TULCEA: La Periprava au fost identificate alte opt morminte ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 24 august 2022, 10:19

Cea de-a IX-a campanie de investigaţii arheologice în Cimitirul lipovenesc din satul tulcean Periprava s-a încheiat, fiind identificate opt morminte ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), împreună cu Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) şi Fundaţia Doina Cornea din Cluj, a organizat, în colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda şi Muzeul Judeţean de Istorie „Ştefan cel Mare” Vaslui, cea de-a IX-a campanie de investigaţii arheologice în Cimitirul lipovenesc din Periprava.

Acţiunea s-a desfăşurat în perioada 1 – 11 august şi a continuat căutările pentru descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.

”În campania recent încheiată au fost executate trei unităţi de săpătură sau secţiuni arheologice, suprafaţa însumată a acestora fiind de 54,50 metri pătraţi. În aceste secţiuni au fost identificate 11 morminte, din care au fost cercetate 10, unul urmând să fie dezvelit integral în campania viitoare. Opt dintre mormintele cercetate, prin caracteristicile de înhumare, aparţin unor deţinuţi, iar două sunt de dată mai recentă, acestea fiind lăsate neatinse la faţa locului. În ceea ce priveşte mormintele deţinuţilor, şase sunt înhumări practicate în gropi individuale, iar una a fost făcută într-o groapă comună şi conţinea scheletele a două persoane. Din cele opt morminte de deţinuţi au fost extrase doar şase schelete, două fiind surprinse parţial în cadrul de secţiune, fapt ce a condus la decizia procurorului de a fi lăsate in situ pentru a fi recuperate integral în următoarea campanie”, precizează sursa citată.

În cele nouă campanii desfăşurate până în prezent la Periprava au fost executate 25 de secţiuni sau suprafeţe arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 83 de morminte, dintre care au fost cercetate 82.

Potrivit sursei citate, 74 de morminte aparţin unor deţinuţi, iar opt sunt ale unor persoane care au murit în ultimele decenii, în mare parte localnici, care s-au sinucis ori au fost găsiţi înecaţi în Dunăre şi au fost îngropaţi, fără semne de suprafaţă, în necropola deţinuţilor. Au fost recuperate rămăşiţele pământeşti a 70 de deţinuţi, la care se adaugă cele două schelete ce urmează a fi extrase anul viitor.

În cazul a două morminte s-a constatat lipsa scheletelor. ”Această situaţie se explică prin faptul că familiile acelor defuncţi au avut posibilitatea ca, prin complicitatea unor persoane care au lucrat în cadrul unităţii penitenciare, să afle locul înhumării, reuşind astfel să-i dezgroape pe ascuns şi să recupereze osemintele”, se arată în comunicat.

Pentru scheletele recuperate în cursul acestei campanii s-a urmat procedura legală, specifică normelor de cercetare criminalistică la faţa locului. Osemintele defuncţilor, după ce au fost analizate, fotografiate şi descrise, au fost demontate şi extrase în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate şi transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean Tulcea.

După efectuarea expertizelor medico-legale şi antropologice, acestea sunt transferate pentru analize genetice la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” din Bucureşti.

”Acest demers urmăreşte identificarea morţilor prin metoda comparării ADN-ului obţinut din resturile scheletice cu cel prelevat de la urmaşii în viaţă ai victimelor”, indică Asociaţia Fosţilor Deţinuţi Politici din România.

Sursa – Agerpres / Redactor – Daniel Țăndăreanu

TULCEA: Investigaţii arheologice în localitatea Periprava

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 septembrie 2019, 12:34

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au desfăşurat o nouă campanie de investigaţii arheologice în localitatea Periprava, com. C.A. Rosetti, jud. Tulcea.

Acţiunea a avut ca obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.

În anii 2013 şi 2015-2019, IICCMER a organizat şi desfăşurat şase campanii de cercetări arheologice în perimetrul cimitirului lipovenesc din Periprava. La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituţiile abilitate (Procuratura, Poliţia, Medicina Legală) nu au fost implicate, acţiunea fiind mai curând una de sondare şi nu de cercetare şi recuperare a osemintelor. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedaţi în colonia de muncă de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare.

La suprafaţa solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte. În campania de cercetări arheologice recent încheiată au fost practicate patru unităţi de săpătură sau secţiuni arheologice (S.15 = 7 x 3 m ; S.16 = 11 x 3 m; S.17 = 3 x 2 m; S.18 = 7,40 x 3 m) care au cuprins o suprafaţă însumată de peste 82 de metri pătraţi, în acestea fiind identificate şi cercetate un număr de 10 morminte.

În cele şase campanii de săpături au fost executate 18 secţiuni arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 54 de morminte. Dintre acestea, un număr de 51 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, aparţin unor deţinuţi. Trei dintre morminte, care nu erau marcate la suprafaţa solului, aparţin însă unor localnici decedaţi în ultimele decenii, despre care se cunoaşte că s-au sinucis şi au fost îngropaţi în necropola deţinuţilor. Dintre mormintele deţinuţilor au fost extrase şi recuperate osemintele a 50 de persoane, la unul din sicriele descoperite constatându-se că acesta avea avea capacul deranjat şi scheletul lipsă. Această situaţie se explică prin faptul că familia defunctului a avut cândva posibilitatea să afle locul precis al mormântului, să-l deshumeze şi să-i recupereze osemintele.

Conform informaţiilor documentare existente precum şi din mărturiile multor foşti deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare şi frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei. În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun.

Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare dezbrăcaţi, în sicrie confecţionate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfăşurate în rogojini de stuf şi legate cu sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor era una mai mult precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Există însă şi câteva cazuri la care au fost descoperite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncţi au posedat anumite articole sumare de îmbrăcăminte la momentul înhumării.

Pentru cele 10 scheletele de deţinuţi care au fost descoperite şi recuperate în cursul recentei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defuncţilor au fost demontate şi recuperate în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate şi transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean Tulcea. După examinarea medico-legală, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti, unde se realizează şi testele pentru stabilirea ADN-ului pentru persoanele decedate. Acest demers urmăreşte identificarea morţilor prin verificarea şi compararea ADN-ului obţinut din resturile scheletice ale acestora cu cel al rudelor şi urmaşilor în viaţă ai victimelor.

Investigaţiile arheologice s-au efectuat în prezenţa procurorilor însărcinaţi cu cercetarea penală a cazului, colonel magistrat Gheorghe Stanciu şi colonel magistrat Octavian Toma, procurori militari la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care în anul 2015 a fost sesizată de IICCMER în legătură cu persoanele decedate în lagărul de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate. Aceştia au fost asistaţi de un specialist criminalist din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Tulcea (agent şef Dan Danielencu) şi de un medic legist de la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Tulcea (dr. Vasile Daşanu).

În ziua 17 iulie 2019, şantierul arheologic de la Periprava a fost vizitat de către Radu Răzvan Horaţiu, adjunct al procurorului general al României, şi de general maior magistrat Gheorghe Cosneanu, şefului Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General. Pentru câteva zile, pe şantier s-au aflat şi Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), şi Radu Preda, preşedintele executiv al IICCMER.

Cercetările au fost efectuate de către un colectiv de arheologi de la IICCMER şi de la instituţiile muzeale colaboratoare, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu şi Horaţiu Groza. Acţiunea s-a desfăşurat în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită pe plan logistic de Primăria comunei C.A. Rosetti şi de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

IICCMER face şi pe această cale un nou apel către rudele şi urmaşii victimelor care au decedat în lagărul de la Periprava precum şi către toţi cei care au cunoştinţă despre astfel de persoane, pentru a contacta pe orice cale institutul sau direct pe responsabilul cercetărilor arheologice, d-nul Gheorghe Petrov (tel. 0721400396), în vederea îndrumării acestora către autorităţile care au în sarcină identificarea osemintelor recuperate.

Redactor – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă IICCMER

Apel către rudele victimelor de la Periprava pentru identificarea osemintelor recuperate

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 31 iulie 2018, 12:06

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a lansat un apel către rudele şi urmaşii victimelor care au decedat în lagărul de muncă de la Periprava pentru a contacta Institutul în vederea îndrumării acestora către autorităţile care au în sarcină identificarea osemintelor recuperate.

Potrivit unui comunicat al IICCMER remis luni, Institutul a desfăşurat, în perioada 16 – 26 iulie, a cincea campanie de investigaţii arheologice în localitatea Periprava, judeţul Tulcea. Acţiunea a avut ca principal obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale celor decedaţi în fosta colonie penitenciară.

IICCMER precizează că, în 2013 şi în perioada 2015 – 2018, a desfăşurat cinci campanii de cercetări arheologice în perimetrul cimitirului lipovenesc din Periprava.

„În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedaţi în colonia de muncă de la Periprava”, se spune în comunicat.

Conform sursei citate, campania de cercetări arheologice recent încheiată a inclus două unităţi de săpătură, care au cuprins o suprafaţă însumată de 113 metri pătraţi, în acestea fiind identificate 11 morminte.

„Pentru cele nouă schelete de deţinuţi care au fost dezvelite şi recuperate în cursul recentei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defuncţilor au fost demontate şi recuperate în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate şi transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean Tulcea. După examinarea medico-legală, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală ‘Mina Minovici’ din Bucureşti, unde se realizează şi testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Acest demers urmăreşte identificarea morţilor prin verificarea şi compararea ADN-ului obţinut din resturile scheletice ale acestora cu cel al rudelor şi urmaşilor în viaţă ai victimelor”, se spune în comunicat.

IICCMER precizează că investigaţiile arheologice s-au efectuat în prezenţa procurorilor însărcinaţi cu cercetarea acestui caz, colonel magistrat Octavian Toma şi colonel magistrat Gheorghe Stanciu, procurori militari la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ. Totodată, în 26 iulie, şantierul arheologic de la Periprava a fost vizitat de Augustin Lazăr, procurorul general al României, se spune în comunicat.

Potrivit IICCMER, în cele cinci campanii de săpături au fost executate 14 secţiuni arheologice, în care au fost descoperite 44 de morminte. Dintre acestea, 41 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, sunt considerate că aparţin unor deţinuţi. Totodată, dintre mormintele deţinuţilor au fost extrase şi recuperate osemintele a 40 de persoane, dintr-unul din sicrie lipsind scheletul. „Această situaţie se explică prin faptul că familia defunctului a avut posibilitatea să cunoască locul precis al mormântului, să-l deshumeze şi să-i recupereze osemintele”, se arată în comunicat.

IICCMER precizează că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare şi frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare.

„Din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun”, se mai spune în comunicat.

TULCEA: Campanie de investigaţii arheologice în lagărul de muncă din Periprava

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 iulie 2018, 12:25

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) va demara luni cea de-a V-a campanie de investigaţii arheologice în localitatea tulceană Periprava, comuna C. A. Rosetti, pentru recuperarea osemintelor deţinuţilor politici morţi în lagărul de muncă care a existat acolo.

În campania din acest an se vor continua săpăturile în cimitirul din localitate, prin deschiderea şi decopertarea unor noi suprafeţe arheologice, iar cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud şi Muzeul de Istorie Turda, se arată într-un comunicat remis de IICCMER și preluat de Agerpres.

„Investigaţiile se vor desfăşura în prezenţa reprezentanţilor Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care a fost sesizată de IICCMER în privinţa persoanelor decedate în lagărul de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate, pe acest caz fiind deschis, în anul 2015, un dosar de cercetare penală. Aceştia vor fi însoţiţi în teren de specialişti ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean Tulcea şi ai Serviciului Judeţean de Medicină Legală Tulcea”, se arată în comunicatul citat.

Acţiunea se desfăşoară în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Primăria comunei C.A. Rosetti şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

În campaniile arheologice din anii 2013 şi 2015-2017, la Periprava au fost descoperite şi cercetate 31 de morminte de deţinuţi. „Toate osemintele defuncţilor au fost extrase şi recuperate, fiind transportate la Serviciul de Medicină Legală din Tulcea, ulterior fiind transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti unde se realizează şi testele ADN în vederea stabilirii identităţii persoanelor decedate”, se arată în comunicatul IICCMER.

La începutul anilor 1950, Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind, de la 1 iulie 1957, o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formaţiunea 0830). Scopul oficial al înfiinţării coloniei de muncă a fost construirea unui dig între localităţile Periprava şi Sfiştofca, ca măsură de protecţie împotriva inundării terenurilor ce urmau să fie defrişate de stuf şi apoi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri.

„Începând cu 1959, în zonă au fost aduşi inclusiv mii de deţinuţii politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate graţierile colective. Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost exploatarea brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare. Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul a cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun”, se menţionează în comunicat IICCMER.

