Managerul unei instituții de cultură nu se ocupă doar de organizarea evenimentelor dedicate publicului pasionat de artă și frumos. Rolul său include coordonarea resursei umane, evaluarea performanței profesionale a echipei, gestionarea necesarului logistic, precum și întreținerea și consolidarea clădirii, spațiu care, de cele mai multe ori, adăpostește piese de patrimoniu de o valoare excepțională.
Așa se întâmplă și la Muzeul de Artă Constanța, care, cu un buget modest, reușește să rămână una dintre instituțiile culturale preferate atât de constănțeni, cât și de turiști.
Despre istorie, rafinament, tradiție și modernitate în proiectele anului 2026 ne vorbește managerul Lelia Rus-Pîrvan, în interviul realizat de Liliana Moldoveanu.
Inya Cutova, elevă la la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” – calificată în finala celei de-a 34-a ediții a Concursului Internațional de Pian și Orchestră „Città di Cantù”
Inya Cutova, elevă, clasa a X-a, la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, a obținut o nouă performanță artistică...
În luna decembrie, când toate drumurile ne duc mai aproape de cei dragi, artistul plastic constănțean Mirela Dimcea ne invită într-o altfel de călătorie, una plină de simboluri, de înțelesuri și de emoții, menită să ne cunoaștem mai bine propria ființă.
Lucrările expoziției sale Călătoria, expuse la Muzeul de Artă din Constanța, ne așteaptă să le descoperim.
Prin coloristica aleasă, miturile capătă carne și respiră, îngerii se apropie de noi și ne veghează, iar grădinile pline de întâmplări cotidiene se deschid spre cer, a consemnat curatorul acestei expoziții, Lelia Rus-Pîrvan.
Care este condiția unui artist din România și care sunt elementele de care are nevoie pentru a reuși ne spune artistul și profesorul Mirela Dimcea, la „Povești din Dobrogea”, într-un interviu realizat de Silvia Pascale.
Inya Cutova, elevă la la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” – calificată în finala celei de-a 34-a ediții a Concursului Internațional de Pian și Orchestră „Città di Cantù”
Inya Cutova, elevă, clasa a X-a, la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, a obținut o nouă performanță artistică...
Muzeul de Artă Constanța găzduiește, în perioada 15 ianuarie – 2 martie 2025, prima expoziție retrospectivă a pictorului Gheorghe Anghel, realizată după trecerea în neființă a artistului.
Gheorghe I. Anghel (1938 -2024) a absolvit Institutului de Arte Plastice din Bucureşti la clasa lui Ion Marșic şi Catul Bogdan. Gheorghe I. Anghel a luat lecţii de desen şi pictură cu Lola Schmierer Roth, aceasta îndrumându-l spre cariera de pictor, după ce în prealabil trecea prin şcoala militară de marină.
Lucrările artistului au fost selecţionate în multe dintre expoziţiile de artă românească din țară și de peste hotare. Gheorghe Anghel a fost profesor universitar doctor la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, la catedra de pictură, dar și unul dintre primii profesori de specialitate ai nou înființatei Facultăți de Arte de la Constanța, începând cu anul 2000. A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România începând cu anul 1968. A fost distins în anul 2003 cu Ordinul Cultural în Grad de Mare Ofiţer și a scris texte critice în diferite publicaţii despre expoziţii ale artiştilor plastici contemporani.
A obținut numeroase premii, din care menționăm: în anul 1971, Festivalul „Metafora” Szczecin (Polonia), 1974 – Premiul pentru selecţia românească la Festivalul Internaţional Canes-sur-Mer (Franţa), 1976 – Premiul special al juriului la Festivalul Internaţional de la Pirano (Slovenia), 1978 – Premiul III la Bienala zonală de pictură de la Kosice (Slovacia), 1979 – Premiul Revistei Arta / 1981 – Premiul ,,Triomfo” (Italia), 1983 – Premiul ,,Ion Andreescu” al Academiei Române, 1983 – Premiul ,,Rafael” (Italia),
Despre pictor, criticii de artă au scris numeroase pagini, dar cele care îl caracterizează poate cel mai bine sunt scrise de Cristian Robert Velescu:
„Orice tablou de Gheorghe I. Anghel este un autentic work în progress. Așa se face că, aflat în faţa tablourilor, privitorul are uneori sentimentul întrucâtva inconfortabil că ansamblul operei se identifică unei făpturi bicefale ale cărei capete neliniștite par a se afla veșnic într-o confruntare pentru supremaţie. În fapt, lucrurile sunt mult mai simple și totodată mai „blânde”. Scrutând suprafeţele tablourilor, același privitor realizează că, și după ce au fost acoperite cu culoare, iar aceasta a apucat deja „să se usuce”, pânzele sunt stăpânite de-o anume proteicitate, care e numai „a lor”. Ele par apte a-și modifica – retrospectiv – informaţia vizuală, oarecum independent de voinţa artistului.”
