate a rezultat că inculpata Popescu Elena Daniela, preşedinte al asociaţiei, în cunoştinţă de cauză, la instigarea inculpatului Preda Radu, care, de asemenea, cunoştea provenienţa şi modul real de obţinere a sumelor de bani intrate în contul asociaţiei cu titlu de sponsorizări, a acceptat încheierea a patru contracte de sponsorizare.

Ulterior, în luna iunie 2014, inculpata Popescu Elena Daniela, a dispus transferul sumei de 316.471 lei din contul asociaţiei în contul unei societăţi comerciale, în scopul disimulării adevăratei naturi a provenienţei acesteia, cunoscând că provine din săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

În cauză, procurorii anticorupție au instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumelor de bani, în lei sau valută, aflate în conturi ale instituțiilor bancare, deținute de cei trei inculpați.

De asemenea, s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra unor imobile ce aparțin inculpaților Preda Radu Cosmin și Popescu Elena Daniela.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de a se menține măsurile preventive și  asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Sebastian Ghiță, trimis în judecată alături de Viorel Dosaru, pentru dare, respectiv luare de MITĂ

Publicat de , 29 iunie 2016, 13:29

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată,

în stare de arest preventiv a inculpaților:

TUDOSE LIVIU MIHAIL, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită
– folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,

DOSARU VIOREL, la data faptelor șef al Inspectoratului de Poliție Județean (I.P.J.) Prahova, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– trafic de influență,
– folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
– favorizarea făptuitorului,

ISPAS CONSTANTIN, ofițer de poliție, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– trafic de influență,
– folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,

De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar pe cauţiune, a inculpatului

GHIȚĂ SEBASTIAN AURELIAN, deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

– 2 infracţiuni de dare de mită ,
– cumpărare de influenţă
– spălare a banilor,
– şantaj,
– 2 infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
– conducerea unui vehicul fără permis de conducere,

şi sub control judiciar, a inculpatului

MIHĂILĂ AURELIAN CONSTANTIN, la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– 2 infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
– cercetare abuzivă

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, mai multe persoane vizate au obținut informații confidențiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informații nedestinate publicității fiind și Ghiță Sebastian Aurelian – deputat în Parlamentul României.
Informațiile confidențiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice și juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz și ale ofițerilor de poliție delegați să efectueze urmărire penală.

Concret, folosindu-se de influența pe care o avea și pe care o exercita efectiv pentru menținerea și promovarea în funcții publice a anumitor persoane, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian i-a capacitat pe inculpații Tudose Liviu Mihail, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și pe Dosaru Viorel, în calitate de șef al Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, să-i furnizeze informații confidențiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiță Sebastian Aurelian avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracțională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulți agenți economici supuși anchetei.

În schimbul informațiilor nedestinate publicității pe care le-a obținut, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a promis, pe de o parte, inculpatului Dosaru Viorel că îl va sprijini să își mențină funcția, dar și să obțină alte funcții de conducere. Pe de altă parte, a acordat magistratului Tudose Liviu Mihail sprijin în vederea obținerii unor funcții de conducere sau execuție în cadrul unor instituții publice centrale.

Într-un alt context, în cursul lunii martie 2011, pentru a stopa difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societăți comerciale, prin intermediul unui post de televiziune a cărui activitate o controla prin intermediul SC Asesoft International SA, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian l-a constrâns pe reprezentantul acelei societăți comerciale să încheie, în mod fictiv, un contract de prestări servicii. Scopul încheierii contractului era ca SC Asesoft Internațional SA să dobândească, în mod injust, un folos patrimonial, respectiv suma de 500 000 euro, reprezentând valoarea contractului menționat. Din acea sumă, SC Asesoft Internațional SA a primit, în două tranșe, în perioada iunie – septembrie 2011, suma totală de 610. 202, 96 lei.

La data de 22 iulie 2012, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a condus pe drumurile publice un autoturism marca Mercedes, fiind depistat pe raza localității Bărcănești, județul Prahova, în condițiile în care exercitarea dreptului de a conduce era suspendată pentru perioada 22 martie 2012-18 august 2012.

La aceeași dată, Ghiță Sebastian Aurelian i-a solicitat inculpatului Dosaru Viorel să intervină pe lângă lucrătorii de poliție rutieră din cadrul Biroului DN1, astfel încât aceștia să nu dispună măsurile legale, respectiv constatarea comiterii unei contravenții (depășirea limitei legale de viteză pe raza localității) și a unei infracțiuni la regimul circulației (în perioada 22.03.2012-18.08.2012 Ghiță Sebastian Aurelian având suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule), respectiv întocmirea dosarului penal, intervenție care s-a și realizat.
Acționând în această manieră, inculpatul Dosaru Viorel l-a ajutat pe Ghiță Sebastian Aurelian să nu fie tras la răspundere penală, în schimbul sprijinului de a-şi menține funcția de conducere pe care o exercita la I.P.J. Prahova.

