Irina Radu a fost votată Preşedinte-Director General al TVR de către plenul Parlamentului

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 10 mai 2016, 13:28

Plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului a admis, la 10 mai, cu 304 voturi „pentru” și opt „împotrivă” propunerea de numire a Irinei Radu în funcția de președinte – director general al SRTv.

Irina Radu este licențiată în Litere și a urmat mai multe cursuri de specializare: Managementul relațiilor cu clienții și cumpărătorii, Managementul Resurselor Umane, Management general, la Open University Business School; Jurnalism și Comunicare, la California State University; Jurnalism, la Fundația Britanică Thomson.

Potrivit site-ului tvr.ro, Irina Radu are o lungă experiență la TVR, fiind, pe rând, redactor-prezentator la TVR Iași, producător și prezentator al Jurnalului TVR, redactor-șef la Știri, realizator de emisiuni.

Din 2013, ocupă funcția de coordonator cu atribuții de director la Direcția Programe, la TVR.

În 2004, a devenit director al canalului TVR1. A mai fost director interimar al canalului TVR 2 pentru o scurtă perioadă, director Evenimente Speciale, redactor-șef al Redacției Copii-Tineret.

A mai fost producător general al Festivalului Cerbul de Aur (2000 și 2001), iar în 2003, 2004 și 2005 a fost directorul festivalului.

În intervalul 1998-2002, a fost și membru în Consiliul de Administrație al Televiziunii Române.

A obținut premiul APTR pentru emisiunea „Culise”, în 2000, și pentru Festivalul Cerbul de Aur, în 2003. În 2001, a primit premiul World Vision pentru reportaj.

Dezbatere privind modificarea legii 41

Publicat de Adrian Băncilă, 14 aprilie 2016, 09:08

Parlamentul trebuie să ia măsuri de urgență pentru redresarea televiziunii publice, dar acest lucru nu înseamnă modificarea, în regim de urgență, a legii 41 de organizare și funcționare a SRR și SRTV.
Aprecierea a fost facuta, la Radio Timisoara, de fostul deputat PNL de Timis, Ovidiu Drăgănescu.
Acesta a explicat ce înseamnă caracterul de urgență și când este dorit acesta.

Propunerea PSD de modificare a legii 41 de organizare și funcționare a SRR și SRTv nu rezolvă problemele de la Televiziunea Publică.
Aprecierea a fost făcută la Radio Timisoara, de fostul deputat PNL de Timiș, Ovidiu Drăgănescu.
El a opinat că în spatele acestei inițiative se ascund interese politice, având în vedere că 2016 este un an electoral.

Insolvența ar trebui să fie ultima soluție pentru reglementarea situației de la Televiziunea Publică.
Declarația a fost făcută de fostul deputat PNL de Timiș, Ovidiu Drăgănescu, la Radio Timișoara.
El nu exclude, însă că, și propunerea ALDE în acest sens poate da o șansă Televiziunii Publice să se relanseze.

„Situaţia dramatică prin care trece TVR nu poate fi rezolvată prin modificările propuse la Legea 41”

Publicat de , 11 aprilie 2016, 15:55

Situaţia dramatică prin care trece TVR nu poate fi rezolvată prin modificările propuse la legea 41/1994, ci printr-un amplu proces de depolitizare şi profesionalizare a instituţiei, a declarat bancherul clujean Iosif Pop la Radio Cluj.

Puteţi viziona mai jos transcrierea integrală a intervenţiei în emisiune.

Realizator: Interviul ediţiei „În pulsul zilei”. De zile bune se tot amână numirea unui preşedinte-director general la Televiziunea Română. Iată că s-au făcut şi multe propuneri pe baza Legii 41 de modificare a acestei legi. Aşa că Dan Horea îl are invitat pe analistul economic Iosif Pop şi vor discuta împreună modificările care sunt propuse să se aducă acestei legi. Domnilor, bine aţi venit la Radio Cluj.
Reporter: Dan Horea – Bine te-am găsit, Doina. Vreau să fac o precizare: pe domnul Pop l-am invitat în calitatea sa de bancher cunoscut, pentru că o să-l apelez în calitate de bancher mai mult decât analist economic. E vorba de o privire pe care bancherii o au asupra realităţii cunoscute ca fiind foarte rece, seacă şi imparţială, mai puţin sentimentală, pentru că dânşii urmăresc întotdeauna să fie ceva plus în activitatea pe care o duc şi nu să se afle în treabă ca metodă de lucru, vorba lui Petre Ţuţea. Deci, bun găsit domnului Iosif Pop, bancher clujean cunoscut. La ora actuală conduceţi o instituţie de creditare non-bancară – parcă aşa se numeşte genul de instituţie.
Iosif Pop: Un grup financiar, dar are şi o componentă non-bancară.
Reporter: Domnule Pop, am să le spun ascultătorilor că discutăm despre modificările propuse a fi făcute la Legea 41. Acum, realitatea e că au mai lăsat-o moale cu propunerile, dar nu înseamnă că s-a îngropat povestea. Şi am să vă solicit părerea în calitate de bancher. Să presupunem că un grup de investitori vă oferă o sumă zdravănă să înfiinţaţi două bănci, una mai mare şi una mai mică, cu aceeaşi organigramă, cu acelaşi statut de funcţionare, cu acelaşi mod de funcţionare. Ce nu este identic este dimensiunea: una e de vreo două ori mai mare decât cealaltă. Un timp, ambele bănci funcţionează bine, cap la cap, se descurcă; după un timp însă, banca mai mare începe să dea rateuri până când ajunge în pragul insolvenţei. Banca mai mică funcţionează în continuare, repet, ambele pe acelaşi cadru organizatoric. Ideea este, dumneavoastră dacă sunteţi solicitat să luaţi măsuri pentru reglementarea acestei situaţii, ce veţi face? La noi s-au propus două metode: ori comasarea celor două bănci, ori multiplicarea numărului de şefi la banca nefuncţională. Ce aţi face dumneavoastră, ca bancher, în situaţia asta? Deci, o bancă merge, o bancă nu merge.
Iosf Pop: Dacă aş veni din poziţia investitorului …
Reporter: Reprezentantul investitorilor.
Iosif Pop: Da, celui care a dat banii. Cu siguranţă că primul lucru ar fi să facă o analiză pertinentă, direct sau prin oameni specializaţi şi să văd de unde s-a ajuns…
Reporter: Un audit./lbadiu
Iosif Pop: De unde s-a ajuns ca performanţa într-o parte să fie bună şi performanţa de cealaltă parte să fie execrabilă şi văzând rezultatul auditului, sigur că începi să administrezi măsuri, măsuri funcţie de rezultat. Sigur că poţi la un moment dat, în pragul falimentului fiind, să spui e mai favorabil falimentul decât a duce mai departe o afacere care nu are viitor. Plec de la premisa că n-am ajuns în faza aceea şi am ajuns în faza de a constata că una din entităţi a fost greşit condusă, că nu înţelege piaţa sau că conducătorii pe care îi au nu respectă regulile de funcţionare a unei astfel de entităţi bancare, adică nu ştiu să facă businessul bancar. Cam asta s-ar spune.
Reporter: Şi atunci ce faceţi?
Iosif Pop: Păi, primul lucru pe care l-aş, să zicem ca şi atitudine, care l-aş promova ar fi să văd pe cine mă pot baza, adică cine din interior poate să ducă mai departe şi cine nu poate să ducă sau cine încurcă. Şi evident că fără a sta foarte mult pe gânduri m-aş debarasa de oamenii care nu produc sau produc pierdere.
Reporter: De sus până jos.
Iosif Pop: De sus până jos, bineînţeles, pentru că de la nivel de decizie, de fapt, se întâmplă lucrurile chiar şi în caz de nemuncă. Deci, un conducător care nu ia decizii şi lasă angajaţii într-o ipostază de aşteptare e la fel de vinovat ca şi unul care conduce greşit, luând atitudini foarte tranşante, dar greşite.
Reporter: Cum vi s-ar părea atunci soluţia propusă prin această lege, prin modificările la lege, să crească numărul de şefi, ca soluţie?
Iosif Pop: Exclus. Număr de şefi, număr de personal, nu cred că e…
Reporter: Numai de şefi, nu şi de personal.
Iosif Pop: S-ar putea ca analiza să-mi spună: şefii au fost atât de darnici cu angajările şi cu lefurile încât au o responsabilitate pe care şi-au exercitat-o în mod eronat. Şi atunci, voi spune: cât personal este necesar pentru a funcţiona bine o astfel de entitate? Evident că se duce în piramidă de jos până sus. Dacă dispar 12 angajaţi, va dispare în mod sigur şi un şef. Dar judecata rezultatelor se face întotdeauna de sus în jos. Nu poţi să te implici în calitate de investitor, să te substitui calităţii…
Reporter: În cazul instituţiilor publice la Radio şi Televiziune, investitorul ar fi Parlamentul, pentru că ei, mă rog, reprezintă poporul care e proprietarul, dacă vreţi, instituţii publice sunt. Deci Parlamentul este investitorul în cazul nostru.
Iosif Pop: Acum, aici, dacă discutăm de cele două instituţii publice care sunt…
Reporter: Sunt exact în situaţia băncilor de care vorbeam…Televiziune, banca mare care a chixat şi Radioul, banca mică, care încă funcţionează bine.
Iosif Pop: Ne ducem într-o altă zonă care ţine de…
Reporter: E mult mai subiectivă…
Iosif Pop:…influenţa politicului asupra profesioniştilor. Cred că la Televiziunea Română despre asta discutăm. Or, atunci discutăm un fenomen de ţară, depolitizarea, şi într-o dezbatere recentă care…
Reporter: Pentru început am stabilit: nu s-au aplicat metodele normale într-o astfel de situaţie pentru că bancă, fabrică de pâine sau radiou, la urma urmei, dacă merge prost acele măsuri manageriale trebuie să le ei. Aici s-a propus, repet, s-a propus dublarea numărului de şefi, separarea funcţiei de preşedinte de cea de şef al Consiliului de Administraţie, dar aţi pus punctul pe i. Aici este vorba de o instituţie cu puternice influenţe politice./rpatulea/
Iosif Pop: Influenţe politice şi, atunci, sigur că aici vorbim de o incompetenţă asumată pentru că, de regulă, în instituţiile noastre politizate vorbim de incompetenţa asumată. Îmi duc şi eu nepotul, îmi duc şi eu nevasta, nu contează că nu ştie.
Reporter: Asumată şi răsplătită, culmea!
Iosif Pop: Evident, dar spun, în primul rând, asumată politic. Dacă nu facem depolitizare în România şi asta se referă nu doar la Televiziune, ci în multe, în multe alte părţi şi nu punem profesioniştii să-şi desfăşoare activitatea după reguli, nu după cum i se pare unuia care nu cunoaşte cum se conduce, ci după reguli, atunci, cu siguranţă, vom avea numai eşecuri. Altfel spus, prima condiţie ar fi depolitizarea.
Reporter: Prin lege.
Iosif Pop: A doua condiţie ar fi că, odată depolitizată instituţia, să fie cu angajaţi profesionişti de foarte bună calitate.
Reporter: Dar numai câţi trebuie.
Iosif Pop: Dar, evident, numai câţi trebuie şi a treia condiţie ar fi ca politicul, oricare guvern se succede, să aibă omul de vârf, în speţă ministrul, dacă el este singurul om politic în guvern, ministrul care se ocupă de resortul Televiziuni, să aibă priceperea de a conduce.
Reporter: Guvernul nu are nicio treabă. Numai Parlamentul se ocupă de instituţiile acestea, Guvernul nu are atribuţii în domeniu, nici măcar ministrul culturii, poate ministrul comunicaţiilor prin staţiile de emisie, dar mai mult nu.
Iosif Pop: Nu, dar aici iar discutăm de imperfecţiune a legii. Cum adică un Parlament? Un Parlament înseamnă astăzi 600 de oameni. Haideţi să spunem că este o comisie parlamentară care se ocupă…
Reporter: Comisia de Cultură, Arte, Mass-media.
Iosif Pop: Aşa, dar acolo sunt oameni politici şi, de regulă, dacă îi măsurăm şi ne uităm la pregătirea lor profesională, ajungem la concluzii aberante, că nu are cine să ia decizii, nici măcar politice, pe un domeniu foarte structurat profesional.
Reporter: Noi am început depolitizarea direct cu Guvernul. Vedeţi, avem un guvern tehnocrat şi instituţii politizate. Este o chestiune foarte ciudată, dar haideţi să ne întoarcem la aceste instituţii. Deci, o separare a funcţiilor de preşedinte şi de director general, în condiţiile în care aceste funcţii nu sunt strict manageriale, ci au şi o influenţă politică, senatorul László Attila, de pildă, spunea că efectul poate fi ca preşedintele Consiliului de Administraţie să fie dintr-o tabără politică, directorul general, managerul, din altă tabără politică, fiecare cu cohorta lui de consilieri, asistenţi ş.a.m.d., rezultatul, foarte probabil, să fie o bătălie continuă, o torpilare de către fiecare a ce face celălalt, iar per ansamblu instituţia să sufere din asta./salina
Iosif Pop: Sau reversul – să se pună de acord şi fiecare să-şi servească clientela politică, şi rezultatul să fie cel pe care-l recunoaştem acum, sau pe care îl prevedem cu foarte mare uşurinţă. De aceea, pledoaria mea – şi pleacă din zona profesională – este ca depolitizarea să fie reală. Sigur, accept că există un Consiliu de Administraţie în Televiziune care are componente diferite…
Reporter: …şi al cărui rost nu prea îl vede lumea – dar, în fine…
Iosif Pop: …dar el se limitează la a fixa strategia companiei şi, mai departe, este rolul angajatului manager general, profesionist, care să răspundă acelui Consiliu de Administraţie cu fapte, dar să fie şi lăsat să-şi dovedească priceperea şi s-o pună în practică. Altfel, nu discutăm de profesionalizare, ci de o influenţă politică obscură, ascunsă, care dăunează.
Reporter: Unirea celor două bănci, cea falimentară cu cea prosperă – sau, în cazul nostru, a Televiziunii, aflată aproape de insolvenţă, cu Radioul care încă merge -, ar fi o soluţie?
Iosif Pop: Nu… Cu siguranţă că s-ar prăbuşi amândouă, sau aproape sigur că s-ar prăbuşi amândouă. Ar fi o altă soluţie: la un moment dat, un management performant din Radio, dacă îl poţi translata în Televiziune…
Reporter: Oamenii sau metodele?
Iosif Pop: Şi metode, şi probabil şi oameni. Pentru că degeaba aduci metoda, dacă n-ai oamenii capabili s-o aplice. Asta ar putea fi o soluţie provizorie, cu riscul că Radioul ar putea beneficia de nefasta consecinţă a venirii unor /…/
Reporter: Să se molipsească de…
Iosif Pop: Exact. Deci, o separare clară a celor două activităţi mi se pare de dus în continuare. Dar o separare a politicului de administrativ este imperios de pus în practică şi la Televiziune. Din câte văd eu, la Radio lucrul acesta se întâmplă. Acolo mă uit, ascult şi văd… – mă uitam aseară, ca să dau un exemplu foarte recent, cu muzica uşoară românească premiată – spune: „Proiectul acesta îl avem de 12 ani; proiectul celălalt în avem de 22 de ani. Deci iată că există un concept, există o consecvenţă şi există un rezultat şi oameni care ştiu să facă acest lucru.
Reporter: În unele domenii, da.
Iosif Pop: Vorbesc de Radio, în domeniile pe care le-am văzut aseară. Şi m-a surprins plăcut să constat că există un concept sănătos – spune: „Aici promovăm muzica românească de calitate. Şi n-o facem oricum, ci o facem cu profesionişti”. Şi m-am uitat la cei doi prezentatori care erau pe scenă, cât de la obiect şi profesional discutau. Iată că se poate!
Reporter: Asta e Radiodifuziunea, dintotdeauna.
Iosif Pop: Şi atunci sigur că îmi pun întrebarea: cum putem aduce în Televiziunea Română o echipă cu adevărat de profesionişti, pe care s-o lăsăm să lucreze şi să-i cerem… doar să-i ridicăm standardul de performanţă.
Reporter: Şi să-i dăm nişte obiective cuantificabile, evident.
Iosif Pop: Exact.
Reporter: Mulţumesc tare mult invitatului de astăzi, domnul Iosif Pop, bancher clujean implicat în viaţa civică prin Consiliul Civil Local – deci şi bancher dar şi cetăţean implicat.
Iosif Pop: Mulţumesc!
Reporter: O zi frumoasă în continuare!

Membrii CNA despre insolvența TVR

Publicat de , 8 aprilie 2016, 07:44

Consiliul Naţional al Audiovizualului a respins o propunere legislativă iniţiată de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care prevede posibilitatea intrării în insolvenţă a Televiziunii Române.

„CNA nu poate fi chemat să se pronunţe asupra unei chestiuni cum ar fi insolvenţa, competenţa sa rămâne în zona conţinutului”, şi-au argumentat votul membrii Consiliului, care au respins propunerea, în vreme ce susţinătorii insolvenţei au susţinut că, astfel, conturile TVR vor fi deblocate şi pericolul întreruperii furnizării utilităţilor, înlăturat.

Subiectul s-a aflat în dezbatere ieri, la Radio România Actualități, în emisiunea Probleme la zi. Deputatul liberal Cristian Dan Popescu a pledat pentru o anchetă serioasă, care să pună în evidenţă cauzele pentru care televiziunea publică a ajuns să aibă datorii atât de mari

Dezbatere privind modificarea legii de funcţionare a SRR şi TVR

Publicat de Bogdan Comșa, 7 aprilie 2016, 23:55

Senatorul PSD, Gabriela Crețu, membru în Comisia pentru Cultură, a declarat în dezbaterea de la Radio România Iași pe tema modificării legii de funcționare a Societăţii Române de Televiziune și a Societății Române de Radiodifuziune că există soluții pentru rezolvarea situației TVR care sunt la îndemâna Guvernului. Aceste soluții sunt de ordin economic.

Pe de altă parte, senatorul social-democrat a mai spus că o separare a funcțiilor de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general ar asigura un mai bun control al forului de conducere amintit asupra managementului.

În replică, deputatul PMP, Petru Movilă, a declarat că este necesară separarea legilor după care funcționează cele două instituții publice și nu a celor două funcții.

Senatorul PSD, Gabriela Crețu, a spus că Televiziunea ar trebui să urmeze modelul Radioului care acoperă toate categoriile de public atât prin programele sale, dar și în mediul online și prin evenimentele pe care le organizează și promovează.

„Televiziunea publică nu funcţionează şi trebuie să o ia de la zero”

Publicat de , 4 aprilie 2016, 19:30

Televiziunea publică nu funcţionează, şi-a pierdut creditul şi trebuie să o ia de la capăt, de la zero, apreciază scriitorii Doina Ruşti şi Florin Iaru, invitaţi la Bucureşti FM la o discuţie despre soarta TVR.

Singura soluţie raţională şi radicală este să pornim de la zero, este de părere Florin Iaru care ar da 6 lei 25 de bani pe lună taxa TV în loc de 4 lei numai să vadă că se întâmplă ceva

Scriitorul Florin Iaru a declarat, în cadrul unei dezbateri la Bucureşti FM, că Televiziunea Română nu are cum să reziste financiar deoarece în ultimii ani costurile au crescut foarte mult, în timp ce taxa TV a rămas neschimbată.

Televiziunea publică nu funcţionează, şi-a pierdut creditul şi trebuie să o ia de la capăt, de la zero, apreciază scriitorii Doina Ruşti şi Florin Iaru, invitaţi la o discuţie despre soarta TVR.

Florin Iaru consideră că problema are 2 rezolvări: în primul rând creşterea taxei până la o valoare de aproximativ 6 lei care să permită stoparea acumulării de datorii şi apoi nişte oameni care să ştie ce au de făcut.

Scriitorul Florin Iaru este de părere că majorarea taxei TV reprezintă o soluţie pentru stoparea creşterii datoriilor instituţiei.

Puteţi citi mai jos transcrierea integrală a dialogului purtat în emisiune:

Realizator: Ziua bună şi bun regăsit „În comunitate”, Bucureşti FM, 98,3 sau bucureştifm.ro. Astăzi invitaţii noştri sunt Doina Ruşti… bună ziua bine aţi venit alături de noi
Doina Ruşti: Bine v-am găsit, bună ziua…
Realizator:…şi Florin Iaru.
Florin Iaru: Bună ziua.
Realizator: Cum facem literatură? Apropo, de ce /e/ expresia asta „voi faceţi literatură acolo”. Păi literatura nu este ancorată în realitate, adică ar trebui să faci literatură, să fantezezi, aşa sau fabuluezi, sau cum?
Florin Iaru: Şi da şi nu dar în general nu, nu faci realitate. Noi recunoaştem în literatură pure fragmente de realitate, dar nu este realitate. Este ce e în capul autorului. dar expresia asta, Doina poate să o confirme, înseamnă, vine dintr-o prejudecată, că scrisul este cu frumuşel şi cu floricele şi cu…
Realizator: Briz-brizuri…
Florin Iaru: Briz-brizuri, ori toată lumea ştie că scrisul cel mai frumos este cel mai exact şi cel mai…Da, o las pe Doina să spună…
Doina Ruşti: Da, sigur, literatura este realitatea are, porneşte din realitate, dar este o realitate care înţeapă, care emoţionează, care de multe
ori împinge în altă direcţie, care manipulează, într-un cuvânt.
/…/: Păi cine ştie poate şi TVR o să devină subiect de carte…
Florin Iaru:…sau poate o să devină vorbit…
/…/: Dar să nu fie totuşi o carte ştiinţifico-fantastică, mă gândesc, este ideal să fie ancorată în realitate, şi să dea soluţia până la urmă, soluţia pământeană, nu…
Florin Iaru: Este foarte complicat…
Doina Ruşti: Da, subiectul acesta este greu, este greu chiar şi pentru noi, care avem două perechi de aripi, alături de /…/, pentru că presupune în primul rând, nu ştiu, o discuţie de dinainte de lege, de dinainte de situaţia asta, de dinainte de tot.
/…/: Să încercăm să descoperim de ce este atât de grea. A mâncat de la fast-food, nu ştiu, nu a făcut mişcare, a fost sedentar acest sistem, ce s-a întâmplat cu a noastră televiziune?
Florin Iaru: Să o luăm, îmi dai voie, numai puţin Doina, să o luăm mai întâi financiar. Eu în ultimii ani am constatat un lucru. Iei urma banilor şi dai de adevăr. Acolo este adevărul, unde sunt banii. Taxa de televiziune şi de radio a fost renegociată în urmă cu aproape 20 de ani dacă nu mă înşel şi a avut o sumă fixă, 4 lei şi 15 bani sau cam aşa ceva, pe lună. Pe vremea aceea şi pentru radio şi pentru televiziune această sumă ajungea. În timp ce radio este un consumator de…radioul mai ales cel public este un consumator mult redus de resurse. În primu rând nu aveţi aici nevoie de studiou, de lumini, de care de reportaj, de…
/…/: Deplasări…
Florin Iaru: Deplasări, sigur că da. Nu aveţi de plasme, nu aveţi nevoie de aparatura modernă, de HD…
Realizator: Deşi nu ne-ar strica…
Florin Iaru: Nu, nu, sigur nu ar strica, dar sigur în general radioul a reuşit să echilibreze, în schimb costurile de la televiziune au crescut în ultimii 20 de ani de 20 de ori. Poate să fie Televiziunea Română cu stea în frunte, tot nu ar putea să reziste financiar, pentru că prin lege nu poate da reclame ca o televiziune comercială, că de aia este plătită din buzunarul public, nu poate face numai emisiunile strict, emisiuni strict comerciale, trebuie să facă şi de educaţie şi de informaţie. Sigur o să îi spuneţi: dar de ce nu se uită nimeni la /emisiunea/ aia cu…de educaţie şi de informaţie. Poate că nu sunt chiar bine făcute, dar…/

-: Poate că nu sunt chiar bine făcute. Dar vă spun un lucru: chiar dacă s-ar uita în aceeaşi groapă de /…/
-: Emisiunile acelea înghit bani, nu produc.
-: Sigur că da. Şi mai e un lucru – şi Doina ştie şi dvs. o ştiţi: câtă vreme o instituţie publică este dominată politică, ea va avea o clientelă extrem de lacomă.
–: Da, asta este într-adevăr problema pe care aş vrea să o discutăm, pentru că avem de-a face cu o instituţie publică şi care este controlată de către parlament. Or, parlamentul, dacă şi-a asumat acest rol, trebuie să-şi asume şi răspunderea pentru situaţia în care a ajuns Televiziunea Română. A fost foarte frumos că au umflat personalul cu toate rudele, cu /…/ s-a transformat într-un club de rude, iar acum în loc să răspundă, se trage cu spatele de gard, ceea ce nu mi se pare normal.
-: Şi se uită în altă parte, aşa.
-: O familie ar trebui să funcţioneze.
-: Or, în situaţii de genul ăsta, trebuie aplicată într-adevăr legea care funcţionează în fiecare situaţie de faliment, nu? şi ea trebuie să fie monitorizată de către societatea civilă, nu neapărat de către parlament.
-: De cineva din afară.
-: Adică ar trebui ca parlamentul în momentul acesta să renunţe să-şi reducă televiziunea la un simplu studio de ştiri şi să o ia de aici, adică de aici trebuie început.
-: Deci spuneţi aşa: parlamentul să se retragă total din ecuaţia asta.
-: Este ca un administrator de firmă şi firma a dat faliment. Nu vine executorul judecătoresc sau ăla, cel care are grijă de firmă? Patronul în clipa aia are mâinile legate şi mai are puţin să fie încătuşate. Iertaţi-mă, sunt 180 de milioane de euro. Asta este ideea: să încercăm să descoperim această mişcare de trupecare s-a întâmplat: parlamentul controlează Televiziunea publică. Mă gândesc că sunt comisii, sunt oameni care îşi monitorizează aspectul financiar.
-: Nu.
-: Păi atunci avem o problemă, pentru că sunt…
-: Ştiţi ce se întâmplă? O dată pe an, vine directorul Televiziunii cu un raport şi vreau să vă spun un lucru pe care lumea nu îl ştie: că e bun, că e rău, raportul cade sau trece pe prietenie sau pe apartenenţă la partid.
-: Da. Şi asta nu este normal.
-: Deci gândiţi-vă, fiecare dintre cei care ne ascultă ar trebui să se gândească, au numit un administrator peste afacerea lor şi constată că administratorul acela i-a dus la fund şi tot administratorul va continua să…?
-: Nu! Administratorul trebuie să răspundă. Televiziunea este intrată în faliment, legile sunt clare în situaţia asta şi eu cred că aici trebuie să intervină societatea civilă, prin organizaţii şi să monitorizeze atent tot ce se întâmplă acolo şi asta nu se poate decât aşa cum sunt toate societăţile intrate în faliment.

Doina Ruşti: Şi asta nu se poate decât aşa cum sunt toate societăţile intrate în faliment. Luând-o de la zero, reducând pe cât posibil activitatea.
Florin Iaru: Situaţia o cunoaştem, că nu e de ieri de azi.
Realizator: La noi chestiunea asta cu „îmi asum răspunderea” este doar aşa la nivel declarativ, nu are nici un fel de substanţă, eu nu am auzit ca cineva să-şi asume răspuderea după ce a făcut o boacănă, adică să se întâmple chiar ceva, nu, nimic.
Florin Iaru: Nu observaţi că în momentul de faţă toate lumea caută o soluţie miraculoasă un conducător ca un soi de Isus Hristos care să salveze să facă din trei pâini şi doi peşti, doi peşti şi trei pâini, să facă mâncare? Este imposibil în absenţa creşterii taxei de la 4 lei la 6 lei.
Realizator: Dar, pe de altă parte, o televiziune publică de interes public, strategic, cum vreţi să o luaţi, nu ar trebui totuşi să fie cumva, nu controlată, poate că nu e cel mai potrivit cuvânt, sub umbrela parlamentului? Iar societatea civilă, aşa cum spune doamna Doina Ruşti, să intervină, să controleze, să monitorizeze foarte atent tot ce se întâmplă şi să dea peste mânuţă atunci când ceva nu merge bine?
Florin Iaru: E o problemă.
Realizator: Pentru că nu putem să o lăsăm la cheremul oricui, totuşi, ditamai televiziunea naţională.
Florin Iaru: Ştii care este bugetul BBC-ului …
Realizator: Mic, mare.
Florin Iaru: Mare, peste 15 miliarde de euro, este tot sub un semi control parlamentar englez, dar acolo lupta care se duce… atenţie însă BBC merge în pagubă. Asta trebuie să ştiţi. Orice televiziune publică din lume merge în pagubă. Problema este dimensiunea pagubei. BBC din producţiile pe care le are vinde în toată lumea. Asta înseamnă că emisiunile sunt foarte bune calitativ. Când pune o emisiune în „Prime Time” atunci să ştiţi că se bate cu orice televiziune comercială, deşi poate ceea ce face BBC nu pare atât de comercial. Dar nici în Franţa nu e aşa, nici în Germania. Toate televiziunile de stat sau publice au un rol în informarea publicului, mai puţin în distrarea lui. Dar şi informarea asta are şi ea chichirezul ei.
/…/: Deci calitatea spuneţi dvs. că ar trebui să primeze, ar fi o soluţie pentru salvarea unei astfel de instituţii.
Florin Iaru: Nu. Încă o dată, încă o dată fără bani nu… poate să, ascultaţi-mă. Dacă mâine prin absurd toată populaţia României se uită la Televiziunea Română şi nu se mai uită la nici o altă televiziune, de dimineaţa, 24 din 24, banii de la Televiziunea Română rămân aceiaşi.
Doina Ruşti: Da,bine, dar aici nu vorbim despre lucruri normale. Televiziunea Română poate să aibă bugetul de zece mii de ori mai mare decât îl are, aici vorbim despre un muribund, nu vorbim despre o situaţie normală care ar avea nevoie de un buget şi bugetul ăla ar salva-o. Aici este vorba despre insolvenţă, despre intrarea în situaţie de faliment, aşa cum s-a întâmplat cu multe instituţii mari, cu trusturi de presă.
Florin Iaru: Bancorexul nu dat faliment? Bancorexul a dat. A băgat parlamentul din 2000 şase mii de miliarde vechi. Ce înseamnă asta? 600 de milioane actuali. Bani nene, bani, 600 de milioane, 6 mii de miliarde vechi.

Florin Iaru: Bani, nu, nu, bani, 6000 de miliarde vechi! S-a salvat ceva? Nu s-a salvat nimic! De ce? Este clar căpuşată politic! Încă odată, parlamentul poate doar să supervizeze sau să supravegheze dar orice numire în televiziune, trebuie să iasă de sub umbrela politică.
Nimeni nu mai are dreptul să numească personal în televiziune şi mai este o chestie, doamna Ruşti. Sunt foarte mulţi oameni acolo extraordinari care muncesc în 3-4-5 emisiuni pe zi, aleargă de dimineaţă până seara, alţii nu!
/…/ : Şi credeţi că modificarea acestei Legi 41 ar putea duce la o depolitizare sau o schimbare un pic de orizont al televiziunii?
Doina Ruşti: Nu, evident, în momentul de faţă singurul model pe care îl văd este al lui Cesar Biroteau din Balzac, un parfumier care ajunsese să aibă gloria, să aibă tot, care la un moment dat dintr-o greşrală şi din mai multe greşeli ajunge să dea faliment. Da?
Este literatură. El suportă toate consecinţele, merge la închisoarea datornicilor, îşi compromite familia, fiica lui nu mai este angajată nicăieri pentru că este fiică de falit, a fi falit era într-adevăr o chestiune, un oprobiu şi în cele din urmă, acest Cesar Biroteau, parfumierul celebru, o ia de la zero şi se ridică din nou, o ia de la zero, are curajul să-şi asume această situaţie, falimentul, de fapt, şi situaţia de falit. Ei, asta este de fapt pentru mine calea pe care ar trebui să o urmeze nu literar ci aşa…
/…/: Da, ar trebui să fie pragmatică această situaţie, spuneţi, se închide astăzi, se deschide mâine cu totul şi cu totul altfel.
Realizator: : Dar şi asta este o chestiune /…/
Doina Ruşti: Pornim de la un simplu studio de ştiri, adică de aici trebuie să pornească, nu mai poate să aibă pretenţia unui mamut când a ajuns în situaţia asta, adică în ultimii zece ani eu nu aud decât despre falimentul televiziunii, despte faptul că nu sunt bani, despre faptul că are datorii, despre faptul că nu ştiu care preşedinte nu a fost bun, că nu ştiu cine a furat, că nu ştiu cine …
/…/: S-a închis Culturalul, s-au luat tot felul de măsuri …
Doina Ruşti: Da, exact, adică chestii, unii astea le auzim de zece ani de zile! Este de ajuns, adică am suportat destul, este totuşi vorba despre banii noştri. Sunt bani publici acolo, nu?
/…/ : Şi revenim iarăşi la societatea civilă?
Realizator: Dacă aţi auzit în 15 ani de zile ca cineva să fi fost tras la răspundere sau măcar să vină şi să spună „Da, eu am condus instituţia în anii ăştia şi uite de ce cred eu că am ajuns aici”, deci măcar aşa, o dare de seamă pe bune, nu raportul respectiv!
Florin Iaru: O să râdeţi, cel mai lăudat director al TVR a fost Nicolau! Cel mai lăudat în 2000-2004! Mi se pare, 2001-2004! El a lăsat în …deci în vremea lui TVR a făcut achiziţii şi a stat pe zero! Deci nu a urcat, nu a coborât!
Realizator: Era într-un echilibru!
Florin Iaru: Era într-un echilibru. După aceea a început să vină diverşi preşedinţi, dar aici este o mică problemă, contractele încheiate în acea perioadă .

Florin Iaru: Dar, aici e o mică problemă, contractele încheiate în acea perioadă au început să atârne tot mai greu. În clipa aia începe dezechilibrul în Televiziunea Română. În 2006 sau 2007, Televiziunea Română într-un efort de a deveni rentabilă a încercat să facă producţii proprii pe care să le poată vinde în străinătate. Am fost în juriul ăla şi am citit 500 de proiecte, am crezut că înnebunesc, ca să ajungem la 30, 32 de proiecte fezabile, cu bugete raţionale şi care ar fi putut fi vândute în străinătate. Vă dau un exemplu, ca să înţelegeţi că totuşi e foarte complex şi gândul ăla a fost bun. Era un serial, făcut din serii unice, irepetabile, cum erau alea, Zona Crepusculară, fiecare, cu oameni care încercaseră să fugă din România în vremea comunismului. Şi nu ştiai niciodată la început dacă omul ăla va scăpa sau va fugi. Nu ştiai niciodată, pentru că o dată omul moare, o dată este prins, o dată evadează. Nu ştii niciodată ce se întâmplă. Avea zece episoade scrise şi mai avea multe. A fost premiat. Mi se pare că am fi putut vinde în 2008 asta peste tot. Nu s-a făcut până în 2016. Au trecut nouă ani de atunci.
-: Ce s-a întâmplat? S-a uitat într-un sertar?
Florin Iaru: Nu ştiu.
-: N-a vrut cineva să…?
Florin Iaru: Nu ştiu să vă spun. Nu ştiu. Vă dau un alt exemplu, un serial pentru tineret cu nişte tipi şi tipe din Grozăveşti, viaţa studenţească, nu ca prietenii, dar viaţa studenţească românească cu toate încrengăturile. Foarte frumos, era serial şi de umor, unde e? Nu s-a făcut. Aveau filme de lung metraj, deci am premiat unul dintre autorii acestuia mi-a spus, mie mi-a spus personal, pot să îi şi dau un telefon şi vă confirmă, s-a dus de patru ori să semneze contractul cu Televiziunea şi cei de acolo au încercat să-l împingă către alte televiziuni. Sau să le vândă lor scenariul. Ei, asta a fost umbrela Televiziunii. Căi de relansare şi de salvare au fost. Exista un proiect al unui soap opera pentru bărbaţi, cu o echipă de fotbal.
-: Bine, aici, până la urmă, e o chestiune de selecţie, nu? Poate fi subiectivă, pentru că şi…
Florin Iaru: Dar nu s-a făcut niciunul.
-: Nu, dar toate chestiunile astea sunt în afara Televiziunii, nu poţi să ai pretenţia că dacă ai o idee genială o poţi face cu un club de rude, nu?
-: Da, sigur că da.
-: Bun. Credeţi că aceste probleme financiare şi această situaţie confuză afectează credibilitatea Televiziunii?
Florin Iaru: Sigur că da. E ca şi cum m-aş duce la piaţă, de la cine iau? De la ăla mai răpciugos sau de la ăla mai curat?
-: Ei bine, mai mult decât atât, mie mi se pare că afectează credibilitatea Televiziunii lipsa ei de reacţie. Ţineţi minte tragedia de la Colectiv. Toate televiziunile vuiau, pe TVR era un film. Deci, oamenii abia când au venit la program au scris despre…
Florin Iaru: Reporterii au fost pe teren şi n-au avut cui să transmită.
-: N-a fost procedura.
-: Păi, da.
-: Atunci când este o struţo-cămilă, când e o instituţie mare şi fără coeziune, aşa se întâmplă. Nimeni nu e într-adevăr de vină, pentru că ea nu funcţionează. Şi dacă nu funcţionează cum poţi să ai cap, să ai un şef, să ai o organizare, mă rog, să meargă toate rotiţele. Nu merg în situaţii de genul ăsta, niciodată.
-: Bun, şi revenim la această discuţie. Nu este o problemă de ieri, de azi. De ani de zile se întâmplă. Ce a păzit cel care…, nu care administrează, că am înţeles, cei care au administrat, de la Valentin Nicolau încolo, nu au fost competenţi, să spunem.
-: Şi ce a păzit şi parlamentul până la urmă?
-: Ce a păzit parlamentul? Nu s-a văzut, nu s-a observat că această gaură…
-: A înlocuit directorii.
-: Parlamentul neajungând la închisoarea datornicilor, precum César Birotteau, normal că a crezut că aşa este bine şi a mers mai departe, parlamentul nefiind nici el o lumină în privinţa asta. Nu este niciun secret că nu există decât legături minime între parlament şi o televiziune sau un post de radio. Repet, această situaţie nu poate să funcţioneze decât cu implicarea cetăţenilor, a organizaţiilor, a oamenilor. Dacă este o instituţie publică, atunci să fie publică.
-: Este foarte interesant, şi să nu dăm nume sau să lansăm o acuză la adresa unei televiziuni private, dar am observat că lumea s-a coalizat atunci când o televiziune de ştiri privată a avut probleme, au ieşit în stradă, s-au plimbat, aşa cum au spus ei, n-a fost un miting propriu-zis.
-: Şi au fost la un concert.
-: Pentru Televiziunea Română ar ieşi cineva sau şi-a pus problema cineva să convoace aşa, o adunare naţională, în care să se spună ‘domnule, avem nevoie de această televiziune, ne reprezintă pe noi, oamenii din întreaga ţară’. Ok. Ce se întâmplă?
-: Păi, da, că spre deosebire de postul de Radio, Televiziunea şi-a pierdut demult creditul pe care îl avea în public. Este vorba în primul rând tocmai despre acest conglomerat care nu mai constituie o instituţie, despre emisiuni foarte slabe, despre, pe faţă, rudele rudelor rudelor. Toată lumea este la curent cu lucrurile acestea. Ele nu pot să devină la infinit de suportat şi de iertat, pe cât în timpul ăsta Radioul Public a mers pe un stil, un stil care s-a păstrat şi asta îmi place.
-: Şi a mers pe aceeaşi Lege, până la urmă, 41.
-: Exact. Deşi a avut o lege care putea să-l aducă în aceeaşi situaţie, de faliment, cum este Televiziunea, Radioul a rezistat pentru că şi-a menţinut acel stil conservator, adică ştii la ce să te aştepţi când deschizi radioul.
-: A vrut să fie prea mult Televiziunea şi, în felul ăsta n-a mai fost nimic? Sau ce a dorit?
-: Eu nu cred că a vrut sau nu ştiu ce, ci pur şi simplu acolo au venit oameni din toate părţile, aşa cum se întâmplă la Mitropolie când sunt scoase moaştele. Asta s-a întâmplat.

Florin Iaru: Nu, insist totuşi, Televiziunea în momentul de… a face televiziune este foarte scump. E scump. Problema pentru o televiziune comercială se rezolvă pe jumătate, doar de la un anumit nivel de audienţă şi doar de la un anumit nivel de reclamă care intră cu obstinaţie pe post. Televiziunea Română nu are voie să întrerupă o emisiune cu publicitate, nu are voie, e interzis prin lege, că de aia plăteşte contribuabilul. Şi după ce tragem linie, chiar dacă mai dau afară încă 600 de oameni, tot pe minus vor fi, pentru că costă aceste locuri. O emisiune costă, începând de la lumină, camere, travelling, panouri, plasme, microfonul şi înregistrare.
-: Atunci nu faci, dacă plăpumioara ta este atât, te întinzi exact cât este ea.
-: Bine, sunt un ascultător care nu se pricepe foarte bine şi când îl aude pe domnul Iaru povestind de reclame la o televiziune privată şi lipsa lor la o televiziune de stat şi-ar pune următoarea întrebare: nu ar trebui schimbată legea în aşa fel încât să-i permită şi televiziunii să acceseze aceste fonduri din reclame?
Florin Iaru: Nu. Nu.
-: De ce? Din cauza acestei taxe?
Florin Iaru: Tocmai pentru că este o televiune publică…
-: Are rolul ei.
Florin Iaru:… şi în clipa în care avem o reclamă, avem şi o presiune a clientului. Clientul acceptă mai puţin un punct de vedere oarecum şovăielnic în ceea ce îl priveşte. Să ne aducem aminte de marile trusturi care şi-au făcut reclamă în România şi care au închis căile de comunicare. Deci Televiziunea publică nu trebuie să aibă de-a face cu acest lucru. Dar, şi repet, dacă în lege se prevede o creştere cu 50%, nu vă speriaţi, de la patru lei la şase lei, adică două beri pe lună, Televiziunea ar putea să reziste, dar nu asta e problema principală.
Realizator: Dar credeţi că e posibil aşa ceva?
Florin Iaru: Problema principală este întoarcerea publicului la televiziune. Adică atragerea lui.
Realizator: Păi, da.
Florin Iaru: Aici aveţi doi scriitori. Ei vă vor spune că întotdeauna o poveste vinde. O non poveste nu vinde. Deci chiar dacă e vorba de o emisiune legislativă tot cu o poveste trebuie să începi. Chiar dacă e vorba de o emisiune agricolă tot cu o poveste trebuie să înceapă.
-: Dar nu prea avem obişnuinţa asta să creeăm poveşti. Nici în filmele noastre făcute până în 1989 nu cream poveste.
Florin Iaru: Toate televiziunile particulare orice ar vinde vând sub formă de poveste. Are un început, un conflict, un punct culminant şi o încheiere. Aşa trebuie să fie orice emisiune. Ca să se uite omul la ea. Pentru că în lipsa… Să vă explic principiul. Hitchcock vorbea despre suspans. Luaţi o cameră de filmat, filmaţi o cabină telefonică trei ore şi proiectaţi filmul într-o sală cu 1000 de oameni. După cinci minute, 500 de oameni se ridică şi pleacă şi în următoarele cinci minute se mai ridică şi ceilalţi 500 şi rămâi 2 ore şi 50 de minute şi proiectezi cabina telefonică. Dar dacă, înainte de această filmare, te duci în acelaşi loc din care filmezi şi filmezi un tip care desface o valiză, montează o armă, îi pune o lunetă, fixează luneta pe cabina telefonică şi se uită acolo, publicul se va uita cele trei ore să vadă când vine glonţul din armă acolo. Ăsta este suspansul, ăsta este motivul. Deci trebuie să creezi ..
-: S-a şi realizat povestea asta …
Florin Iaru: Bineînţeles şi de aia …
Realizator: Bănuiesc că şi în Televiziunea Română există oameni care pot crea povestea asta numai că sunt cumva în eşalonul doi după …
Florin Iaru: Sunt. Să ştiţi că sunt şi emisiuni, dar problema e următoarea: când ai o emisiune care vine după audienţă zero …
Doina Ruşti: Da, este adevărat, tot ce spui a fost… chiar te-am ascultat aşa cu sufletul la gură, dar noi am trecut de vremea aceasta a poveştilor. Televiziunea Română se află într-un alt timp acum, cel în care de fapt trebuie să se adune şi să cerşească. Nu îi mai putem acorda încă o dată creditul că va face o poveste care va aduce bani şi va reabilita televiziunea. Ci, pur şi simplu, în momentul ăsta trebuie să o ia de la zero. Asta este situaţia ei. Şi ce mai am răbdare să o las.
-: Şi ce facem cu acea datorie? S-a pus în discuţie şi problema ştergerii ei, dar au venit voci şi au spus că dacă ştergem datoria TVR o să sară şi alţii care au datorii.
Realizator: Asta am înţeles că este exclus. A declarat şi premierul.
-: Când o instituţie falimentară intră în insolvenţă există exact asta: vin unii care stau acolo şi hotărăsc exact care sunt emisiunile pe care s-ar putea câştiga ceva şi încet, încet se returnează. Aici este vorba de o sumă enormă. Niciodată nu se mai recuperează toată, dar măcar o parte ar putea fi recuperată, dacă mergem şi respectăm legea.
-: Păi, o Televiziune reinventată, nu peste noapte, dar să spunem aşa, de la o zi la alta, ar trebui să facă modificări şi în structura personalului, în organigrama acesteia. Este un mamut în momentul de faţă, un colos, foarte mulţi angajaţi, foarte mulţi angajaţi alături de care suntem toţi, pentru că ştim că, dacă intră în incapacitate de plată, oamenii ăia vor rămâne de isbelişte, vor avea şi ei rate de plătit, facturi, statul nu îi va ierta, ANAF-ul nu-i va ierta, fiscul nu îi va ierta.
Florin Iaru: Nimeni nu-i iartă.
-: Până la urmă va fi o tragedie naţională.
Florin Iaru: În România nimeni nu iartă un datornic. Nimeni nu îl iartă.
-: Pe de altă parte înţeleg că nici oamenii ăştia din CA de acum nu sunt totuşi pentru insolvenţă.
Florin Iaru: Insolvenţă ar însemna să îşi taie propriile resurse.
-: Şi atunci ce este de făcut?
-: Să renunţe la putere!
-: O să avem şi un preşedinte-director general şi mai departe ce se întâmplă?
-: Şi ce se întâmplă? Noi vom munci în continuare ca să plătim TVR, pe care Televiziune, de fapt, vedem un singur lucru şi anume promovarea parlamentului, a partidelor, pregătirea campaniei într-un mod subtil şi lucrurile astea sunt fără sfârşit, până când societatea civilă nu are o reacţie fermă şi eu cred că ea va veni curând pentru că de data asta a fost mai mult.
-: Chiar ne-a ajuns cuţitul la os şi de fiecare dată dăm acel exemplu cu Suedia anilor ’80 când premierul, o doamnă respectabilă, şi-a dat demisia pentru că nu a putut să îşi justifice o plată cu cardul de serviciu a unei ciocolate şi a prezentat demisia a ei şi a cabinetului. Acolo, în Suedia, există un centru unde fiecare cetăţean se duce şi monitorizează, verifică cum sunt cheltuiţi banii publici. Că vorbim de o taxă de patru lei, că vorbim de o taxă de şase lei, nu contează valoarea, ci contează ideea, principiul pentru care ar trebui să luptăm, să ştim şi noi exact toţi banii ăştia care sunt debitaţi din conturile noastre lunar unde se duc, pentru că 180 de milioane datorie este şi vina administratorului, dar şi vina mea, a cetăţeanului, care nu am luat atitudine.
-: Exact.
Florin Iaru: Eu nu aş vrea să băgăm noi vinovaţi, deci este unul care mă fură, să zicem, nu ştiu dacă este…, unul care mă fură şi eu sunt vinovat că sunt furat. Ei, nici chiar aşa!
-: Că nu ai fost atent, nu …
Florin Iaru: Eu nu pot fi atent!
-: Poate unitatea într-o idee comună care să ne strângă aşa în …
Florin Iaru: Eu pot să mă uit, ştiţi cu binoclul tot nu văd nimic.
-: Nu este vorba de vinovăţie, ci de reacţie.
-: Nu pot să mă bucur că ai fost furat.
-: Monica Ghiurco, membră în CA, spune aşa: că nu va gira prin votul său intrarea în insolvenţă a postului public. Nu suntem naivi, insolvenţa TVR înseamnă afacere de zeci de milioane de euro pentru buzunare private.
Florin Iaru: Care este această …? Eu nu înţeleg …
-: Cum comentăm această afirmaţie.
-: Da, nici eu. Se referă la faptul că cei care sunt, mă rog, care vor veni să numească nişte oameni vor transforma, după regulile balcanice, totul într-o afacere, ceea ce totuşi este exagerat, mai ales că acum am avut în ultimii ani nişte momente de solidaritate publică şi nici nu trebuie să le numesc, toată lumea le are acum în minte, care ar justifica mai degrabă teama CA-ului al TVR decât această atitudine ofensată.
Florin Iaru: Dar pot să vă spun un singur lucru, din punct de vedere economic poţi să fii împotriva falimentului sau a insolvenţei cât vrei! La un moment dat, vine Fiscul sau vine Curtea de Conturi şi spune „Am închis tot!” Deci, dacă lucrurile merg în continuare, nicio bancă nu va mai plăti salariile. Să vedem ce se întâmplă după trei luni de zile în care oamenii nu îşi iau salariile.
-: Da, asta este o situaţie …
Florin Iaru: Pentru că evident nu mai are cine plăti!
-: Exact!
-: … pe care o aşteptăm cu interes pentru că este în fine, un răspuns al cuiva la mulţimile de întrebări care au zburat …
-: S-a mai vorbit de varianta aceea în care să vină un manager cu un proiect şi acel proiect să fie pus în practică… Bun, dacă CA nu este de acord cu managerul respectiv sau cu proiectul respectiv şi îl zboară …
Florin Iaru: Repet, degeaba vine un manager, dacă nu are bani!
-: /…/ interesant este /…./
-: Ar trebui să-i găsească!
Florin Iaru: Nu are de unde să îi găsească!
-: Păi ăsta este răspunsul, nu are de unde să-i găsească!
Florin Iaru: Nu are de unde să îi găsească …
-: Să depăşim puţin situaţia asta, bun, să zicem că resuscităm bolnavul, am pus, aşa, pe picioare, trăieşte, suntem cu toţii …
Florin Iaru: Să zicem că da, şi-a revenit!
-: Ce facem mai departe? Legea asta 41 spune aşa: „Să nu mai existe un singur cap, să existe balaurul cu două capete!” Deci, din PDG facem un preşedinte şi un director general! O fi bine, nu o fi bine? Cum o fi?
-: Da, este o soluţie …
-: Eu sincer mă tem de un singur lucru, că acum fiind doi, o să vină amândoi cu liota de rude, cunoştinţe şi …
Florin Iaru: Iertaţi-mă că vă întrerup, nu am putea găsi şi un om cinstit?
-: Nu ştiu, este greu!
Florin Iaru: E chiar aşa de rar în România? Iertaţi-mă că vă întreb, dar un om cinstit …
-: Dar cum îl recunoaştem, dle Iaru? Cel care scrie pe fruntea lui …
Florin Iaru: Ba scrie pe fruntea tuturor, toţi cei care până la 45-50-55 de ani au onoare, cât de cât nepătată, un parcurs profesional clar, nu s-au băgat în diverse, nu o să se schimbe la bătrâneţe!
-: Ei, da’ puterea corupe!
Florin Iaru: Nu este adevărat! Puterea corupe doar pe cel care este deja corupt! Pe cel care se îndreaptă spre putere ştim că îl va ajuta să se… Există printre oamenii ăştia care ajung la putere şi oameni pe care nu-i vedem! Ăia sunt cei care-şi fac meseria, atât cât pot! În general, ca în literatură, negativul este de zece ori mai puternic decât pozitivul!
-: Dar cum să facem să îi facem vizibili pe oamenii ăştia care nu se văd?
-: Oamenii care sunt cei mai interesaţi în remedierea situaţiei de la TVR sunt aceia care au pierdut bani, cei care trebuie să-şi recupereze datoria aia. De aici trebuie început.
Florin Iaru: Ha, ha, ha!
-: Apropo de taxa asta, patru lei la TVR, 2, 5 la Radio! Dacă o dublăm, se rezolvă ceva?
Florin Iaru: Nu trebuie, eu am urmărit un …nu, financiar se rezolvă. Nu este nevoie de dublarea la TVR, este nevoie de 50%, de 6, 25 de lei, ăsta este calculul, ca să se oprească din creşterea datoriilor pentru că ei mergând pe ….asta ar fi …, dar, repet, noi avem o problemă cu două rezolvări şi una nu se poate evalua: 1) echilibrul financiar pentru a putea realiza aşa ceva. Tu ştii foarte bine, ai lucrat lângă TVR, nu se poate face o emisiune bună fără bani. Deci este ca la piaţă, un frigider care costă 600 de lei faţă de unul de 900 de lei ţi se strică când l-ai băgat în priză. Un bec pe care îl iei mai ieftin se arde deşi scrie 2000 de ore pe el! În a zecea oară s-a ars! Toate lucrurile au un preţ! Şi calitatea are un preţ, dar asta este o parte. Cealaltă parte este cine face această calitate? Cine este cel care asamblează piesele astfel încât el să lumineze 2000 de ore? Deci /…/ la Televiziune. Dvs aveţi aici leduri, Televiziunea lucrează încă cu lămpi! Cine cumpără leduri pentru toate studiourile de televiziune, dintr-o televiziune?
-: Bine, astea sunt chestiuni pentru situaţia normală, dar aici noi nu suntem într-o situaţie normală, ci într-o situaţie de faliment.
-: Bun, deci, practic …
Florin Iaru: Numai o clipă …
-: Ar trebui să închidă robineţii, dar să închidă tot, să taie în carne vie, din atâta să rămână atâta, după care să picurăm şi puţin mai mult la taxa /…/
-: Exact. Abia atunci. Nu putem arunca banii în apă, aşa, că poate cineva va lua.
Florin Iaru: Doina spune un lucru foarte interesant şi foarte normal pentru începutul unei televiziuni. Rămâi pe ştiri şi faci ştiri. Ştiţi cât costă ştirile? CNN, toate posturile de ştiri cheltuiesc cu reporterii ăia care se duc în teren …
-: Da, trebuie să fii primul acolo.
Florin Iaru: Trebuie să fii primul, asta înseamnă mijloace, mijloace de transport, bani pentru /…/, legătură la satelit, car de transmisie, fraţilor, este …
-: Este foarte costisitor, dar este şi o chestiune de eficienţă.
Florin Iaru: Este costisitor, dar în acelaşi timp, o să arăţi tot ce se întâmplă în ţara asta şi pe urmă trebuie să trimiţi şi în străinătate. Noi suntem o ţară, România …
-: TVR a avut bani. Deci a avut bani! Şi-a demonstrat ineficienţa, cu tot cu bani! În aceeaşi măsură alte televiziuni private au avut aceiaşi bani şi au fost eficienţi.
Florin Iaru: Să nu exagerăm, cele mai multe au mari dificultăţi.
-: Dacă vrei să ajungi mister Olimpia nu începi cu greutăţi de 5 kg, treci la 10, 20 etc. Până la urmă şi TVR ar trebui să facă acest efort, să îşi pună la bătaie muşchiul minţii.
Florin Iaru: Aveţi dreptate, este foarte complicat!
-: Pe de altă parte, eu ţin minte atunci când s-a desfiinţat CULTURALUL, CULTURALUL chiar se repoziţionase foarte frumos, mie îmi plăceau emisiunile de la CULTURAL! Atunci, înainte de desfiinţare. Se rebranduise, avea alte spoturi, alte imagini, erau vii şi le-a dat cu parul în cap!
Florin Iaru: Dar pot să vă spun o chestie extrem de neplăcută? Ştiţi care era publicul?
-: Publicul era foarte îmbătrânit, bănuiesc, şi foarte puţini.
Florin Iaru: Nu, nu. 6000 de oameni!
-: Da …
Florin Iaru: 6000 de oameni?
-: Da, dar ai răbdare …
Florin Iaru: Cât este 6000 de oameni? 0, 0001%? Ai, este o problemă, deci, aici trebuie să se aşeze mai mulţi oameni, contabilul, şi să spună „Ăştia sunt banii de care …ce putem face de ei?” Trebuie să vină oamenii de la creaţie să spună „Avem aşa, aşa, aşa!” Trebuie să vină cineva care se pricepe în felul … în civilizaţia modernă să vadă cum privesc tinerii, cum priveşte populaţia matură? Cum privesc şomerii? Cum privesc salariaţii? Cum privesc corporatiştii? Cum privesc hipsterii? Să aibă în minte un profil al celui căruia i se adresezi! Când noi scriem o poveste, noi avem un cititor ideal în cap care ne citeşte şi pe limba lui scriem, deci nu băgăm tot ce avem noi în cap! Ne creăm automat în cap un cadru al poveştii sau al scrisului! La fel şi aici. Şi pe urmă vii cu tehnicianul şi îmi spui: „Ce poţi să faci din asta? Am nevoie de aşa, de imagine cutare, cutare, am nevoie de următorul sunet, am nevoie de următorul /…/, am nevoie de totul, ca să aduc înapoi la televiziune!” Eu aş fi de acord să rămână Televiziunea datoare, dar să aibă măcar o audienţă de 7, 8, 9%! Atunci da, îşi realizează scopul! Ar avea trei, patru milioane de oameni, două milioane de oameni care se uită la TVR! Vi se pare… Nu vi se pare un început de ăsta? Or, nu poţi cu o Televiziune Naţională cu 150.000, 200.000 de oameni la o populaţie… Deci, 1% este inimaginabil pentru România, este… Iertaţi-mă, este televiziune publică .

Antena Satelor: Dezbatere privind modificarea legii 41

Publicat de , 1 aprilie 2016, 17:00 / actualizat: 1 aprilie 2016, 19:17

Haralambie Vochiţoiu, liderul grupului UNPR în Senat și Petru Dandea, vicepreşedintele Confederaţiei naţionale sindicale Cartel Alfa au fost invitați în studioul  Antenei Satelor, la o dezbatere pe tema propunerii de modificare a legii 41.

Vicepreşedintele Confederaţiei naţionale sindicale Cartel Alfa nu crede că problemele serioase sau chiar grave cu care se confruntă Televiziunea Română pot fi rezolvate prin acest proiect de lege care de fapt încearcă o punere în comun a Radioului cu Televiziunea Română.

„Mai mult decât atât, noi credem că aceasta poate afecta chiar situaţia Radioului public şi din punctul nostru de vedere acest lucru ar fi un mare păcat, pentru că, cel puţin până în prezent radioul public a avut atât în plan profesional rezultate deosebite şi aşa cum spuneţi şi dumneavoastră are de departe cel mai mare număr de ascultători al emisiunilor la nivel naţional. Pe de altă parte, radioul public nu se confruntă cu problemele de natură financiară cu care se confruntă Televiziunea Română şi atunci noi nu credem că această propunere legislativă ar putea reprezenta o soluţie pentru TVR, cu atât mai puţin o situaţie bună pentru Radio România”, a mai adăugat Petru Dandea.

Vicepreşedintele Confederaţiei naţionale sindicale Cartel Alfa,Petru Dandea,  a atras atentia asupra riscului de numire in Consiliul de Administratie al SRR al unor persoane de la posturile radio private

La rândul său, liderul grupului UNPR în Senat, Haralambie Vochiţoiu, a declarat că, după o analiză serioasă a acestei modificări,  UNPR este foarte posibil să nu voteze aceste modificări.

„Am luat foarte în serios proiectul de lege pentru că ceva trebuie făcut la Televiziune, chiar este o problemă… Eu cred că Radio România trebuie să-şi continue activitatea şi o face foarte bine, iar Televiziunea să beneficieze desigur de o atenţie în continuare sporită pentru că şi acolo lucrează mii de oameni şi Televiziunea este un simbol naţional şi este, cum să spun, un tezaur al istoriei noastre deja şi trebuie salvată, dar nu aşa. Nu cred că asta este o soluţie”, a declarat senatorul UNPR, Haralambie Vochiţoiu.

Senatorul independent, Dumitru Pelican, a declarat că Radio România este singura instituţie de presă care este şi instituţie publică care face într-adevăr ceea ce se cheamă informarea ascultătorilor.

Dumitru Pelican susține că nu a simţit deloc că Radio Româniase implică politic, chiar dacă un redactor sau un editor într-o construcţie de ştire poate are o tentă care poate fi uşor cu interpretare.

„Radio România rămâne singura instituţie de presă care face doar ceea ce se cheamă ştire, comentariu, anunţ pentru ascultători şi nu se implică politic. La Televiziunea publică am văzut însă de multe ori pe faţă implicaţii politice sub ideea că, vezi Doamne, avem alte păreri…La Radio România, sper să nu fiu acuzat de subiectivism, că am iubit radio, m-a format ca om, dar radio rămâne Radio România, rămâne singura instituţie, zic eu, neutră, care face chiar presă liberă şi informează corect ascultătorii.” a precizat Dumitru Pelican.

Dezbatere pe legea SRR și TVR: ”Vă garantez că modificarea legii nu va fi adoptată!”

Publicat de Bogdan Comșa, 29 martie 2016, 16:27

Restructurarea ar putea fi una dintre soluțiile problemelor din TVR, nu proiectul de modificare a legii de organizare și funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune, proiect inițiat și semnat de 67 de parlamentari social-democrați.

Aprecierea a fost făcută astăzi de către deputatul PNL Constantin Dascălu, în cadrul emisiunii ”Pulsul zilei”, la Radio România Oltenia Craiova.

La rândul său, deputatul PSD Ion Călin crede că această inițiativă legislativă nu va fi adoptată, dând asigurări că radioul public nu va fi supus niciunei modificări organizatorice.

Situaţia Televiziunii publice, în dezbatere la Radio România Cultural

Publicat de , 29 martie 2016, 07:40

Radio România Cultural a organizat, luni, o nouă dezbatere despre situaţia Televiziunii publice, soluţiile propuse pentru salvarea instituţiei din impasul financiar în care se află şi ce înseamnă serviciile publice de Radio şi Televiziune.

Directorul Teatrului „Radu Stanca”, Constantin Chiriac, şi jurnalistul de la TVR Cătălin Ştefănescu au fost printre invitaţii emisiunii de la Radio România Cultural, pe tema modificării Legii 41.

Realizator: Dezbatem astăzi situaţia Televiziunii publice, soluţiile propuse pentru salvarea ei din impasul financiar şi ce înseamnă serviciu public de radio şi televiziune. Participă la această ediţie scriitorul Cristian Teodorescu, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca” şi al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, Constantin Chiriac, jurnalistul Cătălin Ştefănescu şi actriţa Maia Morgenstern. Constantin Chirian consideră că orice instituţie aflată în impas poate fi salvată printr-un management eficient. Un interviu de Raluca Rădulescu.
*
Reporter: Domnule Constantin Chiriac, pentru că întotdeauna aţi fost foarte aproape de Radio România, ca şi de Televiziunea Română de altfel, pentru că suntem parteneri de tradiţie eu v-aş întreba din perspectiva dumneavoastră cum arată sau cum nu arată această dorită modificare a Legii audioviozualului.
Constantin Chiriac: În primul rând că este o bâjbâială şi o neînţelegere a fenomenului şi atunci când oamenii sunt presaţi să rezolve o problemă care este stringentă şi este de foarte, foarte lungă durată; de obicei ca să rezolvi o problemă strică altceva. Cred şi când spun acest lucru am şi argumente că Radioul românesc trebuie disociat de Televiziunea Română, trebuie disociat pentru că el reprezintă un pol de stabilitate, de succes, dincolo de toate discuţiile şi argumentele pro şi contra. În raport cu Radioul românesc, cu Societatea Română de Radiodifuziune toate rezultatele pe care Radio România le are justifică de a fi măcar lăsat în pace. La fiecare ediţie de festival mă rog lui Dumnezeu să fiu lăsat în pace, nu să fiu ajutat. Nu acelaşi lucru ar trebui făcut şi cu Radio România, pentru că el îş vede treaba. Are profesionişti, are un regulament de funcţionare, în acelaşi timp nu are nici o dificultate economică, iar ca impact asupra populaţiei are deocamdată cea mai mare credibilitate. Cum să încerci să strici un lucru care funcţionează? De mare urgenţă, în schimb, este rezolvarea problemei Televiziunii, găsirii unei formule de management şi a unui concept sănătos care să poată să schimbe din temelii tot ceea ce se întâmplă acolo. Şi o spun cu acelaşi ataşament pe care îl am faţă de o instituţie publică cu care am lucrat atât de mult timp şi regret perioada de graţie a Televiziunii Române. Ar trebui văzut ce s-a întâmplat atunci, cum de s-a putut şi de ce în această clipă nu se poate.
Reporter: Vă întreb pe dumneavoastră, pentru că aveţi experienţa unui management de succes, atât pentru Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, cât şi pentru Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, din perspectiva dumneavoastră există soluţii într-o astfel de situaţie?
Constantin Chiriac: Totdeauna există soluţii. Atunci când există voinţă şi desemnări importante şi deschidere la nivel politic, în mod cert se pot întâmpla miracole. Vă dau un exemplu. Acum patru ani cel mai bun teatru din Berlin a fost părăsit de Armin Petras; vorbesc de Maxim-Gorki. Şi a plecat şi cu actorii, pentru că s-a dus la Stuttgart. Şi unul din cele mai bune teatre din Berlin a rămas fără nici o direcţie. A fost numită o directoare care a spus: eu sunt în stare să fac ceva. Anul trecut Maxim-Gorki a fost cotat cel mai de succes teatru al Berlinului. Numai în trei ani, ea a spus aşa: ce pot eu face după un mare succes pe care eu nu-l mai pot repeta. Şi s-a uitat la situaţia din Germania şi a spus: fac un teatru cu emigranţi pentru emigranţi. Şi este în clipa asta cel mai de succes teatru al Berlinului, folosind toate legile, folosind bineînţeles autorităţile, folosind politicienii. În mod cert, dacă s-ar crea un concurs de management de proiect sunt convins că s-ar găsi o soluţie temerară care ar trebui pusă în pagină fără nici o imixtiune politică.

*
Realizator: Raluca Rădulescu a stat de vorbă despre dezbaterile din jurul Legii 41 şi cu actriţa Maia Morgenstern.

*
Reporter: Doamnă Maia Morgenstern, este o dezbatere publică, cunoscută de toată lumea, legat de modificările Legii 41. Presupun că ştiţi, sunteţi prezentă, sunteţi prietena noastră, a Radioului şi a Televiziunii cred în egală măsură.
Maia Morgenstern: Răspund solicitărilor venite din partea Radio, răspund solicitărilor cu atenţie şi cred eu discernământ din partea Televiziunii.
Reporter: Şi aici urma întrebarea mea: cum percepeţi aceste modificări, dacă aţi auzit de dezbaterile publice, de binele sau răul care se poate face făcând aceste modificări?/ilapadat
Maia Morgenstern: O lege trebuie să o cunoşti în amănunt, să o cunoşti foarte bine pentru a avea un punct de vedere în legătură cu schimbările, modificările cred eu, sunt lucruri ce pot părea, şi pot să fie şi banale, dar nu sunt mai puţin adevărate. Schimbarea este de foarte multe ori bine venită la timpul potrivit, cu măsura potrivită, cu motivaţia potrivită şi asumându-ţi riscurile, asumânduţi-le, uneori nu poţi să le prevezi. Însă există nevoia unei schimbări că trebuie restructurate, îmbunătăţite. Modificarea nu se face de dragul modificării, cred eu.
Realizator: Vă pun această întrebare şi din perspectiva managerului Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti, care a trecut şi prin momente mai grele. Aveţi experienţe de tot felul şi ştiţi cum este să fie greu, cum este situaţia Televiziunii acum şi ştiţi deja cum este să fie bine, cum este situaţia Radioului acum.
Maia Morgenstern: Momente grele şi de cumpănă prin care trece teatrul în general şi Teatrul Evreiesc de Stat sunt numeroase. Când zici că le-ai depăşit şi că s-au rezolvat şi din afară, de deasupra se vede, aşa, limanul şi malul, şi nu ştiu cum, hop apar altele nebănuite, neaşteptate, nemeritate, lovituri, dezamăgiri, tergiversări şi atunci sigur că îţi pui problema: da, e nevoie de un suflu nou, e nevoie de a ţine pasul cu vremurile, cu timpurile. Nu poţi rămâne cantonat într-un trecut pe cât de nostalgic, pe atât de înfrumuseţat, eu ştiu, edulcorat de parfumul aura, haloul, aşa, pe care ţi le dă trecerea timpului, însă ceea ce e de păstrat, de conservat, de prezervat cu atenţie, cu încăpăţânare rămâne esenţa; vorbesc de teatru de ceea ce avem de făcut, de ceea ce avem de păstrat şi de transmis mai departe. Astea sunt cum ar fi generalităţi.
Realizator: Concluzia este că există speranţe, chiar şi în cazul unui colaps, există ceva după. Mă gândesc la situaţia Televiziunii eu acum.
Maia Morgenstern: Un lucru e clar, pentru mine, cu mintea mea: e nevoie de a comunica, de a transmite informaţie prin mijloace, prin tot felul de mijloace, din ce în ce mai moderne şi mai diverse, prin radio şi prin televiziuni şi pe calea internetului şi pe tot felul de căi, oamenii, toţi avem nevoie de informaţii, că ele sunt uneori contradictorii, că ne putem şi contrazice şi azi, şi mâine, şi în diverse situaţii. Însă nevoia de comunicare, nevoia de a fi informat – şi nu mă refer strict sau numaidecât sau nu numai la informaţia din sfera politicului, socialului, politică internaţională, ştiri, meteo, mai ştiu eu, ci e nevoie a fi transmisă şi informaţia culturală, e nevoie de muzică, e nevoie de un contact, o comunicare cu lumea de mai aproape sau mai departe sau mai de foarte departe de noi.

*
Realizator: Maia Morgenstern. Cătălin Ştefănescu, jurnalist la TVR, consideră că Radioul şi Televiziunea publice trebuie să rămână două instituţii distincte şi că politizarea excesivă aduce deservicii şi Televiziunii publice, şi politicului însuşi. Un material de Raluca Rădulescu.

*
Raluca Rădulescu: Cătălin Ştefănescu, am sentimentul că acest dialog este puţin ciudat. Vorbim la Radio România despre o situaţie care se întâmplă, care leagă şi desparte totodată Radio România şi Televiziunea Română. Care este perspectiva omului care ştiu că ascultă şi iubeşte Radio România şi totuşi lucrează la Televiziunea Română, şi este celebru pentru emisiunile realizate la TVR? Cum se văd lucrurile dintr-o asemenea perspectivă, sigur, legate de aceste celebre şi ele deja modificări ale Legii 41?
Cătălin Ştefănescu: Uite, nu o să fac nimic din ceea ce se numeşte nediplomatic în situaţia asta, dar îţi spun o părere care este o părere strict personală şi nu angajează cu nimic instituţia în care lucrez. Părerea asta e că cele două instituţii trebuie să rămână două instituţii. Sunt lumi jurnalistice cu activitate foarte diferită. Dacă lucrul ăsta se întâmplă altfel, în alte părţi ale lumii, nu înseamnă nimic altceva decât faptul că sunt contexte absolut diferite. Dar în ceea ce ne priveşte, cred că cele două instituţii au fiecare drumul ei, fiecare dintre ele face lucruri foarte bune. Mai mult decât atât, trebuie să spun lucrul ăsta, atât Radioul cât şi Televiziunea publice în România au de respectat o misiune fundamentală.
Sper din tot sufletul că misiunea asta nu o să fie doar în texte o dată la patru ani, la trei ani sau la doi ani, nu o să fie doar în declaraţii zgomotoase, ci în realitatea aceea absolută pe care o fac cele două instituţii de presă. Sunt instituţii fundamentale, sunt instituţii ale unui stat civilizat şi în ceea ce mă priveşte răspund foarte clar la întrebarea asta: Da, cred că instituţiile astea trebuie să rămână fiecare cu felul ei de activitate şi cu lumea ei.
Reporter: Şi nu pot să nu mă abţin…
Cătălin Ştefănescu: Te rog!
Reporter: Pentru că am întrebat pe toată lumea pană acum, dacă din perspectiva ta există speranţe că se poate schimba, se poate găsi un drum bun şi pentru TVR?
Cătălin Ştefănescu: Sigur că se poate, sigur că se poate găsi un drum bun.
Reporter: Chiar din interior privind.
Cătălin Ştefănescu: Evident că se poate găsi un drum bun. Mai mult decât atât, cred că este o perioadă, cred că este un timp în care există un loc foarte mare de manifestare şi pentru Radioul public şi pentru Televiziunea publică. O să vorbesc acum din persoectiva Televiziunii. Cred că s-ar putea să existe puţine perioade mai potrivite decât asta în care poţi să faci exact lucrul pentru care instituţia asta a fost creată. Nu vorbesc aici doar de forme de alt fel de divertisment, dacă vrei, decât divertismentul de la televiziunile comerciale. Nu înjur niciodată televiziunile comerciale şi nu fac asta pentru că vreau să fiu diplomat, ci pentru că eu cred în modul cel mai sincer că există loc pentru toată lumea, că oamenii se califică sau se descalifică prin ceea ce fac ei înşişi în meseriile lor. Publicul nu este un tembel, nu este un tâmpit, nu este un necunoscător, nu este cineva care este în afara acestei lumi, ci este cineva care poate să judece şi să aleagă şi cred că este o perioadă foarte potrivită în care Televiziunea publică poate să arate de ce este necesară, de ce este nevoie de o televiziune publică. Iar lucrul acesta cred că se poate face destul de simplu în vorbe, asta este foarte adevărat, dar lucrul acesta se poate face prin a crea în locul acela programele alea absolut necesare unui post public de televiziune. Dar asta nu înseamnă că lucrurile astea rămân în vorbe. Ele trebuie să se vadă cumva. De aia se numeşte televiziune. Ele trebuie să se vadă şi să funcţioneze cumva. Însă pentru asta este nevoie de un anumit tip de politică de programe, de o anumită declaraţie, de promisiuni respectate, de ceea ce se numeşte recâştigarea unui anumit tip de credibilitate. De acolo pleacă absolut tot, de la reputaţie şi de la credibilitate.
Reporter: Aşadar, colapsul sau insuccesul sau dezastrul, au fost folosite tot felul de epitete în ultima vreme relativ la situaţia din Televiziune, încă mai poate fi sau cel puţin din perspectiva unui angajat al acestei instituţii, mai poate fi transformat într-un succes.
Cătălin Ştefănescu: Nu aş folosi niciun soi de termen radical în situaţia asta. Ştiu însă, pe de altă parte, şi mai zic o dată, sunt doar părerile melele nu sunt nişte păreri care angajează cu nimic locul în care lucrez, însă cred cu tărie faptul că în momentele de agitaţie, în momentele în care contextul în care ne găsim este atât de complicat şi atat de zgomotos, este un obicei la noi, obiceiul de a face zgomot. Este un obicei care ne însoţeşte de-a lungul istoriei. Nu spun, pe de altă parte, că este altcineva culpabil, că este altcineva vinovat, că este altcineva responsabil pentru ce se întâmplă de exemplu în momentul acesta la Televiziunea publică. Cred în continuare că politizarea excesivă înseamnă încetul cu încetul dispariţia acestei instituţii. Cred că politizarea excesivă nu face decât să aducă deservicii profunde atât instituţiei de presă, cât şi politiciului însuşi, le descalifică pe amandouă. Cred că ceea ce este de făcut acolo sunt programe pur şi simplu de calitate şi restul cred că trebuie rezolvat în cele mai, cum să spun, corecte şi metodice feluri cu putinţă. Adică dacă este de analizat ceva, lucrul acela trebuie analizat. Dacă lucrul acela trebuie văzut de alte instituţii ale statului care cu asta se ocupă, aşa ceva trebuie făcut, dar lucrul care trebuie să ne preocupe în primul rând pe noi, ca făcători de programe, este să facem lucuri bune, să facem lucruri de calitate./lazard/ilapadat

*
Realizator: În ţările UE au fost mai multe situaţii de criză cu posturile publice de radio şi de televiziune în ultimii ani. În Grecia, Radioteleviziunea publică a fost închisă vreme de câteva luni, în 2013, pe fondul crizei, stârnind numeroase proteste interne şi internaţionale. Parlamentul polonez a adoptat o lege prin care Televeziune şi Radioul public au trecut amândouă sub controlul guvernului şi această măsură a stârnit numeroase proteste din partea opoziţie şi din partea comunităţii internaţionale. Despre situaţia Televiziunii publice din România şi despre ce înseamnă serviciul public de presă am stat de vorbă şi cu scriitorul Cristian Teodorescu.
Realizator: Domnule Cristian Teodorescu, cum se explică situaţia în care a ajuns Televiziunea Română?
Cristian Teodorescu: Situaţia asta nu este nouă şi, după părerea mea, lucrurile vor continua să se deterioreze, dacă acolo nu se vor face schimbări reale, nu de faţadă. Acolo este vorba de o instituţie care a fost, din păcate, aservită unor interese politice şi care, din nenorocire, funcţionează rău tocmai din cauză că în loc să fie în conducerea sa oameni care să se priceapă la lucrurile astea de management, cum se zice, acolo sunt oameni care, numiţi politic fiind, habar n-au ce să facă şi atunci afundă în continuare Televiziunea Română în datorii şi situaţia se complică pe zi ce trece.
Realizator: Care ar fi soluţiile pentru a ieşi din acest impas economic, până la urmă?
Cristian Teodorescu: Eu cred că în cele din urmă se va ajunge la faliment, la declararea falimentului în ceea ce priveşte Televiziunea publică şi presupun reluarea lucrurilor de la capăt, fiindcă altminteri nu văd cum îşi poate plăti Televiziunea datoriile, nu văd în condiţiile de funcţionare de astăzi ce reforme din astea miraculoase se pot face acolo, încât falimentul am impresia că este singura soluţie.
Realizator: Dar cum ar putea fi limitat amestecului politicului în deciziile editoriale ale Televiziunii publice?
Cristian Teodorescu: Doamnă, paradoxal tot prin voinţă politică se poate face asta şi printr-o, cum să zic eu, o încercare onestă a politicienilor de a nu-şi mai băga coada în treburile Televiziunii, fiindcă de acolo se trage tot ceea ce se întâmplă la ora asta la TVR, oameni puşi din motive politice în conducere, oameni care mai degrabă au grijă de interesele partidului pe care îl reprezintă pe acolo prin consiliu de administraţie sau în funcţii mai înalte şi care au impresia că Televiziunea publică va funcţiona la infinit, acumulând datorii şi că nimeni nu va îndrăzni să se atingă de ea. Or, în momentul în care s-a ajuns la datorii uriaşe, repet, uriaşe, nu văd ce se mai poate face bine decât, repet, ca partidele să-şi retragă, ca să zic aşa, influenţele politice din TVR şi să pună acolo oameni gazetari, oameni de televiziune care chiar se pricep la treburile unei televiziuni.
Realizator: Ce înseamnă, de fapt, post public? Ce datorie are o asemenea instituţie media faţă de publicul său plătitor de taxe?
Cristian Teodorescu: În primul rând, să nu facă politica vreunui partid – clar să fie! Şi chestia asta, din păcate, nu s-a prea întâmplat la TVR. Cine ajunge la putere ajunge cumva şi la butoane, din păcate, la Televiziunea publică, asta ar fi una. Al doilea lucru, dincolo de informare ar trebui să aibă şi un rol din ăsta cultural la care, din păcate, TVR a renunţat atunci când a închis canalul acela TVR CULTURAL şi, în general acuma nu se poate spune despre TVR la ora asta că are o politică editorială prea limpede, ca să nu zic că este destul de confuză, mai degrabă. Or, lucrurile astea ar trebui pur şi simplu statuate în câteva puncte acolo, care să fie respectate cu bună credinţă şi graţie cărora TVR să-şi vadă de treabă fără imixtiunea politicienilor, fără, cum să zic eu, relaţii de cumetrie cu partidele şi, mai ales, cât se poate de profesional, fiindcă atunci când eşti mai preocupat de relaţiile politice pe care le ai sau să te cerţi cu ceilalţi din conducere din motive, de asemenea, politice vă daţi seama ce le pasă ăstora de politica editorială a Televiziunii publice.
Realizator: De ce ar trebui cetăţenii să plătească pentru un post public de radio sau pentru un post public de televiziune?
Cristian Teodorescu: Din cauza faptului că un asemenea post de televiziune sau de radio este necesar din motive strategice, în cele din urmă, din motive pentru care, de pildă, şi în alte ţări există posturi publice de televiziune sau de radio, care funcţionează unele mai bine, altele mai rău, dar care sunt păstrate sub oblăduirea, cum să zic eu, publicului larg şi sunt declarate de utilitate naţională tocmai din motive strategice. Or, dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă acum, în jurul nostru, aceste motive sunt din ce în ce, cel puţin din punctul meu de vedere, din ce în ce mai serioase şi mai demne de luat în seamă.
Realizator: În ce măsură consideraţi că televiziunea şi radioul îşi fac datoria de serviciu public la noi?
Cristian Teodorescu: Doamnă, hai să o luăm pe procente de audienţă. Din câte ştiu eu, Televiziunea publică are o audienţă în permanentă scădere, în vreme ce Radioul public are o audienţă care creşte de la an la an, şi creşte spectaculos. În momentul în care ai peste patru milioane de ascultători zilnici, vorbesc de Radioul public, se cheamă că îţi faci datoria. În momentul în care Radioul public nu are pierderi, ba îşi poate permite să organizeze felurite acţiuni, din astea, culturale, şi îşi permite să joace un rol managerial cât se poate de convingător în cultură, printr-o orchestră radio, prin târgul ăsta de carte internaţional Gaudeamus, care a devenit unul dintre cele mai importante din Europa, eu cred că Radioul public se achită, şi să nu uităm acuma, că Radioul public acoperă cu ştiri, cu tot ceea ce se mai întâmplă prin ţară cam întregul ţării. În vreme ce la TVR din cauză că există TVR ăla regional, nu ştiu cum, Dumnezeu, i-o fi zicând, informaţia e pulverizată şi nu ajunge cum ar trebui la plătitorul de abonament al Televiziunii publice.
Realizator: Cu intervenţia scriitorului Cristian Teodorescu ne apropiem de finalul acestei ediţii. Cu bine.

Situaţia gravă în care se află TVR nu poate fi rezolvată prin modificarea Legii de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune

Publicat de , 27 martie 2016, 13:20

Situaţia gravă în care se află TVR nu poate fi rezolvată prin modificarea Legii de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune, afirmă senatorul ALDE, Petre Ehegartner. El a declarat, la Radio Timişoara, că propunerea înaintată de Partidul Social-Democrat, care prevede, între altele, separarea funcţiilor de preşedinte şi de director general nu este o soluţie pentru TVR şi ar destabiliza şi Radioul Public.

Realizator: Într-un an electoral cu două rânduri de alegeri, PSD vrea să modifice legea 41 de funcţionare a SRR şi SRTV. Senatorul Georgică Severin a gândit nici mai mult nici mai puţin decât dublarea conducerilor celor două instituţii de importanţă strategică în orice stat democratic, adică să separe funcţiile de preşedinte şi de director general, dar ambii să fie primul numit, al doilea selectat tot de oameni impuşi de partidele politice. Pretextul? Chipurile, salvarea Televiziunii Române aflate în stare de colaps financiar. Ce se ascunde în spatele acestei manevre politice într-un an electoral vă propun să aflăm astăzi la Vestul zilei, alături de Petru Ehegartner, senator ALDE şi Cătălin Tiuch, deputat PSD şi semnatar al propunerii legislative a lui Georgică Severin.

În ultimele săptămâni s-a declanşat o dispută amplă pe tema modificării Legii 41 şi s-au avansat tot felul de soluţii pentru salvarea TVR. Pentru că PSD a iniţiat această dezbatere, voi începe cu dl Cătălin Tiuch. Dle Tiuch, ce v-a determinat să semnaţi această propunere legislativă care pune la pachet Radioul şi Televiziunea, insinuând că cele două se află în aceeaşi situaţie?

Cătălin Tiuch: Da, nu este vorba de o punere, o punere în comun, nici eu nu sunt de acord cu faptul că trebuie ele puse în comun, dar sunt de acord că conducerile ar trebui schimbate, decalat funcţia de preşedinte de CA cu funcţia de director general, obiectivul nostru rămânând acelaşi, în primul rând, amendamentul, legea pe care am depus-o se referă la salvarea TVR-ului şi este firesc să găsim o variantă să îl salvăm. Sigur că şi TVR-ul şi Radioul Naţional sunt obiective şi instituţii de interes naţional, strategic, dacă vreţi să spuneţi aşa, în care fiecare cetăţean, fiecare nu numai cetăţean, dar şi însăşi esenţa statului, are nevoie de un post public, atât al Radioului, cât şi al TVR-ului şi dezvoltarea posturilor regionale, aşa cum Radioul a făcut-o foarte bine.

Realizator: Dle senator Petru Ehegartner, ce poziţie are ALDE cu privire la iniţiativa PSD-ului, mai ales că vine într-un an electoral?

Petru Ehegartner: Da, sigur, chestiunea cu suprapunerea nu ştiu dacă este o coincidenţă, situaţia TVR nu este de ieri, de azi în situaţia asta, s-a ajuns la un moment decisiv şi trebuie luate măsuri. Există un proiect care a fost iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu, care presupune o abordare directă la cauză a TVR. Amestecarea asta, struţo-cămila de a încerca să faci o societate nouă, există un precedent care ar trebui să fi dat de gândit deja pentru o astfel de manevră şi vă aduc aminte că a fost un eşec total când s-a încercat combinarea centralei electrice Hunedoara cu Regia Huilei din Valea Jiului, ducând şi centralele Hunedoara în situaţia de faliment, aşa cum era Regia Huilei, neacţionându-se la cauza neajunsurilor, adică Regia Huilei, şi nu văd de ce un eşec, o modalitate de abordare care a dus la un eşec evident să fie preluat pentru o altă cauză, cum este situaţia Radioteleviziunii, Radio şi Televiziunea Română care în momentul de faţă partea bună a lucrurilor este separată, Radioul este o societate în echilibru financiar …

Realizator: Mai mult decât atât …

Petru Ehegartner: Mai mult decât atât, am înţeles că produce profit, ceea ce mă rog, mie nu mi se pare normal să fie într-un ONG, un buget pentru un ONG înseamnă venituri egal cheltuieli. Nu este o societate comercială care are ca scop obţinerea de profit. /apuscasu/gpodea/ Mă rog, dar asta este un detaliu care, mă rog, într-o semantică economică putem să o abordăm mai detaliat, dar în ceea ce priveşte abordarea rezolvării problemei TVR-ului este o chestiune punctuală care trebuie să îşi găsească rezolvarea în identificarea cauzelor interne care au dus la situaţia din acest moment, pentru că nu cu foarte mulţi ani în urmă SRTV era în echilibru financiar, până prin 2005-2006 când a început declinul şi asta presupune că, în aceleaşi condiţii, s-au putut obţine rezultate economice bune şi, probabil, că printr-un management defectuos, printr-o abordare, scuzaţi repetarea, dar trebuie să facem referire la acest demers, a dus la o situaţie financiară de neacceptat.

Realizator: SRR şi SRTV funcţionează în baza aceleiaşi legi. Aţi subliniat şi dvs că Radioul funcţionează foarte bine, pe când Televiziunea este în colaps. Atunci de ce dăm vina pe lege şi de ce dăm vina pe funcţia de preşedinte director general?

Cătălin Tiuch: Pentru că noi credem că managementul ar fi mult mai bun dacă ar exista o dublare, dacă ar exista o verificare mai atentă a funcţiei executive, cea de director, cu cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie, în care preşedintele CA şi Consiliul de Administraţie pot să verifice mai bine managementul şi modul în care se iau deciziile în cadrul TVR.

Realizator: Dar de ce e de vină funcţia sau legea? În condiţiile în care în aceeaşi lege, una funcţionează şi alta nu? Explicaţi-mi de ce dăm vina pe o lege şi pe o funcţie? De ce nu dăm vina pe cei care i-au trimis, pe acei oameni care au condus TVR-ul şi l-au adus în halul în care este astăzi?

Cătălin Tiuch: Dacă vrei să schimbi ceva, dacă îţi doreşti să schimbi ceva acolo puteai să o faci, parlamentul putea să o facă printr-o lege. Noi nu putem să o facem printr-un control. Ar fi trebuit să vină Curtea de Conturi, ar fi trebuit să vină alte instituţii, poate Parchetul sau alte instituţii ale statului, să-şi facă datoria, dar nu… Noi, parlamentul, putem să schimbăm lucrurile prin legi.

Realizator: Da, legea este perfectibilă, dar problema este că aţi introdus-o în procedură de urgenţă, în primul rând, în condiţiile în care…

Cătălin Tiuch: Şi nu trebuia în procedură de urgenţă sau…?

Realizator: Nu, aţi depus-o la parlament în procedură de urgenţă, având în vedere faptul că nu există nicio măsură economică în acel proiect care să facă referire la scoaterea din colaps a TVR-ului şi nu aţi organizat o dezbatere cu oameni care ştiu despre ce e vorba în cele două instituţii. Aţi consultat vreun specialist?

Cătălin Tiuch: Sigur că au fost consultaţi specialişti şi s-au discutat…

Realizator: Aţi discutat cu conducerile celor două societăţi?

Cătălin Tiuch: S-a discutat cu conducerile societăţilor, bineînţeles. S-a discutat cu experţi şi cu jurişti. Adică, nu înţeleg ce vreţi să spuneţi. Vreţi să spuneţi că această lege, că modificarea legii şi schimbarea preşedintelui să nu mai fie… şi preşedintele CA este foarte proastă, de ce?

Realizator: Nu, nu vreau să spun asta.

Cătălin Tiuch: Dar ce?

Realizator: Spun doar că, prin ceea ce aţi scris, a scris dl Severin în acea propunere legislativă, practic se dublează conducerile. Se creează un CA numit eminamente politic…

Cătălin Tiuch: Nu se dublează.

Realizator:… pe când criteriile de selectare a directorului general sunt interpretabile.

Cătălin Tiuch: Nu. Obiectivul nostru nu este acesta şi poate că…

Realizator: Şi atunci de ce nu veniţi cu măsuri economice?

Cătălin Tiuch: Pentru că nu noi dăm măsurile economice. Nu parlamentul ia măsuri economice.

Realizator: Nu, dar veniţi cu soluţii.

Cătălin Tiuch: Da, încercăm să venim cu soluţii. Încercăm să venim cu soluţii, astfel încât managementul să se schimbe, astfel încât să existe pârghii de control şi de urmărire a celor care iau deciziile şi singura soluţie pe care am găsit-o din punct de vedere managerial şi din punct de vedere al modului în care e organizată instituţia este asta. N-am văzut o altă soluţie. Şi nici n-am văzut din partea, în afară de critici, din afară de la marii specialişti, n-am văzut să se vină cu o soluţie clară de schimbare a managementului. Şi care să fie, să răspundă…
Realizator: Domnule Tiuch, pe cuvântul meu că vă contraziceţi singur.

Cătălin Tiuch: E! Nu-i chiar aşa.

Realizator: Ba da, dle Tiuch, că este vorba de o singură lege, o singură lege şi de două societăţi. Una funcţionează, cealaltă nu. Vina nu este a legii. Sau a preşedintelui director general sau cum s-o numi. Nu este a lor.

Cătălin Tiuch: Nu. Eu înţeleg ce spuneţi dvs.

Realizator: Da, v-ascult.

Cătălin Tiuch: Intrarea şi schimbarea managementului şi a modului de organizare al TVR a fost singura modalitate în care parlamentul putea să-şi spună punctul de vedere în ceea ce înseamnă TVR-ul şi a fost firesc să o facem aşa. CA va fi format din reprezentanţi stabiliţi de parlament…

Realizator: Preşedinţia, guvernul, minorităţi naţionale, da, ştim. Decizie politică, aşa cum a fost şi până acum şi cum este în prezent.

Cătălin Tiuch: Iar managerul este desemnat de consiliul de administraţie în baza unui concurs de proiecte de management.

Realizator: Aşa. Îmi citiţi din proiect. Ştiu. Dar eu îl cunosc, cunosc proiectul, problema este, domnule Tiuch mă întorc şi la dvs., domnule Ehegartner, dar prima dată vreau să lămurim asta. Directorul general, criteriile de selectare a directorului general sunt foarte dubioase, din punctul meu de vedere. Acolo salariaţii au un singur reprezentant. Din comisia respectivă ar urma să facă parte preşedintele consiliului de administraţie, clar numit politic, trei specialişti…

Cătălin Tiuch: Cum adică clar numit politic? Ce înseamnă clar numit politic?

Realizator: Păi este numit politic. Din moment ce consiliul de administraţie este politic, domnule Tiuch…
Cătălin Tiuch: Mă rog, este numit de… din consiliul de administraţie fac parte instituţii, aşa cum aţi spus şi dvs.

Realizator: Da. Deci vine de pe partea politică, da? Ce nu înţelegeţi? Şi în comisia de desemnare a directorului general avem preşedintele consiliului de administraţie, trei specialişti de prestigiu, care nu ştim cine îi selectează şi angajaţii, un reprezentant, deci oamenii care cunosc problemele din interior, un singur reprezentant.

Cătălin Tiuch: Ş dvs. spuneţi acum că ar trebui ca oamenii care cunosc problemele din interior să fie cei care conduc instituţia? Sau ce spuneţi, că nu înţeleg care este…

Realizator: Ce nu înţelegeţi?

Cătălin Tiuch: Chiar nu înţeleg.

Realizator: Că din punct de vedere editorial şi din punct de vedere logistic directorul general ar trebui să asigure părţile astea, pe lângă altele care sunt mai puţin importante pentru public şi atunci angajaţii să aibă…

Cătălin Tiuch: Deci dvs. spuneţi că de fapt consiliul de administraţie, care dvs. spuneţi că ar trebui să fie politic, care este politic, aşa cum o spuneţi dvs destul de peiorativ şi…

Realizator: Nu, nu o spun peiorativ. A funcţionat. La SRR a funcţionat şi funcţionează.

Cătălin Tiuch: Bun. La TVR nu funcţionează şi nu a funcţionat niciodată. Tot timpul s-a aruncat cu noroi în TVR.
Realizator: Nu. Nu arunc cu noroi în TVR. Dimpotrivă. Dimpotrivă.

Cătălin Tiuch: Adică dimpotrivă ce? Spuneţi că ce s-a întâmplat până acum a fost foarte bine şi e foarte bine şi să continue.

Realizator: Nu. Nu a fost foarte bine, nu a fost foarte bine pentru că dvs. le-aţi dat girul acelor oameni pe care i-aţi trimis să conducă TVR şi i-aţi lăsat până când au adus Televiziunea Publică în situaţia de colaps financiar. Domnule Ehegartner, dacă…

Petru Ehegartner: Mie problema mi se pare mult mai simplă aici şi poate şi din, probabil şi din formaţiunea mea de om de management, de execuţie, lucrurile nu pot fi corectate acum amestecând un bine care, Doamne ajută!, merge bine sau relativ bine cu ceva care îşi păstrează cauzele ineficienţei şi numai prin aducţiunea la o zonă, să zicem, profitabilă vom rezolva problema. Nu. Aici sigur că prima vină o are parlamentul, pentru că nu a reacţionat la timp, când au constatat aceste deficienţe şi au la îndemână, prin intermediul consiliului de administraţie şi, respectiv, prin preşedintele director general. Singura soluţie pentru eliminarea acestor cauze este insolvenţa. Rămâne ca entitate Televiziunea Română, rămâne ca entitate Societatea de Radio şi lucrurile trebuie să meargă. Prin insolvenţă se elimină total chiar şi urma de politic, pentru că unitatea care procedează la insolvenţă are un singur obiectiv: aducerea agentului economic, în speţă, Societatea de Televiziune, în echilibru financiar. Asta este. Identifică cauzele care duc la acest dezechilibru. Scurt şi foarte simplu. Deci dacă încercăm să le amestecăm, să le… schimbăm o lege care, culmea, dă un rezultat bun într-o situaţie, dar pentru că în altă parte este aplicată prost, o schimbăm să o facem bună pentru varianta proastă, nu? Sau ce ar însemna chestiunea asta? Nu. Varianta economică şi, dacă ne pronunţăm că suntem o economie care trebuie să mergem pe eficienţă, trebuie să identificăm cauzele care au dus la această situaţie. Asta este abordarea pe care noi o vom avea şi soluţia pe care am propus-o prin posibilitatea introducerii în insolvenţă a Televiziunii Române, asta e! Asta nu are de suferit nici grila de programe, să spunem. Sigur, ceea ce a dus la acest dezechilibru, probabil nişte costuri pe anumite producţii, care nu erau eficiente sau care nu au adus rating, că trebuie să recunoaştem, în ultima perioadă ratingul TVR este jalnic.

Realizator: Da. Producţia editorială. Păi în condiţiile în care 5% din tot bugetul se duc pentru producţie editorială nu poţi face audienţă.

Petru Ehegartner: Este o televiziune care beneficiază de un venit constant de la contribuabil, că contribuabilul plăteşte pentru…

Realizator: Din păcate, guvernul nu-şi onorează obligaţiile financiare.

Petru Ehegartner: Aici aş aduce un amendament.

Realizator: Şi acesta este un lucru pe care dvs. în parlament nu v-am auzit – nu mă refer nominal la Petru Ehegartner sau Cătălin Tiuch, dar partidele – nu v-am văzut să vă ridicaţi şi să protestaţi.

Petru Ehegartner: Sigur, la nivelul comisiilor parlamentare, în subordinea directă, să spunem, ar fi comisia de cultură, mă refer, că sunt cele mai apropiate de fenomenul acestor societăţi, trebuia să existe o supervizare sau o apropiere de fenomenul acesta, având în vedere că el nu este o noutate abruptă. A apărut de mult timp şi s-a trenat luarea unei decizii, dar în momentul de faţă, din punct de vedere economic, TVR nu are altă soluţie decât această…. Sau încercarea pe care eu am spus-o şi am şi arătat un precedent nefericit care nu a funcţionat şi eu nu cred că cineva mai doreşte să aplice acelaşi tratament pentru o situaţie care s-a dovedit a fi ineficientă şi o situaţie care a confirmat că nu este corectă decizia din punct de vedere economic.

Realizator: Domnule Tiuch, propunerea celor de la ALDE, de ce nu vă satisface?

Cătălin Tiuch: Eu aş vrea să vă corectez, dacă îmi daţi voie. Chiar domnul preşedinte Dragnea, dar şi ceilalţi colegi de la conducerea partidului au spus clar că acest proiect şi urgenţa cu care noi am reacţionat în parlament este tocmai pentru că guvernul nu a reacţionat, iar mesajele către guvern au venit şi de la PSD şi de la ALDE. Deci au fost trase semnale de alarmă în care ne-am fi dorit ca guvernul să se implice, lucru pe care nu l-a făcut.

Realizator: Nu l-a făcut nici guvernul Ponta.

Cătălin Tiuch: Ei, nu… /…/ guvernului Ponta a fost demis consiliul de administraţie şi schimbat. Dacă vă aduceţi aminte, anul trecut, dacă nu mă înşel, la sfârşitul anului trecut a fost…

Realizator: Domnule Tiuch, repet întrebarea.

Cătălin Tiuch: Vă rog.

Realizator: De ce nu vă satisface propunerea ALDE?

Cătălin Tiuch: Pentru că nu cred că… eu nu ştiu punctul de vedere al conducerii grupului, dar, din câte am înţeles de la…

Realizator: Tocmai v-a explicat domnul Ehegartner.

Cătălin Tiuch: Nu ştiu… Repet, ca să fiu mai explicit. Nu ştiu punctul de vedere al conducerii grupului PSD. În această privinţă, domnul Ehegartner, care este lider de grup, mi-a spus că la sfârşitul săptămânii chiar au avut loc discuţii pe această temă şi s-a luat o decizie, dar ce vă pot spune eu este că inclusiv angajaţi ai TVR mi-au spus şi au venit către noi cu mesaje că soluţia insolvenţei lor nu li se pare una bună în care pot să meargă cu instituţia înainte, iar dacă putem să găsim o soluţie… Până acum mi-aţi spus că nu ascultăm specialiştii. Acum când vă spun că au venit specialişti cu un punct de vedere, îmi spuneţi că punctul ăla de vedere nu este neapărat unul care să vă satisfacă. Sigur, este o temă, radioul şi televiziunea, foarte sensibilă la nivelul societăţii şi la nivelul gestionării lor. Am încercat să venim cu o soluţie care să nu afecteze foarte mult…

Realizator: Dar de ce nu alegeţi soluţia simplă, pentru că insolvenţa înseamnă că societatea va funcţiona în continuare, salariile vor fi plătite în continuare, producţia va merge, da? Şi atunci de ce nu ar fi cea mai bună soluţie?

Cătălin Tiuch: Nu este o chestiune pe care să o excludem. Din câte ştiu eu, domnul Dragnea, în ultimele declaraţii a luat în calcul chestiunea insolvenţei. Urmează să o discutăm. Marţi va intra în plenul comun, marţi seara vom… până marţi seara avem tot timpul din lume să reflectăm asupra acestei variante.

Realizator: Având în vedere ceea ce s-a întâmplat marţi seara şi miercuri dimineaţa prin faptul că PSD a boicotat votul în ceea ce priveşte desemnarea preşedintelui…

Cătălin Tiuch: Nu a boicotat votul. De ce spuneţi?

Realizator: Aţi fost în sală şi nu aţi votat.

Cătălin Tiuch: Am fost în sală, s-a votat, dar nu au votat destui, doamna Cristina, acum nu vă supăraţi…

Realizator: Nu au votat cam vreo 100.

Cătălin Tiuch: Doamna Cristina, nu am fost singurii care nu am votat. Fiecare parlamentar a ales varianta… Nu este disciplină acolo, nu este armată în parlamentul României.

Realizator: Vă rog frumos.

Cătălin Tiuch: Fiecare face cum crede… Puteţi să mă rugaţi, dar aşa este.

Realizator: Disciplina este, este disciplină…

Cătălin Tiuch: O fi la alte partide, dar nu la PSD.

Petru Ehegartner: Este o decizie politică şi trebuie respectată. Votul este o chestiune care se desfăsoară într-o anumită formulă şi se folosesc toate posibilităţile pentru exprimare…/gpodea/ Că ulterior încercăm să acoperim de anumite… sau să învelim în cuvinte ceea ce nu ne-a plăcut, că am fost nevoiţi să facem, asta este altceva. Însă eu vreau să…, sunt foarte tranşant la capitolul acesta şi din punct de vedere economic politica nu asta este totdeauna, poziţia noastră va fi pentru eficienţă. Şi vă spun cu…, nu am avut discuţii de principiu, să spunem, ca decizie politică în chestia asta, am fost iniţiator al acestui demers şi am mers pe chestiunea raţională. Şi aş face o paralelă, să nu mi-o consideraţi forţată, ştiţi, primele instrucţiuni când ai ajuns în avion îţi spune cum să îţi pui centura şi spune un lucru: dacă din întâmplare rămânem fără oxigen, prima dată îţi pui masca ţie şi pe urmă la copil şi la ceilalţi, ca tu să rămâi în viaţă, să poţi să mai faci ceva pentru ceilalţi care nu pot. În situaţia asta, insolvenţa este exact acest lucru. Şi cele două mari succese, aş spune, pentru acest procedeu este Hidroelectrica. Amintiţi-vă că, cu vreo patru ani în urmă, trei ani în urmă, Hidroelectrica era o catastrofă economică pentru România, era în faliment iminent etc. Un management de insolvenţă… Şi al doilea a fost Oltchimul, care, iarăşi, dintr-o societate cu probleme, la nivel naţional, să spunem, ca şi anvergură şi amploare, uitaţi că s-a ajuns să fie pe profit după 2 ani de zile. Deci de ce ne ferim de o chestiune care criteriile după care se face insolvenţa este unul singur – eficienţa. Nu mai intervine nici factorul politic, nu mai intervine nimic, pentru că insolvatorul are prin contract această obligaţie. Şi de aici probabil…, dar nu aş vrea să facem recurs la acuze retro, pentru că nu îşi au sensul. Dacă era o urmărire mai responsabilă a situaţiei financiare a TVR, nu trebuia să se ajungă până la nivelul ăsta de decalaj al dezechilibrului şi aici nu mai avem decât o soluţie, asta este.

Realizator: Avem… Numai o clipă, că am două mesaje de la telespectatori. Întreabă unul dintre ei de ce nu se pun în conducere oameni profesionişti ca la Radio? Al doilea: Nu murdăriţi Radioul, vă rog, cu problemele TVR! Liliana a semnat. Asta este. Domnule Tiuch, unde ne-am împotmolit? De ce nu acceptăm o soluţie simplă, pentru că…? Haideţi să vă întreb altfel: aţi spus că aţi discutat cu specialişti, cu jurişti, inclusiv cu specialişti din interior; nu credeţi că politica editorială ar putea fi afectată grav în cazul în care există cele două structuri de conducere paralele?

Cătălin Tiuch: A, nu, nu cred.

Realizator: Nu?

Cătălin Tiuch: Chiar nu cred asta.

Realizator: De ce?

Cătălin Tiuch: Pentru că sunt două lucruri total distincte, aşa cum şi dvs aţi spus-o. Eu nu ştiu pe ce vă bazaţi dvs presupunerea că politica editorială va fi afectată…

Realizator: Şi calitatea emisiunilor? Nu credeţi?

Cătălin Tiuch: Nu. Dimpotrivă, cred că va fi cu specialiştii de marcă care ajută la selectare, cu noile criterii care apar în proiectul de lege, faptul că toţi cei implicaţi nu sunt membri de partid, toţi cei implicaţi respectă cumulativ o sumă întreagă de criterii pe care trebuie să le aibă şi care chiar dau bine. Adică, nu ştiu, modul în care dvs puneţi problema nu o faceţi punctual. Care dintre lucrurile care sunt în lege nu vă place? Faptul că…, vă citesc, lăsaţi-mă să vă citesc…

Realizator: OK, sigur, vă las să citiţi, numai că vreau să …

Cătălin Tiuch: Prestigiu profesional şi civic, da? Experienţă profesională minim cinci ani. Experienţă şi capacitate decizională; cunoaşterea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea SRR…

Realizator: Da, aici este vorba de Consiliul de Administraţie…
Cătălin Tiuch: Cunoaşterea a cel puţin trei limbi străine de circulaţie internaţională. Care sunt lucrurile unde vă stârnesc dvs semne de întrebare?
Realizator: Nu, nu îmi stârneşte niciunul dintre acele criterii, nu îmi stârneşte semne de întrebare, le-am înţeles. Şi aceleaşi criterii au fost avute în vedere şi la celelalte nominalizări, la cele din trecut, da?
Cătălin Tiuch: Nu, acolo au fost mai puţine, dar mă rog…
Realizator: Cele de bază au fost! Cele de bază au fost, domnule Tiuch!
Cătălin Tiuch: Aşa.
Realizator: Problemele cele mai mari se ridică la desemnarea directorului general, aşa cum v-am explicat. Eu îndrăznesc să spun, venind din sistem, şi să vă contrazic.
Cătălin Tiuch: Să îmi aduceţi în vedere un anumit aspect, care este…?/apuscasu/schelaru
Realizator: Care este că, odată aplicată această lege, există posibilitatea unor ingerinţe grave în politica editorială.
Cătălin Tiuch: Şi până acum n-au fost? Pentru că tot timpul există această… Dimpotrivă, acum, în momentul în care ai preşedinte de Consiliu de Administraţie şi director general, două funcţii şi doi oameni care se supraveghează… Vedeţi…
Realizator: Nu, este unul şi acelaşi om care se supraveghează. Asta înseamnă preşedinte-director general. Adică el conduce şi efectiv societatea şi este şi preşedintele Consiliului de Administraţie. Dar, repet…
Cătălin Tiuch: Nu, sunt doi oameni diferiţi.
Realizator: În proiectul dvs?
Cătălin Tiuch: Da.
Realizator: Eu vorbeam la timpul prezent.
Cătălin Tiuch: OK.
Realizator: Dar ne agăţăm de o funcţie şi nu venim cu o soluţie.
Cătălin Tiuch: Şi soluţia care ar fi – să dăm bani şi să lăsăm actuala formă de organizare mergând în continuare? Sau care este soluţia?
Realizator: Dar de ce credeţi că Legea de organizare şi funcţionare a adus TVR în situaţia asta?
Cătălin Tiuch: Nu, oamenii au adus TVR în situaţia asta. Dar lucrul acesta nu Parlamentul trebuie să-l decidă. Deci Parlamentul poate să încerce să schimbe modalitatea în care se iau deciziile pentru a eficientiza lucrurile, dar mai mult de atât nu este sarcina Parlamentului.
Realizator: Păi Parlamentul trebuia să-i verifice.
Cătălin Tiuch: Nu Parlamentul…
Realizator: Cum nu? Păi raportul anual de activitate, domnule Tiuch?

Cătălin Tiuch: Noi nu l-am votat. Nu l-am votat pentru că nu am fost de acord cu el şi am încercat să schimbăm ceva. Dar nu avem pârghiile cu care să le schimbăm.

Petru Ehegartner: Ceea ce spune domnul Cătălin Tiuch este foarte corect – Parlamentul trebuie să intervină prin lege. Din ceea ce am făcut noi, ce a făcut proiectul, de a da posibilitatea Societăţii de Televiziune să intre în insolvenţă, este exact acest lucru. Dar asta nu presupune nici modificarea… A ajuns în insolvenţă în baza unei legi bune, nu? Că legea de la Radio a dat rezultate. Deci nu mai trebuie să intervenim la legea care a confirmat că este bună. Dăm posibilitatea acum acestei instituţii să intre în insolvenţă pentru a-şi corija parametrii economici şi… Dvs aţi spus – numirea Consiliului, numirea directorului sunt în atribuţia Parlamentului. Cu aceeaşi lege acelaşi lucru se poate realiza foarte simplu. Mie mi se pare o discuţie exagerată…
Realizator: Domnul Tiuch este supărat pe mine. Eu îl înţeleg că este supărat pe mine, nu este nicio problemă.
Cătălin Tiuch: Nu, nu sunt supărat pe dvs.
Realizator: Nu înţeleg noima. Exact ceea ce v-am spus şi eu şi a reluat domnul Ehegartner – domnule, legea este bună.

Cătălin Tiuch: Nu, legea este funcţională pentru Radio.

Realizator: Păi şi de ce?

Cătălin Tiuch: Pentru că este funcţională pentru Radio, pentru că aici s-au găsit nişte oameni care să respecte litera şi sensul legii. La TVR nu s-au găsit oameni care să facă acelaşi lucru. Lucrul acesta l-am amendat atunci când am putut să-l amendăm noi ca parlamentari cu mijloacele pe care noi, Parlamentul, le-am avut. Şi acum încercăm să facem acelaşi lucru, cu mijloacele pe care noi le avem. Nu vă uitaţi la noi ca la supraoameni. Avem anumite pârghii şi anumite atribuţii.

Realizator: Chiar credeţi că nu ştiu care sunt atribuţiile?
Cătălin Tiuch: Păi, nu, pentru că îmi spuneţi că Parlamentul ar trebui să meargă să verifice. Nu face Parlamentul asta.
Realizator: Eu n-am spus să mergeţi să verificaţi.
Cătălin Tiuch: Dar ce ar fi trebuit să facem?
Realizator: Eu v-am cerut doar să sancţionaţi anual…
Cătălin Tiuch: Păi şi am făcut-o. La ultima tură am făcut-o.
Realizator: La ultima. Şi acum doi ani, şi acum trei ani, şi acum cinci ani, domnule Tiuch? Zău. Hai că acum cinci ani nu eraţi dvs în Parlament.
Cătălin Tiuch: N-am fost.
Realizator: N-aţi fost, dar eu nu am nimic cu deputatul Cătălin Tiuch…
Cătălin Tiuch: Mulţumesc. M-am liniştit. Acum mi-aţi luat o piatră de pe inimă, că aveam senzaţia că…

Realizator: Mă bucur că v-aţi liniştit. Problema este următoarea: că social-democraţi, colegi de-ai dvs, au fost şi nu s-au luat măsuri. OK, am trântit trei consilii de administraţie atunci când s-a schimbat puterea politică, atunci au fost… Sau când au intervenit divergenţe între Guvern, respectiv partidele politice şi conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune. Mai avem, mi se pare, mai puţin de zece minute din emisiune. Aş vrea să vă întreb: miercuri dimineaţă TVR a rămas fără conducere şi este şi în prezent fără conducere şi vorbeam astăzi cu colegi din Televiziune care sunt foarte îngrijoraţi că, dacă nu se rezolvă problema în cursul zilei de marţi în ceea ce priveşte desemnarea preşedintelui-director general, oamenii aceştia nu îşi vor lua în data de 30 salariile. Nu vorbim de oameni care sunt plătiţi cu zeci de mii de euro./schelaru/ Vorbim de nişte oameni plătiţi cu 1.500. 1.800, 2.000 de lei. Ce soluţie aveţi pentru asta?

Petru Ehergartner: Sigur, pentru situaţia asta de urgenţă la care se va face, neplata salariilor nu poate să… va exista un împuternicit pentru o perioadă limitată şi cu sarcini reduse, dar măsura care trebuie impusă foarte urgent şi care mi se pare cea mai eficientă şi ea se poate aplica imediat din momentul publicării în Monitorul Oficial al legii care dă posibilitatea intrării în insolvenţă, lucrurile se rezolvă foarte rapid. În momentul în care este numit acest insolvator, administraţia cade pe mâna operatorului economic în acel moment. Prelungirea sau tergiversarea acestei situaţii în încercarea de a numi un alt director, doar formal, ca să semneze state de plată mie mi se pare o argumentaţie…

Cătălin Tiuch: Puerilă, cel puţin.

Petru Ehergartner: Neproductivă.

Cătălin Tiuch: Da, nu e profesionistă.

Petru Ehergartner: Nu se poate. Şi a ocoli în continuare nişte neajunsuri care nu le poate în evidenţă decât prin acest fenomen. De fapt problema, se spune astăzi, că s-a tergiversat atât pentru că exista această impobilitate de a intra în insolvenţă. Ei, uite, dăm posibilitatea, ăsta-i rostul şi rolul parlamentului care chiar are, să zicem, în subordine această Societate de Radio şi Societatea de Televiziune. Mi se pare soluţia cea mai pragmatică şi cea mai…

Realizator: Dle Tiuch, dvs cum vedeţi rezolvarea unei probleme sociale, de data aceasta?
Cătălin Tiuch: Eu cred că, la fel sunt de acord aici cu colegul meu, dl senator Ehergartner, că lucrurile nu trebuie să fie forţate datorită unei probleme sociale. Şi, dacă e să găsim o soluţie, trebuie să găsim o soluţie temeinică, astfel încât lucrurile să meargă bine de acum încolo, nu pentru plata salariilor pentru data de 30, da? Deci, se poate găsi un imputernicit care să rezolve…
Realizator: Sunt oameni care depind de banii ăia. În sfârşit, mai avem cinci minute până la final.
Cătălin Tiuch: Doamnă, acum…
Realizator: Am înţeles ce vreţi să spuneţi: trebuie găsită o soluţie. Da, TVR trebuie salvat, ştiu.
Cătălin Tiuch: E ciudat că toată emisiunea mi-aţi vorbit despre politica redacţională şi de importanţa strategică şi de rolul Televiziunii în ansamblul ei şi acum veniţi să-mi spuneţi de plata salariilor oamenilor.
Realizator: Şi nu este?
Cătălin Tiuch: Sigur, că şi aia e important…
Realizator: Eu v-am spus, pentru că discutăm astăzi cu colegi din TVR.
Cătălin Tiuch: Da, doamnă, sunt de acord că trebuie rezolvată acea problemă, numai că nu are legătură una cu alta.
Realizator: Pentru mine Televiziunea nu este neapărat instituţia în sine, ci oamenii care lucrează în ea. Înţelegeţi? Αsta a fost noima întrebării.
Cătălin Tiuch: Întrebarea dvs v-am înţeles-o, dar nu avea legătură cu discursul de până acum. Sau, mă rog, era în altă logică decât discursul pe care l-aţi făcut până acum.
Realizator: Ba da, are, pentru că tot dvs aţi creat situaţia asta. Mă rog, parlamentarii, cei care…
Cătălin Tiuch: Doamnă, aşa îmi spuneţi de parcă am avut contracte cu Televiziunea şi am fost plătit de la Televiziune şi nu mi-am făcut treaba.
Realizator: Nu, nu v-aţi făcut treaba în parlament.
Cătălin Tiuch: Νu, ne-am făcut treaba în parlament… Şi ce trebuia să facem în parlament, doamnă?
Realizator: Haideţi că mai avem patru minute şi vreau concluzii.
Cătălin Tiuch: Păi, concluzii. Ce trebuia să facem în parlament? Explicaţi-mi, ca să înţeleg.
Realizator: Să votaţi, să votaţi într-o formă sau alta. Nu să vă abţineţi de la vot.
Cătălin Tiuch: Nu, nu exista o formă…
Realizator: Vreau să îmi spuneţi în final dacă propunerea PSD de modificare a Legii 41 salvează sau nu Televiziunea publică, fără a destabiliza Radio România?

Cătălin Tiuch: Eu nu cred că soluţia care va fi adoptată la TVR va avea vreo legătură… sau sper că soluţia adoptată la TVR va avea vreo legătură cu Radioul, pentru că situaţiile sunt total diferite şi nu e firesc să aibă legătură cu Radioul. Sau, mă rog, eu n-aş vota un proiect în care cele două să fie amestecate şi cred mai mult că, nu ştiu dacă marţi se va rezolva… Sunt convins că problema cu salariile se va rezolva, pentru că de fiecare dată această problemă a TVR-ului a fost pusă pe tapet şi a fost rezolvată de fiecare dată în mod foarte responsabil de către parlament, absolut de fiecare dată. Şi de fiecare dată când a venit raportul la plenul comun, întotdeauna ni s-a pus sub nas problema salariilor, dar aşa cum şi dl Ehergartner a spus sunt convins că, dacă nu se va găsi o soluţie acceptată de comun /acord/ de toate partidele, o soluţie să vină un împuternicit şi să semneze salariile pentru angajaţi se va găsi. Iar după aceea, chiar şi soluţia insolvenţei nu este una rea.

Realizator: Propunerea PSD de modificare a Legii 41 salvează Televiziunea publică fără a destabiliza Radioul?
Petru Ehergartner: Nu, categoric nu, pentru că nu identifică cauzele neajunsurilor din Televiziune şi doar simpla aplicare a aceleiaşi legi fără a schimba managementul care a dus la această situaţie nu o va rezolva. Şi, nu vreau să repet, am dat exemplele care s-au confirmat şi prin aplicarea insolvenţei cu succes şi şi un pseudoamalgam într-o societate care era profitabilă şi una care nu era profitabilă s-a dovedit că mărul putred va avea efect asupra întregului coş.

Realizator: Vă mulţumesc pentru prezenţa la „Vestul zilei”. De fiecare dată când vine vorba despre situaţia dezastruoasă de la TVR, se vorbeşte despre management neperformant. Parlamentarii însă, cei care au legitimat acolo toate conducerile nu îşi asumă niciodată eşecurile şi, o parte dintre ei, nici nu pot înţelege că nu legea şi nu funcţia de preşedinte director general au determinat colapsul financiar de la Televiziunea publică din România, ci persoanele pe care ei le-au trimis acolo să conducă. Iar neputinţa va distruge şi Radio România! Salvaţi Televiziunea publică, e nevoie de ea, dar nu destabilizaţi Radioul!

Petre Ehegartner: SRR poate fi destabilizat de modificarea legii 41

Publicat de , 25 martie 2016, 19:05

Situația gravă în care se află TVR nu poate fi rezolvată prin modificarea legii de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune.
Invitat la emisiunea Vestul Zilei, de la Radio Timișoara, senatorul ALDE de Timiș, Petre Ehegartner, a subliniat că propunerea înaintată în acest sens de PSD nu numai că nu reprezintă o soluție pentru scoaterea din colaps a SRTv, ci destabilizează și Radioul Public.

“ Nu, categoric nu! Pentru că identifică cauzele, neajunsurile din televiziune și doar simpla aplicare a aceleași legi, fără a schimba managementul care a dus la această situație, nu o va rezolva.

Pseudo managementul într-o societate care era profitabilă și una care nu era profitabilă… s-a dovedit că “mărul putred va avea efect asupra întregului “coș”.“
De cealaltă parte, deputatul PSD de Timiș, Cătălin Tiuch, este de părere că modificarea legii de organizare și funcționare a SRTv și SRR, nu va avea impact asupra Radioului Public.
Amintim că propunerea formulată de senatorul PSD Georgică Severin a fost respinsă și de Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor.

“Eu nu cred că soluția care va fi adoptată la TVR va avea legătură, sau sper că soluția adoptată la TVR, va avea vreo legătură cu radioul, pentru că situațiile sunt total diferite și nu e firesc, să aibă legătură cu radioul. N-aș vota un proiect în care cele două să fie amestecate. “

„Propunerile de modificare a Legii 41 trebuie să fie respinse de Senat”

Publicat de , 24 martie 2016, 11:12

Propunerile de modificare a Legii 41 trebuie să fie respinse de Senat, dar situaţia TVR trebuie rezolvată. Este opinia redactorului-şef adjunct al Radio Tg.Mureş, Szász Attila, care mai crede că Legea de funcţionare a radioului şi televiziunii publice nu este perfectă şi poate fi îmbunătăţită, dar procedura de modificare a acestei legi trebuie respectată.

Ceea ce nu s-a întâmplat în acest caz, în care radioul public a fost adus lângă televiziune, sugerându-se că situaţia celor două este similară. Mai mult, cele două instituţii publice nu au fost consultate, iar modificările nu au fost supuse dezbaterii publice.

„Activitatea TVR riscă să intre într-un blocaj total”

Publicat de , 23 martie 2016, 15:19

„Astăzi a expirat mandatul interimar al directorului televiziunii publice, iar activitatea TVR riscă să intre într-un blocaj total atât în privința plății salariilor angajaților, a facturilor ori a altor operațiuni financiare urgente, care reclamă semnătura conducatorului instituției, cât și în privința funcționării în continuare a TVR, serviciu public prevăzut de Constituție, doar din cauza orgoliului PSD, care nu poate accepta o propunere de nominalizare dacă aceasta nu-i aparține, chiar dacă recomandarea vine din partea unui Guvern tehnocrat! PNL afirmă că interesul public, precum și cel al angajaților acestei mari instituții, trebuie să fie întotdeauna mai presus de orgolii politice mărunte sau de înțelegeri de partid dacă într-adevăr ne pasă de oameni și de locurile lor de muncă”, arată deputatul PNL de Constanţa, Mihai Lupu.

„Radio România și-a păstrat CREDIBILITATEA”

Publicat de , 22 martie 2016, 07:56

Propunerea de modificare a Legii 41, de organizare şi funcţionare a societăţilor publice de radio şi televiziune a fost subiect de dezbatere la Radio Iaşi.

Profesor doctor Daniel Condurache, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi este de părere că orice modificare a acestui act normativ nu trebuie făcută în grabă şi a arătat de unde vine prestigiul editorial mult mai serios al radioului public faţă de televiziunea publică.

„Actuala lege dictează niște Consilii de Administrație care sunt niște replici ale Parlamentului. Ei bine, deși și Radioul a fost condus pe criterii de acest tip, nu s-a făcut rabat de la calitatea editorială și și-a păstrat ceea ce în presă este foarte greu de căpătat și se pierde în foarte scurt timp – credibilitatea. Eu când ascult o știre la Radio România, are mult mai multă credibilitate decât la orice televiziune de știri din România”, a spus profesorul.

Proiectul de modificare a Legii 41 a fost depus ieri la Camera Deputaţilor şi va fi dezbătut în procedură normală, a decis Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.

Proiectul de modificare a Legii 41 a fost depus la Camera Deputaţilor

Publicat de , 21 martie 2016, 20:22

Propunerea legislativă pentru completarea art.27 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările şi completările ulterioare a fost înregistrată, luni, la Camera Deputaţilor.

Proiectul se află în termenul acordat pentru avize şi puncte de vedere solicitate şi poate fi consultat, integral, accesând acest link.

Preşedintele Senatului – care este cameră decizională în ceea ce priveşte acest proiect, – Călin Popescu Tăriceanu a declarat că a depus la Camera Deputaţilor o iniţiativă legislativă de modificare a legii 41 similară cu cea înaintată de senatorul social-democrat Georgică Severin.

Călin Popescu Tăriceanu: „Propunerea legislativă de modificare a legii 41 privitoare la funcţionarea serviciului public de televiziune, TVR, a fost depusă deja de săptămâna trecută la Camera Deputaţilor, cu solicitarea de a fi discutată în regim de urgenţă. Ea este semnată de parlamentari ai ALDE, de parlamentari ai PSD şi ai UDMR. Este vorba de propunerea prin care TVR să poată să solicite procedura de insolvenţă, având în vedere situaţia financiară extrem de gravă a SRTV”.

Datoriile mari ale televiziunii publice, în atenția PNL

Publicat de , 20 martie 2016, 09:24

Datoriile mari ale televiziunii publice şi dosarele câştigate în instanţă de salariaţi sunt în atenţia conducerii PNL, spune copreşedintele formaţiunii, Alina Gorghiu, care consideră că problema este mult mai gravă.

Desemnarea unui nou consiliu de administraţie nu reprezintă şi rezolvarea situaţiei dezastruoase de la televiziunea publică, mai spune copresedintele PNL, Alina Gorghiu.

”Foarte scurtă vreme va funcţiona, după un an şi jumătatem dacă nu mă înşel, acest consiliu de administraţie, conform legii.

”Problema este mult mai acută şi mai profundă decât desemnarea unui consiliu de administraţie, pentru că Televiziunea publică are o situaţie, după părerea mea, infernală.

”Vorbim de oameni care în acest moment nu ştiu dacă-şi vor încasa salariul luna viitoare şi instituţia habar nu are dacă va avea capacitatea pe aprilie să-şi plătească utilităţile”, a afirmat Alina Gorghiu.

Proiectul de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a celor două societăţi a primit raport de respingere la Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, însă decizia finală în acest caz îi revine Senatului.

Iniţiatorul proiectului, parlamentarul PSD, Georgică Severin, susţine că modificările propuse de el, vizând separarea funcţiei de preşedinte de cea de director general, ar contribui la depolitizarea celor două instituţii publice.

Dezbatere la RADIO CONSTANȚA pe tema proiectului de modificare a Legii 41

Publicat de , 18 martie 2016, 08:18 / actualizat: 18 martie 2016, 10:33

“În timp ce în Europa Centrală şi de Est vedem că este un recul al presei libere, în România cele două instituţii, posturile publice de radio şi televiziune sunt puse în pericol prin formule mai degrabă financiare decât prin cele legate de libertatea presei”, a declarat aseară Andrei Ţăranu, prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Politice SNSPA, la dezbaterea organizată la Radio 3net, despre Legea 41 privind organizarea societăţilor publice de radio şi televiziune.

Radio România este lider de piaţă, consemnând 1,6 milioane de euro profit şi este vocea a milioane de români din ţară, dar şi din afara graniţelor.

Astăzi, la Radio Constanţa, după ştirile orei 18, va avea loc o dezbatere privind proiectul de modificare a Legii 41. Sunt invitați senatorul PNL de Constanța Puiu Hașotti, senatorul ALDE de Constanța Mircea Banias și deputatul PSD de Tulcea Marian Avram.

Europarlamentari ai PSD și PNL susțin că Radioul Public trebuie protejat de o eventuală modificare a Legii 41

Publicat de Bogdan Comșa, 15 martie 2016, 20:27

Proiectul de modificare a Legii 41/1994 de organizare și funcţionare a Societăţilor publice de Radio şi Televiziune a fost subiectul unei dezbateri la Antena Satelor.

În cadrul discuțiilor, europarlamentarul PSD, Viorica Dăncilă a declarat că obiectivul initiatorilor modificarii legii este acela de a salva TVR si nu de a schimba ceea ce functioneaza bine in SRR:

”Televiziunea și radioul public se află în situații total diferite. Dacă la Televiziune vorbim de o situație financiară și managerială gravă, tocmai de aceea trebuie să vorbim despre soluții în care fiecăreia dintre instituții i se aplică ce trebuie aplicat. Nu trebuie să schimbăm ceea ce nu trebuie schimbat. Obiectivul nostru este de a salva Televiziunea Română. Deja colegii au început să elaboreze amendamente la lege, astfel încât, dacă Televiziunea Română intră în insolvență, să nu se poată ajunge la faliment”

La rândul rău, europarlamentarul Daniel Buda, din partea PNL, speră ca proiectul de lege sa fie respins si sa se gaseasca alte solutii pentru un management de calitate la TVR:

”Cred că, până la urmă, la nivelul Parlamentului, se va găsi o resursă suficientă și necesară, astfel încât să se respingă această modificare a legii sau acest proiect și să rămână așa cel puțin din punct de vedere al radioului, urmând ca, desigur, soarta televiziunii publice să cunoască o abordare aparte și, îna celași timp, să se găsească și aici resursele necesare astfel încăt să se poată da un restart la activitatea Televiziunii Publice”.

Comisia de Cultură a Camerei Deputaților, AVIZ NEGATIV pentru modificarea Legii 41

Publicat de , 15 martie 2016, 15:03 / actualizat: 21 martie 2016, 10:00

Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaţilor a avizat negativ iniţiativa de modificare a legii de organizare şi funcţionare a Radioului şi Televiziunii Publice, propusă de senatorul PSD Georgică Severin.

Cu 13 voturi pentru, 12 împotrivă şi 2 abţineri, deputaţii din Comisie au adoptat un raport de respingere pentru acest proiect.

Senatorul PSD, Georgică Severin, propune, între altele, separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general al SRR şi SRTv şi stabilirea de incompatibilităţi pentru membrii consiliilor de administraţie.

De cealaltă parte, preşedintele Comisiei pentru Cultură, deputatul PNL Gigel Ştirbu, a precizat că legea de funcţionare şi organizare a celor două instituţii ar trebui modificată numai după o amplă dezbatere publică.

În opinia sa, actuala iniţiativă legislativă nu rezolvă situaţia financiară a TVR, în schimb poate afecta activitatea Radioului public.

Initiativa legislativă a senatorului Georgică Severin va fi trimisă spre dezbatere şi vot plenului Camerei Deputaţilor, în acest caz Senatul fiind for decizional.

ANTENA SATELOR. Dezbatere pe tema proiectului de modificare a legii de funcţionare a SRR şi SRTV

Publicat de , 15 martie 2016, 15:02

Antena Satelor a suspus dezbaterii, marți, într-o emisiune, un subiect de interes general: o iniţiativă legislativă promovată în procedură de urgenţă de Parlamentul României pune în pericol buna funcţionare şi independenţa editorială a Radioului public.

Iată câteva mesaje de la radioascultători: „Sărut mâna! Să răspundă cei care au distrus Televiziunea, să li se confişte tot. Cum poţi să spui că uneşti Televiziunea cu Radioul, ca şi cum ai uni România cu Germania şi avuţia celor două s-ar împărţi egal? Cineva, acolo, între aleşii noştri, au rude care trebuie să răspundă şi acum trebuie să îi apere? Nu sunt de acord cu taxa tv. Oricum, am dat-o toţi. Cu taxa radio sunt de acord, aici este o treabă bună şi eu sunt RADIO ROMÂNIA!” – îmi scrie Stelică din Pogoanele. „Vă respect”. Mulţumesc frumos pentru mesaj. „Bună ziua, doamnă, bine aţi revenit în forţă, cu sănătate şi emisiuni frumoase. Sunt Veronica Bălan din Brăila. Şi eu sunt RADIO ROMÂNIA! Împreună suntem puternici, ascultători cu taxă radio şi taxă tv plătită la zi – pot dovedi. Eu îmi doresc ca RADIO ROMÂNIA să funcţioneze şi să îşi organizeze activitatea separat de TVR, pentru că o face cu succes. Sunteţi numărul unu în inima mea. Copil de ţăran sunt şi am crescut ascultând RADIO ROMÂNIA”.

Realizator: O iniţiativă legislativă promovată în procedură de urgenţă de Parlamentul României pune, aşadar, în pericol buna funcţionare şi independenţa editorială a Radioului public. Astăzi vă spunem care sunt modificările propuse la Legea 41/1994, lege care reglementează organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune, precum şi a Societăţii Române de Televiziune şi care va fi impactul preconizat asupra bunei funcţionări a Radioului public. În expunerea de motive privind această modificare se precizează că Societatea Română de Televiziune a înregistrat an de an dezechilibre financiare. Evident, aceste pierderi uriaşe au avut şi câteva cauze obiective, dar în cea mai mare parte au fost imputate unui management defectuos al Televiziunii naţionale, imputările succesive în timp conducând de fiecare dată la demiterea întregului consiliu de administraţie al instituţiei, creându-se astfel un cerc vicios, în care instabilitatea conducerii a fost adesea invocată drept argument pentru lipsa de eficienţă managerială, lipsă de eficienţă care a condus, în cele din urmă, la schimbarea acestui management. Din păcate, în această expunere de motive nu se ia în calcul faptul că funcţionând după aceeaşi lege, Societatea Română de Radio se situează la celălalt pol, adică există un echilibru financiar, chiar un profit înregistrat la ultimul bilanţ, apoi, o audienţă bună a posturilor de radio din corporaţie. Astăzi, împreună cu colegul Ştefan Rancu şi invitaţii noştri, o să încercăm să supunem atenţiei publicului câteva argumente pro şi contra schimbării acestei Legi 41. Ştefan, bună ziua, bine ai venit la „Viaţa la ţară” din nou!

Ştefan Rancu: Bună ziua, Tatiana, bună ziua, dragi ascultători!

Realizator: Să prezentăm partenerii noştri de dialog. În direct prin telefon…

Ştefan Rancu: Dna Viorica Dăncilă, europarlamentar, membră a Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European şi membră a Partidului Social Democrat. Sărut mâna, doamnă!

Viorica Dăncilă: Bună ziua!

Realizator: Bună ziua! Dl Daniel Buda, europarlamentar din partea PNL, membru al Grupului Partidului Popular European a acordat un interviu colegei Violeta Anghel înaintea acestei dezbateri.

Ştefan Rancu: În studio, dl Radu Cristian Muşetescu, profesor universitar doctor, directorul Departamentului Relaţii Economice Internaţionale în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice, profesor de Economii comparate. Bună ziua!

Radu Cristian Muşetescu: Bună ziua şi vă mulţumesc pentru invitaţie!

Ştefan Rancu: Mulţumim şi noi.

Realizator: Dl Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, o voce a fermierilor. Bună ziua!

Emil Dumitru: Bună ziua şi întotdeauna mulţumim Radioului că pe această cale putem să ne exprimăm punctele de vedere şi să aducem în atenţia fermierilor cele mai bune progrese pe care agricultura României le face în ultimii ani.

Ştefan Rancu: De asemenea, tot prin telefon se află alături de noi dl doctor Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. Bună ziua!

Claudiu Frânc: Bună ziua şi vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie.

Realizator: Ştefan, să spunem încă de la început că intenţia declarată a iniţiativei legislative este aceea de a rezolva criza din TVR, că se doreşte prin această modificare separarea funcţiei de preşedinte de cea de director general în ambele instituţii publice de presă, pentru un management mai bun în cazul Televiziunii. Ar fi interesant şi de răspuns şi la întrebarea dacă există argumente plauzibile pentru modificarea Legii de funcţionare a Radiodifuziunii. Eu vă propun să ascultăm, aşadar, să pornim discuţia de la interviul realizat de către colega Violeta Anghel cu dl Daniel Buda, europarlamentar din partea PNL şi apoi să comentăm pe acest subiect.

Reporter – Violeta Anghel: O iniţiativă legislativă promovată în procedură de urgenţă de Parlamentul României pune în pericol buna funcţionare şi independenţa editorială a Radioului public. Pentru a afla cum este apreciată această situaţie la nivelul europarlamentarilor români care ne reprezintă la Bruxelles am stat de vorbă cu dl eurodeputat Daniel Buda, din grupul Partidului Popular European, membru în Comisia de Agricultură din Parlamentul European. Dle eurodeputat Daniel Buda, oare despărţirea funcţiei de preşedinte de cea de director general nu poate fi un pretext pentru transformarea acestor două servicii publice de interes naţional în instituţii de stat la dispoziţia oricărui guvern?

Daniel Buda: De la început trebuie să subliniem că în orice democraţie autentică este nevoie de o televiziune publică liberă şi de un radio public liber şi trebuie să fie departe de orice ingerinţă a factorului politic în activitatea lor. Acum, particularizând ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în România, observăm că avem o televiziune publică care din păcate, este îngropată în datorii, pe care le-a acumulat de-a lungul timpului şi avem un radio public care din fericire, iată că funcţionează foarte bine şi, mai mult, se pare că este şi pe un oarecare profit, dacă putem să spunem aşa. Cert este însă că situaţia este diferită faţă de ceea ce avem la Televiziunea publică. Faptul că astăzi se doreşte să se intervină în activitatea şi în ceea ce înseamnă organizarea activităţii acestor două instituţii nu vor face altceva decât să ne ducă la concluzia că se doreşte, practic, subordonarea politică a acestor două instituţii şi mai ales, discutăm acum de ceea ce înseamnă Radioul public, unde, aşa cum spuneam, lucrurile merg foarte bine. Din păcate, România are un dar, hai să spunem, un „dar” în ghilimele, că şi acolo unde lucrurile merg bine, se intervine, astfel încât să /…/ meargă prost. Este clar că separarea celor două funcţii administrative nu face altceva decât să ducă la o birocratizare excesivă a activităţii dintr-o instituţie şi nu face altceva decât să creeze premisele unei subordonări din punct de vedere politic a acestei instituţii, care ar trebui să rămână eminamente de interes public şi aşa cum vă spuneam, departe de orice ingerinţă politică, pentru că, până la urmă, opinia publică trebuie să fie informată şi cum să se informeze, dacă nu ai la îndemână o instituţie publică, un radio public, o televiziune publică care să îşi facă informările de interes public? Eu cred că până la urmă, la nivelul Parlamentului, se va găsi o resursă suficientă şi necesară astfel încât să se respingă această modificare a legii, sau acest proiect de lege şi lucrurile să rămână cel puţin aşa, din punct de vedere al Radioului, urmând ca, desigur, situaţia Televiziunii publice să cunoască o abordare, mă rog, aparte şi în acelaşi timp, sigur, să se găsească şi aici resurse necesare, astfel încât să se poată da, dacă vreţi, un restart la activitatea Televiziunii publice.

Realizator: Cât de mare este riscul ca această modificare a legii să nu soluţioneze criza din TVR, în schimb, să dezechilibreze situaţia din Societatea Română de Radiodifuziune?

Daniel Buda: Eu spun că în momentul de faţă, există dispoziţii legale suficiente care să permită o intervenţie sau o reglementare a activităţii din Televiziunea publică, astfel încât lucrurile să fie puse pe un făgaş normal. Este nevoie doar de o voinţă politică la nivelul Parlamentului, la nivelul Guvernului, pentru că, până la urmă, cele două instituţii nu pot să lucreze separat una de cealaltă, când discutăm de Televiziunea publică. Legat de ceea ce se întâmplă în Radioul public, cu siguranţă, putem să asistăm la un dezechilibru în activitatea acestuia şi, încă o dată subliniez, de ce trebuie să intervenim într-o zonă în care vedem că merge foarte bine sau că este funcţională, astfel încât să creăm, ce? Că, practic, prin această separare a celor două funcţii nu s-ar face altceva decât să se creeze dificultăţi în buna funcţionare a Radioului public. De aceea, cred că lucrurile trebuie să fie lăsate, sub acest aspect, în Radioul public, aşa cum sunt ele acum, iar pe Televiziunea publică, chiar nu cred că avem nevoie neapărat de o lege specială pentru activitatea acesteia. Ori, dacă chiar se apreciază că este nevoie de o lege specială, atunci, nu au decât ca la obiectul legii sau în dispoziţiile legale pe care vor să le adopte în Parlament să se refere strict la Televiziunea publică şi nu şi la Radioul public. Repet, fiind o instituţie care funcţionează foarte bine, pe care şi noi, ca şi europarlamentari, o folosim nu o dată ca fiind tribună prin care transmitem informaţiile în spaţiul public, pentru că din păcate, şi o să vă spun în calitate de europarlamentar, să ştiţi că în România suferim o gravă criză de informare a populaţiei şi atunci, sigur, iată, venim şi folosim Radioul public ca mijloc de informare a populaţiei legat de programele europene care se desfăşoară, de oportunităţile care există la nivelul UE, astfel încât România, practic, să recupereze din decalajele pe care le are faţă de celelalte state ale UE.

ASTĂZI. Raport final al Comisiei de Cultură asupra proiectului de modificare a Legii 41

Publicat de , 15 martie 2016, 10:30

Comisia de Cultură a Camerei Deputaților va elabora, marți, raportul final al proiectului care vizeaza modificarea legii de funcționare a Societatilor Române de Radio și Televiziune.

Acesta va fi supus dezbaterii și aprobării plenului Camerei Deputaților. Proiectul va ajunge, apoi, la Senat, care este for decizional.

Uniunea Naţională pentru Progresul României este preocupată de efectele pe care le-ar putea avea asupra societăţilor publice de Radio şi Televiziune modificarea Legii de organizare şi funcţionare a celor două instituţii.

Liderul grupului senatorial al UNPR, Haralambie Vochiţoiu susţine că, deocamdată, nu s-a luat o decizie la nivel de partid cu privire la modul în care UNPR va vota.

Haralambie Vochiţoiu: ”Noi credem că nu trebuie să defectăm şi ceea ce merge foarte bine, adică radioul”.

”Eu cred că este important să ascultăm ce spun angajaţii de la cele două instituţii, sindicatele, şi sigur că ne interesează, pentru că am observat de-a lungul timpului că cele mai bune soluţii vin exact de la oamenii care trăiesc şi muncesc acolo.

”Poate ăsta ar fi primul lucru care trebuie să-l faceţi, să vorbim mai des, să permanentizăm dialogul şi să găsim împreună soluţiile cele mai bune”, a afirmat Haralambie Vochiţoiu.

„Riscul cel mare este ca modificările la Legea 41 să afecteze în mod direct Radioul public şi să nu găsească soluţii pentru Televiziunea Română”

Publicat de , 14 martie 2016, 21:53

Realizatorul Radio România Reşiţa, Dan Agache a dezbătut, luni, într-o emisiune, propunerile senatorului PSD Georgică Severin de modificare a Legii 41/1994 privind funcţionarea celor două instituţii publice, TVR şi SRR – altfel spus, Televiziunea şi Radioul publice. Sub pretextul salvării TVR din situaţia actuală, un grup de parlamentari doreşte modificarea acestei legi, care, în opinia domniilor lor, a condus la actuala stare de fapt din TVR.

Iată, pe scurt, care sunt faptele: TVR – 180 de milioane de euro datorie, SRR – /…/ profit în 2015, o audienţă în creştere, lider de audienţă în România, apreciat atât în ţară cât şi în străinătate; aceeaşi lege care acum se vrea modificată. Cum? Simplu: trecerea celor două societăţi în subordinea guvernului, separarea celor două funcţii, de preşedinte şi director general, numirea unui Consiliu de Administraţie care să stabilească managerul instituţiilor format din reprezentanţi ai partidelor politice – deşi în proiectul de modificare a legii se spune că se doreşte depolitizarea celor două instituţii. Acestea sunt faptele.

Invitaţi în dezbatere: Marian Apostol, liderul Cartel „Alfa” Caraş Severin şi director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, doctorul Paul Purea, reprezentantul Mişcării Populare Caraş Severin şi deputatul Valeria Schelean, copreşedinte PNL Caraş Severin.

Valeria Sechelean: Bună seara, sunt alături de dvs, vă ascult şi îi salut pe această cale pe toţi cei care ascultă Radio Reşiţa – şi sunt convinsă că sunt foarte mulţi ascultători. Sper să reuşim să lămurim o parte dintre aceste controverse în emisiunea pe care aţi propus-o.

Realizator: Vă mulţumesc pentru prezenţă, doamnă deputat! Şi aş începe cu dvs. Vrem să aflăm care este stadiul modificărilor în parlament ale acestei legi, Legea 41/1994.

Valeria Sechelean: Din cunoştinţele mele, este vorba de o propunere legislativă care se află în momentul de faţă încă la comisiile de specialitate. Eu sunt membră, vicepreşedinte al Comisiei juridice; la noi n-a venit încă această lege, fiindcă sunt alte comisii de specialitate care vor dezbate propunerea legislativă pe fond. Din cunoştinţele mele, se doreşte trecerea prin parlament cu celeritate a acestui proiect legislativ. Nu ştiu dacă este neapărat o idee bună, însă impulsionăm în acest moment, mai ales în prag de campanie electorală, această iniţiativă legislativă. Însă, evident, vom dezbate şi vom găsi soluţii în acest sens.

Realizator: Da, am reţinut. Mulţumesc, rămâneţi în continuare alături de noi, doamnă deputat.
Aş continua cu dvs, în calitate de lider sindical, domnule Marian Apostol. Cum vedeţi dvs această modificare a Legii 41? Pentru că, la ora actuală, trebuie să recunoaştem, pe aceeaşi lege o societate merge rău, o alta merge bine, concluzionând.

Marian Apostol: Aş începe de la grabă – graba cu care se încearcă modificarea acestei legi. Şi poate că chiar numai această grabă ar fi un motiv suficient pentru blocarea acestor modificări. Pentru că, din punctul meu de vedere, orice lege de acest gen ar fi trebuit să facă mai întâi obiectul unor dezbateri publice importante, la care să aibă un punct de vedere şi societatea civilă, şi toţi cei care au, într-un fel sau altul, reprezentanţi în Consiliul de Administraţiei al TVR sau al SRR. Pe de altă parte, aş putea menţiona faptul că până în acest moment – de fapt, şi de aici încolo – cele două societăţi funcţionează în cadrul aceluiaşi cadru legislativ. Cu toate acestea, TVR, aşa cum se ştie, este în situaţie de faliment…

Realizator: Deşi nu are voie să falimenteze, pentru că nu este o societate comercială.

Marian Apostol: Nu are voie să falimenteze, e adevărat. Se încearcă acum să găsească soluţii pentru introducerea în insolvenţă ca să scape de presiunea datoriilor pe care aceasta le are – e vorba de aproximativ 150 de milioane, ştiam eu, de euro, dumneavoastră aţi spus 180 de milioane…

Realizator: 178, dacă nu mă înşel.

Marian Apostol: Aproape că nu mai contează foarte mult. E vorba şi de o presiune foarte importantă, venită din partea salariaţilor, care au acţionat în instanţă societatea pentru salarii neplătite pe ultimele şase luni, cred, nu neaprat în totalitatea lor, dar restante salariale pe ultimele şase luni, au câştigat în instanţă şi s-au îndreptat către Televiziune pentru recuperarea acestor debite. Deci există o presiune constantă asupra Televiziunii şi nu înţelegem cum s-a ajuns în această situaţie, mai ales când de partea cealaltă – este vorba de Societatea Română de Radio – s-a demonstrat că pe un management mai inspirat, ca să zic aşa, cel puţin, s-a reuşit ca această societate să ajungă lider de piaţă, să aibă anul trecut, dacă îmi aduc bine aminte, un profit de 1,6 milioane de euro, să aibă un contract colectiv de muncă, pentru că şi asta este important, care să încadreze drepturile…

Realizator: Contract acceptat de sindicate şi respectat în totalitate.

Marian Apostol: Acceptat de sindicate, semnat, negociat. În partea cealaltă, la Televiziune, nu există un contract de muncă. Şi mă întreb dacă nu cumva încercăm acum să acredităm că acest cadru, în mod fals, că de fapt legea este de vină, în condiţiile în care, din punctul meu de vedere, este tot mai evident faptul că imixtiunile politice în zona de funcţionare a Televiziunii Române au adus Televiziunea Română în situaţia în care se află. De altfel, am văzut că, eu ştiu, costuri importante, care s-au transformat în datorii la Televiziunea Română sunt costuri efectuate ca urmare a externalizării unor formate de emisiune către personalităţi din viaţa culturală, dar care au înglobat costuri foarte, foarte, foarte mari, în condiţiile în care Televiziunea Română nu se poate plânge de specialişti şi de realizatori de emisiuni foarte, foarte buni.

Realizator: Şi, până la urmă, aici nu e vorba de management?

Marian Apostol: Da, e vorba, în principal, de management, şi este vorba, în principal, de modul în care Televiziunea Română, managementul Televiziunii Române s-a lăsat influenţat de opţiunile venite, ca să nu zic opţiuni, de presiunile venite din partea spectrului politic.

Realizator: Domnule Paul Purea, domnule doctor, colegul meu Radu Dobriţoiu avea un exemplu foarte, foarte elocvent. Într-un coş avem două mere: unul frumos, rotund, care miroase bine, un ionatan, dacă îmi permiteţi, care este Radioul public, celălalt un măr stricat. Ceea cevor parlamentarii acum este să schimbe coşul. În niciun caz să separe mărul bun de mărul stricat. Oare coşul este de vină că cele două mere arată cum arată?

Paul Purea: Domnule Agache, ştiu că nu mă credeţi, ştiu că este ceva de natură paranormalului. Exact pe drum, venind la dumneavoastră, m-am gândit la acest exemplu şi încă unul, la doi fraţi, care pe unul îl elimini, pe cel mai bun din familie, şi îl opreşte mama pe cel rău, într-un fel. Dar haideţi, dacă aţi început atât de frumos şi metaforic, să vă spun altceva. Fiinţa noastră umană cunoaşte cinci simţuri de bază, pe care orice om le cunoaşte şi are de-a face, pentru a cunoaşte lumea înconjurătoare. Primul este văzul, al doilea – bine, este totul empiric pus de mine, deci nu în ordinea asta trebuie luat de oricine, auzul, după aceea mirosul, gustul şi simţul tactil. Simţul tactil trebuie să ne gândim la piele, că mereu avem râie pe noi de atâtea decenii, populaţia din România, cetăţenii noştri, ai ţării; mirosul este unul destul de pestilenţial, dacă îmi daţi voie, mai ales în ultima perioadă; este apoi gustul, care la orice român este destul de amar; văzul – toţi am devenit nişte miopi, prin televiziune, prin televiziune – şi asta îmi asum responsabilitatea de a spune aşa ceva, în loc să ne educe, televiziunea pe noi ne-a făcut miopi, ca să nu spun orbi şi vin acum, exact la ceea ce trebuia sau cu ceea ce trebuia şă încep, la auz. Auzul nostru, prin Radio România, prin Radio România Reşiţa ş.a.m.d, a fost încă destul de curat.

Ceea ce se urmăreşte, părerea mea, este să se trepaneze timpanele noastre, să se facă nişte găurele şi pur şi simplu să ajungem într-adevăr, n-aţi spus cuvântul magic între ghilimele, cel groaznic, într-un fel, acela că nu se urmăreşte decât politizarea, probabil, şi a Radioului, care, până acuma, cel puţin pentru mine, a indus nişte unde sonore destul de curate şi destul de echidistante, în urechile şi în auzul fiecărui cetăţean din România şi – permiteţi-mi, închei imediat cu această primă intervenţie – imaginaţi-vă, că eu, locuind ani de zile în Germania, abia aşteptam să mă apropii de graniţa cu România – de ce? – să deschid Radio România Actualităţi sau Radio România Reşiţa, care mi-a încântat şi mi-a îmbălsămat sufletul, de atâţia ani, de când eu fac naveta între Germania şi România. Or, ceea ce se urmăreşte acuma, exact acest lucru, de a ne îmbălti şi mai mult şi de a ne afunda în mlaştina asta, a blestemului. Pentru că, într-adevăr, un lucru merge bine, am impresia că în România exact acest lucru este eliminat, sau caută să se împroaşte cu noroiul, cel cu care este sau sunt împroşcate celelalte lucruri din prejamă. Aşa văd eu lucrurile. Deci, eu, personal, sunt un om care chiar îmi fac griji. Să ştiţi că sunt credinicios şi nu sunt credincios, dar în fiecare seară mă rog şi pentru Radio România, îndeosebi Radio România Reşiţa, pentru că, realmente, să-şi vadă şi parlamentarii – îi sărut mâna doamnei deputat Schelean şi nu vreau să supăr pe nimeni, dumneaei, sunt convins, că face parte din altă tagmă a parlamentarilor – dar am impresia că şi aceşti domni din Parlament, marea pare a lor, nu au ce să facă şi pur şi simpu exact este un proiect de lege ca cel cu câinii de la stână. Vă mulţumesc.

Realizator: Mulţumim pentru opinia dumneavoastră, domnule doctor Paul Purea. Doamna deputat Valeria Schelean, mă întorc la dumneavoastră, rugându-vă să vă exprimaţi un punct de vedere vizavi de aceste modificări legislative vizavi de Legea de bază de funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Televiziunii Române. Dumneavoastră, ca reprezentant al Partidului Naţional Liberal, cum vedeţi lucrurile?

Valeria Schelean: Eu am citit propunerea legislativă şi sincer vă zic că nu cred că în momentul de faţă aceste modificări pot să ducă la rezolvarea problemelor cu care se confruntă Televiziunea. Este evident, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, este vorba de Televiziune, care are nişte pierderi foarte mari, şi Radioul public, care, pe de altă parte, se află pe profit, însă cred că problema esenţială până acum în ceea ce priveşte managamentul defectuos al Televiziunii Române ţine de politizarea execesivă a acestei instituţii. Cred că în momentul de faţă trebuie ne gândim la o variantă în care să numim în aceste funcţii de conducere, ca membri ai Consiliului de Administraţie, oamenii care au competenţă şi care au într-adevăr o calificare şi îi recomandă experienţa pe care o au în acest domeniu de activitate. Este evident că, pe lângă faptul că ar trebui să avem aici oameni de presă, oameni profesionişti, care au făcut presă toată viaţa lor şi ştiu ce înseamnă a face presă de calitate, pe lângă acest lucru, trebuie să existe manageri care să fie specializaţi în acest domeniu, adică oameni care ştiu să managerieze o instituţie, dincolo de domeniul în care aceasta activează. Nu cred… nu cred că în momentul de faţă, chiar dacă cadrul legislativ, pe de altă parte, n-o permite, dar dacă ar fi permis-o, nu cred că intrarea în insolvenţă a TVR ar duce la rezolvarea problemei, cred că ar treubui să se gândească foarte clar o variantă de restructurare administrativă, aşa cum am spus, o reorganizare, o regândire în primul rând a grilei de programe a TVR, pentru că este evident că, în ultima perioadă, aşa cum arată statisticile şi audienţele, TVR a devenit o televiziune nu neapărat atractivă pentru populaţie. Eu cred că, dacă s-a gândi nişte emisiuni, programe care să atragă cât mai mulţi iubitori de televiziune să urmărească acest post, sunt convinsă că lucrurile ar sta cu totul altfel. Pe de altă parte, să nu uităm că TVR are trei surse de finanţare: în primul rând, beneficiază de fonduri de la bugetul de stat; apoi, beneficiază de acele fonduri pe care fiecare cetăţean le plăteşte prin abonamentele pe care le plăteşte către Televiziunea Română; pe de altă parte, orice post TV, inclusiv TVR, funcţionează pe baza banilor veniţi din publicitate.

Eu cred că dacă va exista un management de calitate, care să ştie să facă calculul matematic, că până la urmă este un calcul matematic, care sunt veniturile, care sunt cheltuielile, cum să facă această televiziune ca din veniturile pe care le obţine să-şi poată susţine cheltuielile şi să plătească datoriile, evident, care s-au acumulat. Nu cred nici că varianta ştergerii datoriilor la televiziunea publică în momentul de faţă ar fi o soluţie, pentru că, dacă managementul va fi în continuare defectuos, stingerea unor datorii nu ar însemna decât că şi de-acum încolo televiziunea se va baza pe acest ajutor de stat şi nu va avea nicicum vreo posibilitate de a se redresa.

Realizator: Pe de altă parte, dacă-mi permiteţi, doamna deputat, există o serie de pierderi ale Televiziunii Române, şi am să-l rog imediat pe Marian Apostol să vorbească despre ele – este vorba de plata TVA. Foarte multe din datorii sau mare parte din datoriile acumulate de Televiziunea Română sunt datorate acestui TVA, care până la începutul acestui an a fost de 24%. E drept, între timp a mai scăzut dar tot mare este. Să nu uităm că Televiziunea Română plăteşte acel TVA şi pentru achiziţiile pe care le face – vorbesc de documentare, vorbesc de filme, şi e vorba şi de acea taxă radio pentru care TVR-ul plăteşte, din nou, TVA. Sunt nişte bani care se pierd.

Valeria Schelean: Să ştiţi că TVA-ul, indiferent dacă e vorba de un TVA mărit sau scăzut, este vorba de un TVA pe care până la urmă orice persoană care activează pe piaţa din România trebuie să-l plătească. Deci nu cred că acordarea unui asemenea tip de ajutor către Televiziunea Română ar putea fi o soluţie. Pe de altă parte, Comisia Europeană nu permite guvernului să acorde astfel de facilităţi în mod discreţionar. Deci cred că aici ar fi o problemă şi de altă natură decât doar dorinţa guvernanţilor de a face bine Televiziunii. Eu cred în continuare, aşa cum până acum ni s-a demonstrat, că până la urmă românii au ieşit în stradă şi au cerut un guvern tehnocrat, cred că e cazul să ne gândim ca şi numirile, chiar dacă sunt numiri cu susţinere politică, pentru că numirile în Consiliu se fac de către Parlament şi, evident, e nevoie de susţinerea partidelor politice, dar aceste numiri să aibă la bază în primul rând competenţa profesională a persoanelor care sunt propuse în asemenea funcţii. Este evident că politizarea nu a ajutat până acum la nimic Dec trebuie să trecem la acest tip de gândire, cred eu, care să ne ajute să facem din Televiziunea Română un post tv profitabil.

Realizator: Cu toate acestea, doamnă deputat, pe baza aceleaşi legi, cu sau fără implicare politică, cu sau fără amestec politic, Televiziunea este în situaţia în care este, iar Radioul public este lider de audienţă.

Valeria Schelean: Tocmai asta spun, că este evident că legea, cadrul legislativ poate să lase posibilitatea ca acest post de televiziune public să fie funcţional, dovadă faptul că postul de radio public văd că funcţionează cu profit. Nu numai că nu are pierderi, dar are profit, ceea ce înseamnă că problema nu este în a schimba cadrul legislativ, ci este în a schimba oamenii care se ocupă de tot ce înseamnă managerierea acestui post tv.

Realizator: Mă întorc la Marian Apostol. Rămânem în continuare în legătură directă cu doamna deputat. Domnule Apostol, cum vedeţi dvs, în calitate de lider sindical, rezolvată situaţia Televiziunii fără distrugerea Radioului public?

Marian Apostol: Riscul cel mare este ca modificările legislative propuse în momentul de faţă să afecteze în mod direct Radioul public şi să nu găsească soluţii pentru Televiziunea Română. Acum, eu, în momentul în care mi-aţi făcut invitaţia, am luat propunerile de modificare a legii respective, m-am uitat peste ele şi am încercat să fac nişte observaţii pe marginea lor. Cu certitudine pot să spun că nu am găsit elemente care să mă facă să mă gândesc la faptul că se doreşte cu adevărat rezolvarea problemei numită Televiziunea Română. De fapt, concluzia pe care am tras-o este că, de fapt, miza acestor schimbări nu este salvarea Televiziunii Române.

Realizator: Dar care ar fi?

Marian Apostol: Ajungem şi la concluziile de acest gen. Dar una dintre cele mai importante modificări, care se fac în momentul de faţă, este separarea funcţiei de preşedinte de cea de director general. Până acum, directorul general al societăţii era şi preşedintele Consiliului de Administraţie. În momentul de faţă, se doreşte ca preşedintele Consiliului de Administraţie să fie ales dintre membrii Consiliului de Administraţie, numit de către Parlament, dintre membrii Consiliului de Administraţie, la propunerea acestora, iar directorul general, mă rog, este un concurs pe bază de dosare sau ceva în genul ăsta şi el va fi în subordinea totală a Consiliului de Administraţie, care este eminamente un consiliu de administraţie numit politic. Acum, trag concluzia că nici depolitizare nu se doreşte în acest…

Realizator: Deşi se vorbea de depolitizarea…

Marian Apostol: Deşi se vorbeşte că unul din obiective ar fi depolitizarea, trag concluzia că nici depolitizare nu se doreşte, în condiţiile în care de acum, directorul general – cel care ar trebui să pună în operă toate deciziile luate de Consiliul de Administraţie – nici măcar drept de vot nu are în cadrul Consiliului de Administraţie şi poate fi dat oricând jos din funcţia pe care o deţine de către membrii Consiliului de Administraţie, care sunt, aşa cum spuneam, eminamente numiţi politic.

Realizator: Şi atunci sunt două variante: una – vrea să facă treabă, şi este zburat dacă nu ascultă de interesele politicului, sau este un ‘yes man’, care spune ‘da’ şi se…

Marian Apostol: Şi dacă spune da, ajungem în aceeaşi situaţie în care am fost până acum. Pe de altă parte, mă gândeam că dacă doresc cu adevărat salvarea Televiziunii Române, găsire de soluţii efective pentru Televiziunea Română, ar fi trebuit să vină cu soluţii care să găsească răspunsuri şi la problemele economice, pe care le are aceasta. Mă întorc la problema TVA-ului, care din punctul meu de vedere, e o problemă incorectă, pentru că cei de la Televiziunea Română, pentru abonamentele… valoarea abonamentelor pe care le primesc nu este… aceasta valoare a abonamentelor nu este încărcată cu TVA-ul, deci nu primesc TVA-ul, dar sunt puşi să plătească. Acum există două soluţii: ori nu-i mai pui să plătească ceea ce nu încasează, ori atunci adaugi TVA-ul la valoarea adăugată a abonamentelor pe care le plătesc cetăţenii. Nu ştiu care dintre soluţii este mai bună. Amândouă presupun un risc politic. Să te duci la cetăţeni şi să le spui că domnule, de aici încolo va trebui să plătiţi aceşti 4 lei, pe care îi plătiţi pe lună, cu TVA-ul sau e un risc pe care probabil că partidele politice nu şi-l pot asuma în perioada de campanie electorală. Atunci să nu se grăbească cu legea, să o fac după campania electorală. Dar este cert că nu poţi să obligi Televiziunea Română să plătească către bugetul de stat nişte bani pe care nu i încasează, fără niciun fel de… Asta este opinia mea. Pe de altă parte, e adevărat că la Televiziunea Română ar trebui restructurate multe lucruri de acolo şi mă repet, acele 10% din programe, care trebuie să fie făcute cu specialişti, externalizate – nu ştiu cine a decis chestia asta şi în ce context a decis, că în ciuda tuturor profesioniştilor care există la Televiziunea Română, totuşi 10% din programe trebuie externalizate, făcute cu specialişti din afară. Probabil că cineva dorea să-şi plătească sau să facă loc în acest fel unor oameni de partid sau cu influenţe în partid, mă rog, să le plătească anumite prestaţii, pe care aceştia le fac pentru partid. Şi ciudat este că dacă un salariat al Televiziunii Române, care face o emisiune în Televiziunea Română, e plătit, să zic eu, cu un salariu – luăm o bază – de 10 lei, cel care vine şi face din afară şi face un astfel de program este plătit cu 50 de lei sau chiar cu 100 de lei, lucru care este în totalitate nedrept.

Realizator: Până la urmă, e vorba de o scurgere a fondurilor societăţii.

Marian Apostol: Exact. După aceea, poate că este necesară şi o restructurare a personalului, vorbesc eu, chiar din perspectiva de lider sindical. Eu îmi asum un astel de discurs, dar ar trebui menţionat totuşi faptul că până acum s-au mai făcut restructurări de personal, şi cu toate astea, nu s-au redus foarte mult cheltuielile, tocmai pentru faptul că sunt foarte multe cheltuieli, dirijate într-o altă zonă decât cea cu cheltuielile de personal. Au ajuns oamenii să conducă sionguri maşinile, se duc în delegaţii, i-am văzut, am stat de vorbă cu unii dintre ei, vin cu maşinile firmei, le conduc singuri acolo când ajung, în loc să-şi facă treburile de operatori, de una, de alta, ce au de făcut acolo, trebuie să umble să pună ştampilă pe delegaţie, să-şi facă decontul, să-şi facă foaie de transport şi aşa mai departe. Deci s-a umblat în zona aia a restructurărilor de personal. Nu ştiu cât de mult şi nu ştiu cât de eficient, asta e o altă problemă.

Probabil că ar trebui analizate mult mai bine lucrurile şi făcut în aşa fel încât presiunea asta, salarială, sau a a cheltuielilor publice, a cheltuielilor pe care le are televiziunea, să scadă /…/. Dar, pe de altă parte, dacă nu găseşti soluţii pentru, să zic eu, creşterea încasărilor pe care le are televizunea, atunci este foarte-foarte dificil. Ar mai fi o problemă: doamna deputat vorbea despre o a treia sursă de finanţare, care este cea din publicitate. Eu cred că Televiziunea Română ar trebuie să renunţe la o astfel de sursă de finanţare. Eu cred că Televiziunea Română ar trebui să se deosebească de celelalte televiziuni tocmai prin faptul că nu are în programe astfel de momente de publicitate, care, în ciuda faptului că sunt utile, ele derajează foarte-foartă multă lume, fără niciun fel de…

Realizator: Până la urmă, atât televiziunea publică, cât şi Societatea Română de Radiodifiziune, Radioul public, prestează o serie de activităţi culturale şi rămân la dumneavoastră, domnule Apostol, în calitate de director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, activităţi pe care celelalte studiouri de radio, pe care celelalte posturi de radio, pe care celelalte televiziuni nu se axează. De ce? Pentru că ştim, nu, n-are rost să ne ascundem după deget, cultuara nu atrage…

Marian Apostol: Aşa este.

Realizator: …iar rolul societăţilor publice de radio şi de televiziune este de oferi cultură, de a oferi educaţie cetăţenilor.

Marian Apostol: Da. Şi Televiziunea Română trebuie să facă asta şi, din păcate, nu prea a făcut-o. Nu prea a făcut-o şi este acesta un motiv de nemulţumire al cetăţenilor, care mâine, dacă vor fi puşi în situaţia să crească, de exemplu, plata abonamentelor TV, vor întreba – Ce primesc în schimb? Este prima reacţie, pe care o are oricine.

Realizator: Absolut. Plătesc mai mult, dar ce primesc?

Marian Apostol: Bun, am plătit până acuma, am poate pentru un serviciu pe care nu l-am folosit. Sunt mulţi care plătesc abonamente la alte astea şi nu se uită la Televiziuneam Română. Dar, zic, am plătit pentru un serviciu pe care nu l-am folosit, acuma îmi spui că trebuuie să plătesc mai mult, bine, ce primesc pentru toată chestia respectivă? Şi, din păcate, Televiziunea Română n-a răspuns, aşa cum ar fi trebuit, din această perspectivă, a unor emisiuni culturale cu adevărat educative, nu emisiuni de tip comercial. De ce? Pentru că dacă ar fi răspuns, atunci, probabil, ar fi trebuit să renunţe la contractele de publicitate. Eu zic că din start ar trebui în planul de manager pe care îl au, ar trebui să renunţe la banii din publicitate. Iar banii deveniţi din abonamentele de televiziune, mă rog, chiar puţin majorate…

Realizator: Din taxa radio, nu abonamente, pentru că… Taxa radio.

Marian Apostol: …taxa, taxa radio.

Realizator: Deci, nu se plăteşte nici măcar la difuzorii prin cablu, nu se plăteşte abonament. Televiziunea intră automat. Televiziunea Română.

Marian Apostol: Taxa. Sau de la bugetul de stat, ar trebui să fie suficient pentru ca o structură, cum este Televizunea Română, pentru că o instituţie cum este Televiziunea Română, mai bine structurată, să răspundă aşteptărilor pe care le au cetăţenii de la acest tip de televiziune.

Realizator: Domnule doctor Paul Purea, ce se doreşte de fapt prin această modificare a legii? Şi revin aici la Societatea Română de Radiodifuziune, credeţi că vor cu tot dinadinsul să politizeze şi această structură?

Paul Purea: Într-adevăr da, dar permiteţi-mi să revin la întrebarea dumneavoastră: categoric, da. O să revin la întrebarea dumneavoastră puţin mai târziu, aş vrea numai să fac o precizare…

Realizator: Vă rog!

Paul Purea: … pentru că şi noi ceea ce discutăm aici, mie mi se pare puţin anapoda, dacă mi se permite termenul acesta, şi nu discutăm exact pe subiect. Eu nu văd ce are în legătură radioul, Radio România, cu Televiziunea Română, în primul rând? Ca să înţeleagă ascultătorii noştri, Radio România, radioul în general, a apărut pentru ascultători exact la începutul secolului XX, după o jumătate de secol, exact în 1956 a apărut televiziunea, posturile de televiziune române, era normal să devină merele dumneavoastră, de care aminteaţi, în acelaşi coş, pe vremea aceea, pentru că toate serviciile sau amândouă serviciile erau restrânse ca şi comunicare şi ca şi putere de comunicare cu audiovizualul, mai târziu, prin Legea 41, de care amintim mereu, în 1994, s-au despărţit.

În moment ce merele respective s-au despărţit, un măr a devenit cât de cât puşcăvit – să mi se ierte şi această expresie – şi celălalt este încă roz, frumos şi cu seva respectivă, nu înţeleg de ce noi, aici, şi peste tot se discutăm, dar absolut pe toată lumea am auzit, mereu discutăm despre Televiziunea Română. Ar trebui Radioul să fie dat de o parte, lăsat în pace. Este o societate pe şi cu profit, realmente aduce profit şi statului român, dar se poate şi autofinanţa, şi atunci să discutăm, lăsăm Radioul şi discutăm într-o altă emisiune, inclusiv la radio, despre sora sau fratele, care este Televiziunea Română. Eu nu înţeleg, dar am impresia că este o gândire de-a noastră a românilor. Întotdeauna să bălmăjim, să amestecăm lucrurile şi la sfârşit să nu se înţeleagă nimic din ceea ce vrem să facem sau să proiectăm pentru viaţa noastră viitoare. Încă o dată, şi acum o să vă răspund şi la întrebare, nu înţeleg şi aş vrea să separăm lucrurile între Televiziune şi Radio. Ce vor ei acum nu este nimic altceva decât să ne reîntoarcem cu exact 15 ani în urmă şi să devină cele două mare, care unul este de bolnăvior – nu vorbesc de viermi, să le punem în acelaşi coş. Referindu-mă strict la întrebarea pusă de dvs, ce se urmăreşte, se urmăreşte politizarea în loc să se ajungă la depolitizare, aşa cum ar trebui în învăţământ, în sănătate, în cultură, este tot, în poliţie dacă vreţi. Noi nu mai scăpăm de această politizare, noi nu mai scăpăm de aceşti oameni care nu au ce face, am impresia, sau este gândirea noastră – să mi se ierte şi această observaţie, gândirea noastră este tot mai aberantă şi tot mai diformă, pentru că sunt lucruri pe care eu trăitor în Germania, realmente într-o democraţie autentică, eu nu le înţeleg aici. Nu le înţeleg şi cred că încă multă vreme nu le voi înţelege. Ce a trebuit domnul, cum îl cheamă, domnul senator Georgică Severin, să vină cu o asemenea discuţie – despre Radio vorbesc, despre Radio România -, când ar fi putut să discute despre ce facem oare cu această televiziune, unde categoric este un management defectuos, este groaznic de defectuos. Ca să ajungi la 180 – spunea şi domnul Apostol, probabil că nu sunt 180, eu vă asigur pe amândoi şi asigur şi ascultătorii noştri că nu e vorba de 180, eu sunt convins că este vorba de 200 de milioane, o să vedeţi, ş.a.m.d., pentru că încă nu s-au descoperit toate aceste gropi şi aceste lipsuri din Televiziunea Română. Categoric că este managementul defectuos, categoric că nu au fost oamenii, dar cu toţii ştim şi de ce. Atâta vreme cât se fac tot felul de combinaţii financiare păguboase pentru o anumită instituţie, ce să mai vorbim noi de un sac sau de un… ziceţi dvs, cred că nu greşesc când amintesc de acel butoi al Danaidelor. Dacă cineva îşi aminteşte, cele 50 sau 49 practic au fost, că una nu şi-a omorat soţul, au trebuit, în legedele vechii Grecii, să ajungă în Tartarul întunecat, la Hades, şi acolo pur şi simplu să tot arunce, să pună apă într-un butoi fără fund. Păi categoric că acel butoi nu va putea fi niciodată umplut. Şi acum am încheiat. Deci, categoric, atenţia noastră, atenţia Parlamentului, atenţia opiniei publice, atenţia societăţii civile trebuie să se îndrepte numai şi numai spre Televiziunea Română, Societatea Televiziunii Române şi să lase în pace această Societate Română a Radiodifuziunii care, realmente, nu numai că aduce profit, dar aduce şi o stare de beatitudine, o stare de linişte şi încă auzul nostru nu este poluat şi nu este încarcerat în toate doctrinele şi ideologiile acestea, pe care eu, credeţi-mă, din străfundul fiinţei mele, le urăsc aici, în ţara asta, care putea să fie o ţară extraordinară.

Marian Apostol: Teoretic. Ca un risc… Aş încerca să mă risc, trăgând o concluzie, vizavi de ceea ce se urmăreşte.

Realizator: Vă rog!

Marian Apostol: Pentru că, sincer, v-am spus: n-am găsit lucruri care într-adevăr să aibă influenţă în ceea ce priveşte redresarea Televiziunii. Pe de altă parte, când este vorba despre criteriile pe baza cărora se fac numirile în Consiliul de Administraţie, mi s-a părut că ele sunt foarte vagi, foarte superflue. Este vorba de prestigiul profesional, prestigiul civic. Şi, până la urmă, cum evaluezi aceste tipuri de prestigiu? Câte kilograme de prestigiu, luând-o în glumă, ar trebui să aibă cineva ca să poată fi numit în Consiliul de Administraţie? E evident că vor fi decizii pur subiective, care vin din zona politică. Pe de altă parte, m-am gândit dacă nu cumva adevărata ţintă a acestor modificări este chiar preşedintele SRR, domnul Miculescu.

Realizator: Asta e o variantă care s-a mai discutat!

Marian Apostol: Pentru că, în momentul de faţă, domnia sa, e evident, rezultatele arată că n-a răspuns impulsurilor venite – sau n-a răspuns foarte bine – din zona politică. Pe de altă parte, are în spate nişte rezultate care îl recomandă din punct de vedere al managementului, şi din această postură este foarte greu de schimbat. Este preşedinte al Consiliului de Administraţie, director general. În condiţiile în care rămâne doar director general, este la mâna Consiliului de Administraţie, numit politic, şi poate fi schimbat fără prea multe explicaţii, în orice moment.

Realizator: Faptul că Radioul public a ajuns lider de audienţă în România, şi corelat cu răspunsul dvs – sau, mă rog, o concluzie a dvs, o supoziţie, că nu a răspuns politicului -, mă duce cu gândul că s-a dedicat Radioului.
Da! Dar asta, din perspectivă politică, nu e neapărat o calitate. Dacă nu te dedici politicienilor, n-ai rezolvat nimic. Şi asta e una dintre concluziile clare la care am ajuns, după 25 de ani de democraţie.
Realizator: Ca să vin în sprijinul supoziţiei dvs, aş dori să o întreb pe doamna deputat Valeria Schelean dacă are idee de ce ultimele două rapoarte de activitate ale SRR nu s-au discutat în Parlamentul României. Din informaţiile mele, anual, atât Radioul public cât şi Televiziunea publică prezintă un raport parlamentului, care este forul tutelar, şi pe baza acestui raport parlamentul poate să spună: „Da, e bine, bravo! Mergi mai departe!”, „Nu, nu e bine, pleacă acasă, punem pe altcineva!”.

Marian Apostol: Au fost şi diverse rapoarte venite din partea Curţii de Conturi, concluzii, încă din anii 2011, şi nu s-a făcut nimic.

Realizator: Nu s-a făcut nimic…

Valeia Schelean: Aș vrea să vă răspund așa, pe scurt, la întrebare. Știți, toate comisiile de specialitate ale Parlamentului, inclusiv cele care se referă la cultură, sunt… sau au acea structură majoritară, exact ca a Parlamentului. Președinția acestor comisii este asigurată, evident, de către partidul politic aflat în momentul de față… având o majoritate parlamentară în momentul de față. Deci, cred că răspunsul la întrebare îl înțelegeți foarte clar. Nu cred că a fost un interes, ca noi să discutăm în Parlament, cu prioritate, aceste rapoarte. Pe de altă parte, am avut ocazia să văd cum decurg, în plenul Camerei, aceste tipuri de dezbatere cu privire la rapoartele TVR și ale Rdioului public. Vă spun că în plen nu sunt niște discuții foarte-foarte detaliate sau foarte-foarte bazate pe acest… sau nu se merge chiar până-n detaliu și discutat fiecare aspect din aceste rapoarte. Practic, comisiile de specialitate fac propuneri și este evident că nu pot toți parlamentarii, care fiecare activează într-o comisie diferită, să cunoască în amănunt și în detaliu nici toate proiectele legislative care se discută în plen, dar nici în cazul de față nu cred că ar fi fost posibil ca toți parlamentarii să fi văzut, să fi cunoascut în detaliu aceste rapoarte. Pe de altă parte, aș vrea să fac o precizare. N-aș vrea să se treacă peste acest subiect și…

Realizator: Vă rog!

Valeia Schelean: Să nu-mi spun și eu punctul de vedere legat de modificările legislative propuse prin separarea funcției de președinte al Consiliului de Administrație, de cea de director. Din punctul meu de vedere, această separație duce, dimpotrivă, nu la o restructurare a postului, așa cum spunea antevorbitorul meu, ci la mărirea unor posturi, pentru că apare un post nou, separând cele două funcții, da? Și, pe de altă parte nu văd sensul, pentru că evident că întotdeauna directorul, care are mai degrabă atribuții executive în acest context, ar fi supus deciziilor și aprobării Consiliului de Administrație. Deci, eu nu văd eficientizarea, prin separarea acestor două funcții. Pe de altă parte, când m-am referit la a face Televiziunea Română un pic mai atractivă publicului, să știți că nu m-am gândit la a promova incultura, cum fac multe alte posturi tv din România. Dimpotrivă, cred că există posturi care promovează cultura, care știu s-o facă /…/ atrage cât mai multe persoane care /…/. Dau de exemplu, nu știu, că mi-a venit acuma în minte, Discovery. Este un post tv care se bazează pe furnizarea unor informații utile, pe care cred că foarte mulți oameni și le doresc să le vadă la televizor. deci, și această cultură poate fi promovată într-un mod în care atragă și să ducă la creșterea audiențelor.

Realizator: Doamnă deputat, întâlnirea noastră se apropie de final. Mai avem doar două minute la dispoziţie, şi aş vrea să tragem o concluzie. Spuneţi-mi, din punctul dvs de vedere, PNL va vota aceste modificări? Sau e prematur să spunem acest lucru?

Valeria Schelean: Poziţia noastră este, evident, că până la acest moment nu ne identificăm cu acest proiect de lege. Propunerile, sau rezolvarea pe care noi o vedem este aceea de a numi în funcţiile de conducere, ca membri ai Consiliului de Administraţie, profesionişti. Evident, proiectul legislativ va suferi o serie de amendamente, pentru că asta este procedura, fiecare parlamentar are drept de iniţiativă şi dreptul de a propune amendamente. Dacă forma finală propusă în urma amendamentelor dezbătute în comisiile de specialitate se apropie de ceva cât de cât realist pentru funcţionarea celor două posturi, eu cred că un proiect de lege poate fi gândit. Nu pot să mă antepronunţ, pentru că în această formă, sincer, nu există susţinere din partea PNL, însă dacă se va ajunge să fie propuse anumite modificări, evident, întotdeauna suntem de acord că, atunci când sunt iniţiative bune, nu avem de ce să nu le susţinem.

Realizator: Aş mai dori un răspuns foarte scurt şi de la dvs, şi de la ceilalţi doi invitaţi ai mei. Se doreşte politizarea Radioului public prin aceste modificări?

Valeria Schelean: Eu, sinceră să fiu, nu cred că în momentul de faţă această lege poate să ducă la o schimbare în bine. Eu sper ca propunerea să nu afecteze în rău ceea ce este funcţional, şi anume Radioul public. Şi sper ca în continuare, dincolo de propunerea legislativă, care are o serie de idei, unele care n-ar fi neapărat de eliminat, cum ar fi…

Realizator: Vă mulţumesc, doamnă deputat, mai avem doar 30 de secunde. Un răspuns scurt, domnule Marian Apostol!
Marian Apostol: Nu ştiu dacă se urmăreşte politizarea, dar se creează contextul favorabil pentru aceasta.

Realizator: Domnule doctor?

Paul Purea: Eu cred, categoric da! Şi aş avea ultima propunere: ca acei oameni de la conducerea TVR să meargă la conducerea Radioului şi să înveţe cum se face un management pentru…

Realizator: A, să înveţe, nu doar să conducă! Mulţumim celor trei invitaţi!

UDMR: „Radioul public acoperă foarte bine problemele naţionale, locale, internaţionale”

Publicat de , 14 martie 2016, 17:00

Solicitarea de separare a funcţiilor de conducere în Societatea Română de Radiodifuziune şi modificarea organigramei trebuie să vină din interiorul instituţiei, susţin reprezentanţii UDMR.

Deputatul de Timiş, Molnar Zsolt, spune că radioul public acoperă foarte bine problemele naţionale, locale, internaţionale, dar şi ale minorităţilor.

Modificările iniţiate de senatorul PSD, Georgică Severin vizează, între altele, separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general al SRR şi SRTv şi stabilirea de incompatibilităţi pentru membrii consiliilor de administraţie.

Reprezentanţii UDMR nu sunt de acord cu unificarea Societăţilor Române de Radiodifuziune şi de Televiziune. Deputatul UDMR de Timiş, Molnar Zsolt, spune că subiectul nu poate fi luat în discuţie în contextul gravelor probleme financiare cu care se confruntă în acest moment televiziunea.

Comisia de Cultura va elabora, marți, raportul final al proiectului care vizeaza modificarea legii de funcționare a societatilor române de radio si televiziune. Acesta va fi supus dezbaterii si aprobarii plenului Camerei Deputatilor.
Proiectul va ajunge, apoi, la Senat, care este for decizional.

Asociaţia Jurnaliştilor Europeni critică proiectul de modificare a legii 41

Publicat de , 12 martie 2016, 12:45

Vicepreşedintele PNL, deputatul Raluca Turcan, consideră că legea de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice trebuie modificată, dar că varianta propusă de PSD nu reprezintă rezolvarea problemelor din TVR.

În opinia liderului PNL, soluţia pentru redresarea Televiziunii Române este complexă şi presupune multă responsabilitate din partea clasei politice.

În plus soluţia nu poate fi aplicată şi Radioului public, a subliniat Raluca Turcan.

Raluca Turcan: „Consider că nu trebuie aceeaşi soluţie aplicată şi pentru Radioul public. Consider că legea de funcţionare a acestor două instituţii trebuie modificată, dar în niciun caz atât de superficial şi interesat cum propune PSD-ul. Ceea ce ne aruncă PSD-ul în ochi acum sub clamata aşa-zisei salvări a Televiziunii publice reprezintă praf în ochi, exerciţiu de imagine şi interes direct pentru infiltrarea şi dominarea acestei instituţii. Vreau să fie foarte clar: redresarea Televiziunii publice nu se poate obţine doar din separarea atribuţiilor Consiliului de Administraţie faţă de Comitetul Director şi împărţirea funcţiei de preşedinte de cea de director general”.

Asociaţia Jurnaliştilor Europeni urmăreşte cu îngrijorare demersurile care ar putea pune în pericol viitorul posturilor publice de radio şi televiziune din România.

„TVR a acumulat datorii uriaşe şi nu a reuşit, o bună perioadă de timp, să îşi redreseze situaţia financiară. Este important însă”, se arată în comunicatul asociaţiei, „ca orice schimbări care intervin în legea de funcţionare a celor două servicii să nu afecteze postul public de radio”.

Asociaţia Jurnaliştilor Europeni critică şi lipsa unei dezbateri publice deschise şi ample înainte de a încerca modificarea legii în an electoral şi reaminteşte că difuzorii de servicii publice de radio şi televiziune au responsabilitatea să ofere populaţiei ştiri şi infomraţii corecte şi echilibrate în perioada alegerilor şi în momente de incertitudine politică.

Dezbatere la Radio 3NET despre propunerea de modificare a Legii 41 privind organizarea societăţilor publice de radio şi televiziune

Publicat de Bogdan Comșa, 11 martie 2016, 19:10

RADIO 3NET (10 martie, ora 21) – „Microfonul deschis” – Realizator: Mădălina Ion – Bine v-am regăsit, sunt Mădălina Ion, începem „Microfonul deschis”, subiectul ediţiei – propunerea legislativă de modificare în regim de urgenţă a Legii 41 privind organizarea şi funcţionarea societăţilor publice de radio şi televiziune. Invitaţi în studioul Radio 3Net sunt Nicoleta Balaci, jurnalist Radio România, bună seara, Nicoleta!

Nicoleta Balaci: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Şi Dinu Mărgărit, director de imagine la Serviciul Imagine din Televiziunea Română. Bună seara, Dinu! Bine ai venit!

Dinu Mărgărit: Bună seara! Bine v-am găsit, mulţumesc mult de tot!

Realizator: Vă mulţumesc şi eu amândurora că aţi acceptat să fiţi alături de Radio 3Net, alături de ascultătorii Radio România. Senatorul Georgică Severin este cel care a depus la Camera Deputaţilor o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.41 din 1994, privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Societatea Română de Televiziune, dar şi Societatea Română de Radiodifuziune sunt instituţii aflate în situaţii fundamental diferite din punctul de vedere al echilibrului financiar şi al performanţelor editoariale. În acest context, v-aş ruga pe amândoi să -mi răspundeţi, dacă modificările pot afecta activitatea Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv activitatea Societăţii Române de Televiziune? Şi aş dori să precizez pentru cei, care, poate, încă nu ştiu – Societatea Română de Radidifuziune este lider de piaţă cu raport de activitate pe anul precedent consemnând 1,6 milioane de euro profit, cu un contract colectiv de muncă racordat la nevoile salariaţilor. Nico!

Nicoleta Balaci: O să încep cu Televiziunea. Aşa am început şi în toate materialele pe care le-am documentat şi le-am elaborat, pentru că am citit acest proiect de modificare a Legii 41 şi chiar în expunerea de motive se spune, că aceste modificări se doresc a fi pentru salvarea televiziunii publice. M-am uitat cu foarte mare atenţie şi eu şi colegii noştri, ne-am uitat, dacă există o fundamentare economică, sau dacă există soluţii concrete, acele soluţii să vină în sprijinul colegilor din TVR, în sprijinul Televiziunii Române. Din punctul nostru de vedere, nu am indentificat niciun fel de soluţie care să ajute concret televiziunea şi cu asta am şi vrut să încep, aş fi aşteptat ca măcar în câteva rânduri să văd că este afectată, dar la modul pozitiv situaţia televiziunii. În acelaşi timp, aş vrea să remarc, dat fiind că am vreo 23, aproximativ, de ani de Radio România, am funcţionat pe această lege împreună cu Televiziunea Română, au existat perioade în care noi o duceam poate mai greu decât o ducem acum şi Televizunea foarte bine. Deci, din punctul meu de vedere, nu legea este problema, sau nu legea este cauza pentru care Televiziunea întâmpină dificultăţi acum. Noi am identificat o serie de posibile puncte în care să fie afectată atât activitatea noastră, cât şi mai mult activitatea colegilor din TVR şi până o să le dezvolt, aş vrea să mai remarc un lucru pe care foarte parte din societatea civilă îl remarcă – situaţia televiziunii a devenit grea de mai mulţi ani.

Se ştie la toate nivelurile, inclusiv parlamentare, acolo unde noi ne aflăm sub control parlamentar, la nivel guvernamental – se ştiau provocările. Nu s-a făcut nimic, din punctul nostru de vedere, până acum. Poate în perioade în care soluţia era una mai simplă se putea identifica ceva mai simplu pentru ei, iar acum s-a venit cu un proiect de lege abrupt, care, repet, nu văd cum ar putea să ajute TVR. Iar în ce priveşte RADIO ROMÂNIA, dar şi TVR, pot exista zone vulnerabile, dacă acest proiect va fi aprobat şi promulgat.

Până intru eu în detaliile tehnice, din punctul nostru de vedere, acelea unde am putea să fim afectaţi, aş vrea să precizez că noi am avut întotdeauna o relaţie foarte bună cu colegii din TVR. Nu sunt ei de vină pentru această situaţie. Instituţia are un potenţial extraordinar, care nu înţeleg de ce nu este valorificat. Şi încă un lucru pe care îl remarcă şi societatea civilă: deşi se ştia această situaţie, nu s-a făcut nicio anchetă serioasă, sau o cercetare serioasă, privind posibilele cauze care au adus Televiziunea în această situaţie. Dar aici colegul meu Dinu cred că poate să puncteze mai bine.

Realizator: Exact. Dinu, cum sunt afectaţi colegii tăi de ceea ce se întâmplă acum în SRTV?

Dinu Mărgărit: În primul rând, din punct de vedere moral. Reprezint un sindicat profesional, reprezint creatori de imagine, în mare parte cameramani şi directori de imagine, dar nu numai. Practic, reprezentăm oarecum prima linie de producţie a unor emisiuni documentare, prima linie de producţie a Televiziunii, în mare. Noi facem emisiuni, materiale, documentare pentru telespectatori. Ei sunt cei care ne privesc, ei sunt filtrul nostru…

Realizator: Ei sunt consumatorii produsului vostru.

Dinu Mărgărit: Exact. Se spune că nu avem audienţă, că… Mă rog, părerea mea personală este că nu e chiar aşa. Adică avem publicul nostru, care în continuare ne priveşte, care probabil că suferă odată cu noi, dar de-a lungul timpului – şi anul trecut – am avut nişte documentare foarte bune: „Gări de poveste”, spre exemplu, emisiuni care fac rating foarte bun, „Politică şi delicateţuri”…/cvanatoru

Realizator: Dar aveţi premii în cadrul APTR, da?

Dinu Mărgărit: APTR, UCIN, am adus patru premii de la Veneţia – pentru Televiziunea Română, am adus o nominalizare la Cannes – cred că e singura nominalizare la Cannes a acestei televiziuni şi, în general, a televiziunilor din România. Deci iată că Televiziunea Română ţine cât se poate de sus standardul din punct de vedere al imaginii. Probleme sunt, pentru că nu s-a investit deloc în aparatură, nu s-a investit deloc în decoruri, nu s-a investit în multe lucruri, dar, cu ce avem, în continuare Televiziunea Română face produse de calitate. Şi astăzi vreau să remarc şi să felicit pe toţi colegii mei, în frunte cu Dan Manoliu şi şefa de delegaţie de la Eurovision, toată lumea, toată lumea, a fost un show Eurovision la Baia Mare foarte bun, foarte bun, de standarde ridicate. Deci iată că Televiziunea Română are putere să facă producţii de calitate şi în continuare se fac. „Garantat 100%”, care e urmărit peste tot şi la al nu ştiu câtelea sezon, Iuliana Tudor cu… Deci avem producţii de calitate. Problema cea mai mare este că, din punctul meu de vedere, nu mi se pare normal ca evoluţia profesională a angajatului din instituţia numită TVR – şi aici sunt sigur că este vorba şi despre angajatul din Societatea Română de Televiziune, nu ar trebui să fie afectată de partea politică. Partea politică trebuie să-şi facă treaba ei şi noi ne facem treaba noastră.

Realizator: Partea politică ar putea dăuna credibilitaţii TVR-ului?

Dinu Mărgărit: Da. Şi eu cred că a fost o campanie dusă de ani de zile prin televiziunile particulare ş.a.m.d şi politicul care nu s-a implicat deloc, a fost o campanie dusă împotriva Televiziunii Române, cum de altfel într-o anumită perioadă cred că aceeaşi campanie era dusă şi împotriva Radioului public.

Nicoleta Balaci: Iar eu aş vrea, dacă-mi permiteţi, să punctez pe ideea asta nişte consideraţii tehnice din proiectul de lege care ar putea afecta dinspre zona politică spre zona de management, dar şi editorială, în cascadă, activitatea celor două instituţii. De exemplu, se propune despărţirea funcţiei de preşedinte de cea de director general, deci crearea funcţiei de director general. Până aici, pe noi angajaţii nu ne privesc despărţirile sau unirile de funcţii, însă directorul general are un mandat; după ce dă un examen are un mandat foarte fragil deoarece nu sunt criterii prevăzute în proiectul de lege, criterii clare pentru care Consiliul de administraţie poate decide încetarea mandatului directorului general. Or, atâta vreme cât criteriile nu sunt clare, vine un director general, trece testarea, dă examen, şi zi de zi se gândeşte că-i poate înceta mandatul. Poate îşi face planul propriu, se duce pe o zonă de management şi într-o bună zi se întâlneste consiliul de administraţie şi spune: Ok, încetează mandatul directorului general. Un astfel de mandat fragil, ţinut în mână de cine? De un consiliu de administraţie care din 13 membri are 11 numiţi politic, nu neapărat membri, dar numiţi politic, deci un astfel de mandat este fragil şi poate influenţa deciziile manageriale şi, nu spun că se şi întâmplă, dar există pericolul ăsta, poate influenţa deciziile editoriale.

Deci un astfel de mandat este fragil şi poate influenţa deciziile manageriale şi nu spun că se şi întâmplă, dar există pericolul ăsta, poate influenţa deciziile editoriale. De aia în luările de poziţie pe care le-am avut…

Dinu Mărgărit: Şi nu numai. Şi vin în sprijinul tău şi spun că o chestie grăbită, un mandat grăbit poate duce la soluţii nu tocmai bune. Adică din graba de a face, să spunem că să nu fii dat afară şi Consiliul de Administraţie să-ţi revoce funcţia şi toata munca pe care o depui aşa, sigur vei face greşeli, adică cu siguranţă vei fi dus către greşeală şi, practic, managementul tău o să fie total greşit.

Nicoleta Balaci: Iar criteriile pentru care ar trebui să se facă numirile în Consiliul de Administraţie mie mi se par superflue sau prea vagi: prestigiul profesional şi civic. Câte kilograme de prestigiu civic îţi trebuie ca să poţi să intri în template-ul unui membru de consiliu de administraţie? Dar aş vrea să mai fac o referire vizavi de posibile situaţii riscante. Radioul public şi Televiziunea Română se pot afla în blocaj funcţional în câteva situaţii, de exemplu în intervalele de timp dintre numirea Consiliului de Administraţie şi selectarea directorului general, sau se mai poate întâmpla ca directorul general să fie destituit de Consiliul de Administraţie şi Consiliul de Administraţie să fie destituit de Parlament. Întrebarea pe care o pun eu şi o pune toată lumea, văzând acest proiect de lege, cine semnează documentele importante pentru instituţie, statele de plată – este o primă observaţie. Apoi se face referire în proiectul de lege la salarizarea directorului general şi se face trimitere către o salarizare care ar viza o sumă fixă comparabilă sau care face trimitere către Legea salarizării unice, spre zona funcţionarilor. Dar eu întreb altceva. Atâta vreme cât ai un contract colectiv de muncă, el are anexe, care stabilesc foarte clar plajele şi mecanismele de salarizare, vii în lege şi pui ok, toată lumea este salarizată într-un fel, potrivit Contractului Colectiv de Muncă, dar directorul general are salariu fix stabilit de lege. Asta îngrădeşte… şi tot aşa, în cascadă, poate vulnerabiliza tot sistemul salarial pus la punct, de exemplu, la noi prin Contractul Colectiv de Muncă. Nu este uşor să ai un contract colectiv de muncă decent – sunt foarte multe instituţii în România, care nu au reuşit să ajungă la acest contract colectiv de muncă, iar din punct de vedere al Radioului public, ar însemna o vulnerabilizare în primul rând a angajaţilor.

Realizator: Propun să continuăm dezbaterea în câteva minute, aici, la „Microfonul deschis”, când de altfel vom şi intra în legătură directă, prin telefon, cu Ion Ghiţulescu, una dintre personalităţile remarcabile ale Radio România.

(…)

-: … chiar voiam să punctez o idee pe care Dinu a spus-o în pauza de melodie, aceea legată de faptul că nu s-a făcut, până acum, o anchetă serioasă…

Dinu Mărgărit: Nu, nu, nu. Anchetele s-au făcut. Eu consider că Curtea de Conturi și-a făcut foarte bine datoria și a făcut niște rapoarte pertinente, care atrăgeau atenția, cu mulți ani în urmă, de ceea ce se va-ntâmpla. Management defectuos ar trebui să fie considerată infracțiune. /…/ rapoartele s-au respins, de-a lungul timpului, Curtea de Conturi a dat rapoarte ș.a.m.d., s-au schimbat managerii… În schimb, eu consider… /…/ cred, sunt sigur, management defectuos se prescrie și, la un anumit interval de timp, se deschide o șampanie, se /…/, se sărbătorește…

-: A curs timpul – am scăpat, da!?

Dinu Mărgărit: A curs timpul – am scăpat… Iar Televiziunea Română rămâne cu datorii și cu dobânzi peste dobânzi, și se adună, și se adună… Și, oarecum, cred că noi, angajații, acuma fiind țapi ispășitori, pentru că executăm instituția pe niște drepturi salariale la care trebuia să avem acces, vom plăti, cu siguranță, acele dobânzi, acele datorii ș.a.m.d.

-: Câte persoane sunt, care au acționat instituția în judecată? Știi aproximativ?

Dinu Mărgărit: Deocamdată, vreo 200 și ceva, dar se pregătesc, pentru că insolvența și ceea ce se anunță pe post, cu părere de rău, dar politicul nu face treabă bună. În loc să liniștească lucrurile, mai mult le agită. Și, atunci când un angajat de bunîă credință, care nu a executat până acuma, aude că instituția va intra în insolvență, se sperie și este normal să reacționeze așa…

-: Se sperie angajatul, dar publicul cum reacționează? Este această insolvenă o soluție pentru rezolvarea problemelor, până la urmă?

Dinu Mărgărit: Sincer, nu cred. Nu cred. Cred că, după părerea mea, cred că toată soluția stă în mâna Guvernului. Așa am eu senzația. În ’91, era dată o lege prin care furnizorii de energie electrică trebuiau să colecteze taxa radio-tv; lege care încă-și manifestă /…/ efectele, și în ziua de azi. Mai mult decât atâta, Guvernul nu trebuie să facă altceva, decât să îmbunătățească un pic această lege, iar taxa radio-tv, pentru că e vorba despre noi, împreună, să fie colectată de către toți furnizorii de energie electrică; obligatoriu. Asta ar fi o măsură foarte bună și generalizată, pe toată țara.

-: Apropo de plătitorii de taxă, propunerea aceasta legislativă a fost elaborată, oare, cu consultarea publică a cetățenilor, a celor care plătesc taxele, a profesioniștilor care, iată, activează în cele două instituții?

Dinu Mărgărit: /…/ schimbarea Legii 41?

-: Da.

Dinu Mărgărit: Nu. Nu, nu, nu. Este domnul Georgică Severin, împreună cu 10-11…

-: Sunt mai mulți… Sunt peste 50 de semnatari… Este unul dintre motivele… lipsa consultării publice serioase, nu cum s-a introdus în regim de urgență, a stat câteva zile pe site și…

-: S-a bifat…

-: S-a bifat… Da. Spuneam că lipsa consultării serioase, atât a cetățeanului plătitor de taxe și beneficiar de servicii, cât și a profesioniștilor din cele două instituții, dar și a partenerului de dialog social – sindicatele -… lipsa acestei consultări este unul dintre motivele pentru care Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ, zilele trecute, acestui proiect de lege.

Realizator: Copreședintele PNL, Vasile Blaga – astăzi am citit chiar pe site-ul politicaromaneasca.ro – a declarat că soluția pentru situația TVR ar fi, până la urmă, colaborarea Guvernului, Parlamentului și a sindicatelor din această instituție. Voi cum comentați?/sdm2

Nicoleta Balaci: Asta este o frază cu care politicienii se îmbracă de multe ori, mai ales în an electoral, dă foarte bine să fii deschis cu cetăţenii, să-i consulţi, să le duci părerile, acum…

Realizator: Sau să te faci că-i consulţi.

Nicoleta Balaci: Încă odată spun, este an electoral, graba cu care a fost introdusă acest proiect – în procedură de urgenţă, şi graba cu care trece prin comisii, că am fost prezenţi la diverse comisii, ni s-a dat dreptate, dar ni s-a zis – Mergeţi la cealaltă comisie, că acolo sunt argumentele…

Dinu Mărgărit: Şi este destul de mare Parlamentul, trebuie să algeri un pic…

Nicoleta Balaci: Graba este suspectă pentru mine.

Realizator: …de la o comisie la alta, da.

Nicoleta Balaci: Mie mi se pare suspectă, această grabă. Şi vă mai spun încă un aspect tehnic, ce poate să afecteze managamentul, buna funcţionare a celor două instituţii, de exemplu, se propune abrogarea Articolului 23 din Legea prezentă, cel care spune că membrii Comitetului Director nu pot face parte din consiliul de administraţie al unei comerciale care are activitate în domeniul audioviuzalului şi nu pot participa la societăţi comerciale cu care SRR, respectiv, SRTV întreţine relaţii de afaceri sau are interese contrare. Or, abrogându-se articolul acesta, devine legală ocuparea fără concurs, pentru că este stipulat că fără concurs vor fi ocupate posturile în Comitetul Director, a unor funcţii din comitetele directoare din TVR sau din Radio, de către persoane cu interese contrare performanţei Radio România sau TVR, da? Poate să vină un director dintr-un radio concurent, sau o televiziune concurentă, în Comitetul Director la noi, sau la TVR şi haideţi să vedem dacă are interes ca lucrurile să meargă bine.

Dinu Mărgărit: O.K. Aicea este un lucru bun şi bine punctat. Am spus, prima soluţie ar fi treaba asta cu generalizarea colectării taxei TV. A doua soluţie, noi încasăm o taxă neîncărcată de TVA, nu?

Nicoleta Balaci: Da, da.

Dinu Mărgărit: Şi Radio România şi Televiziunea Română plăteşte TVA. Mi se pare normal să nu plătim TVA.

Nicoleta Balaci: Ar fi o variantă financiară, am mai auzit-o în unele medii propusă…

Dinu Mărgărit: Bun. Şi aici vin şi spun: Este un lucru foarte important cu venirea în Comitetul Director a cuiva din exterior. Noi, anul trecut, în 2015, ne-am întâlnit cu toate sindicatele şi am făcut o hârtie comună, prin care atrăgeam atenţia conducerii de la vremea respectivă – era domnul Stelian Tănase – atrăgeam atenţia asupra proceslor în desfăşurare asupra faptului că vor avea să plătească nişte bani şi să-şi calculeze foarte bine lucrurile astea. Răspunsul a fost unul simplu: justiţia să-şi facă treaba şi vom mai vedea.

Nicoleta Balaci: Aha, deci voi aţi anunţat că urmează acţiuni în instanţă…

Dinu Mărgărit: Da, da, am anunţat…

Nicoleta Balaci: … că aţi încercat negocieri.

Dinu Mărgărit: …după care…

Realizator: „Vom mai vedea” – ăsta este ca-n basme: Şi aşa mai departe.

Dinu Mărgărit: Da, da, da – şi aşa mai departe. Din sensul în care şi cu doamna Irina Radu am avut discuţii şi i-am explicat că să găsim o formulă de eşalonare, am căzut la pace cumva, să încercăm să nu fie afectat bugetul de salarii, şi aşa mai departe. Nu i-a prea interesat. De vreo două săptămâni încoace a începtut totul să se mişte destul de repede, au urmat întrevederi între conducere şi sindicate, care, deocamdată, nu au ajuns la un numitor comun, pentru că politica economică este uşor în contradicţie cu ceea ce ne dorim noi. Mă rog. Din punctul meu de vedere, Sindicatul Creatorilor de Imagine, cu toţi angajaţii cu care fac parte şi cu toţi membrii care fac parte din acest sindicat, va continua să-şi exercite meseria şi meseriile cât de bine putem să o facem. În continuare trebuie să facem calitate, să arătăm cât de bine putem şi să sperăm că la un moment dat vor veni şi nişte soluţii. Nu cred că Legea 41, modificarea Legii 41 nu, cu siguranţă nu va ajuta Televizunea Română, ba din contră, s-ar putea să…

Nicoleta Balaci: În forma pe care am citit-o.

Dinu Mărgărit: În forma pe care ai citit-o. Mai mult decât atâta, s-ar putea să aducă prejudicii Radio României. Eu cred că această lege nu va trece. Aşa sunt eu, sigur, că nu va trece. Nu este normal să treacă o lege care-i defectuoasă, nu este bine făcută. Şi, atunci, consider, că Guvernul, în continuare, va fi cel care vă găsi cele mai bune soluţii. Discuţiile între Guvern, Parlament, sindicate… Parlamentul – ei între ei nu se înţeleg; sindicatele – mare parte, oarecum, la greu, ne-am mai unit; dar Guvernul cu Parlamentul nu se întelege, Guvernul are treaba lui, Paralamentul treaba lor, comisiile şi ele au treaba lor, şi uite aşa se întâmplă o chestie care se tooooot duce şi tărăgănează şi cred că ajungem în alegeri cu ea.

Realizator: Ne oprim un pic pentru powerplay-ul de şi jumătate şi continuăm discuţia, în câteva minute.

*/eendrefy/sdm2

Realizator: Încercăm încă o dată momentul special al ediţiei, în direct cu ascultătorii noştri, prin telefon şi de data aceasta sper să ne şi auzim, domnul Ion Ghiţulescu, jurnalist, comentator sportic, director al Direcţiei Programe a Societăţii Române de Radiodifuziune, între anii 1990-1996. Domnule Ghiţulescu, ne auziţi?

Nicoleta Balaci: Noi îl auzim pe domnul director Ghiţulescu..

Realizator: Dumnealui nu ne aude, din păcate. Asta e, se mai întâmplă întâmplări. Vom continua cu discuţiile aici, în studio şi o să vă rog să încercăm să punctăm în continuare ce alte vulnerabilităţi şi neclarităţi ar cuprinde această propunere legislativă în sistem de urgenţă?

Nicoleta Balaci: Duc eu partea tehnică, partea de observaţii pe CCM, dar voiam să-l întreb pe Dinu: voi aveţi CCM acum, Contract Colectiv de Muncă?

Dinu Mărgărit: Nu, nu avem Contract Colectiv de Muncă. Funcţionăm după Codul Muncii.

Nicoleta Balaci: În sensul că a expirat fostul contract şi nu a mai fost negociat sau sindicatele nu au…

Dinu Mărgărit: S-au încercat negocieri timp de şase luni de zile, pe vremea domnului Stelian Tănase; s-a dovedit a fi un negociator aprig şi de neînvins şi nu a acceptat condiţiile sindicatului de atunci, drept pentru care nu avem contract colectiv de muncă.

Nicoleta Balaci: De ce întreb? Pentru că se fac referiri în proiectul de lege de numire în comisia mare de selecţie a directorului general şi din partea Comisiei paritare. Voi nu aveţi comisie paritară, ea nu este funcională acum.

Dinu Mărgărit: Nu.

Nicoleta Balaci: Iată, din start, procesul de selecţie…

Realizator: O vulnerabilitate deja.

Nicoleta Balaci: … poate fi blocat. Asta este o altă observaţie pe care noi am avut-o, alta referitoare tot la selecţia directorului general. De ce am făcut atâtea referiri la această funcţie? Pentru că te aştepţi să vină o persoană foarte pricepută, aleasă pe criterii serioase şi nu din zona clientelară sau politică, pentru că, de exemplu, la TVR, un director general va avea „în pix” minus 700 de milioane de lei, adică trebuie să fie cineva care are soluţii foarte concrete, să fie şi plătit – din punctul meu de vedere un profesionist care poate să propună soluţii de o asemenea anvergură, el trebuie să fie şi plătit -, dar şi selectat pe criterii serioase. Or se spune, referitor la criterii, că trebuie să facă parte din această comisie specialişti de prestigiu din afara instituţiei. Păi stăm strâmb şi ne gândim drept, da? Ce înseamnă specialişti de prestigiu? Înseamnă în acelaşi domeniu, dar din afara instituţiei, adică din zona de concurenţă. Încă o vulnerabilitate…

Realizator: Da, şi mă gândesc că nu numai din zona de concurenţă, dar şi persoane, personalităţi, oameni care poate nu înţeleg ce se întâmplă în interiorul acestor două instituţii de stat.

Dinu Mărgărit: Dar nu trebuie să înţeleagă neapărat. Ei vin acolo cu un gând anume. Nu cred că… Eu, spre exemplu, dacă aş fi lucrat ani de zile într-o televiziune concurentă şi mi s-ar oferi un post în Televiziunea publică, nu ştiu ce să spun. Adică gândul meu tot acolo unde am muncit şi unde am trăit ani minunaţi este ş.a.m.d. Cred că doar cineva care încearcă să se depăşească pe el însuşi să încerce să facă ceva mai bine decât a făcut anterior, dar…

Nicoleta Balaci: Da, dar aici mă refeream la comisia de selecţie, cea care îl alege pe directorul general şi care trebuie să fie, citez, formată din specialişti, e compusă din cinci membri, specialişti de prestigiu din afara instituiei. Ok, păi îţi vin… vin concurenţă, că este clar că specialitatea asta este…

Dinu Mărgărit: Nu, eu cred că se referă la specialişti de la BBC, de la ZDF, nu, nicidecum de la noi din ţară.

Nicoleta Balaci: Seara vin glumele peste tine, am înţeles.

Realizator: E pozitiv…

Nicoleta Balaci: Vin specialişti de la, într-adevăr, BBC şi ce mai spunea Dinu, să selecteze un director general care are pe umeri o sarcină foarte grea şi care urmează să fie retribuit cu o mie şi un pic de euro – nu ştiu cine vine, dar e bine să deschizi o astfel de posibilitate.

Dinu Mărgărit: Da, nu te uita la mine. Şi la noi se poate întâmpla acelaşi lucru.

Nicoleta Balaci: Mă uitam întrebător.

Realizator: Ce mai punctăm, Nico?

Nicoleta Balaci: Mai punctăm, că mai sunt lucruri pe care noi le-am identificat.

Dinu Mărgărit: Nu ştiu. Această lege a mai fost propusă cândva?

Nicoleta Balaci: În forme asemănătoare, deci sunt citate întregi…

Realizator: Undeva în 2012?

Nicoleta Balaci: Şi în 2012, dar a mai fost o propunere făcută de doamna Turcan şi sper să nu greşesc, eu am fost şi atunci în echipa care s-a bătut, a reclamat disfuncţionalităţi din proiectul respectiv, cred că 2009 sau 2010, şi atunci erau formulări de genul, multe se regăsesc şi aici, dar erau şi alte formulări, să vină în conducere, în Consiliul de Administraţie societatea civilă – perfect de acord – dar fără niciun fel de criteriu, fără niciun fel de nuanţă şi chiar glumeam atunci, între noi, colegii, pentru că dacă vrei să… sau zona de ONG-uri. Dacă vrei să conturezi, trebuie să o conturezi într-un fel, adică să fie din zona media, să fie din zona libertăţii de exprimare, să fie…

Realizator: Da, libertăţii presei.

Nicoleta Balaci: .. pentru că noi identificasem atunci o asociaţie – ea chiar exista atunci, nu ştiu dacă mai e acum – care corespundea perfect criteriilor, era o asociaţie de ocrotire a animalelor, se numea „Cuţu cuţu”…

Realizator: Cred că există încă, „Cuţu cuţu”, da

Nicoleta Balaci: Cu toată dragostea mea pentru animale şi cred că există, sau Asociaţia – găsisem – Taximetriştilor din Târgovişte. Lipsa criteriilor am semnalat-o şi atunci şi acum. Acum, în privinţa membrilor din Consiliul de Administraţie, se fac nişte propuneri care pot merge până la încălcarea unor drepturi fundamentale, dreptul la carieră. De exemplu, cei numiţi de partide politice să nu fie angajaţi Televiziunea Română, Radio România – nu vorbesc de membri, nemembri de partid. Bun, deci dacă e o problemă că ai contractul de muncă aici, de ce nu ar fi o problemă că îl ai în altă parte. Sau oare persoane care lucrează în TVR sau în Radio şi de-a lungul vremii au fost în Consiliul de Administraţie şi şi-au adus toată experienţa şi ea a fost folosită în respectivele consilii, sunt mai puţin dezirabile decât nişte persoane nou-apărute, despre care nu avem criterii, cum spuneam înainte, prestigiu profesional şi civic. Se pune această condiţie, că nu au voie cei … Sau iar nu e treaba mea cu membri-nemembri de partid, dar a face precizarea asta referitor la cei numiţi de partidele politice, asta merge în zona încălcării unor drepturi fundamentale de a aparţine unor sindicate, formaţiuni ş.a.m.d./denisse

Aceste drepturi sunt foarte clar prevăzute în lege. Aş mai vrea să subliniez nişte aspecte legate de drepturile salariaţilor. În forma de modificare a legii nu este foarte clar definită situaţia juridică a raporturilor de muncă dintre instituţie şi directorul general, dacă acesta va avea contract individual de muncă, şi atunci intră clar sub incidenţa respectării prevederilor CCM – Contractul Colectiv de Muncă – şi nu trebuie să-i stabileşti salariul prin lege sau a Codului Muncii, dacă nu este CCM, sau va avea alt tip de contract, de management, caz în care nu intră sub jurisdicţia CCM, nici în cazul drepturilor – dar, atenţie, nici în cazul obligaţiilor, pentru că sunt stipulate pentru angajaţii TVR, Radio România, o serie de obligaţii care trebuie respectate. Toate aceste ambiguităţi duc, în opinia noastră, la o situaţie tulbure pentru CCM şi pentru relaţiile de muncă din interiorul celor două instituţii. Instituirea unor bariere de negociere pentru că, la fel, Codul Muncii spune că salariile se negociaza ori în momentul în care stabileşti un salariu fix în lege, ai pus bariere de negociere în cazul tuturor salariaţilor şi se poate isca un efect în cascadă asupra tuturor salariilor. Acum administrăm bani publici, este adevărat, şi trebuie să avem foarte atentă grijă de ei.

Dinu Mărgărit: Şi responsabilitate.

Nicoleta Balaci: Aşa este. Dar în momentul în care – aici vorbesc pentru Radio România, dar vorbesc şi pentru TVR, că a avut şi el momentele bune – în momentul în care funcţionezi nu trebuie să mergi pe ideea scădem toate salariile, mergem la salariu minim pe economie, pentru că nu mai ai cu ce-i motivezi pe profesioniştii aceştia, şi sunt profesii foarte nişate, iar aceşti oameni ieşiţi din sistemul respectiv sau dezamăgiţi, vrând să-şi caute de lucru în altă parte, găsesc foarte greu, pentru că sunt profesii nişate.

Realizator: Până la urmă propunerea aceasta legislativă atinge într-un fel sau altul credibilitatea SRR? O pune sau nu o pune în pericol?

Nicoleta Balaci: Credibilitatea în momentul acesta nu. Numai că, aşa cum spuneam înainte, având zona de management cu un director general cu un mandat fragil, cu comitete directoare numite şi nu care dau examen, toată aceasta zonă de management la pixul Consiliului de administraţie, aic, se poate face loc unei afectări serioase a actului jurnalistic şi odată cu deteriorarea actului jurnalistic este clar că şi notorietatea şi prestanţa sunt afectate.

Dinu Mărgărit: Nu, dar este clar că nu o să reuşim să le facem, nu o să reuşim să ne ducem în continuare meseria cum trebuie. Va trebui tot timpul să stăm să ne gândim la partea financiară, la contracte, la lucruri care pe noi nu ne privesc.

Nicoleta Balaci: Exact, la care nu ar fi trebui să ne gândim, nu ar fi trebuit să ne facem griji din această cauză, pentru că altfel nici nu mai putem crea.

Dinu Mărgărit: Cu siguranţă. Şi sunt oameni minunaţi în ambele tabere, care fac lucruri minunate..

Nicoleta Balaci: Sunt profesionişti şi de o parte şi de alta, categoric.

Dinu Mărgărit: Materiale documentate foarte bine, lucrate cât de bine se poate pentru publicul nostrun telespectator şi al Radioului, ascultători. Deci este clar că încercăm din tot sufletul, angajaţii, să-şi facă treaba în continuare şi să nu fie afectaţi de politică. Nu este normal să se întâmple aşa ceva, nu este normal, astăzi, ca eu să-mi pun în gând dacă cumva mai îmi pot creşte copilul în condiţii civilizate sau nu; nu este normal să mă întreb dacă am cu ce să filmez, nu am cu ce să filmez, cum să spun….

Nicoleta Balaci: Dacă am bani de deplasare sau nu…

Dinu Mărgărit: Daca am bani de deplasare sau merg cu maşina mea personală, cum s-a întâmplat în multe şi multe cazuri. Sunt colegii mei care pleacă şi astăzi cu maşinile lor personale pe teren, numai ca să-şi facă reportajul.

Realizator: Dinu, dar te întreb eu ceva acum, ca avocatul plătitorilor de taxe. Nu sunteţi voi de vină cu asta, dar unde s-au dus cele 140 de maşini achiziţionate de curând? Ce se întâmplă cu ele?

Dinu Mărgărit: Parte sunt în parcul nostru, parte se dau înapoi, adică cele care nu au reuşit să fie folosite cum trebuie sunt date înapoi.

Realizator: Parte sunt în parcul lor.

Dinu Mărgărit: Sunt în parcul lor, adică le dăm înapoi în sensul ăsta.

Nicoleta Balaci: Este leasing operaţional?

Dinu Mărgărit: Este leasing operaţional, din câte ştiu eu, nu mă pricep extrem de bine la lucrurile astea. Problema mea este alta, nu poţi face asemănarea între un director de imagine, între un electrician şi un şofer profesionist. Şoferul profesionist duce 5 oameni în maşină, trebuie să-i ducă unde trebuie şi să-i aducă înapoi acasă teferi. Problema este că din rândul şoferilor au fost daţi afară foarte mulţi şi atunci au rămas maşini fără şofer, drept pentru care au spus: Hai, nu vreţi voi să le conduceţi? Ok, o conduc, merg 300 de kilometri, mă opresc după 300 de kilometri…

Realizator: Dar tu nu eşti acel şofer profesionist.

Dinu Mărgărit: Nu sunt acel şofer profesionist, dar trebuie să filmez. Nu pot să filmez nici după acei 30 de kilometri. De ce?

Realizator: Eşti obosit.

Dinu Mărgărit: Nu, nu, Doamne fereşte, nu, încă sunt tânăr, dar eu trebuie să fac acte. Iertaţi-mă, doamnă redactor, am de făcut foaia de parcurs….

Realizator: Da, da, cât am parcurs, foaia de parcurs.

Dinu Mărgărit: Iertaţi-mă, nu pot merge acum la filmare pentru că se închide la Primărie şi nu mai pot lua ştampila. Înţelegeţi? Despre asta este vorba. Deci nu pot să-mi fac meseria imediat, aşa cum vreau eu Şi, ce credeţi? Până găsesc pe doamna secretară, până completez foaia de parcurs apune soarele şi atunci redactorul vine şi îmi face referat. Îmi spune: Dom’le, asta este o zi pierdută.

Nicoleta Balaci: Astea sunt deficienţe de management.

Dinu Mărgărit: Sunt mari probleme de management. Televiziunea Română, ea ca instituţie şi ca angajaţi, nu are nicio vină. Din contră, încercăm cât se poate de mult să mergem mai departe până probabil când nu se va mai putea şi probabil că ne vom strânge toţi, mână la mână, şi vom apărea public, cum ar trebui să apărem şi cum ar fi trebuit să apărem de-a lungul timpului şi să încercăm să răspundem un pic problemelor politice din ziua de azi.

Nicoleta Balaci Şi mai am eu o întrebare, şi scuză-mă că am preluat aşa, dar ca nişte curiozităţi personale. Am privit mai ales zilele astea programele TVR, pentru că şi TVR are o campanie în care încearcă să atragă atenţia asupra acestor vulnerabilităţi, dar sunt emisiuni, Dinu, făcute la voi de colaboratori. S-a terminat lista redactorilor de calitate sau…/amirea/sdm2

Dinu Mărgărit: Nu, nu, nu, nici pe departe. Şi parte din acele emisiuni făcute de colaboratori sunt … au şi profesionişti din Televiziunea Română, dar 10% din producţie trebuie să o externalizăm, adică este o chestie liberă. În acei 10% trebuie să avem şi emisiuni externe.

Nicoleta Balaci: Sunt de notorietate de-a lungul anilor contracte, e adevărat, colaboratorii respectivi talentaţi, buni, contacte pe sume foarte mari, n codniiile în care nu… E tot problemă de management, în condiţiile în care nu erau bani.

Dinu Mărgărit:Adevărat. Aici deja lucrurile mă depăşesc, chiar nu ştiu să răspund la această întrebare, de sume legate fiind întrebarea. În schimb, majoritatea colaborărilor de fac oarecum cu parte participantă, cu angajaţi, practic, din partea Televiziunii Române. Deci Televiziunea Română vine cu profesionişti, şi aduce aportul misiunii externe, câteodată. Sunt şi emisiuni, într-adevăr, care vin la pachet, să spun aşa. Dar, din câte ştiu eu, marea majoritate sunt făcute tot de noi.

Realizator: Să ştiţi că am ajuns deja la finalul „Microfonului deschis”…

Dinu Mărgărit: Deja? Abia acum am început să …

Realizator: Deja acum, când ne-am încins la discuţii.

Nicoleta Balaci: Găsisem soluţii de salvare…

Realizator:… da, de salvare, pentru că pasul acela de la insolvenţă la faliment, Doamne fereşte!, nu ştiu, e mic, e mare…

Dinu Mărgărit: Şi nu am vorbit nimic de insolvenţă.

Realizator: Nu am vorbit de insolvenţă, dar dezbaterea continuă şi în alte ediţii şi săptămâna viitoare, din câte ştiu vom programa o ediţie specială, tot într-o seară de joi, aici, la „Microfonul deschis”. Vă reamintesc, subiectul acestei ediţii a fost propunerea legislativă de modificare în regim de urgenţă a Legii 41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţilor publice de Radio şi Televiziune. Nicoleta Balaci şi Dinu Mărgărit, mulţumesc încă o dată pentru participarea la emisiune.

Dinu Mărgărit: Şi noi îţi mulţumim.

Nicoleta Balaci: Toate cele bune. Salutări celor de acasă.

Dinu Mărgărit: Şi o seară minunată în continuare.

Realizator: (…) Seară liniştită vă urez şi eu. Să auzim de bine şi nu uitaţi: noi şi voi suntem Radio România!/denisse

Marius Pașcan: TVR are probleme financiare din cauza managementului defectuos, şi nu a legii

Publicat de , 11 martie 2016, 13:54

Propunerea de modificare a Legii de funcţionare a Societăţilor Publice de Radio şi Televiziune nu este agreată de vicepreşeditele Comisiei de Cultură din Senat, Marius Paşcan. Într-o emisiune la Radio România Târgu Mureş, el a spus că TVR are probleme financiare din cauza managementului defectuos, şi nu a legii, iar o eventuală unire a celor două instituţii ar afecta activitatea postului public de Radio.

„Radioul, postul public, funcţionează în profit. An de an, are rezultate foarte bune, este cel mai audiat post de radio la nivel naţional, pe toate sondajele de audienţă. De asemenea, eu cred că aceste rezultate benefice îndreptăţesc la o continuitate. Este ca şi cum ai aşeza un măr putred, mărul putred fiind Televiziunea Română, lângă un măr proaspăt, frumos, şi le pui unul lângă celălalt. Ştiţi foarte bine ce se întâmplă, da? Mărul putred, putreziciunea ajunge şi în celălalt măr. Este inevitabil!”, a spus Marius Pașcan.

Radioul public: activitate profitabilă, echilibrat funcţional şi financiar

Publicat de , 11 martie 2016, 11:34

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer i-a declarat corespondentului Radio România Actualități la Ierusalim, Dragoş Ciocârlan, că modificările propuse la Legea 41, pot afecta activitatea Radioului public, lider de piaţă, cu o activitate profitabilă, echilibrat funcţional şi financiar.

Propunerea legislativă de modificare a legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii, iniţiată de senatorul PSD Georgică Severin, va primi marţea viitoare raportul comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor, după care va fi suspus dezbaterii şi aprobării plenului. În cazul acestui proiect, Senatul este for decizional.

Comasarea Radioului şi Televiziunii, „o formulă organizatorică distructivă”

Publicat de , 10 martie 2016, 14:49

Propunerea legislativă privind modificarea legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice se află în circuitul legislativ al Camerei Deputaţilor.

Marţea viitoare, Comisia de Cultură va elabora raportul final care va fi suspus dezbaterii şi aprobării plenului Camerei.
Între timp, Consiliul Economic şi Social a dat aviz negativ proiectului, subliniind că propunerea legislativă nu identifică o soluţie menită să rezolve situaţia financiară critică a TVR.

Mai mult, modificările propuse pot afecta activitatea Radioului public, lider de piaţă, cu o activitate profitabilă, echilibrat funcţional şi financiar.

De aceeaşi părere este şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, care consideră propunerea de comasare a Radioului şi Televiziunii drept o formulă organizatorică distructivă.

După votul din Camera Deputaţilor, propunerea legislativă pentru modificarea legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice va intra în dezbaterea Senatului, care este for decizional în cazul acestui proiect.

Florin Iaru. Singura soluție pentru TVR este mărirea taxei

Publicat de , 10 martie 2016, 09:52

Dezbaterile pe tema modificării Legii 41, care reglementează funcţionarea Radiolui şi a Televiziunii publice continuă.

Miercuri, în emisiunea Timpul prezent de la Radio România Cultural, scriitorul Florin Iaru a vorbit despre rolul celor două instituţii publice şi despre necesitatea creşterii taxei radio-tv, ca fiind singura soluţie de salvare a TVR.

De asemenea, Florin Iaru a declarat că propunerea de unire a celor două instituţii de presă este inadmisibilă, efectul fiind destabilizarea radioului public.

„Radioul se află pe un culoar favorabil, iar televiziunea se află într-o situație grea din cauza faptului că are în continuare o taxă de 4 lei și 25 de bani. Singura soluție este mărirea taxei. Posturile publice au această datorie de a ține echilibru în informație. Cine vrea să aibă acest echilibru ar trebui să poată da 2 lei în plus pe lună!”, spune scriitorul Florin Iaru.

PNL cere PSD retragerea proiectului de modificare a Legii 41

Publicat de , 10 martie 2016, 09:00

Conducerea PNL a cerut ca procedura de alegere a unui nou Consiliu de Administraţie la TVR, deja demarată în Parlament, să fie finalizată până pe 23 martie. Liberalii susţin că viitorul Consiliu trebuie să găsească soluţii pentru redresarea financiară a instituţiei.

Co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu, le-a cerut liderilor PSD să retragă proiectul de modificare a Legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice: „Această inițiativă este doar o aventură născută din orgolii pe care nu le pot înțelege în acest moment, ale unor colegi din PSD. Amendamentele aduse la această inițiativă nu aduc niciun fel de soluții pentru salvarea televiziunii, ci doar mai creează niște funcții de conducere și, pe lângă acest lucru, mai distrug și radioul public”, a spus Alina Gorghiu.

Situaţia Televiziunii Române trebuie rezolvată în condiţiile actualei legi de funcţionare, a afirmat aseară, la TVR, şi Vasile Blaga, co-preşedintele PNL. El crede că guvernul, parlamentul şi sindicatele trebuie să colaboreze, pentru a găsi o soluţie în cazul televiziunii publice.

Consiliul Economic și Social-aviz nefavorabil modificării legii 41/1994

Publicat de , 9 martie 2016, 20:38

Consiliul Economic și Social a propus  aviz nefavorabil la propunerea legislativă de modificare și completare a legii 41/1994 privind organizarea SRR și TVR.

Principalele motive pentru care modificarea acestui act legislativ a fost respinsă sunt:

– propunerea legistativă nu identifică o soluție economică, financiară sau organizatorică menită să rezolve situația din TVR;

-inițiativa legislativă vizează atât funcționarea TVR, cât și a SRR, instituții aflate în situații fundamental diferite din punct de vedere al echilibrului financiar și al performanței editoriale. Astfel, modificările propuse pot afecta activitatea SRR, lider de piață, cu un raport de activitate care a consemnat 1,6 milioane de euro profit, cu un contract de muncă racordat la nevoile salariațiilor;

-propunerea legislativă cuprinde vulnerabilități și neclarități care pot situa angajații SRR și TVR, în categoria funcționarilor publici, ceea ce ar perturba serios libertatea de exprimare și specificul acestei munci.

Marius Pentelescu, vicepresedintele Sindicatului Liber din SRR: Modificarea legii poate să tulbure, foarte grav, funcționarea radioului public

Publicat de , 8 martie 2016, 20:34

Parlamentul Romaniei urmează să se pronunte în procedură de urgență cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea SRR si SRTV.

În expunerea de motive se face referire la datoriile de 170 de milioane de euro acumulate de Televiziunea publica, dar și la o audiență extrem de scăzută.

Pe de altă parte Radioul public a încheiat anul 2015 pe profit și este lider de audiență.

Marius Pentelescu, vicepresedintele Sindicatului Liber din SRR a vorbit într-o emisiune dezbatere la Radio Timisoara despre riscul ca această modificare a legii să nu soluționeze criza din TVR, dar să dezechilibreze situatia din SRR.

“Această modificare a legii, propunerea legislativă a domnului Georgică Severin, nu rezolvă problema TVR-ului și poate să tulbure, foarte grav, funcționarea radioului public.“

Profesorul universitar Marcel Tolcea contestă modificarea legii 41

Publicat de , 8 martie 2016, 20:24 / actualizat: 21 martie 2016, 16:27

Proiectul de modificare a legii de funcționare a Radioului și Televiziunii publice depus pentru a fi adoptat în procedură de urgență la parlament pornește în expunerea de motive de la datoriile de 170 de milioane de euro acumulate de TVR.

O situație de criză a TVR, deși instituția funcționează după aceeași lege ca și Radioul public, care nu a avut și nu are datorii.

Profesorul universitar Marcel Tolcea a vorbit despre această inițiativă legislativă și a precizat că o lege organică nu poate fi modificată printr-o procedură de urgență.

„Nu cred ca un asemenea lucru se poate face, așa, pe o hârtie, pe care semnează 20, 30 parlamentari din orice partid.

Unu la mână, un asemenea proiect necesită implicarea mai multor segmente din societate.

În niciunde, nu se pomenește despre faptul că în Franța, de pildă, atunci când este ales president director general, el este deasupra oricăror influnțe.

Acest lucru, se poate face doar printr-o asemenea dezbatere, și să schimbi legea, aceasta organică, printr-o procedură de urgență, este absolut, inadmisibil.”

Intenţia declarată a iniţiativei legislative a senatorului PSD Georgica Severin este aceea de a rezolva criza din TVR.

Institutia se confruntă cu două mari probleme: o datorie de aproximativ 170 milioane de euro şi o audienţă aproape de zero.

Prezent la Radio Timisoara intr-o emisiune ce a dezbatut aceasta tema, profesorul universitar Marcel Tolcea s-a referit la modul in care stirile unui post comercial de televiziune fac audienta, in comparatie cu cele ale Televiziunii publice.

„Mi-am notat aici, dacă știrile ProTv de la ora 19:00, adună în medie, peste un milion de telespectatori, pe fiecare ediție, TVR are audiențe de 5 ori mai mici, reușind să mobilizeze doar două sute de mii de spectatori, la principalul său program de știri. Diferența dintre modul de a concepe știrile tabloid, și selectarea știrilor, nu are cum să încapă în modelul serviciului public.

Noi nu facem altceva decât să fim naivi, să credem că o știre cenușie, lipsită de „vino-ncoa”, poate să mai atragă atenția telespectatorului.

Doar TVR-ul, de pildă, cât și radioul public, poate să transmită, sau poate să formeze.

Serviciul public te invață cum să reacționezi în fața unor lucruri, pe care altfel nu le-ai înțelege și să-l pui pe radactorul de la radio sau de la televiziune, să facă lucruri tabloide, este o iluzie.”

Mariana Câmpeanu, senator PNL: Modificarea legii 41 nu salvează TVR-ul

Publicat de , 7 martie 2016, 19:35

Prezent la Radio Romania Internaţional la o dezbatere pe tema proiectului de schimbare a legii 41, de funcţionare a societăţilor publice de radio şi televiziune, deputatul neafiliat Mihai Deaconu a susţinut că modificările propuse de senatorul Gergică Severin nu reprezintă o soluţie pentru cele două instituţii, ci ar trebui concepută o nouă lege.

La rândul său  Mariana Câmpeanu, senator PNL a declarat că schimbările avute în vedere nu vor rezolva problemele financiare apărute la TVR.

Un management performant poate salva TVR-ul

Publicat de , 6 martie 2016, 14:21

Modificarea legii 41 nu rezolvă problema financiară a televiziunii publice.

Cel mai important lucru este un management performant pentru TVR, care să reuşească să reechilibreze economic televiziunea publică, dar fără a afecta stabilitatea actuala a RADIO ROMANIA, spune deputatul PSD de Timiş, Sorin Grindeanu.

Preşedintele Comisiei pentru cultură şi media a Senatului, Georgică Severin, a depus o propunere legislativă, în regim de urgenţă, care prevede modificarea Legii 41 de organizare şi funcţionare a SRTV şi SRR, în sensul separării funcţiei de preşedinte al consiliului de administraţie de cea de director general al celor două societăţi.

De asemenea, prevede incompatibilităţi pentru membrii consiliilor de administraţie.

Intrarea în insolvenţă, „o soluţie pentru salvarea TVR”

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 5 martie 2016, 15:12

Televiziunea publică trebuie să intre în insolvenţă pentru a putea fi salvata, susţine preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, liberalul Gigel Ştirbu.

El spune că este nevoie de implicarea întregii clase politice în soluţionarea situaţiei de la TVR.

Gigel Ştirbu: Băgarea în insolvenţă nu înseamnă închiderea TVR-ului. Şi vă aduc aminte un caz fericit, trebuie să-l dau exemplu: Hidroelectrica – a fost băgat în insolvenţă, s-au şters datoriile.

Trebuie să ne implicăm toţi să găsim o soluţie ca această instituţie extrem de importantă pentru democraţia românească să fie salvată.

Liberalii vor stabili săptămâna viitoare, în şedinţa de miercuri a Biroului Permanent Naţional, ce poziţie vor adopta pe tema insolvenţei TVR.

Sursa RRA

Radio Iași: dezbatere pe tema modificării Legii 41 de funcționare a SRR ȘI SRTv

Publicat de valentin.lungeanu, 4 martie 2016, 19:29

Modificările iniţiate de senatorul PSD, Georgică Severin, la legea de funcţionare a radioului şi televiziunii publice au constituit subiect de dezbatere şi la emisiunea Imperativ, difuzată de Radio Iaşi.

Realizatorul ediţiei, Cristian Ungureanu, i-a avut ca invitaţi pe deputaţii UNPR Liliana Mincă şi PNL Costel Alexe, precum şi pe jurnalistul Corneliu Dorneanu.  Reprezentanţii PSD au refuzat participarea la dezbaterea organizată de Radio România Iași.

În cadrul discuţiilor, deputatul UNPR Liliana Mincă a susţinut necesitatea găsirii unei soluţii pentru rezolvarea situaţiei la Televiziunea Română, însă pe alte căi decât cea propusă de deputatul social democrat Georgică Severin.

Liliana Mincă:

Hunor (UDMR) – situația TVR nu trebuie abordată la pachet cu cea a Radioului

Publicat de valentin.lungeanu, 4 martie 2016, 17:32

UDMR nu sustine iniţiativa legislativă, aflată în dezbaterea Camerei Deputaţilor, prin care se propune modificarea legii de funcţionare a radioului şi televiziunii publice, a declarat preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor.

Într-un interviu pentru Radio România Actualități, Kelemen Hunor a precizat că iniţiativa senatorului PSD, Georgică Severin, nu rezolvă situaţia financiară de la TVR. Liderul UDMR a spus că variantele ar putea fi ştergerea datoriei publice, restructurarea masivă sau insolvenţa, dar, a subliniat Kelemen Hunor, situaţia TVR nu trebuie abordata la pachet cu cea a Societăţii Române de Radiodifuziune.

Modificările iniţiate de senatorul PSD, Georgică Severin, vizează, între altele, separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general al SRR şi SRTv şi stabilirea de incompatibilităţi pentru membrii consiliilor de administraţie.

Kelemen Hunor, președintele UDMR:

Gheorghe Ialomițianu: Modificarea Legii 41 mai mult încurcă TVR!

Publicat de , 4 martie 2016, 14:59

Deputatul liberal Gheorghe Ialomiţianu a declarat că modificarea legii 41 nu ajută televiziunea publică să scape de datoriile istorice pe care le înregistrează în prezent. O soluţie ar fi implicarea Guvernului: „Modificarea Legii 41 mai mult încurcă și încurcă și societatea de radio, care funcționează bine și nu are probleme financiare. Mai mult decât atât, vrea să înființeze noi funcții, chipurile, să avem și un director general, pe lângă consiliul de administrație. Eu știu foarte bine că președintele care este și director general poate să lucreze mult mai ușor cu consiliul de administrație, pentru că poate să impună un program de restructurare”, spune deputatul.

Referitor la proiectul de lege depus de social-democratul Georgică Severin cu scopul de a salva Televiziunea Publică, Gheorhe Ialomiţianu a declarat că propunerea legislativă mai mult încurcă decât să ajute TVR.

Andreea Paul: Depolitizarea și decăpuşarea TVR este soluția pentru ieșirea din criza financiară

Publicat de , 4 martie 2016, 08:49

Deputatul PNL Andreea Paul sustine că nu modificarea legislaţiei este soluţia pentru depăşirea situaţiei financiare a Televiziunii Publice, ci depolitizarea, decăpuşarea şi restructurarea personalului acestei instituţii.

Într-un interviu pentru Radio România Actualități, Andreea Paul a subliniat că documentul aflat în dezbatere parlamentară de modificare a Legii de funcţionare a radioului şi televiziunii publice este neconstitutional, transformă consiliile de administraţie într-unul pur decorativ şi face impracticabil controlul parlamentar asupra celor două instituţii.

Profesor universitar Cătălin Turliuc: „Nu trebuie pornit de la premiza că partea de plus pe care o aduce Radioul public va compensa minusurile pe care TVR le are“

Publicat de Adrian Băncilă, 3 martie 2016, 20:07

Propunerea legislativă de modificare a Legii 41 privind organizarea şi funcţionarea Radioului şi Televiziunii Publice naşte reacţii şi la Iaşi, iar ele vin şi din mediul universitar.

Într-un interviu acordat pentru Radio România Iaşi, profesorul universitar  Cătălin Turliuc, din cadrul Institutului de Istorie A D Xenopol, a apreciat că modificările propuse nu ar rezolva problema financiară gravă în care se află televiziunea publică.

El a calificat drept anormală şi o eventuală unire a radioului şi televiziunii, idee lansată în contextul situaţiei grele în care se află postul public de televiziune.

„Dacă pe același fond legislativ una din societăți este performantă, câștigă audiență, câștigă cotă de piață, iar cealaltă are o problemă, cu siguranță nu putem perpetua o situație în care, să spunem așa, un măr putred le strică și pe celelalte sau, altfel spus, nu trebuie pornit de la premiza că, prin contopire, partea de plus pe care o aduce Radioul public va compensa minusurile pe care Televiziunea, din păcate, încă le are“.

Propunerea legislativă, depusă în regim de urgenţă de către preşedintele Comisiei pentru cultură şi media a Senatului, Georgică Severin, prevede separarea funcţiei de preşedinte al consiliului de administraţie de cea de director general al SRR şi SRTv şi incompatibilităţi pentru membri ai consiliilor de administraţie.

Aceştia din urma ar trebui să renunţe să facă parte din partide sau din structurile de conducere ale sindicatelor.

„Problema financiară e televiziunii publice pleacă de la faptul că nu este independentă politic”

Publicat de , 3 martie 2016, 14:07

Propunerea de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice, continuă să genereze, reacţii. Profesorul Constantin Vasilică, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din România şi doctor honoris causa al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti susţine că rezolvarea situaţiei delicate în care se află TVR nu poate fi garantată de acest act normativ.

Bianca Ioan, realizator Radio Iaşi a vorbit, astăzi, cu interlocutorii pe tema: Radioul public, în contextul propunerilor de modificare a Legii 41/1994. Câteva perspective din comunitatea academică.

Invitat în emisiune, profesorul universitar doctor inginer doctor „Honoris Causa” Constantin Vasilică, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, fost decan al Facultăţii de Agricultură a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi a afirmat că este convins că mijlocul de informare a populaţiei prin radio este mult mai răspândit decât Televiziunea.

„Spre bucuria mea, şi Radioul Naţional, şi RADIO BUCUREŞTI, dar mai ales postul de radio Iaşi are emisiuni de înaltă calitate, din toate punctele de vedere, şi din punct devedere cultural, şi din punct de vedere economic şi din punct de vedere istoric tot ce vreţi asscult cu mare plăcere posturile regionale, dar în special postul de RADIO IAŞI, pentru că emisiunile de la radio, ca şi de la televiziune, sunt determinate de calitatea oamenilor şi RADIO IAŞI ştie să-şi selecteze şi colaboratorii, şi redactorii”, a spus profesorul.

Referitor la controversata iniţiativă legislativă privind modificarea de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice, Constantin Vasilică a declarat: „Am urmărit şi eu propunerile privind modificarea acestor legi. Eu nu cred că modificarea acestor legi rezolvă problema financiară a Televiziunii. Problema financiară a Televiziunii este veche şi ea se datorează faptului că postul românesc de televiziune publică nu este independent din punct de vedere politic, este politizat şi aceasta nu i-a adus decât daune, pentru că au fost acolo, cred eu, grupuri de interese”.

Realizator: Se spune că se doreşte depolitizarea celor două instituţii prin separarea funcţiilor de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi de director general. Şi totuşi, consiliile de administraţie se realizează politic, conform algoritmului. Cum vedeţi justificarea intenţiei de modificare a Legii 41?

Constantin Vasilică: O văd neavenită. Trebuie să fie un singur conducător al Televiziunii sau al postului de radio naţional, şi a celui regional Iaşi, pentru că, în momentul când sunt doi conducători, treburile deja se complică – ca să vorbesc eufemistic. Şi trebuie avut mare grijă de ales conducătorul, şi la televiziune şi la radio, şi cred că acest rol trebuie să devină sarcina Consiliului de Administraţie, care cu certitudine trebuie să-şi dorească ca obiectiv principal eficientizarea şi ridicarea credibilităţii ambelor posturi de informare publică.

Realizator: În încheierea intervenţiei noastre, domnule profesor, care sunt principiile după care aţi recomanda să se acţioneze atât din interiorul celor două instituţii, cât şi din exteriorul lor, astfel încât cetăţeanul român să beneficieze pe deplin, potrivit Constituţiei, de dreptul său de a fi informat corect. Ce valori ar trebui să guverneze, în opinia dvs, toate demersurile legate şi desfăşurate de radioul şi televiziunea publice?

Constantin Vasilică: În primul rând să devină independente, pentru a ieşi de sub influenţa grupurilor de interese. În al doilea rând, consiliile de administraţie ale acestor mijloace de informare publică să-şi aleagă conducătorii cei mai… conducători de mare calitate, privind atât profesionismul, cât şi comportarea, colaborarea cu publicul. Pentru că alegerea temelor care se prezintă în dezbaterile de la Radio şi de la Televiziune are o foarte mare importanţă. În al doilea rând, ele trebuie să reflecte preocupările cotidiene ale locuitorilor acestei ţări. În al treilea rând, dacă nu se aduc în emisiuni oameni de calitate, credibilitatea şi încrederea ascultătorilor şi a telespectatorilor se poate reduce semnificativ. Şi aceasta este, cred eu, una dintre explicaţiile faptului că televiziunile particulare, televiziunile acestea comerciale, au uneori audienţă mai mare decât televiziunea publică.

Liderul sindical Gabriel Chifu propune verificarea modului în care s-au cheltuit banii la TVR

Publicat de , 3 martie 2016, 11:10 / actualizat: 3 martie 2016, 12:28

Aplicarea iniţiativei legislative de modificare a legii de organizare şi funcţionare a societăţilor publice de radio şi televiziune, în forma sa actuală, ar putea avea consecinţe grave asupra radioului public – apreciază liderul sindical Gabriel Chifu, de la Federaţia „Publisind”. Ca variantă de lucru, el a propus verificarea modului în care s-au cheltuit banii la televiziunea publică şi identificarea celor responsabili pentru pierderile şi datoriile înregistrate.

Gabriel Chifu: Situaţia Televizunii Române nu se rezolvă cu crearea de probleme în radioul public, unde există, în momentul de faţă, o stabilitate. Există un contract colectiv de muncă, până în 2017. Oamenii ăştia, mi se pare normal, să aibă o stabilitate. Colegii nostri din TVR, pe care îi reprezentăm, au o situaţie foarte gravă. Eu cred că prima dată trebuia să dau o lege, sau să gândesc o lege şi să aplic cine se face vinovat de aceste pierderi imense în Televiziunea Română.

Realizator: Proiectul de modificare a legii de organizare şi funcţionare a radioului şi televiziunii publice a primit aviz din partea Comisiei de Muncă din Parlament. Urmează să obţină avizul din partea comisiilor de buget şi juridică, pe baza cărora comisia de cultură va întocmi un raport. Iniţiativa a fost depusă în Parlament pentru a fi adoptată în procedură de urgenţă.

„Fac şi eu parte din Radio România!”

Publicat de , 2 martie 2016, 21:00

„Mie mi se par aceste două posturi, amândouă, în egală măsură, bine, eu, ca muzician, sunt mai sensibilizat către Radio România Muzical, dar apreciez în egală măsură şi Radio România Cultural, mi se par ca fiind exponenţiale din punct de vedere al misiunii pe care o are, în general, o radiodifuzine în lumea noastră. Radiodifuziunea, în afară de divertisment, de ştiri şi de un anumit contact cu lumea, este obligată, oricare Radiodifuziune, să aducă cultura între oameni, în mase, cum se spunea înainte. Ceea ce face acest post sau ceea ce fac aceste două posturi este un lucru de neînlocuit de niciun alt canal. Îmi aduc aminte ce nefericire momentul în care s-a desfiinţat postul de Televiziune Cultural din România şi care nici astăzi nu a putut fi înlocuit sub nicio formă, indiferent de compromisurile care s-au făcut. Este un mare gol pentru ascultătorii noştri sau privitorii noştri la televizor şi ar putea fi un la fel de mare gol – Doamne fereşte! – dacă s-ar întâmpla ca aceste două posturi să fie desfiinţate. Nu ştiu atunci ce ar mai rămâne din ceea ce are misiune, ca misiune supremă, ca obiectiv suprem, o Radiodifuziune, o astfel de societate. Repet, dacă noi nu reuşim ca să aducem cultura între oameni, atunci nu ştiu cine o mai face. Cartea a devenit un obiect din ce în ce mai rar, nu mai suplineşte nevoile de cultură ale oamenilor. Oamenii, în general, privesc pe internet, se îndreaptă spre cultura internetului, iar aceste două posturi au rămas ca una dintre ultimele redute de care trebuie să rămânem ataşaţi în continuare, pentru adevărata cultură, care nu are voie să se piardă, indiferent de evoluţia în jos a omenirii. Spun asta cu mare intenţionalitate, această evoluţie în jos şi nu în sus a omenirii, la care noi asistăm de la un an la altul, de la un moment la altul. Trebuie să ne luptăm cu toate puterile ca aceste două posturi să supravieţuiască şi în continuare. Este averea noastră spirituală, de care nu ne putem lipsi. Desigur că independenţa editorială este o condiţie indispensabilă pentru ca un proiect cultural să supravieţuiască. Cultura nu se face aservită politic, ci se face independent, are legile ei, îşi are drumul ei, parcursul ei şi imixtiunea politicului în cultură nu poate ca să fie decât un lucru de plâns. Sunt dirijorul Cristian Mandeal. Fac şi eu parte din Radio România!”

„Orice încercare de a suprapune agenda politică cu cea editorială este contraproductivă”

Publicat de , 2 martie 2016, 20:11

Printr-o iniţiativă legislativă se urmăreşte modificarea legii de funcţionare a televiziunii publice şi a Radioului public, în acest an electoral, în procedură de urgenţă. Principala modificare este înființarea unei noi funcții, cea de director general.

Poate ascunde această inițiativă apropierea editorialului de influenţa politică?

”Statutul meu profesional din prezent îmi recomandă o rezervă strictă în raport cu comentarea situației politice interne, dar și internaționale. Pentru că suntem colegi și pentru că am fost martorii unui moment jurnalistic, astăzi la Constanța, o să încerc să vă spun și să vă răspund, totuși, la această întrebare sau îngrijorare.
Orice încercare de a suprapune agenda politică cu cea editorială sau pe cea editorială pe cea politică este contraproductivă și pentru jurnalism și pentru politică. Îmi permit să cred asta și aș vrea ca toți cei care cred în asta, sunt convins că în ea cred și politicienii, în această morală a diviziunii genurilor, și jurnaliștii, să-și aducă aminte că toți credem în asta. Deci, să n-o facă!”, spune Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania.

Doina Păuleanu, istoric de artă, directorul Muzeului de Artă din Constanţa, despre Radio România

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 martie 2016, 08:24

Doina Păuleanu: Sunt Doina Păuleanu, istoric de artă, directorul Muzeului de Artă din Constanţa şi doresc să îmi afirm adeziunea faţă de tot ceea ce înseamnă Radio România. Este un post important, este un post necesar, este un post vital, aş spune, atât pentru nivelul informativ foarte ridicat, cât şi pentru toate programele şi proiectele pe care le propune ascultătorilor săi, care sunt mulţi şi de pretutindeni. Mă refer mai ales la partea culturală, pentru că este în directă legătură cu activitatea muzeului pe care îl conduc şi care şi-a găsit o reflectare imediată, adecvată şi profesionistă în toate legăturile pe care le-am avut cu Radio România. Tot ceea ce a însemnat moment de însemnătate în activitatea muzeului nostru s-a regăsit imediat atât ca informaţie locală, cât şi din punct de vedere al unei corespondenţe la nivel naţional, atunci când activitatea respectivă avea deschidere sau putea să intereseze ascultătorii din întreaga ţară. Cred că Radio România şi-a îndeplinit cu eficienţă şi cu pasiune toate scopurile pentru care a fost înfiinţat şi, de asemenea, am certitudinea că trebuie să rămână în continuare în formula în care există în acest moment. Şi pot să afirm din toată inima: eu sunt Radio România!

Societatea Română de Radiodifuziune, felicitată în Senat

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 martie 2016, 08:03

Conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune a fost astăzi felicitată de membrii Comisiei de Cultură de la Senat pentru succesele înregistrate de instituţie în anul 2013.

Prezent la audierile Comisiei de Cultură de la Senat, Preşedintele Director General al SRR, Ovidiu Miculescu, a afirmat că Radio România are aproximativ cinci milioane de ascultători pe zi, fiind media cu cea mai mare expunere constantă din ţară. El a precizat că din foarte multe puncte de vedere 2013 a fost cel mai bun an din istoria recentă a radioului.

El a punctat câteva din succesele evenimentelor găzduite de Radio România, precum spectacolele orchestrelor Radio, amintite şi de premierul Chinei, Li Keqiang, în cadrul vizitei de la Bucureşti. Ovidiu Miculescu a amintit de faptul că spectacolele orchestrelor şi corurilor Radio se bucură de săli pline şi recunoaştere internaţională, fiind preluate şi de European Broadcasting Union. El a mai spus că Radioul public este singura media din Europa care organizează şi susţine un târg de carte – Gaudeamus.

Informaţiile culturale difuzate pe posturile SRR au crescut la 14,84 la sută în 2013, fiind unul dintre cele mai ridicate procente din Europa pe acest format, a mai spus Preşedintele Director General al SRR.

Proiecte de succes

Printre proiectele de succes off air desfăşurate de radioul public, Ovidiu Miculescu, a amintit de Pianul Călător, Duelul Viorilor, Flautul Fermecat, Vioara lui Enescu la sate şi 5 minute de muzică clasică în şcoli.

Priorităţile radioului în 2014 sunt dezvoltarea puternică în mediul online, îmbunătăţirea acoperirii naţionale, dar şi continuarea creării de programe competitive, bazate pe informaţii echilibrate şi echidistante. Echilibru şi echidistanţă lăudate astăzi şi de preşedintele Comisiei de Cultură din Senat, Georgică Severin, care a felicitat instituţia pentru activităţile sale şi care a afirmat că Radioul Public are oricând un sprijin din partea comisiei pe care o conduce.

Tot în 2014 Radio România va continua să organizeze evenimente de cultură, precum Festivalul de Teatru Radiofonic, sub patronajul Casei Regale şi al Ministerului Culturii, în luna iunie, Festivalul Internaţional al Orchestrelor în septembrie, dar şi Târgul de Carte Gaudeamus la sfârşit de an. Între cele mai importante proiecte ale SRR se află şi continuarea dezvoltării Radio Chişinău.

În ceea ce priveşte audienţa ridicată pe care Radio România a înregistrat-o în ultimul an, senatorul UDMR, Laszlo Attila, a afirmat că audienţele reale din mediul rural sunt în fapt mult mai mari, precizând că ascultătorii Radio România sunt fideli buletinelor de ştiri şi programelor de interes pentru zonele extra-urbane. El a mai punctat faptul că Radio România a rămas singura instituţie centrală media cu prezenţă regională.

Sursa RRA

Funcţiile de conducere în SRR şi SRTv ,,trebuie să rămână unite”

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 februarie 2016, 08:11

Fostul preşedinte-director general al Radioului Public, Andrei Dimitriu, este de părere că cele două funcţii de conducere trebuie să rămână unite.

Andrei Dimitriu: Este extrem de important ca decizia finală să fie asumată de un singur om. În situaţia Televiziunii este obligatoriu să fie cineva care a făcut gestiunea într-o astfel de situaţie, evident, trebuie să ştie ce înseamnă televiziunea publică.

Andrei Dimitriu a precizat că, în perioada în care a condus Radioul public, şi celelalte instituţii similare din Europa aveau în frunte persoane care ocupau ambele funcţii, cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi cea de director general.

Sursa – RRA

Alina Gorghiu: Modificarea legii SRR – SRTv ,,nu trebuie amendată, ci respinsă direct”

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 februarie 2016, 16:29

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu, consideră că separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general în cazul radioului şi televiziunii publice, nu rezolvă situaţia financiară în care se află TVR.

În opinia sa, iniţiativa legislativă a deputatului PSD Georgică Severin, nu face altceva decât să menţină televiziunea în stare de colaps şi să ducă la distrugerea radioului public.

Alina Gorghiu susţine că în aceste condiţii iniţiativa legislativă nu trebuie amendată, ci respinsă direct.

Copreşedintele PNL atrage atenţia că ideea de reorganizare a televiziunii publice nu mai poate fi ocolită, însă acest lucru nu trebuie făcut printr-o politizare şi mai mare a instituţiei.

Sursa – romania-actualitati.ro