„[…]Sau poate că pictorul atât de profund hrănit de poezie confirmă afirmaţia lui Mario Praz că ut pictura poesis constituie de fapt o punere în gardă a poeţilor, căci pictura demonstrează că arta nu își atinge cu adevărat culmea decît în măsura în care păstrează legatura cu vizibilul. Atunci paradoxul lui Anghel ar fi că a devenit scriitor pentru a fi „mai pictor“.”
„[…]Privind tablourile lui Gheorghe I. Anghel, începi să înţelegi că, pentru a ajunge la deplinătatea comunicării, artistul ar mai avea nevoie de activitatea romancierului, de strădania celui pornit să-și aștearnă gândurile într-un jurnal și de aceea mai modestă a „scribului”. Mereu disponibil, acesta din urmă notează mesajul zeilor și al oamenilor deopotrivă. Toate acestea par a-și afla „echivalentul” în bogăţia informaţiei vizuale, în stratificarea în adâncime a acesteia. Transparenţele și repictările conferă perspectivă și relief nu doar imaginilor în sine, ci și substanţei spirituale pe care acestea ne-o comunică.”
Curatorii expoziției, Ion Anghel și Lelia Rus Pîrvan, vă invită să pătrundeți în universul său pictural și să descoperiți unul dintre cei mai importanți artiști contemporani.
Inya Cutova, elevă la la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” – calificată în finala celei de-a 34-a ediții a Concursului Internațional de Pian și Orchestră „Città di Cantù”
Inya Cutova, elevă, clasa a X-a, la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, a obținut o nouă performanță artistică...
Directorul Muzeului de Artă Constanta, Lelia Rus-Pîrvan, premiu special la Gala Uniunii Artiștilor Plastici din România
Publicat de Adina Sîrbu,
29 septembrie 2024, 10:55
Săptămâna trecută, pe 25 septembrie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, Muzeului de Artă Constanța i-a fost acordat Premiul Special al Consiliului Director al Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru activitatea curatorială a managerului Lelia Rus-Pîrvan și sprijinul constant acordat artiștilor contemporani.
Distincția i-a fost oferită în cadrul Galei Premiilor Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru anul 2023, cel mai important eveniment cultural al forului reprezentativ al artiștilor vizuali profesioniști din țară, un demers susținut de Ministerul Culturii.
Directorul Muzeului de Artă Constanța, Lelia Rus-Pîrvan, a declarat pentru Radio Constanța că a fost onorată să primească acest premiu în numele tuturor colegilor săi:
Este o mare bucurie și onoare să ai recunoașterea propriei bresle. Primirea acestei distincții vine să adauge un plus de vizibilitate muzeului nostru și pentru acest lucru aș dori să mulțumesc Consiliului Director al Uniunii Artiștilor Plastici din România și tuturor artiștilor, colegilor, celor mulți care au văzut o dinamică pozitivă în activitatea muzeului nostru. Suntem o echipă mică, dar foarte unită și cred că efortul nostru, al tuturor colegilor care au fost alături de mine, a fost răsplătit prin acest premiu.
Managerul Art Safari și Comisarul României pentru participarea la Bienala de la Veneția, Ioana Ciocan, a susținut laudatio pentru Muzeul de Artă Constanța.
Aceasta a precizat, printre altele, că „Muzeul de Artă Constanța a devenit un punct de referință în spațiul cultural românesc, datorită numeroaselor evenimente interdisciplinare și colaborative realizate: de la artist-talks, audiții și performance-uri, până la ateliere de educație muzeală, cursuri pentru copii, programe dedicate studenților de la facultățile de arte sau licitații caritabile. Printre cele mai ample inițiative se numără prima Bienală Națională de Pictură a Constanței din 2021, cu un rol semnificativ în stimularea mediului cultural național. Prezentarea colecției Muzeului Dinu și Sevasta Vintilă din Topalu la Art Safari în București a avut un impact semnificativ asupra publicului și criticii de artă, prin facilitarea accesului la opere de artă românească remarcabile” a mai punctat Ioana Ciocan.
Redactor: Silvia Pascale/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Muzeul de Artă Constanța
Începând din data de 3 august 2024, revine pe simeze expoziția permanentă a Muzeului „Dinu și Sevasta Vintilă” din Topalu.
Timp de cinci luni, lucrările au fost expuse de ART SAFARI, în spațiul Palatului Dacia din București, unde publicul iubitor de artă s-a bucurat descoperind comoara impresionantă a Muzeului Secret.
Lucrările prezentate fac parte din colecția de artă a Muzeului „Dinu și Sevasta Vintilă” din Topalu, una dintre cele mai importante colecții de artă românească, care a aparținut medicului Gheorghe Dinu Vintilă (1898–1978), apropiat al marilor artiști români, pe care el a donat-o, în memoria părinților, comunei sale natale.
În luna februarie 2022, după 14 ani de procese, instanța supremă a dispus în mod definitiv respingerea acțiunii în procesul ce avea ca obiect revendicarea colecției, iar eforturile instituției noastre de a apăra acest patrimoniu au fost răsplătite prin posibilitatea de a prezenta colecția în continuare, iubitorilor de artă. Pentru a sărbători această victorie mult așteptată, în luna noiembrie 2022, s-a lansat Catalogul „Muzeul Dinu și Sevasta Vintilă” Topalu, realizat la Monitorul Oficial în condiții grafice excepționale și care prezintă 182 de lucrări de pictură, 30 de lucrări de grafică și 16 sculpturi, semnate de mari maeștri ai artei moderne și contemporane românești.
„Proiectul Muzeul Secret s-a născut din dorința de a face cât mai vizibilă această comoară pe care noi, dobrogenii, o deținem grație generozității doctorului Vintilă și pe care ne dorim să o descopere și cei care nu au ajuns încă în comuna Topalu și la Muzeul Dinu și Sevasta Vintilă”, a declarat curatorul expoziției Lelia Rus-Pîrvan la vernisajul expoziției, iar acest lucru s-a realizat deja prin numărul sporit de vizitatori pe care i-a avut muzeul, la sediu, în toată această perioadă. „De altfel, numărul de aproximativ 570.000 de vizitatori pe care i-a înregistrat Art Safari în cele 14 ediții de pană acum ne face să credem că o parte din publicul fidelizat din Capitală va ajunge și la noi, pentru a descoperi un patrimoniu deosebit de bogat și divers.”
Pe parcursul expoziției din București s-au organizat diverse evenimente, în cadrul cărora vizitatorii au fost plăcut surprinși și au admirat cele mai frumoase lucrări din colecția de la Topalu, care definesc perioada interbelică a creației artistice românești.
„Vă așteptăm să redescoperiți această comoară dobrogeană!”, transmite directorul Muzeului de Artă Constanța, Laila Rus-Pîrvan.
Sursă și foto: Muzeul de Artă Constanța/ Redactor: Adina Sîrbu
De astăzi și până pe 30 mai, Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir“ din Istanbul va organiza, în parteneriat cu Muzeul de Artă Constanța și Universitatea Arte Frumoase „Mimar Sinan” din Istanbul, un proiect care își propune să unească lumea cultural-artistică turcă cu cea românească.
În cadrul proiectului intitulat „Fascinația Orientului în arta contemporană”, se vor desfășura, la Muzeul de Pictură și de Sculptură Istanbul – Müze Akademisi, care aparține Universității de Arte Frumoase „Mimar Sinan“ din Istanbul, două ateliere de pictură pentru studenți.
Tematica aleasă este „Pomul vieții“, iar la finalul atelierelor va fi vernisată o expoziție cu lucrările tinerilor artiști participanti.
Cu acest prilej, directorul Muzeului de Artă Constanța, Lelia Rus-Pîrvan, va susține prelegerea științifică cu titlul „Tendințe contemporane în expozițiile Muzeului de Artă Constanța”.
Redactor: Silvia Pascale/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: afiș Muzeul de Artă Constanța
Cele aproximativ 100 de tablouri de la Muzeul rural „Dinu și Sevasta Vintilă” din localitatea constănțeană Topalu produc valuri de uimire la expoziția Art Safari București. Ambasadori, miniștri, oameni de pretutindeni care văd pentru întâia oară aceste opere de artă se minunează de moștenirea dobrogeană, unică, de la Topalu. Efortul de a transfera, sub pază militară, aceste lucrări de patrimoniu la o expoziție de prestigiu a fost răsplătit pe deplin, ne-a mărturisit directorul Muzeului de Artă Constanța, Lelia Rus-Pîrvan.
Până pe 26 mai, expoziția „Muzeul secret” va fi deschisă la Art Safari București. Aproximativ 100 de capodopere, picturi și lucrări de grafică, semnate de Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Oscar Han, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Gheorghe Petrașcu sau Alexandru Ciucurencu, ce aparțin colecției Muzeului „Dinu și Sevasta Vintilă” din comuna constănțeană Topalu stârnesc valuri de uimire în Capitală.
Directorul Muzeului de Artă Constanța, Lelia Rus-Pîrvan, ne-a vorbit despre reacțiile celor care au admirat, în premieră, operele – comoară de la Topalu:
La vernisajul Art Safari din București au participat ministrul Culturii, doamna Raluca Turcan, ambasadorul Statelor Unite, E.S. doamna Kathleen F. Kavalec, dar și numeroși oameni de cultură, diplomați, ziariști și artiști. Reacțiile primite au fost extrem de pozitive și cu siguranță toți cei prezenți vor dori să revadă lucrările sau chiar să meargă la Topalu în această vară. Efectul a fost, spun eu, unul surprinzător pentru public, dar așteptat și intuit cumva de noi. Vizitatorii au fost plăcut surprinși, nu își imaginau că asemenea capodopere se găsesc într-un muzeu din mediul rural și chiar m-au rugat să le explic unde este situată comuna Topalu și cum se ajunge acolo.
Lelia Rus-Pîrvan, directorul Muzeului de Artă Constanța, a precizat pentru postul nostru de radio că scoaterea în lume a acestor opere de artă și prezentarea lor publicului din București au fost demersuri pe care Dobrogea le merita:
Mai ales după câștigarea procesului din anul 2022 de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a durat aproape 14 ani, cred că aceste opere extrem de frumoase meritau să fie văzute de un public cât mai numeros. Am beneficiat din primul moment al demarării acestui proiect de sprijinul permanent al președintelui Consiliului Județean Constanța, domnul Mihai Lupu, un susținător al artelor, precum și de cel al întregului aparat administrativ din CJ, juriștii, împreună cu care am citit cu mare atenție testamentul doctorului Vintilă, și am răspuns pozitiv inițiativei celor de la Art Safari. De asemenea, nu putem să nu amintim aici și de sprijinul Primăriei Topalu, proprietarul colecției, care a fost întotdeauna alături de noi.
Ce înseamnă, pe termen lung, participarea celor aproximativ 100 de opere de artă de la Topalu la o expoziție de prestigiu cum este Art Safari ne-a explicat directorul Muzeului de Artă Constanța, Lelia Rus-Pîrvan:
Demersul nostru de organizare a acestei expoziții este, cred eu, un pas important în promovarea Dobrogei, mai ales a zonei rurale, istorice, cât și în promovarea culturii din această parte a țării. Sperăm ca cele câteva mii de vizitatori ai Art Safari din perioada următoare să devină vizitatori ai Dobrogei, care are atât de multe comori istorice și artistice ascunse pe tot cuprinsul județului și care așteaptă să fie descoperite.
Colecția impresionantă a muzeului din Topalu a aparținut medicului Gheorghe Dinu Vintilă (1898–1978), apropiat al marilor artiști români, pe care el a donat-o, în memoria părinților, comunei sale natale Topalu, din județul Constanța. Așa a luat naștere, în anul 1960, Muzeul de Artă de la Topalu, numit „Dinu și Sevasta Vintilă”, în cinstea părinților medicului colecționar, amenajat în casa natală a acestuia, singura instituție de artă de acest fel din mediul rural din toată Europa.
Această prezentare necesită JavaScript.
Redactor: Silvia Pascale/ Redactor online. Adina Sîrbu/ Foto: Art Safari, directorul Muzeului de Artă Constanța, Leila Rus-Pîrvan
În perioada 6 septembrie – 30 noiembrie 2023, la Muzeul de Artă Constanța, poate fi vizitată expoziția intitulată ”TU” a sculptorului AUREL VLAD.
O invitație semnată de către directorul Muzeului, Leila Rus Pârvan:
Cum arată lumea noastră? Cine suntem noi, oamenii, cei care avem nevoie să coborâm în infern pentru a vedea adevărata față a iubirii? În capsula mea Voyager pregătită pentru momentul plecării în altă dimensiune, aș pune probabil o pictură a lui Mark Rothko, un film al lui Lars von Trier și o sculptură a lui Aurel Vlad, deoarece conținutul capsulei ar trebui să vorbească despre noi, oamenii, la un nivel profund, lipsit de artificii sau dogme estetice.
În Egiptul antic, sculptorul era numit ”Cel care dă viață” deoarece se considera că prin lucrările sale, el oferă nemurirea, iar pentru vechii egipteni viața de apoi era chiar mai importantă decât cea pe care o trăiau.
Aurel Vlad este un sculptor figurativ, dar este mai mult decât atât, este un sculptor al condiției umane, în toate ipostazele sale pentru că, de fapt, el iubește OMUL și pentru că, la fel ca unul din personajele lui Dostoievski din ”Frații Karamazov”, dacă ar fi întrebat: ”Ce este iadul?”, în percepția lui, poate că ar răspunde: ”… este suferința de a fi incapabil să iubești.”
În lumea formelor lui Aurel Vlad nu există compromis: ea este o reprezentare explicită a angoaselor, durerii, spaimelor noastre, dar și a dragostei, a speranței și a istovitorului drum către tine însuți. Lucrările lui privesc cerul și imploră divinitatea, fără a ști însă dacă vor fi vreodată auzite. Este un strigăt mut, o durere ascunsă pudic sub straturi de metal, de haine ce se metamorfozează treptat în umbre, care seamană atât de mult cu niște morminte. Sculptura este modul prin care artistul se conectează la cele mai profunde aspecte ale condiției umane, cum ar fi suferința și pierderea, pe care le transformă și cărora le dă viață în forme tangibile, perene.
Lucrarea ”Martor tăcut” vorbește despre sentimentul acut al înstrăinării de ceilalți, dar și despre iubirea și prietenia care transcend timpul și spațiul și despre posibilitatea de a avea acces la amintiri venind ca dintr-o altă viață, una mai bună, în care distanța dintre noi se transformă într-o îmbrățișare. Aurel Vlad aduce la lumină în opera sa fragilitatea și vulnerabilitatea umană, oglindind astfel tristețea tăcută ce ne însoțește prin viață dar, în același timp, lucrările lui ne încurajează visele, doar pentru a putea explora mai profund complexitatea vieții.
Sculptorul surprinde în lucrarile sale faptul că primul instinct este acela de a fugi de sentimentele noastre dar, la urmatorul pas, el ne arată modalitatea prin care putem deveni mai puternici, întocmai ca el, prin confruntarea fricilor noastre.
În fiecare zi, noi conflicte se nasc din motive politice, etnice sau religioase, dar artistul nu mai reacționează ca în trecut, prin crearea unei lucrări ce reprezintă afirmarea propriei identități, ci se scufundă într-un bazin al memoriei colective, singura capabilă să-i legitimeze demersul. ”Refugiații” săi sunt oameni în mișcare, căutând un loc de adăpost și siguranță, imaginea unei umanități expulzată iar și iar din starea inițială de armonie și echilibru. Ei se alcătuiesc în noi ipostaze ale unei izgoniri primordiale și ne obligă, ca privitori, să reflectăm la crizele umanitare și la nedreptatea socială care ne înconjoară, la lupta omului de a se adapta și de a-și găsi sensul într-o lume complicată și adesea nedreaptă.
După impactul primei lucrări, similar unui cutremur interior, privitorul traversează propriul său purgatoriu, identificându-se pe sine în toate cele 473 de ipostaze ale lui Homo Deus prezentate aici. Sculpturile lui Aurel Vlad nu se schimbă în funcție de percepția fiecărui privitor, ele rămân dure, imuabile, însă au capacitatea de a-l transforma pe acesta, pentru că nimeni nu va mai fi la fel după vizitarea expoziției, dovadă a efectului cathartic al întregului parcurs. Frumusețea expoziției rezidă din forța viziunii autorului, a artistului solidar cu toată durerea umanității, dar care, în același timp, îți arată calea de a merge mai departe, spre găsirea fericirii.
Poate cel mai important este sentimentul verticalității, al vigorii, al energiei care acționează ca o forță de coagulare pentru fragmentele sau tăieturile din metal sau ceramică. Pentru că artistul este un dresor al fiarelor și al stihiilor sufletului, iar metalul pe care îl folosește are destinul omului: cu cât este mai fărâmițat, lovit, străpuns și apoi lipit, cu atât sufletul său călătorește mai sus, spre stele.
Artistul, la fel ca și personajele sale, este o combinație complexă de talent și tandrețe, pasiune și putere, fragilitate și reziliență. Menirea artei lui Aurel Vlad este de a ne aduce mai aproape unii de alții, de a crea un spațiu spiritual, un loc unde ideea mântuirii capătă volum și este mai aproape cu fiecare respirație.
Așadar, dacă vreți să aflați cine suntem noi, oamenii și cum arată lumea noastră, vizitați expoziția dar, pentru a-i pătrunde adevăratul sens, vă îndemn să vă luați inima în dinți sau, și mai bine, în căușul palmei, pentru că aceasta vă va fi busolă în descifrarea sculpturilor lui Aurel Vlad dar și a propriei voastre ființe.
Sursă și foto: Muzeul de Artă Constanța/ Redactor online: Adina Sîrbu
100 de lucrări semnate de 100 de artiști din întreaga țară au putut fi admirate toată vară la Muzeul de Artă din Constanța în cadrul Bienalei Naționale de Pictură. Joi, de la ora 17:00, vor fi desemnați câștigătorii.
Vor fi acordate premiile I, II și III, o mențiune și două premii speciale: Premiul special ”Florica Cruceru” și premiul special ”Doina Păuleanu”, pentru a le omagia pe cele două foste directoare ale Muzeului de Artă Constanța care ne-au lăsat moștenire un patrimoniu impresionant.
Redactor: Ce surprize ne-ați pregătit, doamna director Lelia Rus-Pîrvan, pentru festivitatea de încheiere a Bienalei Naționale de Pictură?
Directorul Muzeului de Artă Lelia Rus-Pîrvan:
Într-adevăr, foarte curând se apropie acest finisaj și ne-am gândit că este un moment bun pentru a promova câte ceva din ceea ce se întâmplă la noi în oraș. Avem o Facultate de Arte cu profil de actorie, de dans, de coregrafie, muzică, respectiv arte plastice, și atunci ne-am gândit să luăm doi colegi de la Universitatea ”Ovidius”, o coregrafă binecunoscută – Stela Cocârlea, care este un prieten al muzeului, întotdeauna aproape de noi, și colegul meu Alexandru Șerbănescu, pentru un moment care se numește Recycling Art și care pornește de la ideea că inspirația există pretutindeni în jurul nostru, în muzee, dar mai ales în operele de artă. Privitorul vine, culege informații, iar apoi imaginația lui face ca toate aceste imagini să devină vii. Vom avea și doi studenți ai Facultății de Arte, de la coregrafie, dar și studenți de la Arte Plastice care se vor implica în scenografia acestui moment, pentru că, practic, vor fi reproduse două lucrări celebre, două portrete.
Redactor: Ce ne puteți spune despre cele 100 de lucrări expuse? Cu toții știm că cei care au ajuns să participe la această Bienală sunt deja câștigători. Cu toate acestea juriul va avea o misiune foarte importantă. Despre ce este vorba?
Directorul Muzeului de Artă Lelia Rus-Pîrvan:
Participanții sunt din aproape toate orașele importante ale țării – București, Iași, Timișoara, Cluj, Alba Iulia, Târgu Mureș, Deva, Galați, Bacău, Tg. Jiu, Tulcea, Brăila, Constanța, Slobozia, Piatra Neamț și Suceava. Într-adevăr, toți participanții sunt câștigători pentru că ei deja au trecut printr-un filtru, printr-o grilă foarte severă, dar cei care vor lua premii putem spune că li se oferă o certitudine a valorii lor, a aprecierii breslei din care fac parte și cred eu că este un lucru foarte important să răsplătim artiștii pentru efortul pe care ei îl fac în mod constant. Ca o premieră, să-i spunem așa, este faptul că președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, domnul Petru Lucaci, va înmâna un premiu separat față de cele oferite de Consiliul Județean Constanța. Tot ca o premieră este și faptul că o parte dintre premiați vor participa, din 1 septembrie, la o Tabără de Pictură organizată în Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța. Cred că este extrem de important să continuăm această inițiativă pe viitor.
Tot în cadrul evenimentului de joi, 31 august, va fi lansat Catalogul Bienalei de Pictură, iar lucrarea care va obține Premiul I va intra în colecția Muzeului de Artă Constanța.
Evenimentul este organizat cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Redactor și foto: Silvia Pascale/ Redactor online: Adina Sîrbu