În vara anului 2013, inculpatul Ispas Constantin, ofițer de poliție, a pretins unui om de afaceri susținere politică pentru ocuparea unor funcții în cadrul M.A.I., prevalându-se de influența asupra unui procuror cu funcție de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru a-l determina pe acesta din urmă să îi ofere informații ce nu erau destinate publicității.

Respectivul om de afaceri era vizat în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești şi se afla în relații foarte apropriate cu lideri politici locali și centrali.

În perioada septembrie 2013- octombrie 2013, informațiile respective i-au fost furnizate lui Ispas Constantin de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Mihăilă Aurelian Constantin.
Intrând în posesia informațiilor printr-un demers nelegal al procurorului general adjunct, Ispas Constantin a folosit, în afara cadrului legal, datele obținute, urmărind accederea în funcții de conducere în cadrul M.A.I.

În vara anului 2014, inculpatul Mihăilă Aurelian Constantin, în calitate de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, a permis unei alte persoane accesul la informații ce nu erau destinate publicității dintr-un dosar penal diferit al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în scopul de a-i fi înmânate unui jurnalist, pentru a le publica. Informațiile respective constau într-un contract de vânzare cumpărare pentru achiziția unui bun și un înscris olograf în care era prezentată, în rezumat, situația de fapt din dosarul menționat.

În vara anului 2014, Mihăilă Aurelian Constantin, în calitate de procuror, a ticluit probe nereale, constând în plângerea formulată în numele unei persoane împotriva unui alt procuror din aceeași unitate de parchet, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de fals în declarații. Plângerea respectivă, nedatată și nesemnată a fost ulterior înmânată unui ofițer cu funcție de conducere în cadrul B.C.C.O. Ploiești, pentru a fi valorificată.

În cauză, a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian.

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu propunerea de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție, transmite Biroul de presă al DNA.

Circuitul șpăgii la Registrul Auto Român Tulcea. Doi angajați, cercetați penal

Publicat de Bogdan Comșa, 12 mai 2016, 19:21

Tribunalul Tulcea a decis, joi, arest la domiciliu timp de 30 de zile pentru trei indivizi, doi din ei angajaţi ai Registrului Auto Român, aceştia fiind acuzaţi de luare de mită, instigare la dare de mită şi de trafic de influenţă.

Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea, Florin Stavarache, funcţionar al reprezentanţei Tulcea a RAR, este cercetat pentru comiterea a trei infracţiuni, după ce a primit de la diferite persoane sume cuprinse între 40 şi 200 de lei pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, respectiv verificarea tehnică a unor autoturisme.

Alexandru Simion, funcţionar de asemenea în cadrul RAR, este cercetat pentru comiterea a şase infracţiuni de instigare la dare de mită, trafic de influenţă şi luare de mită, după ce în perioada august-septembrie 2015 a determinat două persoane să ofere mită colegului său, Florin Stavarache, şi a primit la rândul lui două sticle de cognac şi 200 de lei pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu.

Florin Sârbu este de asemenea cercetat pentru comiterea a 12 infracţiuni de trafic de influenţă, după ce în anul 2012 şi în perioada iunie-octombrie 2015, a pretins şi primit de la mai multe persoane sume cuprinse între 150 de lei şi 200 de lei pentru a-şi exercita influenţa pe lângă inginerii din cadrul RAR Tulcea.

‘La data de 12 mai a.c., s-a propus judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Tulcea arestarea preventivă a inculpaţilor pe o perioadă de 30 de zile’, se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunal.

Instanţa de judecată a decis joi luarea măsurii preventive a arestului la domiciliului pe o durată de 30 de zile împotriva celor trei bărbaţi cercetaţi de procurori.

‘În caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurilor/obligaţiilor instituite prin prezenta hotărâre, se va înlocui măsura arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive’, se arată în decizia Tribunalului.

Hotărârea luată joi poate fi contestată în următoarele 48 de ore.

Sursa: Agerpres

Arad: Trei primari, reținuți de DNA

Publicat de , 11 mai 2016, 16:54

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timișoara au dispus reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 11.05.2016, a suspecților:

RADIȚA AUREL-MIRCEA, primar și ordonator de credite al comunei Șicula, județul Arad,
BALINT TRAIAN-GHEORGHE, primar și ordonator de credite al comunei Covăsînț, județul Arad,
AVRAM TEODOR, primar și ordonator de credite al comunei Almaș, județul Arad,
cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:

La data de 05 decembrie 2014, între primăria comunei Șicula, județul Arad, în calitate de achizitor și o societate comercială în calitate de executant, a fost încheiat un contract de lucrări în valoare de 5.186.855 lei inclusiv TVA, având ca obiect „asfaltare străzi în comuna Șicula, județul Arad”.
În același context, în cursul anului 2015, pentru „buna derulare” a contractului și pentru obținerea finanțărilor necesare plăților pentru lucrările executate de societate în cadrul contractului menționat, suspectul Radița Aurel-Mircea, în calitate de primar și ordonator de credite, a pretins și primit de la administratorul firmei respective (denunțător în cauză) suma de 2.500 lei.
Într-un context asemănător, urmare a încheierii unui contract de execuție lucrări cu aceeași societate comercială în valoare de 468.341 lei inclusiv TVA, la data de 12 iunie 2015, suspectul Balint Traian-Gheorghe, primar și ordonator de credite al comunei Covăsînț, județul Arad, a pretins de la omul de afaceri suma de 18.000 lei, reprezentând un procent de 10% din valoarea a două facturi emise în cadrul contractului (fără TVA-ul aferent și fără cota de impozit ce trebuia plătită bugetului de stat), din care a primit efectiv la aceeași dată suma de 3.000 lei.
În aceeași manieră a procedat și suspectul Avram Teodor care, în cursul anului 2015, în calitate de primar și ordonator de credite al comunei Almaș, județul Arad, a pretins cu titlu de mită de la același om de afaceri suma de 31.000 lei, reprezentând un procentaj de 10% din valoarea contractului de lucrări (312.686,5 lei fără TVA), din care efectiv a primit 7.000 lei.
Sumele de bani menționate mai sus au fost primite de cei doi edili pentru același motiv, de ”bună derulare” a contractului și pentru obținerea finanțărilor necesare efectuării plăților.

Suspecților li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

La data de 12 mai 2016, Radița Aurel-Mircea, Balint Traian-Gheorghe și Avram Teodor urmează să fie prezentați Tribunalului Timiș, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Grupării de Jandarmi Mobilă „GLAD VOIEVOD” Timişoara.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

A luat mită. DNA i-a luat urma

Publicat de , 15 aprilie 2016, 17:08

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei Burcuș Săvulescu Hannelore Andrea, referent cu atribuţii de inspecţie fiscală în cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Începând cu data de 23 noiembrie 2015, o societate comercială din județul Alba a făcut obiectul unei inspecții fiscale din partea Administrației Fondului pentru Mediu, din echipa de control făcând parte și inculpata Burcuș Săvulescu Hannelore Andrea.

La data de 15 martie 2016, inculpata Burcuș Săvulescu Hannelore Andrea s-a deplasat singură la sediul societății respective, unde, i-a explicat omului de afaceri că, prin calcule, poate scădea cuantumul obligațiilor fiscale de la 761.000 lei la 338.000 lei dacă primește 10% din diferența astfel calculată.

Inspectorul fiscal a pretins suma de 42.300 lei, plătibilă în două tranșe: una pe loc, cealaltă la încheierea procesului-verbal de control.
În cursul zilei de 15 martie 2016, inculpata Burcuș Săvulescu Hannelore Andrea a primit de la denunțător suma de 20.000 lei, urmând ca diferența să-i fie înmânată ulterior.

La data de 29 martie 2016, potrivit celor convenite, inculpata a mai primit 10.000 lei, în acelaşi scop, ocazie cu care procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

Fostul vicepreședinte al CJ Prahova, trimis în judecată pentru luare de MITĂ

Publicat de , 21 martie 2016, 14:25

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului IONESCU RADU CEZAR LIVIU, vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, la data faptei şi în prezent, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

La sfârșitul lunii octombrie 2006, inculpatul Ionescu Cezar Liviu Radu, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, a pretins și primit de la doi oameni de afaceri (denunțători în cauză) un autoturism marca Volkswagen Golf, în valoare de 22.347 euro, în scopul de a sprijini societatea unuia dintre aceștia în derularea unor contracte de lucrări încheiate cu Consiliul Județean Prahova și efectuarea la timp a plăților aferente.
Inculpatul a primit folosința gratuită a autoturismului respectiv și ca recompensă pentru numirea și susținerea unuia dintre cei doi oameni de afaceri în funcţia de președinte în Consiliul de administrație al unei societăți comerciale cu capital integral de stat.
Autoturismul a fost primit efectiv de către inculpat la data de 01 februarie 2007 prin intermediul uneia dintre firme care, în perioada 22 decembrie 2006 – 11 mai 2009, a achitat ratele de leasing din sumele virate de societatea omului de afaceri ce derula contracte cu Consiliul Județean Prahova, în baza unui contract fictiv încheiat între cele două societăți, precum și celelalte cheltuieli aferente contractului de leasing și întreținere a mașinii în valoare totală de 101.340,55 lei.
În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui bun imobil ce aparține inculpatului Ionescu Radu Cezar Liviu, până la concurența sumei de 101.340,55 lei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Prahova, cu propunerea de a se menţine măsurile preventive și asiguratorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie, se arată în comunicatul de presă al DNA.

UPDATE/FOTO/VIDEO – Miron Mitrea află joi dacă va fi eliberat

Publicat de , 14 martie 2016, 20:51 / actualizat: 15 martie 2016, 15:05

Miron Mitrea, fostul ministru al Transporturilor, va fi adus, marți, în faţa Tribunalului Constanţa, pentru a-şi susţine cererea de eliberare condiţionată.

Miron Mitrea, aflat în prezent în Penitenciartul Poarta Albă, ar fi primit, în perioada 2001-2002, de la Irina Jianu foloase necuvenite în cuantum de 927.420 de lei, în schimbul numirii și menținerii acesteia în funcția de inspector-șef al Inspectoratului de Stat în Construcții.

Decizia Tribunalului Constanţa va fi definitivă.

UPDATE

Ședința de judecată este programată să înceapă marți, la ora 12.00.

UPDATE

După audieri, magistrații au decis să se pronunțe asupra eliberării condiționate a lui Miron Mitrea pe data de 17 martie.

Subcomisari de Poliţie reţinuţi de DNA pentru luare de mită

Publicat de , 13 ianuarie 2016, 15:46

Procurorii DNA i-au reținut, astăzi, pe Nicos Colesca și Daniel Mihai Chivu, subcomisari ai Poliției Sectorului 6, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Nicos Colesca este acuzat, pe lângă infracțiunea de luare de mită, și de ultraj.

Cei doi ofițeri de poliție urmează să fie prezentați în cursul zilei de astăzi, Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

DNA precizează că, în data de 14 octombrie 2015, cei doi subcomisari de poliție, în timp ce se aflau în incinta punctului de lucru al unei firme dintr-un complex comercial situat în județul Ilfov, au pretins de la administratorul societății suma de 10.000 lei și au primit efectiv 8.000 lei.

Procurorii au reținut că, în schimbul acestei sume de bani, cei doi i-au promis administratorului că-i vor facilita obținerea unei soluții favorabile într-un dosar penal care îl privea înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și în care polițiștii efectuau acte de urmărire penală privind comiterea infracțiunii de evaziune fiscală.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Departamentului de Informații și Protecție Internă.

UPDATE – Mircea Băsescu, condamnat la 4 ani de închisoare cu executare

Publicat de , 8 ianuarie 2016, 09:05 / actualizat: 8 ianuarie 2016, 12:08

Mircea Băsescu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, iar Marian Căpăţână la trei ani, în dosarul în care au fost judecaţi pentru trafic de influenţă exercitat pentru familia lui Sandu Anghel, alias Bercea Mondial.

Totodată, instanța a decis să mențină sechestrul pe bunurile mobile și imobile ale lui Mircea Băsescu, precum și confiscarea sumei de 265.000 de euro de la acesta și de la Marian Căpățână.

Decizia a fost pronunţată vineri dimineaţa de magistraţii Tribunalului Constanţa, însă nu va fi pusă deocamdată în aplicare, pentru că nu este definitivă. Ea poate fi contestată la instanţa superioară – Curtea de Apel Constanţa.

Fratele lui Traian Băsescu şi Marian Căpăţână sunt acuzaţi că ar fi luat bani de la familia lui Bercea Mondial, pentru a-l scoate pe acesta din spatele gratiilor. Procurorii DNA au cerut pedeapsa maximă, 7 ani cu executare.

Mircea Băsescu și Marian Căpățână au fost trimiși în judecată în iunie 2014 de către procurorii DNA, pentru trafic de influență și respectiv complicitate la trafic de influență, iar în luna noiembrie a aceluiași an a început derularea procesului.

După ce au fost cercetați în stare de arest preventiv, judecătorii au înlocuit respectiva măsură cu cea a arestului la domiciliu și, ulterior, cu cea a controlului judiciar.

Potrivit DNA, în perioada 20 februarie 2011 — 22 februarie 2012, Mircea Băsescu a primit suma de 250.000 de euro de la un denunțător (Florin Anghel), prin intermediul inculpatului Marian Căpățână, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei referitoare la infracțiunea săvârșită de tatăl acestuia (Sandu Anghel), precum și a altor cereri incidente în respectiva cauză, în scopul de a obține o hotărâre favorabilă, fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

UPDATE

La sentinţă se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în orice funcție publică, de a vorbi cu Marian Căpățână și cu membrii familiei Anghel, care îi solicită în continuare restituirea unei sume de bani. Nelu Tașcă, avocatul lui Mircea Băsescu, a declarat pentru Radio Constanţa că membrii familiei Anghel nu au nici o calitate în acest proces și nu au cum să solicite nimic în acest caz.

Instanța a respins, ca nefondată, cererea formulată de Florin Anghel de restituire a sumei de 600.000 de euro. Tot instanţa i-a obligat pe cei doi inculpați la plata a câte unei sume de 3.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.

Colonel STS a fost reţinut de procurorii DNA pentru luare de mită

Publicat de , 15 decembrie 2015, 20:25

Ştefan Enache, colonel în cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, detaşat la Secretariatul General al Guvernului, ar fi primit bani pentru a-i facilita unei persoane obţinerea a două imobile de la RA-APPS la un preţ foarte mic.

Potrivit procurorilor militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în urmă cu o săptămână Ștefan Enache a pretins peste 10.000 euro ca să intervină pe lângă directorul Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat pentru adjudecarea la o licitație a unui imobil din București, la un preț mult subevaluat.

Imobilul urma să fie vândut, iar profitul împărțit între inculpat și persoana care cerea intervenţia pe lângă directorul RA-APPS.

Ieri, colonelul STS a primit efectiv suma de 30.000 euro de la un intermediar pentru a asigura achiziționarea a două imobile, arată DNA. Ştefan Enache a fost reţinut în urma unui flagrant.

Tribunalul Militar Bucureşti judecă astăzi cererea de arestare preventivă pentru 30 de zile înaintată de procurori.

Şeful Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Sectorului 3 Bucureşti reţinut de DNA

Publicat de , 15 decembrie 2015, 19:56

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu datele de 14 decembrie, respectiv 15 decembrie 2015, a inculpaţilor Marius Gheorghe Giurescu, inspector principal de poliţie, şeful Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Sectorului 3 Bucureşti şi Stelian Barbu, agent de poliţie în cadrul aceleiaşi formaţiuni, la data faptelor, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, favorizare a făptuitorului.

În ordonanţele procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt: în perioada 2014 – începutul anului 2015, inculpaţii Giurescu Marius Gheorghe şi Barbu Stelian au efectuat cercetări în mai multe dosare privind spargerea unor locuinţe comise pe raza sectorului 3, ocazie cu care au efectuat percheziţii la domiciliile a două persoane (martori-denunţători în prezenta cauză), de unde au ridicat mai multe obiecte provenite din infracţiunile de furt comise de aceştia, printre care se aflau şi foarte multe bijuterii.

La terminarea percheziţiilor, cele două persoane au fost conduse la sediul Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Sectorului 3 Bucureşti, însă după ce li s-a luat câte o declaraţie formală, faţă de aceştia nu s-a dispus vreo altă măsură procesuală.

La începutul lunii noiembrie 2014, celor doi le-au fost restituite o mare parte din bunurile provenite din infracţiunile de furt calificat, fapt ce a determinat îngreunarea tragerii la răspundere penală a infractorilor.

În schimbul neluării măsurilor legale faţă de cei doi martori-denunţători pentru comiterea infracţiunilor de furt calificat, inculpaţii Giurescu Marius Gheorghe şi Barbu Stelian au solicitat şi primit de la aceştia mai multe sume de bani.

Astfel, inculpatul Barbu Stelian a solicitat de la unul dintre denunţători suma de 3.000 de euro şi a primit efectiv suma de 2.000 de euro.

Pe de altă parte, inculpatul Giurescu Marius Gheorghe a solicitat şi a primit de la celălalt denunţător suma de 1.500 de euro.

Ambele sume de bani au fost primite de cei doi inculpaţi prin intermediul unor persoane.

Inculpaţilor Giurescu Marius Gheorghe şi Barbu Stelian li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Aceştia sunt prezentaţi, la data de 15 decembrie 2015, Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Departamentului de Informații și Protecție Internă.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Primarul al municipiului Reghin, Precup Maria, a fost reţinută de procurorii DNA

Publicat de , 15 decembrie 2015, 15:15

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Tîrgu Mureş au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând de la data de 15.12.2015, ora 11.20, până la data de 16.12.2015, ora 11.20, a suspectei PRECUP MARIA, primar al municipiului Reghin, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit

În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:

În vara anului 2012, suspecta Precup Maria, în calitate de primar al municipiului Reghin, a pretins administratorului unei societăţi comerciale remiterea unei sume de bani pentru o anumită persoană (bani ce nu i se cuveneau în mod legal), pentru ca, în schimb, primarul să accepte la plată decontarea unor lucrări neexecutate de către respectiva societate, în cadrul proiectului de amenajare a unei străzi din municipiul Reghin.

Persoana ce urma să beneficieze de banii ceruți drept mită de primar era reprezentanta unei alte societăţi comerciale faţă de care se instituiseră măsuri de executare silită pe motive de neplată a obligaţiilor către bugetul de stat.

Suma de bani de 26.040 lei a fost remisă de administratorul societăţii comerciale, sub forma unei vânzări – cumpărări mascate, banii fiind virați direct în conturile trezoreriei, pentru a fi stinse obligaţiile societății datornice către bugetul de stat şi pentru care Administraţia Finanţelor Publice Reghin instituise măsuri de executare silită.

La data de 4 septembrie 2012, conform înțelegerii, primarul Precup Maria a acceptat la plată şi a decontat o lucrare care nu fusese executată de societatea al cărei reprezentant a remis banii.

Prin activitățile descrise anterior, s-a cauzat un prejudiciu municipiului Reghin, jud. Mureș, de aproximativ 75.000 lei, reprezentând lucrări neefectuate, și în consecință, un folos necuvenit societății comerciale care trebuia să execute lucrările de amenajare.

Suspectei Precup Maria i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Facem precizarea că efectuarea în continuare a urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Fostul şef al CJAS Constanţa, sub control judiciar

Publicat de , 10 decembrie 2015, 17:53

Dragoș Poteleanu a fost pus sub control judiciar de Curtea de Apel Constanța, după trei luni de arest preventiv. Tribunalul Constanța i-a respins solicitarea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura controlul judiciar însă, la recurs, instanța superioară a desființat hotărârea primei instanțe. Decizia este definitivă. Fostul director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanţa este acuzat de luare de mită.

Ofiţer de Poliție din Constanța, trimis în judecată de DNA pentru complicitate la luare de mită

Publicat de , 9 decembrie 2015, 20:33 / actualizat: 9 decembrie 2015, 22:00

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată a mai multe persoane, printre care și un ofițer din cadrul IPJ Constanța – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice.

Astfel, potrivit procurorilor, este vorba de:

– SPAIU LAURA, consilier cu grad profesional superior la Direcția Politica Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale – Compartimentul autorizare și monitorizare unități farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătății, la data săvârșirii faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,

– TĂNASE ȘTEFANIA CLAUDIA, farmacist diriginte și reprezentant al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită,

– COTA PASCU NICOLETA SILVIA, administrator al unei societăți comerciale, TĂNASE COSMIN, ofițer de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice și DOBRIN ZÂNA, consilier cu grad profesional superior cu atribuții de control la Direcția Politica Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale – Compartimentul autorizare și monitorizare unități farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătății, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la dare de mită,

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

La data de 27 august 2015, inculpata Tănase Ștefania Claudia a remis, cu titlu de mită, inculpatei Spaiu Laura, consilier cu grad profesional superior cu atribuții de control la Direcția Politica Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, bijuterii în valoare de 1.500 lei, cu prilejul exercitării de către aceasta din urmă a atribuțiunilor de serviciu, ce constau în efectuarea inspecției unui punct de lucru al firmei, cu destinația „farmacie”, procedură prealabilă necesară avizării deschiderii unor noi puncte de lucru farmaceutice.

Inculpata Tănase Ștefania Claudia a beneficiat de sprijinul inculpatei Dobrin Zâna și al inculpatului Tănase Cosmin care, împreună, au convenit asupra necesității remiterii mitei și a valorii aproximative a acesteia, precum și de sprijinul inculpatei Cota Pascu Nicoleta Silvia care i-a procurat bijuteriile respective, cunoscând scopul remiterii lor.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.

Fost director în Ministerul Sănătăţii condamnat pentru luare de mită

Publicat de , 24 noiembrie 2015, 17:26

Mihaela Udrea, fost director al Direcției Politica Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din cadrul Ministerului Sănătății, a fost condamnată de Tribunalul București la cinci ani și patru luni închisoare cu executare, pentru săvârșirea a șase infracțiuni de luare de mită.

Instanța a mai dispus confiscarea de la Mihaela Udrea a sumelor de 7.500 lei și 500 de euro și a unei creme „Lancome”, primite ca mită.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Mihaela Udrea a fost trimisă în judecată de DNA în luna septembrie 2015, fiind acuzată că, în perioada 16 aprilie — 27 august 2015, a primit de la șase persoane în biroul său din cadrul Ministerului Sănătăți sume de bani (în total 7.500 lei și 500 de euro) și produse cosmetice, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la avizarea unor puncte de lucru farmaceutice.

Printre cei care au mituit-o pe Mihaela Udrea se află și Liliana Sgîrcitu, soția interlopului brăilean Titu Sgîrcitu.

Potrivit rechizitoriului întocmit de DNA, Mihaela Udrea a primit de două ori mită de la Liliana Sgîrcitu, pe 6 și 27 august 2015, în legătură cu avizarea a trei puncte farmaceutice. Plicurile cu bani, care conțineau 1.000 de lei și, respectiv, 2.000 de lei, i-au fost înmânate în biroul său de la minister.

Din înregistrările ambientale rezultă că, la prima întâlnire, Liliana Sgîrcitu i-a arătat Mihaelei Udrea un plic pe care îl ținea în mâna dreaptă și pe care l-a introdus apoi sub niște documente aflate pe birou, iar la a doua întâlnire i-a lăsat o pungă.

După a doua întâlnire, procurorii au descins în biroul de la Ministerul Sănătății și au găsit plicul cu 2.000 de lei.

Dragoş Poteleanu, arestat preventiv

Publicat de , 11 noiembrie 2015, 13:37

Dragoş Poteleanu, fostul director general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanța a fost arestat preventiv. Decizia este definitivă şi a fost luată de Curtea de Apel Bucureşti.

Dragoş Poteleanu este cercetat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție pentru 6 infracțiuni de luare de mită.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au dispus arestarea preventivă a lui Poteleanu Dragoş sub aspectul săvârşirii a 6 infracţiuni de luare de mită, în formă continuată, pe o durată de 29 de zile.

Dragoş Poteleanu, sub control judiciar

Publicat de , 5 noiembrie 2015, 12:27

Dragoș Poteleanu a fost pus sub control judiciar de Tribunalul București. Procurorii au contestat soluția, urmând ca decizia finală s-o aibă Curtea de Apel București. Fostul director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanţa este acuzat de săvârşirea a 6 infracţiuni de luare de mită, în formă continuată (24 acte materiale).

Conform DNA, în perioada 2012 – 2015, inculpatul Dragoş Poteleanu, în calitate de director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanţa, a pretins şi primit de la reprezentanţii unor entităţi medicale private (denunţători în cauză), sumele totale de 57.000 euro, 15.500 lei şi servicii medicale pentru sine şi rude apropiate (într-unul dintre cazuri serviciile respective s-au ridicat la suma de circa 3.000 euro).

Aceste foloase necuvenite au fost pretinse şi primite de către inculpat, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu referitoare fie la stabilirea, fie la majorarea plafonului suplimentar de decontare a serviciilor medicale prestate de unităţile respective. În acelaşi context şi în aceleaşi circumstanţe, la începutul lunii octombrie 2015, inculpatul Dragoş Poteleanu a acceptat, în baza unei înţelegeri anterioare, primirea sumei de 7.000 lei de la reprezentantul unei unităţi medicale, au precizat procurorii DNA.

Fostul şef al CJAS Constanţa, Dragoş Poteleanu, REŢINUT pentru luare de mită

Publicat de Bogdan Comșa, 3 noiembrie 2015, 16:50 / actualizat: 4 noiembrie 2015, 4:34

Fostul director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate din Constanţa, Dragoş Poteleanu, a fost reţinut marţi, 3 noiembrie, de procurorii DNA, sub acuzaţia de luare de mită.

Lucrătorii Secției de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie susţin că acesta a luat şpagă de 24 de ori, pe când era director aj CJAS Constanţa, adică în perioada 24 septembrie 2012 – 2 octombrie 2015.

Poteleanu ar fi pretins şi primit, de la reprezentanţii unor societăţi comerciale, 57 de mii de euro, 15.500 de lei şi servicii medicale gratuite pentru el şi familie.

Într-unul dintre cazuri, contravaloarea acestor servicii s-a ridicat la 3 mii de euro.

Toate acestea, pentru stabilirea sau majorarea plafonului suplimentar de decontare a serviciilor medicale prestate de unităţile respective.

În cele din urmă, pretinşii şpăguitori l-au denunţat pe fostul director CJAS Constanţa la DNA.

Anterior, Dragoş Poteleanu a condus Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Constanţa.

Vă reamintim că CJAS a mai fost implicată, recent, într-un scandal răsunător. Mai multe cadre medicale din Constanţa, farmacişti şi angajaţi din conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate au fost acuzaţi că au parazitat sistemul sanitar, şi aşa subfinanţat, pe care l-au „stors” de sume impresionante de bani, în dauna bugetului public, dar şi a pacienţilor care suferă de boli îngrozitoare.

Toate detaliile despre reţinerea lui Dragoş Poteleanu, în comunicatul DNA:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 03.11.2015, a inculpatului POTELEANU DRAGOȘ, director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanța, la data faptelor, cu privire la săvârșirea a 6 infracțiuni de luare de mită, în formă continuată (24 acte materiale).

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2012 – 2015, inculpatul Poteleanu Dragoş, în calitate de director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanța, a pretins şi primit de la reprezentanţii unor entităţi medicale private (denunţători în cauză), sumele totale de 57.000 euro, 15.500 lei şi servicii medicale pentru sine şi rude apropiate (într-unul dintre cazuri serviciile respective s-au ridicat la suma de circa 3.000 euro).

Aceste foloase necuvenite au fost pretinse şi primite de către inculpat, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu referitoare fie la stabilirea, fie la majorarea plafonului suplimentar de decontare a serviciilor medicale prestate de unităţile respective.

În acelaşi context şi în aceleaşi circumstanţe, la începutul lunii octombrie 2015, inculpatul Poteleanu Dragoş a acceptat, în baza unei înţelegeri anterioare, primirea sumei de 7.000 lei de la reprezentantul unei unităţi medicale.

Inculpatului Poteleanu Dragoș i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând ca, la data de 04 noiembrie 2015 să fie prezentat Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

Adrian Stan rămâne în arest preventiv

Publicat de , 2 noiembrie 2015, 10:36

Primarului din Teghirghiol, Adrian Stan i s-a respins, vineri, contestația la măsura arestului preventiv, deci rămăne în arest, a declarat judecătorul Ciprian Coadă, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Constanţa.

Edilul este cercetat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru luare de mită, în formă continuată. La 13 octombrie, Adrian Stan a fost prins în timp ce primea de la un om de afaceri suma de 40 de mii de lei pentru un contract încheiat cu Primăria Techirghiol.

Adrian Stan, arestat preventiv

Publicat de , 24 octombrie 2015, 15:18

Primarul oraşului Techirghiol, Adrian Stan a fost arestat preventiv. Edilul a fost reţinut, sâmbătă, pentru 24 de ore, după ce a fost surprins în timp ce încasa 40.000 de lei de patronul unei firme care avea contracte cu Primăria Techirghiol.

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA Constanţa, ar fi vorba de luare de mită, primarul obişnuind să perceapă 4% din valoarea fiecărei facturi din cadrul contractului.

Adrian Stan, membru PNL şi primar la Techirghiol din 2008, s-a remarcat în urmă cu câţiva ani pentru că a încercat să obţină fonduri pentru bugetul local jucând, împreună cu consilierii, la loto.

A fi sau a nu fi arestat? Asta-i întrebarea care-l frământă pe primarul oraşului Techirghiol, Adrian Stan

Publicat de , 24 octombrie 2015, 11:46

Primarul oraşului Techirghiol, Adrian Stan află, astăzi, dacă va rămâne în arest preventiv timp de 30 de zile.

Adrian Stan a fost reţinut, aseară, pentru 24 de ore, după ce a fost surprins în timp ce încasa 40 de mii de lei de patronul unei firme care avea contracte cu primaria Techirghiol.

Conform rechizitoriului făcut de procurorii DNA Constanţa, ar fi vorba de luare de mită, primarul obişnuind să perceapă 4% din valoarea fiecărei facturi În cadrul contractului.

Adrian Stan, membru PNL şi primar la Techirghiol din 2008, s-a remarcat în urmă cu câţiva ani pentru că a încercat să obţină fonduri pentru bugetul local jucând – împreună cu consilierii – la loto.

(AUDIO) Ce spune prefectul Constanței despre situația de la Techirghiol

Publicat de Dana Lebed, 23 octombrie 2015, 19:42

Prefectul județului Constanța, Ion Constantin, a declarat postului nostru de radio că așteaptă ca instanța să se pronunțe dacă primarul orașului Techirghiol va fi arestat preventiv pentru 30 de zile. Ion Constantin a precizat că în aceste cazuri comunicarea de la instanță este primită de Instituția Prefectului în cel mult 48 de ore de la pronunțare. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a precizat că în eventualitatea în care Adrian Stan va fi arestat pentru 30 de zile atunci Consiliul Local Techirghiol va nominaliza, în prima ședință, un viceprimar care să preia și atribuțiile de primar.

Orașul Techirghiol nu mai are viceprimar din luna februarie a acestui an.

Şeful Registrului Auto Român Tulcea reţinut de procurorii DNA pentru luare de mită

Publicat de , 8 octombrie 2015, 10:50

Şeful Registrului Auto Român Tulcea, Doru Manole, care este şi avocat în Baroul Tulcea a fost reţinut astăzi, de procurorii DNA Constanţa.

Acesta a fost reţinut pentru patru infracţiuni de luare de mită, după ce a fost prins în flagrant.

El ar fi primit de la patru persoane, suma de 750 lei, pentru a urgenta efectuarea verificării tehnice periodice şi eliberarea unor certificate de autenticitate pentru diverse autoturisme, fără a exista programare prealabilă în acest sens.

Şeful Registrului Auto Român Tulcea va fi prezentat astăzi,reţinut pentru patru infracţiuni de luare de mită cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.