S-au împlinit 70 de ani de la descoperirea celor două figurine de lut de la Cernavodă care au impresionat o lume întreagă: „Gânditorul și femeia șezând”

Statuetele au fost incluse în lista scurtă UNESCO a celor 10 artefacte resprezentative ale omenirii.

Publicat de Adina Sîrbu, 13 mai 2026, 17:38

Au trecut 70 de ani de la momentul în care, în timpul săpăturilor arheologice de salvare efectuate în cimitirul Cernavodă, în punctul cunoscut drept Columbia D, specialiștii Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, coordonați  de Dumitru Berciu și Sebastian Morintz, au descoperit cele două figurine de lut „Gânditorul” și „Femeia șezând”, capodopere ale culturii Hamangia și artei universale.

Pentru a marca una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din patrimoniul României și al Europei preistorice, până pe 15 mai, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează Simpozionul Internațional „Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului”.

Comunicările științifice vor fi susținute pe parcursul zilelor de 13 și 14 mai, la campusul Universității Ovidius Constanța, urmând ca vineri, pe 15 mai, invitații să viziteze Centrul Hamangia și Atelierul „Gânditorului” la Muzeul „Axiopolis” din Cernavodă.

Detalii ne oferă cercetătorul știintific dr. Valentina Voinea și istoricul Delia Roxana Cornea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Comunicările științifice sunt grupate în următoarele secțiuni tematice: „Abordări bioarheologice în spațiul carpato-danubiano-pontic (mileniul V a.Chr.)”, „Schimburi, sinteze și simbioze culturale în Vechea Europă”, „De la meșteșug la artă – tehnologie și funcționalitate”, „Gesturi și simboluri în arta neolitică” și „Viață și moarte în Vechea Europă”.

Organizatorii simpozionului își propun să evidențieze rolul esențial al culturii Hamangia în nașterea civilizației Vechii Europe (mileniul V a.Chr.). Prin abordări interdisciplinare, evenimentul urmărește să pună în lumină complexitatea comunităților neo-eneollitice, relațiile culturale din spațiul carpato-danubiano-pontic și rolul acestor manifestări în evoluția civilizației străvechi din spațiul Europei.

Statuetele, incluse în lista scurtă UNESCO

Cuplul „Gânditorul și femeia șezând” impresionează prin simplitate și forța expresivă. Prima statuetă, cu o înălțime de 11,5 centimetri, reprezintă un bărbat așezat pe un scăunel, cu coatele sprijinite pe genunchi și capul susținut de palme, sugerând o stare de meditație profundă, expresie a atitudinii echilibrate. Statueta feminină, care măsoară aproximativ 11,4 centimetri, completează scena printr-o prezență calmă și echilibrată, exprimând aceeași stare de meditație profundă. Modelate într-un stil minimalist, fără detalii de vestimentație, cele două personaje pot fi interpretate ca prefigurări ale cuplului divin originar.

Aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, „Gânditorul și femeia șezând” au fost incluse în lista scurtă UNESCO, numărându-se printre primele zece creații artistice ale omenirii care nu trebuie să dispară niciodată, au transmis reprezentanții MINA Constanța.

Istoria impresionantă a zonei Columbia D – rafinărie și lagăr de muncă

Cuplul „Gânditorul și femeia șezând”, descoperit în urmă cu 70 de ani, a readus în atenție sectorul „Columbia D” din Cernavodă – un loc cu o istorie impresionantă și dureroasă deopotrivă. Aici, unde astăzi vorbim despre una dintre cele mai valoroase descoperiri ale preistoriei europene, s-au succedat, de-a lungul timpului, prosperitatea industrială, suferința și memoria unor destine frânte.