Conform informaţiilor documentare, precum şi a numeroaselor mărturii ale foştilor deţinuţi politici care au supravieţuit detenţiei din lagărul de la Periprava, decesele au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidente survenite în condiţii de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost împuşcaţi în diferite împrejurări, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile specifice existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei.

Potrivit IICCMER, printre cei răspunzători, în diferite grade, pentru ceea ce s-a întâmplat în colonia de la Periprava se află mai multe persoane, de la comandanţi, şefi de secţii, personal sanitar şi administrativ şi până la simpli gardieni, care, în virtutea funcţiilor, au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detenţie, care avea ca principal scop distrugerea rezistenţei fizice şi morale a deţinuţilor, iar în cazul celor ale căror resurse de viaţă se epuizau, decesul. „Există, de asemenea, vinovăţia indiscutabilă a înalţilor responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi, în ultimă instanţă, a liderilor de partid şi de stat din acea perioadă, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhică”, a precizat sursa citată.

IICCMER lansează un apel către rudele şi urmaşii victimelor care au decedat în lagărul de muncă de la Periprava pentru a contacta institutul, în vederea îndrumării acestora către autorităţile care au în sarcină identificarea osemintelor recuperate”, se mai arată în comunicatul IICCMER.

TULCEA/FOTO: Au fost identificate 31 de morminte ale deținuților politici decedați la Periprava

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 august 2017, 09:29

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a desfășurat în perioada 17-27 iulie 2017, a patra campanie de investigații arheologice în localitatea Periprava, comuna C.A. Rosetti, din județul Tulcea.

Acțiunea a avut ca principal obiectiv căutarea, descoperirea și recuperarea rămășițelor pământești ale deținuților politici decedați în fosta colonie penitenciară ce a funcționat în apropierea satului.

În cursul anilor 2013 și 2015-2017, IICCMER a organizat și desfășurat patru campanii de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir lipovenesc din Periprava. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumați un mare număr de deținuți politici decedați în colonia de muncă de la Periprava.

Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deținuților a fost stabilită pe baza informațiilor obținute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum și de la unii foști angajați ai coloniei penitenciare. La suprafața solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezența acestor morminte.

În campania de cercetări arheologice recent încheiată au fost practicate două mari unități de săpătură cu o suprafață însumată de 121,5 metri pătrați, în acestea fiind identificate și cercetate un număr de 13 morminte.

În cele patru campanii de săpături au fost executate 12 secțiuni arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 33 de morminte.

Dintre acestea, un număr de 31 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, sunt considerate că aparțin unor deținuți.

Două dintre morminte, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțin însă unor localnici decedați în urmă cu peste două decenii, despre care se cunoaște că s-au sinucis și au fost îngropați în necropola deținuților.

Conform informațiilor documentare existente precum și din mărturiile multor foști deținuți politici care au fost internați în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forțată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile și a asistenței medicale, de accidentele intervenite pe fondul condițiilor de muncă istovitoare și de regimul de detenție pe care mulți l-au îndurat în lagărele și închisorile unde au fost încarcerați anterior.

Unii dintre deținuți au fost uciși și prin împușcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potențate de condițiile de viață existente în Deltă și de comportamentul abuziv și violent al personalului coloniei. În perioada în care unitatea a funcționat ca formațiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puțin 124 de deținuți, identificați nominal, în majoritate politici, dar și de drept comun.

Majoritatea defuncților au fost depuși la înmormântare în rogojini din stuf sau în sicrie confecționate din material lemnos, din care se mai păstrau resturi degradate precum și cuie corodate. Starea de conservare a scheletelor era una precară, asupra lor nefiind descoperite obiecte de inventar funerar, trupurile celor morți fiind înhumate fără veșminte.

Pentru 11 dintre scheletele identificate și dezvelite în cursul recentei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defuncților au fost demontate și recuperate în prezența unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După examinarea medico-legală, ca și în anii precedenți, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici din București, unde se realizează și testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate.

Investigațiile arheologice s-au efectuat în prezența procurorului de caz (colonel magistrat Octavian Toma) și a șefului Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (general de brigadă magistrat Gheorghe Cosneanu), instituție care în 2015 a fost sesizată de IICCMER în legătură cu persoanele decedate în lagărul de la Periprava și a locului unde acestea au fost înhumate. Aceștia au fost asistați de un specialist criminalist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Tulcea (agent șef Gabriel Cristea) și de un medic legist de la Serviciul Județean de Medicină Legală Tulcea (dr. Vasile Dașanu).

Cercetările au fost efectuate de către un colectiv de arheologi și istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Constantin Petre, Florin S. Soare, Constantin Vasilescu, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horațiu Groza. Alături de aceștia, în teren s-a aflat și d-nul Radu Preda, președinte executiv al IICCMER.

Acțiunea s-a desfășurat în colaborare cu Televiziunea Română, care a trimis la Periprava o echipă de filmare, și Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), la lucrări fiind prezent președintele acesteia, d-nul Octav Bjoza.

Activitățile de organizare și cercetare din această campanie au fost sprijinite de Prefectura județului Tulcea, Rezervația Biosferei Delta Dunării și Primăria comunei C. A. Rosetti.

TULCEA: Investigații arheologice în lagărul de muncă de la Periprava

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 25 iulie 2016, 12:27

Astăzi, începe o nouă campanie de investigaţii arheologice în lagărul de muncă de la Periprava, judeţul Tulcea.

Specialiştii vor să recupereze rămăşiţele pământeşti ale deţinuţilor politici, decedaţi în fosta colonie penitenciară ce a funcţionat în apropierea satului.

Campania este derulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Muzeul de Istorie a Transilvaniei, de astăzi şi până pe 30 iulie.

În cele două campanii de săpături arheologice, făcute până acum, au fost cercetate 11 morminte.

La începutul anilor ’50, la Periprava a început să funcţioneze o colonie de muncă.

Obiectivul oficial a fost construirea unui dig de apărare împotriva inundaţiilor.

Din cauza condiţiilor inumane, mulţi deţinuţi şi-au pierdut viaţa.

Sursa – agerpres.ro

Victimele coloniei de la Periprava vor fi deshumate și identificate

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 25 mai 2015, 10:59

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, alături de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, organizează în perioada 25-30 mai o acțiune de investigații arheologice în localitatea Periprava pentru căutarea, descoperirea și deshumarea rămășițelor pământești ale foștilor deținuți politici decedați în colonia penitenciară din apropiere.

Potrivit unor informații documentare, decesele din acest lagăr de muncă forțată au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile și a asistenței medicale, de accidente survenite în condiții de muncă istovitoare și de regimul de detenție pe care mulți l-au îndurat în lagărele și închisorile unde au fost încarcerați anterior, informează un comunicat al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) remis luni.

Conform sursei citate, unii dintre deținuți au fost împușcați în diferite împrejurări, mai ales în cursul tentativelor de evadare. Toate acestea au fost potențate de condițiile specifice existente în Deltă și de comportamentul abuziv și violent al personalului coloniei.

„Printre cei răspunzători, în diferite grade, pentru ceea ce s-a întâmplat în colonia de la Periprava se află mai multe persoane, de la comandanți, șefi de secții, personal sanitar și administrativ și până la simpli gardieni, care în virtutea funcțiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detenție, care avea ca principal scop distrugerea rezistenței fizice și morale a deținuților, iar în cazul celor ale căror resurse de viață se epuizau, decesul. Există, de asemenea, vinovăția indiscutabilă a înalților responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne și, în ultimă instanță, a liderilor de partid și de stat din acea perioadă, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhică”, se arată în comunicat.

În cursul celei de-a doua campanii de investigații arheologice, din mai 2015, vor fi continuate săpăturile în cimitirul din localitate, în acel perimetru delimitat unde se cunoaște că au fost înhumați deținuți politici.

Vor fi dezvelite toate scheletele identificate în 2013 pentru ca acestea să poată fi analizate individual de un medic legist. De asemenea, vor fi practicate noi secțiuni arheologice pentru a se descoperi și cerceta amplasamentele altor morminte. De la toate mormintele descoperite vor fi recoltate probe biologice de țesut osos, pentru a se putea realiza testele ADN în vederea stabilirii identității persoanelor decedate.

Analizele pentru stabilirea ADN-ului vor fi efectuate în Laboratorul de Genetică al Institutului Național de Medicină Legală din București. Informațiile astfel obținute se vor constitui într-o bază națională de date care va cuprinde treptat toate informațiile de acest tip ce vor fi obținute ulterior de la victimele care vor mai fi descoperite și deshumate pe teritoriul național și a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi și istorici de la IICCMER în prezența reprezentanților Parchetului Militar și ai altor instituții ale statului.

Sursa foto – gandul.info