Membrii Comisiei juridice din Senat se întrunesc, luni, pentru o discuţie asupra ordonanţelor privind legile Justiţiei, la care a fost invitat şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, potrivit senatorului Şerban Nicolae, preşedintele acestei comisii.
„Am solicitat un punct de vedere din partea ministrului Justiţiei, din perspectiva actualei echipe guvernamentale. În funcţie de asta, vom vedea ce păstrăm şi ce nu păstrăm din ordonanţele respective, nu suntem presaţi de termen, pentru că suntem Cameră decizională, dar suntem presaţi de calendar, pentru că aceste termene au fost prorogate până la sfârşitul anului. Fiind Cameră decizională, probabil că imediat ce vom lua o decizie la nivelul Senatului, legile vor fi prorogate şi îşi vor produce efectele. Căutăm o soluţie raţională, astfel încât sistemul judiciar din România să aibă de suferit, să nu se producă blocaje, statutul judecătorilor şi procurorilor să-şi urmeze cursul în bune condiţii”, a precizat, pentru AGERPRES, Şerban Nicolae.
Potrivit senatorului social-democrat, ordonanţele se referă la unele măsuri care au fost luate în timpul guvernului anterior în privinţa „aşa-numitelor” legi ale Justiţiei.
„Sunt ordonanţele 7, 12 şi 95 şi ele privesc unele măsuri care au fost luate în timpul guvernului anterior, privesc aşa-numitele legi ale Justiţiei şi vizează câteva aspecte. E vorba de data la care a rămas să intre în vigoare noile condiţii de admitere, de durata studiilor, la Institutul Naţional al Magistraturii, de prorogarea unor termene privind calculul de pensionare a magistraţilor, a pensiei de serviciu, în funcţie de vechimea în profesie şi o serie întreagă de aspecte de natură tehnică, considerându-se la vremea emiterii ordonanţelor de urgenţă că nu sunt pregătite toate măsurile procedurale, administrative pentru intrarea în vigoare a dispoziţiilor legale modificate în cursul anului 2018”, a explicat Nicolae.
30 de magistrați români vor protesta astăzi, de la ora 15:00, la Parlamentul European de la Bruxelles pentru a atrage atenția asupra abuzurilor și presiunilor din Justiția română. Acestora li se vor alătura și magistrați belgieni, care îi susțin. De asemenea judecătorii constănțeni, care au mai protestat și luna trecută, și-au propus să iasă pe treptele Judecătoriei Constanța pentru a-și arăta solidaritatea cu cei de la Bruxelles.
În acest context, Cecilia Pătrăhău a stat de vorbă cu judecătorul Ciprian Coadă, de la Curtea de Apel Constanța.
Ciprian Coadă – Noi ne dorim ca, revendicările să capete, oarecum, o consistență, și nu ne dorim ca situația să escaladeze. Tot ceea ce ne dorim, ne dorim o stare de normalitate și care să fie în beneficiul cetățeanului. În modificările acestea, legislative, care au fost adoptate în condiții de transparență aduc o instabilitate, o presiune asupra actului de justiție și mi-e teamă că ele sunt începutul unui derapaj, din ce în ce mai vizibil. De la regulile statului de drept. Nu excludem apariții pe treptele Palatului de Justiție, deși, unii dintre colegi, nu împărtășesc, asemenea mod de manifestare. Totuși este o formă, prin care, încercăm să tragem un semnal de alarmă, cât mai consistent, asupra situației sistemului judiciar.
Cecilia Pătrăhău – Nemulțumirile judecătorilor sunt multe și bine motivate!
Ciprian Coadă – Chestiunile care nemulțumesc nu sunt legate doar cele legate de secția speciale. Mai sunt și alte prevederi care intervin asupra carierei magistraților. De exemplu, condiția de bună reputație, ca și caz de eliberare din funcție a fost eliminată, dar, în schimb au apărut altfel, lipsa cazierului fiscal. Noi nu știm dacă, lipsa cazierului fiscal, se referă la lipsa înscrisului sau la lipsa unor debite către stat și mai ales nu știm în ce situații va putea opera, eliberarea din funcție, pentru că, acolo, este o marjă de apreciere foarte mare, discreționară aproape.
Cecilia Pătrăhău – Modificările nu vă mulțumesc, care au fost aduse pînă în acest moment!
Ciprian Coadă – Nici pe departe, am putea spune că modificările aduse prin ordonanța de urgență nr. 12 vizează, în special, activitatea ministerului public dar, rămân, în continuare, o serie de controverse pe care actualele prevederi, în loc să le îmbunătățească, în loc să le elimine, le adâncesc și mai tare.
Cecilia Pătrăhău – Ce este mai grav este lipsa aceasta de transparență și faptul că, ai senzația, că se exercită presiuni asupra oamenilor!
Ciprian Coadă – Statul de drept se întemeiază pe principiul echilibrului puterilor în stat și pe principiul colaborării loiale. Asta presupune ca, fiecare dintre autoritățile statului să intervină în baza unor competențe proprii și pe baza unor consultări reale. Parlamentul României este cel care este principalul îndreptățit să intervină în domeniul legilor justiției. Dacă, totuși, se apelează la guvern ca și legiuitor delegat, situația de urgență trebuie motivată și nu poate să fie repetată la intervale foarte scurte de timp. Procesul de consultare publică nu trebuie mimat. Magistrații trebuie să aibă un interval de timp, suficient, pentru a-și spune cuvântul.
Cecilia Pătrăhău – Și mai trebuie și ascultați pentru că, sunt implicați, direct, în actul de justiție.
Șeful statului Klaus Iohannis solicită Guvernului abrogarea de îndată a OUG nr. 7/2019, prin care au fost aduse modificări legilor justiţiei, şi implementarea recomandărilor cuprinse în raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene şi în rapoartele Comisiei de la Veneţia.
„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, condamnă noul atac al coaliţiei majoritare şi al Guvernului la adresa justiţiei independente, prin adoptarea OUG nr. 7/2019 fără nicio consultare, cu ignorarea completă a partenerilor de dialog, a profesioniştilor din justiţie, cu riscul îndepărtării României de la respectarea statului de drept”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Adunarea Generală a procurorilor DIICOT a decis, luni, suspendarea activităţii, în perioada 26 februarie – 8 martie, între orele 8.00 – 12.20, în semn de protest faţă de adoptarea de către Guvern a OUG 7 care modifică legile Justiţiei.
DIICOT a transmis un comunicat prin care comunică faptul că în acest interval de timp vor fi soluţionate doar urgenţele, respectiv cauzele cu arestaţi sau alte situaţii operative ce nu suportă amânare.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă invită luni, la Palatul Victoria, câte un reprezentant al asociaţiilor de magistraţi, precum şi reprezentanţi ai CSM, pentru discuţii pe marginea legislaţiei în domeniul justiţiei, informează Guvernul, printr-un comunicat de presă.
„Având în vedere opiniile exprimate în spaţiul public de diferite asociaţii profesionale din mediul juridic, premierul Viorica Dăncilă invită luni, 25 februarie 2019, ora 15.30 la Palatul Victoria câte un reprezentant al asociaţiilor de magistraţi, precum şi reprezentanţi ai CSM, pentru discuţii pe marginea legislaţiei în domeniul justiţiei. Totodată, premierul Viorica Dăncilă asigură asociaţiile de magistraţi că există întreaga disponibilitate a Guvernului pentru a sprijini toate instituţiile din sistemul judiciar în înfăptuirea unui act de justiţie corect, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor”, informează sursa citată.
Procurori şi judecători din mai multe oraşe din ţară au organizat sau au anunţat pentru perioada următoare proteste faţă de ordonanţa de urgenţă iniţiată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, inclusiv prind suspendarea activităţii judiciare.
Guvernul a adoptat marţi o ordonanţă de urgenţă care modifică legile Justiţiei şi care se referă, printre altele, la delegările în funcţii de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public.
Ordonanţa de urgenţă 92/2018 referitoare la modificarea legilor Justiţiei va fi supusă luni dezbaterii şi votului în plenul Senatului, potrivit site-ului instituţiei.
Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a dat raport de admitere, cu amendamente, OUG 92/2018, după ce Camera Deputaţilor, în calitate de prim for sesizat, a aprobat ordonanţa pe data de 14 noiembrie.
Printre amendamentele adoptate de Comisia specială se numără cel referitor la vechimea necesară de 15 ani judecătorilor sau procurorilor pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Legea în vigoare prevede o vechime de 18 ani, iar Camera Deputaţilor a decis o vechime necesară de 10 de ani, aşa cum propusese şi Guvernul prin OUG 92/2018.
Comisia parlamentară specială a adoptat un amendament referitor la detaşarea procurorilor.
‘Procurorii care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă sunt delegaţi sau detaşaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete îşi pot desfăşura în continuare activitatea în cadrul acestora, pe durata detaşării sau delegării, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea 304/2004 privind organizarea judiciară’, prevede articolul amendat.
Comisia condusă de Florin Iordache a mai decis, pe 4 decembrie, eliminarea din OUG 92/2018 a prevederii potrivit căreia judecătorii şi procurorii erau obligaţi să se abţină de la manifestări defăimătoare la adresa celorlalte puteri ale statului.
Articolul abrogat prevedea că ‘judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă şi executivă’.
OUG 92/2018 a fost retrimisă de Senat Comisiei Iordache, pentru a analiza un amendament al CSM, care vizează personalul de la cabinetul membrilor Consiliului.
Potrivit adresei transmise Senatului, semnată de preşedintele CSM, Simona Camelia Marcu, amendamentul propune completarea art. 54 din Legea 317/2004 astfel: ‘În cadrul cabinetului membrului Consiliului pot fi prevăzute şi posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor. Pe aceste posturi pot fi detaşaţi şi judecători sau procurori la solicitarea membrului în subordinea căruia este organizat cabinetul, care beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii detaşaţi. Directorul de cabinet şi consilierii care nu au calitatea de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor beneficiază de drepturile salariale prevăzute de lege pentru consilierii preşedintelui CSM’.
Preşedintele Comisiei, Florin Iordache, a precizat, însă, că acest amendament nu poate fi supus dezbaterii în acest for pe motiv că a venit prea târziu şi nu a putut fi discutat şi în Camera Deputaţilor.
‘A sosit târziu, niciun parlamentar nu şi-o însuşeşte (propunerea CSM n.r.), nu o putem cuprinde aici pentru că am face ca întreaga lege să fie supusă controlului constituţionalităţii’, a precizat Iordache.
Florin Iordache a arătat că acest amendament ar putea fi introdus într-o altă propunere legislativă.
Modificările adoptate de Camera Deputaţilor au fost păstrate în Comisia specială şi vor fi supuse votului în plenul Senatului.
Potrivit celor adoptate de deputaţi, judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie şi în cazul neîndeplinirii condiţiei privind buna reputaţie.
‘Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind buna reputaţie, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie’, prevede textul adoptat, la propunerea PSD.
A fost abrogată, la propunerea PSD, prevederea din Legea 303/2004 care se referă la auditarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată.
Textul abrogat prevedea că ‘sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, iar concluziile auditului sunt publice’.
Totodată, a fost abrogată şi atribuţia Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la ÎCCJ.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte are în structură direcţii şi secţii conduse de procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul direcţiilor pot funcţiona secţii, servicii şi birouri, iar în cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori-şefi, prevede un alt text adoptat.
Procurorii din DIICOT şi DNA vor fi numiţi pe baza unui concurs, iar o condiţie este ca aceştia să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani şi să aibă o vechime de cel puţin 10 ani.
Un nou articol introdus prevede că ‘ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la ‘procurorul ierarhic superior’ în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul-şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia’.
De asemenea, a fost decisă abrogarea, ca urmare a deciziei CCR, şi a prevederii care permitea continuarea detaşărilor pe perioada exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului UE.
Textul abrogat din OUG 92/2018 stipula că ‘prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (11) şi (12) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România’ – articol abrogat ca urmare a deciziei CCR.
Prevederea referitoare la pensionarea judecătorilor şi procurorilor nu a fost modificată. Potrivit OUG 92, pensionarea la 20 de ani vechime în magistratură a fost amânată până la 1 ianuarie 2020.
Comisia Europeană (CE) a recomandat marţi României, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, să suspende imediat punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).
De asemenea, Bruxellesul recomandă României suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi de revocare în curs care vizează procurori în funcţie.
Totodată, CE recomandă relansarea procesului de numire a procurorului-şef al DNA care trebuie să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie.
Raportul MCV mai recomandă Consiliului Superior al Magistraturii să numească imediat o echipă interimară de conducere a Inspecţiei Judiciare şi să numească, în termen de trei luni, prin concurs, o nouă conducere a acestei instituţii.
În plus, CE îndeamnă la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.
De asemenea, CE recomandă îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse la Codul Penal şi Codului de Procedură Penală, precum şi relansarea procesului de revizuire a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul MCV şi cu avizul Comisiei de la Veneţia.
CE notează în concluziile raportului MCV că intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiţiei, presiunea la adresa independenţei sistemului judiciar, în general, şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în special, precum şi o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupţiei au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil.
Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache, se întruneşte miercuri pentru a dezbate amendamentele la OUG 90/2018 şi 92/2018.
Şedinţa este programată să înceapă la ora 13,30.
Potrivit ordinii de zi, membrii comisiei urmează să aibă dezbateri asupra propunerilor şi amendamentelor la Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei, precum şi asupra Ordonanţei de urgenţă 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
Iniţial cele două ordonanţe erau incluse pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a comisiei, dar dezbaterea celor două acte normative a fost amânată pentru a permite depunerea de amendamente. Marţi au avut loc în comisie doar dezbateri generale, amendamentele urmând să fie analizate în şedinţa de miercuri.
‘Pentru că au venit foarte multe amendamente de corelare a acestor trei legi, amendamente venite fie din partea grupurilor parlamentare, fie din partea asociaţiilor profesionale, cât şi de la Parchetul General, DIICOT, DNA, am amânat dezbaterile pe fiecare articol în parte, am făcut astăzi decât dezbaterea generală pe aceste două ordonanţe urmând ca mâine, tocmai pentru a nu trece tacit cele două ordonanţe 90 şi 92, să fie discutate. În cazul acestor două ordonanţe, Camera decizională este Senatul. Deci vor intra săptămâna viitoare în dezbatere în Camera Deputaţilor, urmând să intre în dezbaterea Senatului’, a explicat Florin Iordache.
În 19 octombrie, Comisia de la Veneţia a adoptat, cu unele amendamente, opinia preliminară cu privire la cele trei proiecte de modificare a legilor Justiţiei, asupra cărora preşedintele Klaus Iohannis a cerut opinia acestui organism, respectiv modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Comisia de la Veneţia consideră că aceste trei proiecte, între timp promulgate, intrate în vigoare şi modificate prin Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2018, vor avea efecte negative asupra eficienţei, calităţii şi independenţei sistemului judiciar, cu consecinţe negative asupra luptei împotriva corupţiei.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa atunci că ordonanţa de urgenţă privind aceste legi va fi transmisă în mod formal către Comisia de la Veneţia pentru emiterea unui aviz. Toader spunea că una dintre recomandările Comisiei de la Veneţia este de a se abroga prevederea referitoare la pensionarea anticipată a magistraţilor.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat partidele parlamentare la consultări, miercuri, de la ora 15,00, pe tema legislaţiei din domeniul justiţiei, a informat Administraţia Prezidenţială.
Potrivit sursei citate, programul consultărilor va fi următorul: miercuri, 24 octombrie, de la ora ora 15,00 – Partidul Social Democrat (PSD); ora 15,30 – Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE); ora 16,00 – Partidul Naţional Liberal (PNL); ora 16,30 – Uniunea Salvaţi România (USR); ora 17,00 – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR); ora 17,30 – Partidul Mişcarea Populară (PMP); ora 18,00 – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
Fiecare delegaţie poate fi formată din maximum 5 persoane, a menţionat Administraţia Prezidenţială.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat, duminică dimineaţa, că OUG pentru modificarea Legilor justiţiei este o lege civilă şi nu penală şi că „nu poate retroactiva, nu afectează stabilitatea dobândită în condiţiile legii”.
„OUG este o lege civilă şi nu penală, iar pe cale de consecinţă se înţelege faptul că nu poate retroactiva, nu afectează stabilitatea dobândită în condiţiile legii! Neafectând stabilitatea dobândită în condiţiile legii, cerinţa celor 10 ani vechime pentru procurorii de la PÎCCJ este incidentă zecilor de procurori delegaţi de către procurorul general al PÎCCJ, iar pe viitor se va aplica faţă de toţi cei care doresc să devină procurori în cadrul PÎCCJ! Consider că o eventuală nouă modificare a legilor justiţiei ar trebui ca pe lângă cerinţa vechimii în magistratură, pentru procurorii de la PÎCCJ, DNA şi DIICOT, să se prevadă şi cerinţa gradului profesional corespunzător parchetului de pe lângă Curtea de Apel!”, a scris Toader pe Facebook.
El a făcut mai multe precizări referitoare la OUG pentru modificarea Legilor justiţiei.
„Preşedintele Republicii cunoştea sau ar fi trebuit să cunoască următoarele: În lipsa OUG, ar fi intrat în vigoarea Legea nr.242/2018, ar fi creat dreptul magistraţilor de pensionare anticipată la 20 de ani de activitate, contrar recomandării Comisiei de la Veneţia, contrar ‘îngrijorărilor prezidenţiale’ situaţie în care peste 2000 de magistraţi ar fi dobândit vocaţie la pensionarea anticipată, existând riscul real de creare a unui deficit de personal”, a mai menţionat ministrul Justiţiei.
Totodată, Toader a scris că, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia, prin OUG se asigură stabilitate membrilor aleşi din CSM, prin aceea că nu mai pot fi revocaţi pe motive subiective, constând în pierderea încrederii din partea celor care i-au ales; se consacră în mod explicit faptul că reprezentanţii societăţii civile participă cu drept de vot la lucrările plenului CSM; se prevede faptul că procurorii de la DNA şi DIICOT nu mai pot fi revocaţi în situaţia aplicării celei mai uşoare sancţiuni, cu avertismentul şi se prevede transmiterea în direct a interviului susţinut de către candidaţii pentru funcţiile de rang înalt, din cadrul Ministerului public.
„Fără a fi examinat şi avizat OUG, Comisia de la Veneţia a reţinut rezolvarea parţială a problemei pensionării anticipate a magistraţilor, declarându-se favorabilă abrogării acestei prevederi legale. În mod formal, OUG urmează să fie transmisă Comisiei de la Veneţia spre examinare şi avizare, aviz care ar urma să fie adoptat la Plenara din decembrie 2018! În acelaşi timp, OUG a uniformizat cerinţa de vechime în magistratură, pentru procurorii cu funcţii de execuţie din cadrul PÎCCJ, DNA şi DIICOT, vechime care trebuie să fie de 10 ani. Pentru funcţiile de conducere se prevede o vechime de 15 ani, spre deosebire de prevederile Legii 242/2018, care stabileau o vechime de 18 ani pentru procurorii de la PÎCCJ. În repetate rânduri am subliniat cerinţa distincţiilor necesare dintre legea civilă şi legea penală!”, a mai scris Toader.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declară că este inadmisibil ca preşedintele să aştepte demisia ministrului Justiţiei pentru proiecte de acte normative care nu au fost iniţiate, elaborate sau promovate de către ministerul pe care îl conduce.
„Într-o lume normală, este inadmisibil ca preşedintele Republicii să aştepte demisia ministrului Justiţiei pentru proiecte de acte normative care nu au fost iniţiate, elaborate sau promovate de către Ministerul Justiţiei – mă refer la modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală! Rămâne valabil ceea ce afirmam şi în cursul zilei de ieri – este preferabil că întâi să ne documentăm, apoi să vorbim!”, spune Tudorel Toader, într-un mesaj postat pe Facebook.
Preşedintele Klaus Iohannis „condamnă ferm comportamentul iresponsabil” al ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, precizând că acesta „şi-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-şi prezenta demisia din funcţie”.
„Preşedintele Klaus Iohannis condamnă ferm comportamentul iresponsabil al Ministrului Justiţiei, care, sub pretextul implementării recomandărilor Comisiei de la Veneţia în cuprinsul Ordonanţei de Urgenţă 92/2018, a inclus prevederi fără nicio legătură cu acestea, ba chiar contrare lor, de natură să sporească îngrijorarea partenerilor europeni”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, condamnă ferm comportamentul iresponsabil al ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, despre care spune că şi-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-şi prezenta demisia din funcţie.
„Preşedintele Klaus Iohannis condamnă ferm comportamentul iresponsabil al Ministrului Justiţiei, care, sub pretextul implementării recomandărilor Comisiei de la Veneţia în cuprinsul Ordonanţei de Urgenţă 92/2018, a inclus prevederi fără nicio legătură cu acestea, ba chiar contrare lor, de natură să sporească îngrijorarea partenerilor europeni„, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, transmis vineri.
Totodată, şeful statului menţionează că acesta este un nou episod dintr-un lung şir de decizii controversate luate de acest ministru în timpul mandatului său.
„În acest mod, Ministrul Justiţiei şi-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-şi prezenta demisia din funcţie„, se mai arată în comunicat.
Ordonanţa de Urgenţă privind Legile Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial
Publicat de ,
17 octombrie 2018, 09:16
Ordonanţa de Urgenţă privind legile justiţiei, adoptată săptămâna aceasta de Guvern, a fost publicată ieri în Monitorul Oficial, şi, prin urmare, a intrat în vigoare.
Procurorii de la toate parchetele rămân în funcţii doar dacă îndeplinesc noile prevederi legale, între care o vechime de cel puţin 10 ani.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, susţine că ordonanţa era necesară pentru armonizarea legilor din domeniu şi pentru a prelua o parte din recomandările venite de la Comisia de la Veneţia şi de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Însă, procurorul general Augustin Lazăr spune că Ordonanţa a creat numeroase probleme funcţionale pentru parchete, în special pentru DNA. El a precizat că Ministerul Public analizează acum suspiciunile de neconstitutionalitate pentru a se adresa Avocatului Poporului, singura instituţie care poate sesiza Curtea Constitutională. Anterior, Parchetul General semnalase că din cauza Ordonanţei, în cazul a 40 de procurori va înceta delegarea. Cei mulţi sunt la DNA şi la DIICOT.
Proiectele de modificare a legilor Justiţiei, care sunt făcute în grabă, sunt de natură să afecteze dosarele care sunt în curs, precum cele de pe rolul Parchetelor militare, a declarat, luni, procurorul general al României, Augustin Lazăr, la sediul CSM.
„Din păcate, proiectele de acte normative, care sunt făcute în grabă, sunt de natură să afecteze dosarele care sunt în curs. De exemplu, pentru marile dosare care sunt pe rolul Ministerului Public şi sunt foarte bine cunoscute, de exemplu cele de pe rolul Parchetelor militare, au fost concentrate resursele umane prin delegare, aduse de la mai multe Parchete pentru a rezolva dosare mari şi complexe. Ei bine, în aceste situaţii vor înceta delegările pe funcţiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desfiinţate„, a spus Lazăr.
Întrebat dacă este vorba de dosarul Revoluţiei sau de cel privind protestul din 10 august, Lazăr a afirmat că este vorba despre „toate dosarele”.
„Va fi foarte dificil de imaginat cum vor putea fi finalizate aceste dosare, despre care toată lumea susţine că dorim să fie finalizate ca România să nu mai plătească sume mari de bani în urma condamnărilor CEDO„, a susţinut procurorul general al României.
Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, a declarat ministrul Tudorel Toader, luni, la Palatul Victoria.
„Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale justiţiei. A fost publicată şi cea de-a treia lege a justiţiei, care urmează să intre în vigoare mâine (marţi – n.r.). Pentru corelarea unora dintre prevederile celor trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, pentru preluarea unora dintre solicitările scrise, explicite, ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat prezenta ordonanţă de urgenţă„, a afirmat Tudorel Toader.
El a adăugat că, în calitate de ministru al Justiţiei, consideră că „modificările aduse legilor justiţiei sunt, se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei pentru cetăţeni, pentru suplimentarea garanţiilor de realizare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale„.
Guvernul se va întruni luni în şedinţă, urmând să fie adoptată Ordonanţa de Urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei, pentru a le pune în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia. Anunţul convocării şedinţei de Guvern a fost făcut vineri de către ministrul de Externe, Teodor Meleşanu, care a precizat că tot luni premierul Viorica Dăncilă va începe o vizită în Turcia şi în Emiratele Arabe Unite.
„Da, era programată o şedinţă la ora 9:00. În principiu este anunţată această dată, urmează să fie confirmată”, a declarat ministrul de Externe, întrebat dacă luni dimineaţă va avea loc şedinţă de Guvern pentru adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă privind legile justiţiei.
De asemenea, Meleşcanu a precizat că tot luni premierul Viorica Dăncilă va începe o vizită în Turcia şi în Emiratele Arabe Unite.
„Da, confirm. Va fi de o săptămână, este o deplasare în Turcia care va fi în ziua de luni, marţi şi miercuri. Vor fi Dubai şi Abu Dhabi în Emiratele Arabe Unite, după care se va merge în Kuweit”, a spus ministrul de Externe.
El a făcut aceste declaraţii la finalul unei întâlniri cu Liviu Dragnea şi cu Călin Popescu Tăriceanu.
Vineri expiră termenul impus de lege preşedintelui Klaus Iohannis pentru a promulga modificarea Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, care a fost contestată de mai multe ori la Curtea Constituţională, atât de şeful statului, cât şi de partidele de opoziţie şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind epuizate toate căile de atac. Aceasta este ultima dintre cele trei legi ale justiţiei modificate de Parlament şi nepromulgată până acum.
Guvernul ar urma să adopte o ordonanţă de urgenţă pe legile justiţiei, pentru a le pune în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa la începutul acestei luni că a primit acceptul Comisiei de la Veneţia pentru modificarea legilor justiţiei prin OUG, iar în 4 octombrie el spunea că proiectul de OUG este gata şi va fi trimis Consiliului Superior al Magistraturii. El mai spunea că va face apel la CSM să dea un aviz cât se poate de repede.
Ministrul Justiţiei afirma, în urma unor discuţii cu liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, despre recomandările Comisiei de la Veneţia în legătură cu legile justiţiei, că din recomandările Comisiei de la Veneţia „va fi preluat ceea ce trebuie preluat”: „Vom prelua ceea ce trebuie preluat, vom prelua ceea ce se va putea prelua. Nu vă spun nici tot, nici în parte ce se va prelua. (…) Nu vă dau exemple. (…) Vă spuneam că nu vă voi spune nimic pentru ca membrii CSM să nu afle din presă”.
Pe data de 13 iulie, reprezentanţii Comisiei au prezentat un aviz preliminar asupra legilor justiţiei şi au recomandat menţinerea rolului preşedintelui României şi al CSM în numirea sau revocarea procurorilor şefi, reconsiderarea înfiinţării unei secţii de anchetare a magistraţilor, renunţarea la schema de pensionare anticipată a magistraţilor, dar şi eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat miercuri că a agreat de comun acord cu membrii Comisiei de la Veneţia adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să preia recomandări ale Comisiei cu privire la legile justiţiei.
„Am avut eu astăzi, la orele 14,00, o întrevedere cu conducerea Comisiei de la Veneţia, o întrevedere pe care o apreciez ca fiind foarte bună. (…) Am agreat de comun acord, dânşii au exprimat, să nu zicem acordul, că nu le-am cerut aprobarea, agrementul pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă în sensul celor discutate. Mai mult, chiar vreau să vă spun, la plecare, era cred 15,30 ora de acolo, 16,30 ora de aici, le-am spus: ‘domnule, eu mă exprim public cu privire la ceea ce am discutat, ordonanţa de urgenţă, necesitatea ei, justificarea ei, soluţiile pe care le-am discutat una, două, trei, şapte, pe care le promovăm mâine, privind draftul de ordonanţă preavizare la CSM şi la începutul săptămânii următoare sigur voi face apel la CSM să dea un aviz cât se poate de repede, ca la începutul săptămânii viitoare să poată – început înseamnă luni, marţi, miercuri – să fie adoptată ordonanţa de urgenţă'”, a spus Toader într-o intervenţie la Realitatea TV.
El a precizat că nicio lege nu e perfectă şi că există anumite recomandări din partea Comisiei de la Veneţia în avizul pe care l-a formulat, cu privire la îmbunătăţirea legilor justiţiei.
„E adevărat că avizul acesta interimar nu a fost făcut nici azi, nici ieri, dar înainte de aplicare şi producerea efectelor, sigur că trebuie să căutăm soluţiile cele mai bune de eliminare a neconcordanţelor şi a eventualelor consecinţe negative. Eu, personal, am mers la Comisie cu mai multe posibile soluţii legislative prin care să fie preluate o parte dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, posibile soluţii legislative prin care să evităm anumite disfuncţionalităţi ce ar putea surveni în sistemul judiciar”, a afirmat Tudorel Toader.
El a explicat că a avut şapte propuneri şi toate au fost agreate – propunerile de modificare au fost considerate ca bine-venite şi chiar necesare pentru evitarea unor disfuncţionalităţi.
Ministrul Justiţiei nu a dorit să dea mai multe amănunte despre aceste propuneri, deoarece nu ar vrea să pună membrii CSM în situaţia „de a afla de la televizor ceea ce vor primi mâine”.
Curtea Constituţională a României discută luni sesizările preşedintelui Klaus Iohannis, PNL, PMP, USR, ÎCCJ privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
„Prin modul în care a fost dezbătută şi adoptată, legea menţionată încalcă prevederile art. 61 alin. (2), ale art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 75 alin. (2), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie contravine normelor şi principiilor constituţionale”, se arată în sesizare.
În opinia şefului statului, această lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunită. Actul normativ nu a fost expres înscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, existenţa acestuia pe ordinea de zi a acestei Camere neputând fi prezumată ca fiind implicită, întrucât la momentul convocării forului în sesiune extraordinară nu fusese adoptat de Senat şi nici nu fusese înregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, completează şeful statului.
El arată că unele prevederi ale legii încalcă decizii ale CCR, indicând modificările la „aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei”.
Klaus Iohannis mai precizează că modificările privind modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante în cazul concursului de infracţiuni încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie privind statul de drept, care impun legiuitorului adoptarea unor măsuri de politică penală în vederea apărării ordinii şi siguranţei publice, prin adoptarea instrumentelor necesare în scopul reducerii fenomenului infracţional, cu „excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestui fenomen”, precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie referitoare la obligativitatea deciziilor CCR.
Preşedintele solicită CCR să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie este neconstituţională în ansamblul său.
La rândul său, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională cu privire la aspectele de neconstituţionalitate cuprinse în legea de modificare a Codului penal.
„Judecătorii (…) s-au constituit în Secţii Unite (…) pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Secţiile Unite (…), legal constituite, prin Hotărârea nr. 8 din 5 iulie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”, se precizează într-un comunicat al ÎCCJ, transmis AGERPRES.
În hotărârea de sesizare a Curţii Constituţionale se arată, printre altele, că în modificările aduse art. 297 alin. (1) din Codul penal, referitor la abuzul în serviciu, legiuitorul a introdus condiţia ca fapta să fie săvârşită „în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv un folos material necuvenit”, restrângând semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare.
Referitor la reducerea fracţiunilor de pedeapsă care trebuie executate, şi în special a celor care trebuie executate în mod efectiv în materia liberării condiţionate, ÎCCJ consideră că aceasta nu asigură un just echilibru între scopul cu caracter preponderent individual de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor condamnate şi scopul sancţionator al răspunderii penale, care corespunde interesului general.
Conform aceleiaşi surse, reducerea termenului general de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, precum şi în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani constituie soluţii legislative care încalcă deciziile CCR şi afectează echilibrul între dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârşesc infracţiuni, răspunzând unui interes general, dar şi drepturile persoanelor care beneficiază de prescriptibilitatea răspunderii penale.
„Dezincriminarea faptelor de corupţie şi de serviciu săvârşite de funcţionarii publici prevăzuţi în art. 175 alin. (2) C. pen. sau în legătură cu aceştia afectează protecţia penală acordată valorilor sociale ocrotite prin reglementarea infracţiunilor de corupţie şi de serviciu”, precizează ÎCCJ.
Deputaţii PNL, USR şi PMP solicită Curţii să constate că legea este neconstituţională în ansamblul ei deoarece Parlamentul a procedat la adoptarea acesteia cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5), art. 61, art. 64, art. 69 alin. (2), art. 75, art. 147 alin. (4) şi ale art. 148 din Constituţie.
Aceştia argumentează că titlul legii a fost modificat în Senat şi că textul a fost adoptat de cele două Camere ale Parlamentului în două zile.
În preambulul sesizării de neconstituţionalitate, semnatarii solicită necesitatea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, susţinând că acestea sunt indispensabile lămuririi pe fond a situaţiei create prin legea criticată, referitoare la compatibilitatea conţinutului acesteia cu dispoziţiile Tratatului Uniunii Europene şi ale Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene, implicit cu cele ale Cartei Fundamentale a Drepturilor Omului.
„Vă solicităm să suspendaţi soluţionarea sesizării noastre de neconstituţionalitate până la pronunţarea unei hotărâri preliminare de către CJUE cu privire la întrebarea preliminară formulată”, spun deputaţii Opoziţiei.
În sesizare Opoziţia invocă poziţia GRECO potrivit căreia acest for consideră că modificările propuse cu privire la Codul penal, discutate de Comisia parlamentară specială comună în legătură cu Directiva UE privind prezumţia de nevinovăţie, depăşesc scopul Directivei europene şi dau naştere la îngrijorări serioase atât pe plan intern, cât şi printre alte state, pentru potenţialul impact negativ asupra asistenţei judiciare reciproce şi asupra capacităţii sistemului de justiţie penală de a aborda forme grave de criminalitate, inclusiv infracţiuni legate de corupţie.
Aceştia arată că legea a fost adoptată fără realizarea unui studiu de impact.
Opoziţia invocă şi motive intrinseci de neconstituţionalitate în sesizare, făcând referire la mai multe articole din Codul penal şi decizii ale CCR. Astfel, printre altele, deputaţii PNL, USR şi PMP susţin că dispoziţiile propuse sunt de natură să încurajeze actele de corupţie la nivelul demnitarilor şi magistraţilor şi să aibă repercusiuni grave asupra procesului de legiferare şi de justiţie, vulnerabilizând cele trei puteri fundamentale în stat: legislativă, executivă (în componenta emiterii de acte normative) şi judecătorească.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi că a fost nevoit să promulge Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce a epuizat toate procedurile de contestare, şi a solicitat Parlamentului reintroducerea în circuitul legislativ a Legilor Justiţiei odată cu sesiunea de toamnă.
„Este clar că Legile Justiţiei trebuie revizuite şi îmbunătăţite urgent în Parlament. România este membru cu drepturi depline în UE şi din acest statut derivă şi o serie de obligaţii, inclusiv în ceea ce priveşte funcţionarea Justiţiei, funcţionarea integrată a Justiţiei din România în spaţiul european de Justiţie. Este imposibil să construim un sistem de justiţie care contravine normelor europene. Este imposibil să construim un sistem de justiţie care ignoră valorile europene. O nesocotire a concluziilor Comisiei de la Veneţia ar însemna exact acest lucru – ar echivala cu o îndepărtare de facto a României de la valorile de bază europene”, a declarat preşedintele la Palatul Cotroceni..
Şeful statului a reamintit că a cerut în mod repetat reexaminarea acestor legi în Parlament, a trimis sesizări către CCR şi a sesizat Comisia de la Veneţia.
„După finalizarea tuturor procedurilor posibile de contestare, preşedintele României este însă cel care trebuie să promulge legile. În acest moment, în privinţa Legii 304/2004, care priveşte organizarea judiciară, am epuizat din păcate toate căile constituţionale pe care le am la dispoziţie şi prin urmare sunt obligat prin Constituţie să promulg această lege. Asta nu înseamnă nici pe departe că parcursul acestei legi s-a finalizat. Nici vorbă. În virtutea atribuţiilor fundamentale pe care mi le conferă Constituţia României, solicit în mod expres Parlamentului României ca imediat ce se reia sesiunea parlamentară – sesiunea de toamnă – să reintroducă aceste legi în circuitul parlamentar şi să le corecteze aşa cum solicită cei avizaţi. Această lege ridică multe probleme pe fond şi conţine dispoziţii neclare, lipsite de coerenţă, lipsite de previzibilitate”, a precizat Iohannis.
Potrivit şefului statului, „este imposibil să se meargă mai departe” cu o lege care a fost contestată în multiple feluri şi care a primit un aviz negativ inclusiv de la Comisia de la Veneţia.
O delegaţie a Comisiei de la Veneţia efectuează, luni şi marţi, o vizită în România pentru a avea un schimb de opinii cu privire la cele trei proiecte de modificare a legii referitoare la organizarea judiciară, a legii privind Consiliul Superior al Magistraturii şi a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, informează un comunicat de presă de la Strasbourg.
Delegaţia va avea întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, precum şi la Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Biroul procurorului general, Direcţia Naţională Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii, cu reprezentanţi ai Parlamentului, inclusiv ai Comisiei parlamentare speciale pentru amendarea legilor justiţiei, cu asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor, cu organizaţii ale societăţii civile.
Atât preşedintele, cât şi Comitetul de Monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional, cu privire la cele trei proiecte de legi, menţionează comunicatul citat.
Comisia parlamentară specială pe legile Justiţiei începe marţi dezbaterile pe modificările la Codurile penal, de procedură penală şi de procedură civilă.
Şedinţa este programată să înceapă la ora 15:00.
Săptămâna trecută, au avut loc dezbaterile generale asupra modificărilor codurilor penale.
*** Uniunea Naţională a Judecătorilor din România va trimite Comisiei parlamentare speciale pe legile Justiţiei observaţii punctuale la proiectul de modificare a Codurilor penal, de procedură penală şi de procedură civilă, anunţa miercurea trecută preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, care sublinia că există o nevoie reală de modificare a acestor coduri şi semnala o serie de probleme care necesită răspunsuri sau soluţii.
„Ceea ce este cel mai important să înţelegem este că există o nevoie reală de modificare a acestor Coduri, fie că vorbim de nevoia generată de punerea în acord a legii cu deciziile CCR, de implementarea unor directive. (…) Sunt şi chestiuni care ţin de politica penală a statului, unele vizează strict oportunitatea şi pentru acestea răspunderea revine în cele din urmă Parlamentului, care va fi chemat să dea seamă cetăţenilor. Sunt foarte multe probleme care necesită o atenţie sporită şi multă muncă, răbdare şi deschidere spre dialog”, a adăugat ea.
*** Propunerile de modificare a Codurilor penal, de procedură penală şi de procedură civilă conţin „texte otrăvite”, unele dintre acestea fiind destinate „pentru anumite dosare penale ale unor politicieni”, declara deputatul PNL Cătălin Predoiu, în cadrul dezbaterilor generale ale Comisiei parlamentare speciale pe legile Justiţiei de săptămâna trecută.
„Simpla lectură a acestor proiecte demonstrează acest lucru, pentru că sunt amestecate amendamente benefice pentru garanţiile procesuale cu texte de-a dreptul otrăvite, care distrug capacitatea parchetelor de a combate infracţionalitatea de orice fel, nu numai de corupţie, de a inculpa. Amestecaţi apă cu otravă în aceste proiecte. Rezultatul: un proiect otrăvit!”, susţinea Predoiu.
*** Reprezentantul USR din comisie, deputatul Stelian Ion, a calificat proiectele de lege privind modificarea Codurilor penal, de procedură penală şi de procedură civilă ca fiind „deosebit de periculoase”, nefiind asumate în mod concret de un iniţiator sau de un grup de iniţiatori.
„Aceste proiecte de lege sunt un regres, sunt deosebit de periculoase şi trebuie să fim deosebit de atenţi la forma pe care o va adopta comisia. Evident că există o încărcătură foarte puternică de natură politică şi totdeauna trebuie să vedem cine face aceste propuneri, cu ce scop şi, ca să fim mai clari, vreau să nu trecem cu vederea faptul că cele trei proiecte de lege sunt propuse de 160 şi ceva de deputaţi şi senatori ai PSD şi de 17 parlamentari ALDE. (…) Cine vine cu aceste iniţiative? Care e persoana? Care e grupul care a venit cu aceste modificări? Nu se pot identifica foarte uşor. Numitorul comun al acestei liste ar fi cei doi lideri ai partidelor – PSD şi ALDE”, spunea Stelian Ion, membru al Comisiei speciale pe legile Justiţiei, arătând că „iniţiatorii din umbră” sunt în realitate „oameni care au grave probleme penale”.
*** Deputatul PSD Eugen Nicolicea a cerut miercurea trecută, în şedinţa Comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiţiei, definirea clară a sistemului judiciar, a cărei independenţă se cere apărată, în opinia lui neştiindu-se dacă acesta este independent sau nu atât timp cât nu are o definiţie.
„Cu privire la sistemul judiciar, nu am nimic împotriva termenului, numai că vreau şi eu o definiţie. Pentru că, neştiindu-se ce este, nu ştim dacă are independenţă. Dacă nu ştim dacă are independenţă, nu ştim dacă CSM are ce să apere. De asemenea, ne-am trezit prin toate MCV-urile, GRECO şi aşa mai departe să apărăm independenţa sistemului judiciar. Să ne dea cineva o definiţie şi atunci, dacă are independenţă, vă asigur că vom face totul ca să îi apărăm independenţa. Dacă o are. Neexistând o astfel de definiţie, am tras o concluzie că ar putea să fie instanţele plus parchetele – asta din butonul CSM-ului, când am apăsat şi am văzut că din sistemul judiciar lipsea CSM. Deci autoritatea judecătorească din care eliminăm CSM ar putea să fie sistemul judiciar. Dacă e aşa, nu cred că putem să vorbim de independenţa sistemului judiciar, de aceea mă deranjează. Am cerut data trecută să veniţi cu definiţia sistemului judiciar. Niciun judecător sau procuror nu a propus această definiţie. Şi cred că judecătorii şi procurorii ştiu foarte bine ce înseamnă folosirea unor termeni exacţi şi nu e voie să se folosească sintagme de presă, nişte noţiuni care nu sunt definite nici în Constituţie, niciunde”, spunea săptămâna trecută, în comisie, Nicolicea.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că a decis să trimită la Curtea Constituţională pachetul legilor Justiţiei, dar şi la Comisia de la Veneţia.
„Am decis ca atare să trimit întregul pachet înapoi la CCR şi în paralel să sesizez Comisia de la Veneţia. Fac un apel la CCR de a nu se grăbi şi de a conlucra cu organismul european“, a spus Iohannis.
Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) se declară, într-un raport publicat miercuri, profund îngrijorat de anumite aspecte ale legii privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, ale legii privind organizarea sistemului judiciar şi ale legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) adoptate recent de Parlamentul României, ca şi de proiectele de amendamente la legislaţia penală, relevă un comunicat de presă al Consiliului Europei.
GRECO a elaborat acest raport în baza unei decizii luate la sesiunea plenară din decembrie 2017 privind efectuarea unei evaluări urgente extraordinare a reformelor sistemului judiciar din România, ţinând cont de faptul că ele ar putea implica încălcări grave ale standardelor anticorupţie.
Raportul notează că amendamentele la cele trei legi asupra sistemului judiciar adoptate de către Parlament în decembrie 2017 nu conţin unele dintre cele mai controversate propuneri prezentate iniţial în vara anului trecut. Totuşi, GRECO este îngrijorat de potenţialul lor impact, printre care structura personalului din tribunale şi parchete. În pofida importanţei şi a amplorii mari ale acestor reforme, impactul lor nu a fost estimat în mod corespunzător, iar procesul legislativ a fost de asemenea discutabil.
”GRECO cere României în special să renunţe la crearea noii secţii speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia notă de controversatul proces, iniţiat în februarie 2018, de destituire a şefului biroului specializat al procuraturii anticorupţie (DNA), şi îşi reiterează apelul de luare a unor măsuri de protecţie suplimentare legate de procedurile de numire şi de revocare a procurorilor-şefi de către puterea executivă”, relevă raportul citat.
De asemenea, GRECO reia recomandarea ca procedura de numire şi revocare pentru majoritatea funcţiilor de procurori, altele decât cea de procuror-şef, în conformitate cu articolul 54 al Legii 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent, cât şi bazat pe criterii obiective, şi ca CSM-ului să i se acorde un rol mai puternic în această procedură.
Pe de altă parte, GRECO critică şi proiectele de amendamente la legislaţia penală care, în cazul adoptării lor, ar fi în contradicţie evidentă cu unele dintre angajamentele internaţionale ale României, printre care Convenţia penală privind corupţia. ”Amendamentele la procedura penală discutate în prezent de comisia comună parlamentară specială sunt percepute de către ţările străine drept o ameninţare pentru eficienţa asistenţei juridice reciproce”, menţionează documentul citat.
În plus, raportul critică o serie de proiecte legislative iniţiate în Senat la 21 decembrie 2017 care ar slăbi considerabil incriminarea diverselor infracţiuni legate de corupţie în Codul Penal; de exemplu, mita şi traficul de influenţă nu s-ar mai aplica oficialilor aleşi, iar cu privire la abuzul în serviciu amendamentele ar dezincrimina complet toate faptele comise în care pagubele ar fi mai mici de 200.000 de euro.
”GRECO invită România să prezinte, la următoarea sesiune plenară (18-22 iunie 2018), o actualizare a situaţiei reformelor propuse şi să se abţină de la adoptarea altor amendamente la legislaţia penală care i-ar submina capacităţile sale anticorupţie”, adaugă raportul Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei.
Senatul a adoptat, luni, în calitate de Cameră decizională, modificările la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale.
Modificările la Legea 303/2004 au fost adoptate cu 83 de voturi „pentru” şi 36 „împotrivă”.
Niciunul dintre amendamentele respinse în Comisia specială şi susţinute în plen nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare.
Comisia parlamentară specială a adoptat luni raport favorabil, cu amendamente, pentru modificările celor trei legi ale Justiţiei – 303/2004 privind statutul magistraţilor, 304/2004 privind organizarea judiciară şi 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM, textele fiind reformulate în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.
Raportul favorabil pe Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor a fost adoptat cu 12 voturi „pentru” şi cinci „împotrivă”.
Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, cu raport favorabil votat cu 12 voturi „pentru” şi cinci „împotrivă”, nu a suferit modificări de fond faţă de forma adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor.
Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM a primit raport favorabil cu 11 voturi „pentru” şi cinci „împotrivă”.
Rapoartele celor trei legi vor fi depuse la Biroul permanent al Senatului. Aceste acte normative ar putea intra în dezbaterea plenului în şedinţa de luni după-amiază.
Cele trei legi ale Justiţiei adoptate săptămâna trecută de Camera Deputaţilor vor fi din nou dezbătute luni în Comisia specială care, începând cu ora 10,00, va analiza amendamentele depuse de senatori până joi la ora 15,00, actele normative putând fi incluse de Biroul permanent, pentru dezbatere şi vot, pe ordinea de zi a şedinţei de plen a Senatului de luni după-amiază, dacă raportul Comisiei speciale va fi finalizat.
Camera Deputaţilor a adoptat marţi, în calitate de prim for sesizat, modificările la cele trei legi ale Justiţiei – 304/2004 privind organizarea judiciară, 303/2004 privind statutul magistraţilor şi 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM.
Preşedintele Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a afirmat că modificările aduse pun în acord prevederile acestor acte normative cu deciziile Curţii Constituţionale.
Reprezentaţii Opoziţiei au criticat modul rapid de adoptare a celor trei legi, procedura, precum şi modificările făcute.
Prin modificările aduse Legilor 303/2004 şi 317/2004, CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României fiind eliminat din procedură.
Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Legea prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
A fost redefinită eroarea judiciară. „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijentă”, prevede textul adoptat.
De asemenea, Legea 317/2004 a fost amendată în sensul că informaţiile privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi a CSM, precum şi cele legate de cooperarea instituţională devin informaţii de interes public.
Secţia de procurori din cadrul CSM aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, a procurorului-şef al DNA şi a procurorului-şef al DIICOT de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor, mai prevede textul adoptat.
Potrivit modificărilor aduse la Legea 304/2004, s-a revenit la forma aflată în vigoare la articolul 2 – „Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii” – şi a fost reformulat articolului privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
Textul adoptat prevede: „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională”.
Senatul este for decizional pentru aceste trei legi.
Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele Senatului şi al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, afirmă, într-o scrisoare comună adresată oficialilor Comisiei Europene, că sunt îngrijoraţi cu privire la „modul incorect” în care a aceasta a fost informată „în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterii pe tema justiţiei din România”.
În documentul adresat preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Junker şi prim-vicepreşedintelui Frantz Timmermans, Dragnea şi Tăriceanu susţin că elaborarea şi examinarea textelor de lege s-a făcut cu respectarea exigenţelor constituţionale şi că au fost avute în vedere recomandările Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu privire la independenţa şi reforma sistemului judiciar.
„În acelaşi timp, însă, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterilor pe tema Justiţiei din România. Pentru a clarifica aceste aspecte vă facem cunoscut faptul că, dezbaterea pe acest subiect a început cu mult înainte ca legile în cauză să fie discutate şi adoptate în Parlament. Dialogul a fost coordonat, înt-o primă fază, de Guvernul României, prin Ministerul Justiţiei cu participarea şi consultarea tuturor organizaţiilor relevante: Consiliul Superior al Magistraturii, asociaţiile judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor, reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului academic”, subliniază cei doi oficiali români.
Aceşti precizează că, ulterior, proiectele au intrat în dezbaterea Parlamentului, cu participarea reprezentanţilor respectivelor organizaţii.
„Subliniem, totodată, că dezbaterile parlamentare au durat 4 luni şi au fost transmise live, pe site-ul Camerei Deputaţilor, pe toată perioada desfăşurării lor, oferind astfel posibilitatea celor interesaţi să urmărească îndeaproape argumentele şi votul pentru fiecare amendament„, susţin semnatarii scrisorii.
Documentul citat mai menţionează, „referitor la preocupările exprimate de Comisie în ceea ce priveşte consensul realizat faţă de aceste legi”, că „din cele 316 de amendamente care au fost adoptate la cele trei legi privind sistemul judiciar din România, 229 au fost propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau au fost susţinute de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor”.
„O bună parte dintre acestea au fost susţinute şi de partidele din opoziţie, iar zeci de amendamente au fost adoptate în unanimitate de către cei prezenţi la dezbateri”, mai precizează documentul citat.
De asemenea, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au menţionat că asupra legilor Justiţiei urmează să se pronunţe Curtea Constituţională.
„Ne-am fi aşteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din România să fi avut loc după pronunţarea Curţii Constituţionale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel încât descrierea să se raporteze la o imagine cuprinzătoare şi obiectivă a reformei justiţiei din România. în acest sens, subliniem faptul că mecanismele de control constituţional asupra modificărilor celor trei legi privind sistemul judiciar se află în plină desfăşurare, iar Curtea Constituţională urmează să se pronunţe”, se subliniază în scrisoare.
Cei doi oficiali români şi-au exprimat speranţa că România va încheia cu succes Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în cursul actualului mandat al Comisiei Europene.
Ei au apreciat că „manifestarea interesului Comisiei cu privire la dezbaterile din Parlamentul României pe teama justiţiei reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea unui dialog permanent între cele două instituţii pentru clarificarea tuturor problemelor în dezbatere”.
„Drept urmare, ne manifestăm toată deschiderea pentru o colaborare cât mai strânsă, dar bazată pe adevăr şi informare reciprocă corectă, care să asigure astfel un fundament solid pentru consolidarea statului de drept, în România, concomitent cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului”, se mai menţionează în scrisoare.
Comisia Europeană a transmis miercuri că este îngrijorată în legătură cu evoluţiile recente din România şi cere Parlamentului de la Bucureşti să reconsidere modificările din justiţie.
„Urmărim cu îngrijorare evoluţiile recente din România. Independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a combate în mod eficace corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”, se arată într-o declaraţie comună a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans, publicată pe site-ul Comisiei.
„O condiţie esenţială pentru a putea renunţa treptat la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile”, se atrage atenţia în declaraţie.
„În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală a procesului legislativ privind legile justiţiei şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările desfăşurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care se ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor şi este un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Poziţia Comisiei a fost susţinută de statele membre în cadrul concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017”, continuă declaraţia.
Comisia Europeană atrage de asemenea atenţia că, „potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiţiei reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părţilor interesate din sistemul judiciar şi ale altor părţi interesate au ocazia să fie exprimate şi sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale”.
„Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări”, avertizează Juncker şi Timmermans.
„Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acţiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei şi să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia îşi reafirmă disponibilitatea de a coopera şi de a sprijini autorităţile române în acest proces”, se adaugă în declaraţie.
„Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiţiei, codurilor penale şi legilor privind conflictul de interese şi corupţia pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei”, se mai subliniază în finalul declaraţie.
Protestatarii au plecat, în jurul orei, 19,25, în marş, spre Palatul Parlamentului. Potrivit unor surse, la manifestaţie participă peste 15.000 de persoane.
UPDATE ORA 20.15 O parte dintre manifestanţi au ajuns în Piaţa Constituţiei
În număr de câteva zeci de mii de persoane, coloana de protestatari se întinde pe tot bulevardul Unirii, dar şi pe bulevardul Ion C. Brătianu.
UPDATE ORA 19.35 Protestatarii au plecat în marş spre Palatul Parlamentului
Coloana de manifestanţi se întinde de la Hotelul Intercontinental până la magazinul „Cocor”.
UPDATE ORA 19.31 Filtre ale Jandarmeriei, la intrarea în Piaţa Universităţii
Jandarmeria a instalat filtre la intrarea în Piaţa Universităţii, fiind identificat un bărbat care avea asupra lui o bâtă şi un lanţ.
Potrivit Jandarmeriei Române, se fac verificări în pasajul de la Universitate pentru a nu permite accesul persoanelor cu obiecte periculoase.
Asupra unui alt bărbat a fost găsit un pistol care ulterior s-a dovedit a fi de jucărie.
UPDATE ORA 18.57 Proteste în ţară împotriva modificării legilor justiţiei şi împotriva PSD
UPDATE ORA 18.36 Circulaţia blocată în Piaţa Universităţii; protestatarii au pătruns pe carosabil
Protestatarii din Piaţa Universităţii au pătruns, în jurul orei 18,30, pe carosabil, blocând circulaţia în zonă după ce au forţat gardurile de protecţie ale Jandarmeriei.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi că magistraţii pot protesta spontan sau organizat „în calitate de cetăţeni”.
„În calitate de cetăţeni, magistraţii îşi pot exercita toate drepturile pe care legea le conferă. În calitate de magistraţi, au restricţiile şi interdicţiile şi incompatibilităţile pe care le prevedere Constituţia, pe de o parte, pe care le prevăd legile speciale, pe de altă parte. Fiecare suntem obligaţi să respectăm obligaţiile generale şi cele speciale în funcţie de domeniul pe care îl avem. Prin urmare, în calitate de cetăţeni, la modul organizat sau spontan, pot protesta, în calitate de magistraţi trebuie să respecte Legea fundamentală, legea specială”, a spus Tudorel Toader, la Ministerul Justiţiei.
Câteva sute de magistraţi au participat, luni, pe treptele din faţa Palatului de Justiţie din Bucureşti, la un protest „tăcut” faţă de modificările aduse în Parlament legilor Justiţiei şi Codurilor penale.
Proteste ale judecătorilor şi procurorilor au avut loc şi la Constanța, Braşov, Timişoara, Târgu Mureş, Iaşi, Baia Mare, Satu Mare, Brăila, Slatina, Botoşani, Galaţi, Cluj-Napoca.
Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a dat, luni seara, undă verde raportului la Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor care va intra, cel mai probabil, marţi în dezbaterea Senatului, cameră decizională în acest sens. Au votat în „pentru” 12 parlamentari, 6 împotrivă şi unul s-a abţinut.
Parlamentarii au adus o serie de modificări formei proiectului adoptat de Camera Deputaţilor.
Printre aceste modificări se află un amendament conform căruia preşedintele României „poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la la alin) 1, – şefii de parchete -, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului” în condiţiile în care forma în vigoare nu prevede de câte ori poate şeful statului refuza o propunere pentru şefii de parchete. Este vorba despre procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii. Amendamentul aparţine PSD-ALDE.
Comisia a mai adoptat un amendament al PSD prin care s-a eliminat proba scrisă de la promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit noilor reglementări, proba pe care candidatul o va susţine în faţa Secţiei de judecători a CSM este un interviu.
Parlamentarii au adoptat şi un amendament al senatorului PSD Şerban Nicolae potrivit căruia informaţiile referitoare la magistraţi, cooperarea între instituţii, procedurile judiciare constituie informaţii de interes public, cu excepţia celor pentru care legea prevede caracter nepublic.
„Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi procedurile judiciare constituie informaţii de interes public, cu excepţia celor pentru care legea prevede caracterul nepublic”, arată amendamentul aprobat în comisia specială la Statutul judecătorilor şi procurorilor.
A fost modificat astfel textul adoptat de plenul Camerei Deputaţilor care prevedea că, „prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informaţiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele şi orice alte acte emise sau co-semnate de CSAT sau un serviciu de informaţii care privesc sau au legătură cu justiţia sunt informaţii de interes public”.
Un alt amendament stabileşte ca soluţiile adoptate de un procuror să poată fi infirmate de procurorul ierarhic superior, „dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice”.
La articolul 23 s-a introdus un nou alineat, cu următorul cuprins: „Judecătorii şi procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate”. Amendamentul a aparţinut PSD.
Hotărârile Secţiilor pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare fără parcurgerea procedurii prealabile, au mai decis luni parlamentarii Comisiei speciale pentru legile Justiţiei.
De asemenea, senatorii şi deputaţii comisiei au adoptat un amendament al AMR şi UNJR, preluat de PSD şi ALDE, conform căruia „hotărârile secţiilor pot fi atacate cu recurs la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea Curţii de Apel este definitivă”.
În prezent, hotărârile secţiilor pot fi atacate la plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţă de judecată, sunt definitive şi irevocabile.
Parlamentarii au mai adoptat introducerea unor alineate noi, la articolul 82, preluate ca amendamente de UDMR.
Conform primului dintre acestea, „dacă prin aplicarea alin.(2) ar rezulta două pensii speciale, atunci magistratul trebuie să aleagă dintre ele, iar până la împlinirea vârstei de 65 de ani pensia nu poate fi cumulată cu salariul”.
Potrivit celui de-al doilea alineat, pensiile speciale prevăzute art. 81 respectiv art. 82 nu pot fi cumulate cu alte pensii/indemnizaţii speciale/de serviciu.
UDMR motivează aceste modificări prin dorinţa de a preveni cumularea mai multe pensii speciale, „respectiv posibilitatea ca înainte de vârsta generală de pensionare magistratul, care are dreptul să se pensioneze la o vârstă sub aceasta şi să îşi continue activitatea, să cumuleze salariul cu pensia specială, ceea ce în alte situaţii este interzisă”.
Totodată, membrii Comisiei speciale pentru legile Justiţiei au decis, luni, că răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă, penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
Parlamentarii au mai decis că nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror. Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva Ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.
Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult şase luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
Potrivit unui alt amendament, în termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin. 4, Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei-credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Pe de altă parte, parlamentarii din comisie au respins mai multe amendamente depuse de USR, printre care şi cel referitor la eliminarea separării carierei judecătorului de procuror.
Amendamentele aduse la proiectul Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor urmează să fie supuse votului plenului Senatului.
FOTO: Magistrații constănțeni protestează împotriva modificărilor la legile justiției
Publicat de Adrian Băncilă,
18 decembrie 2017, 09:41 / actualizat: 18 decembrie 2017, 14:36
Magistraţii constănţeni protestează la această oră (10.40) faţă de modificările aduse legilor justiţiei. Este vorba despre aproximativ 50 de magistrați de Tribunalul, Curtea de Apel și Judecătoria Constanța.
Protestul lor se va desfășura, în tăcere, în faţa Palatului de Justiţie din Constanţa, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Constanţa, Marius Nastasia:
„În fața instanței vor ieși judecători, vor păstra tăcere și vor purta robele pe brațe. Protestul va dura aproximativ 30 de minute.“
Proteste vor avea loc și în alte orașe din țară.
Judecătorul Cristi Danileţ, de la Tribunalul Cluj, a anunţat un protest fără precedent al magistraţilor în mai multe judeţe din ţară.
Potrivit mesajului postat pe o retea de socializare, judecătorii şi procurorii vor ieşi în stradă, astăzi, între orele 12 şi 13, pentru a-şi manifesta dezaprobarea faţă de modificările aduse legilor justiţiei, codurilor penal şi de procedură penală.
Proiectele de lege privind domeniul Justiției au fost aprobate de Camera Deputaţilor, ignorând avizul negativ din partea CSM şi recomandările Comisiei Europene, susţin magistraţii.
Cea mai controversată şi mai contestată modificare adusă legii 304/2004, privind organizarea judiciară, în comisia condusă de Florin Iordache, a fost înfiinţarea unei secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie, care va funcţiona în cadrul Parchetului General şi va avea drept competenţe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de procurori şi judecători.
Câteva sute de persoane au ieșit să protesteze, miercuri seara, în fața clădirii Parlamentului, împotriva modificărilor aduse legilor justiției.
Aceștia au venit cu steaguri tricolore și ale Uniunii Europene și cu pancarte cu mesaje cum ar fi „Vă vedem”, „Hoții”, „PSD, ciuma roșie”, „Respingeți legile injustiției”, „Jos ghearele de pe justiție”.
Ei scandează lozinci cum ar fi „Hoții”, „Jos corupția”, „Vrem medicamente, nu legi infecte”, „Parlament penal, marș la tribunal”.
În jurul orei 20:30 a avut loc o busculadă între protestatari și jandarmi în momentul în care protestatarii au pătruns pe bulevardul Națiunile Unite, dintre Parcul Izvor și Palatul Parlamentului, ei încercând să blocheze circulația autovehiculelor. În urma intervenției jandarmilor, a fost restabilită ordinea în zonă.
La ora transmiterii acestei știri (22:15) traficul rutier pe bulevardul Națiunilor Unite nu este blocat, derulându-se sub coordonarea echipajelor de la Poliția Rutieră. Grupul de protestatari este cantonat pe trotuarul de lângă Parcul Izvor, fiind înconjurat de un cordon de jandarmi.
Mâine de la ora 18:00, în fața Prefecturii Constanța este anunțată o nouă acțiune de protest intitulată „STOP Legile Justiției! Nu scăpați!“. După cum reiese din denumire, manifestație este legată de nemulțumirea oamenilor față de modificările anunțate la Legile Justiției de către actuala coaliție aflată la guvernare.
Mișcarea de protest de mâine de la Constanța se înscrie într-un eveniment mai amplu organizat la nivel național și care se bucură de sprijinul a 42 de grupuri civice și organizații neguvernamentale, precum și confederațiile sindicale Blocul Național Sindical (alcătuit din 34 de federații profesionale) și Cartel Alfa (alcătuit din 41 de federații profesionale). Acestea cheamă fiecare român să ceară în stradă, duminică, 26 noiembrie 2017, ora 18.00, retragerea legilor Justiției și a actelor normative de modificare a codurilor penale, respingerea în Parlament a ordonanței privind modificarea legislației fiscale și demisia imediată a Guvernului și a președinților Camerei Deputaților și Senatului.
„România a ajuns într-unul dintre cele mai grave momente ale istoriei sale postcomuniste, comparabil cu mineriadele din anii ’90, criza financiară și tăierea salariilor bugetarilor din 2010. Confiscarea politică a sistemului de justiție, capturarea statului de către o mafie politică care slăbește legislația anticorupție pentru a scăpa de răspundere penală, războiul politic și instituțional declanșat de Guvern împotriva societății civile, atacurile majorității parlamentare împotriva aliaților din NATO și UE, haosul fiscal și deprecierea accelerată a leului, creșterea prețurilor și a deficitului bugetar vor arunca România de facto în afara Uniunii Europene și NATO“, sunt de părere organizatorii protestului.
Aceștia mai atrag atenția asupra consecințelor pe care deciziile guvernamentale de acum le vor avea în deceniile care urmează. „Ne vor plasa în sfera autoritarimului politic, a jafului banilor publici, a impunității politicienilor și a sărăciei“, afirmă prostestatarii. „În aceste momente, România este călcată în picioare, coaliția de guvernare nesocotind sau ignorând fățiș opiniile și interesele legitime ale tuturor actorilor din societate:
Societatea civilă și reprezentanții puterii judecătorești s-au exprimat neechivoc împotriva modificării legilor justiției. Opiniile lor au fost nesocotite;
Singura preocupare permanentă a guvernării sunt „drepturile” infractorilor, și deloc dreptatea pentru victime sau recuperarea banilor furați;
Numirile în funcții publice ne-au adus persoane de o incompetență flagrantă și cu un nivel de moralitate cel puțin discutabil;România este astăzi în situația în care nu mai pot avea loc nici negocieri, nici contracte colective la nivel național sau de sector. Ca urmare, angajații sunt din ce în ce mai puțin protejați, iar riscul de inechitate socială ne plasează mai degrabă în zona țărilor de la Estul Uniunii Europene;De la 1 ianuarie, salariații sunt lăsați la voia întâmplării, sunt integral responsabili pentru modul în care angajatorii aplică transferul contribuțiilor, dar și pentru finanțarea sistemului de pensii și cel de sănătate, pentru modul în care sunt colectate contribuțiile, dar și pentru solidaritatea cu persoanele vulnerabile. De la 1 ianuarie, povara responsabilității sociale va fi dusă doar de către salariați;
Promisiunile de măriri salariale pentru bugetari s-au topit în explicații fantasmagorice despre brut și net, în vreme ce creșterile de prețuri sunt evidente pentru oricine, mai puțin pentru decidenții politici;
Pensiile noastre sunt în pericol prin reducerea contribuțiilor personale în depozite private în cadrul Pilonului II de pensii;Bugetul pentru sănătate a scăzut, controlul politic a fost reinstaurat, iar drepturile pacienților sunt abuzate zilnic;Investițiile au scăzut la un nivel critic, în timp ce îndatorarea publică este din ce în ce mai mare.
Pe scurt, actuala coaliție de guvernare susține hoția, ineficiența, haosul și lipsa de transparență, invocând câștigarea alegerilor cu un program de guvernare nerespectat. Viitorul nostru și al copiilor noștri este în pericol. E momentul să cerem o schimbare politică de substanță pentru a evita în ultimul ceas o catastrofă națională din care ne vom reveni în decenii“, completează oamenii nemulțumiți.
„Pentru toate acestea chemăm românii în stradă pentru o luptă pașnică a României cinstite cu hoția, autoritarismul și sărăcia“, se mai arată în comunicatul public postat pe rețelele de socializare, folosit pentru a mobiliza cetățenii.
Manifestanții cer demisia„Guvernului Dragnea-Tudose și a principalilor vinovați pentru actuala stare de fapt – domnii Dragnea și Tăriceanu – din funcțiile de președinți ai celor două Camere ale Parlamentului“. Fără aceste demisii, mai spun protestatarii, șansele românilor de a trăi într-o societate așezată și prosperă, bazată pe respectarea drepturilor tuturor, pe cinste și competență vor fi iremediabil distruse.
Parlamentarii PNL au părăsit miercuri lucrările Comisiei speciale pentru domeniul justiției, în care se discuta propunerea legislativă de modificare a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor.
„Nu vrem să participăm la un simulacru de dezbatere”, a afirmat senatorul PNL Alina Gorghiu.
Președintele comisiei, social-democratul Florin Iordache, a replicat că liberalii nu au participat nici măcar la dezbaterea vreunui articol.
Anterior și deputatul PMP Dorin Valeriu Bădulescu a anunțat că părăsește lucrările comisiei.
După plecarea liberalilor, membrii comisiei au votat ca programul de lucru să fie până la ora 19,00.