Arhivele orașului Cernavodă consemnează că, în anul 1899, în zona respectivă a fost construită „o fabrică de distilare a petrolului”, sub patronatul lui C. Langeveld. Din aceasta se va dezvolta viitoarea rafinărie „Traian”, care va începe, în 1913, colaborarea cu Societatea Petrolieră Franco-Română „Colombia”, de la care s-a păstrat și denumirea zonei. Dezvoltată cu capital străin și dotată cu instalații performante, rafinăria producea anual mii de vagoane de derivate petroliere, transportate pe Dunăre către diferite puncte, inclusiv către Constanța. Studiile de specialitate consemnează că, în anii ’20, aici a fost adusă cea mai modernă instalație de cracare a petrolului, prima de acest fel din Europa. Directorul rafinăriei a fost numit, la acea vreme, dr. ing. Rosenfeld-Roseanu, tatăl multiplei campioane mondiale de tenis Angelica Roseanu.

Destinul locului s-a schimbat dramatic în perioada comunistă, când „Columbia” a devenit lagăr pentru deținuții politici folosiți la construirea Canalului Dunăre–Marea Neagră. În condiții inumane, fără utilaje și aproape fără hrană, mii de oameni au fost obligați să muncească până la epuizare. Printre ei s-au aflat intelectuali, clerici, artiști și membri ai unor familii cunoscute ale societății românești, între care compozitorul Franz Dressler, părintele Arsenie Boca, Cristescu – Plăpumaru Gheorghe, unul dintre fondatorii Partidului Comunist Român, și inginerul Frimu, fost campion național la bob.

În anul 1956, într-un contrast tulburător cu drama recentă a locului, săpăturile arheologice desfășurate de echipa Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, condusă de Dumitru Berciu și Sebastian Morintz, în punctul Columbia D, au scos la iveală două statuete de lut – creații ale culturii Hamangia care aveau să devină simboluri universale: „Gânditorul și femeia șezând”, fiind considerate unele dintre cele mai expresive creații artistice ale preistoriei.

Povestea descoperirii celor două piese și a comunităților Hamangia care le-au creat este prezentată în catalogul „Centrul Hamangia – Muzeul Axiopolis Cernavodă”, volum ce va fi lansat în cadrul Simpozionului Internațional „Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului”. Totodată, publicul va putea descoperi fotografii, documente și imagini de arhivă în expoziția „Fragmente din lumea Gânditorului”, organizată cu prilejul aceleiași manifestări științifice.

Redactor: Silvia Pascale

ICEM Tulcea: Pe urmele ”Gânditorului„ culturii Hamangia

Cercetările arheologice din zona Baia - Hamangia, de pe malul lacului Golovița, au scos la lumină urme ale populațiilor neolitice de acum 6800 de ani.

Publicat de Adina Sîrbu, 28 august 2025, 09:32

Acum 73 de ani, Dumitru Berciu, eminent arheolog al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, identifica o nouă cultură arheologică între Dunăre și litoralul Mării Negre – cultura Hamangia.

La începutul anilor 1950, atunci când au început primele săpături arheologice la Ceamurlia de Jos, urmate de cele de la Baia, el era încă departe de a bănui că va revoluționa percepția noastră asupra societăților agro-pastorale din Neolitic. Arheolog neobosit, Dumitru Berciu va consacra întreaga sa energie prezentării caracteristicilor acestor comunități de agricultori și crescători de animale, cunoscute în prezent mai ales prin realizările lor remarcabile în domeniul ceramicii și plasticii antropomorfe. Aproximativ în aceeași perioadă, împreună cu echipa sa, va descoperi pe șantierul de la Cernavodă două piese de excepție ale neoliticului european, ce vor deveni din acel moment un veritabil simbol al culturii Hamangia – „Gânditorul” și statueta reprezentând un personaj feminin în poziție șezând.

Începând cu anul 2023, o echipă franco-română și-a propus să desfășoare un nou proiect de cercetări în zona Baia – Hamangia (comuna Baia, județul Tulcea). Obiectivul acestui demers este de a realiza o nouă analiză a fundamentelor culturii Hamangia. În perioada 2024-2025 au fost puse bazele unui veritabil șantier arheologic pe malul lacului Golovița. Pentru o cât mai bună cunoaștere a sitului eponim al culturii Hamangia, a fost pus în operă un întreg arsenal de metode de cercetare, ce vor permite identificarea caracteristicilor unei vaste zone de locuire a cărei suprafață depășește 6 hectare.

Cu ajutorul tehnologiei LiDAR și al prospecțiunilor geofizice se conturează treptat planul unei mari așezări din prima jumătate a mil. V a.Chr. Pe teren, prin săpăturile realizate până în prezent au fost aduse la lumină numeroase urme ale populațiilor neolitice de acum 6800 de ani. Aceste comunități de agricultori au amenajat în sol numeroase „depozite” pentru păstrarea cerealelor. În apropierea lor au fost descoperite mari zone de acumulare a resturilor diferitelor activități umane, în care se regăsesc o cantitate impresionantă de fragmente ceramice, unelte din piatră și os. Alături de acestea trebuie amintită o statuetă antropomorfă din lut din celebra serie a culturii Hamangia! Miile de fragmente de oase de mamifere (multe dintre ele cu evidente urme de dezarticulare, descărnare, arsură) și pești descoperite constituie dovada creșterii animalelor (în special vite, oi și capre), a vânătorii (bour, cerb, căprior și, rar, cal sălbatic) și pescuitului.

Un fapt interesant, comunitatea Hamangia de la Baia a pescuit și în lagunele aflate în apropierea așezării. Prin intermediul carotajelor realizate în preajma actualului lac Golovița s-a putut stabili că locuirea preistorică s-a constituit în apropierea unei văi la al cărei capăt se regăsea o lagună cu apă salmastră, mediu care a permis exploatarea unor ecosisteme complementare.

Noi întrebări se conturează pe măsură ce proiectul de cercetare avansează: unde se aflau locuințele? Cum erau acestea construite? Care era forma lor? Așezarea era organizată în celule familiale sau în unități mai mari?

Activitatea arheologilor este doar la început, iar cercetările de teren și analizele arheometrice trebuie continuate pentru a cunoaște această pasionantă și enigmatică cultură neolitică ce se individualizează prin incredibila creativitate și eleganță artistică a reprezentanților săi.

Programul de cercetări de la Baia-Hamangia face parte din în misiunea „Archéologie Delta du Danube” („Arheologia Deltei Dunării”) și este finanțat de Ministerul Culturii din România și Ministerul Europei și Afacerilor Externe din Franța. În prezent, reunește peste 40 de specialiști din diferite instituții de cercetare: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Centre National de la Recherche Scientifique (Franța), Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București, Universitatea „1 Decembrie 1918”Alba Iulia, Muzeul Național de Istorie a României București, Muzeul Regional Dobrich (Bulgaria).

O atenție deosebită este acordată pregătirii unei noi generații de arheologi în România. În baza parteneriatului încheiat cu Universitatea din București, studenții Facultății de Istorie din această instituție își desfășoară anual pe sit practica arheologică.

AUDIO | Piesa de patrimoniu: Pandantive unice în peisajul culturii Hamangia, descoperite în Dobrogea

În opinia arheologului Valentina Voinea, cea care a făcut descoperirea, talismanele ating perfecțiunea.

Publicat de Adina Sîrbu, 14 decembrie 2024, 14:55

Două pandantive din scoică spondylus și marmură, găsite în Dobrogea, unice în peisajul culturii  Hamangia, sunt obiectele de mare preț pe care le cunoaștem astăzi la Piesa de patrimoniu.

Cercetătorul Valentina Voinea, arheologul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cea care a făcut aceste descoperiri, ne vorbește despre măiestria cu care au fost realizate talismanele, ce ating, după părerea sa, perfecțiunea.

Silvia Pascale are detalii: