Evenimente speciale de Halloween la Cazinoul din Constanța
De vineri seară, după apusul soarelui, Cazinoul își rememorează trecutul întunecat în cadrul unor tururi ghidate pline de suspans, în intervalul 18:00 – 22:00.
Stațiunile de la munte sunt, de obicei, în topul destinațiilor pentru petrecerile de Halloween, dar, anul acesta, Litoralul vine cu o propunere inedită.
Mai exact, Cazinoul din Constanța promite o producție nemaivăzută în țara noastră, spune Maria Besnea, directorul de marketing.
Cazino Halloween Experience începe joi, când clădirea emblematică de la malul mării va avea un decor special pentru fotografii memorabile.
De vineri seară, după apusul soarelui, Cazinoul își rememorează trecutul întunecat în cadrul unor tururi ghidate pline de suspans, în intervalul 18:00 – 22:00.
Sâmbătă, 1 noiembrie, începând cu 18:30, luminile se vor stinge pentru a lăsa locul lumânărilor și coloanelor sonore ale unor filme ce au marcat generații în show-ul Paint it, Black. Halloween edition.
Turul special de Halloween este oferit cu titlu gratuit sâmbătă de la ora 17:00, respectiv de la ora 19:30 pentru toți cei care prezintă un bilet valid la spectacol. Biletele sunt disponibile pe bilet.cazinoul.com.
Pe 1 noiembrie, la Cazinoul din Constanța Halloween-ul se sărbătorește într-un decor elegant și misterios, la lumina lumânărilor, cu un dress code All Black. Vor fi piese celebre din filme emblematice care au trecut proba timpului într-o interpretare live plină de emoție și vigurozitate.
Programul muzical conține compoziții interpretate în premieră în cadrul reprezentațiilor Multisenzorial, adaptate la tematica de Halloween, precum This Is Halloween, Familia Addams și Paint It, Black. Atmosfera încărcată de mister și note gotice continuă cu repertoriul din alte coloane sonore a unor producții precum Phantom of the Opera, The Godfather, Harry Potter, The Hobbit sau Game of Thrones, printre altele. Spectacolele programate pentru 1 noiembrie la Cazinoul din Constanța în sala mare de evenimente de la etaj vor avea loc de la ora 18:30, respectiv de la 20:30.
Biletele sunt disponibile pe website-ul oficial al Cazinoului la secțiunea bilet.cazinoul.com, cu prețuri cuprinse între 175 lei (acces general) și 225 lei (acces VIP în primele rânduri).
Concertele oferite de Cazinoul din Constanța cu ocazia sărbătorii internaționale de Halloween fac parte din propunerea culturală care vizează un program dinamic, cu obiectivul de a face din clădirea simbol de la malul mării un punct de atracție pe tot parcursul anului. De la redeschiderea sa oficială din 21 mai 2025, peste 175.000 de vizitatori au trecut pragul Cazinoului din Constanța. Cu un program cultural divers și atractiv, Cazinoul devine un reper al vieții culturale din România, deschis publicului local și internațional.
Concursuri inedite, activități interactive și costume impresionante vă așteaptă la petrecerea de Halloween organizată pe bulevardul Tomis în perioada 2-3 noiembrie 2024.
Terasele și cafenelele dintre Miga și Capitol vor recrea magia Halloween-ului.
Decorurile unice, meniurile rafinate, suprizele dulci, concursurile de costume vor oferi o experiență de neuitat.
Copiii, dar și părinții, costumați în cele mai amuzante și înfricoșătoare personaje vor fi premiați, a informat Primăria Constanța.
De asemenea, bulevardul Tomis va găzdui o mulțime de activități antrenante: flashmob, ateliere și activități interactive sau parada costumelor.
Sâmbătă, 2 noiembrie 2024, între orele 15:00-18:00 vor fi ateliere interactive organizate de Cercetașii României. De la ora 17:00 va fi Flashmob susținut de Școala de Dans și Fitness „White Feathers”, iar între orele 17:30-18:30 va avea loc parada costumelor, eveniment realizat de studenții Facultății de Arte din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța.
Duminică, 3 noiembrie 2024, de la ora 16:00 se va susține concertul PULS PERCUSSION, clasa de percuție a Colegiului Național de Arte „Regina Maria”, iar între orele 17:30-18:30 va avea loc parada costumelor, eveniment realizat de studenții Facultății de Arte din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța.
INTERVIU | Halloween-ul, o sărbătoare care năștea controverse acum câțiva ani, a început să fie din ce în ce mai speculată și mai apreciată în spațiul românesc
La Interviul Dimineții, realizat de Larisa Calistru, invitate în studio au fost: profesor doctor de Limba Engleză, Iuliana Vizan, și două eleve de clasa a XI-a de la Liceul Teoretic „George Călinescu” din Constanța, Ioana Popescu și Teodora Bălan.
Tema discuției a fost legată de Halloween.
Care este semnificația sărbătorii?
Iuliana Vizan – Sărbătoarea de Halloween nu are nicio conotație satanică, așa cum se crede în popor. Este pur și simplu o sărbătoare a trecerii de la anotimpul cald la cel rece și are rădăcini în cultura celtică. În Europa a început această sărbătoare, În Irlanda și în Nordul Franței. De obicei, preoții celtici obișnuiau să organizeze la sfârșitul lunii octombrie focuri de tabără prin care oamenii aduceau ofrande zeilor, fie prin grâne, fie prin sacrificii de animale și sărbătoreau această trecere de la vremea caldă la cea rece. După cum vedem, vremea de astăzi este perfectă pentru această sărbătoare.
Unde se sărbătorește acum ?
Iuliana Vizan – Păi, peste tot ! Mai ales datorită faptului că globalizarea și-a spus foarte bine cuvântul în ultimii ani. Am ajuns să sărbătorim și în România. În SUA, Halloween a ajuns destul de târziu și nu a fost privit foarte bine la început datorită protestanților. Însă, americanii au dezvoltat o altă cultură a sărbătorii de Halloween, organizând petreceri tematice între vecini, cu mâncare, dans și, de ce nu, ghicitul viitorului.
Devine, treptat, o tradiție în România?
Iuliana Vizan – Sigur că da! Și asta se întâmplă datorită faptului că Limba Engleză este din ce în ce mai studiată în școli și automat, trebuie să aducem la cunoștința copiilor că civilizația și cultura popoarelor anglo-saxone trebuie și ele știute.
Cum se serbează Halloween la Liceul Teoretic „George Călinescu”?
Iuliana Vizan – Profesorii de Limbă Engleză (și nu numai), chiar și diriginții claselor organizează diferite activități. Ba, vizionare de film, cu fișă de lucru prin care să urmeze copiii niște întrebări, ba concurs de costume (acesta este foarte bine privit mai ales la clasele micuțe, unde primesc diplome pentru cel mai frumos costum. Bineînțeles că trebuie să-l și descrie, nu este suficient să se costumeze), puzzle-uri, jocuri, dulciuri, mâncare, pizza mai nou, muzică și alte lucruri care au legătură cu această sărbătoare.
Ioana Popescu, elevă în clasa a XI-a B la Liceul Teoretic „George Călinescu” – Am așteptat cu nerăbdare această sărbătoare pentru că în fiecare an în liceul nostru toată lumea se transformă, este plină de bunăvoie, de costumații și de multe activități interactive între profesori și elevi, aflăm foarte multe informații interesante despre cum este privită această sărbătoare în multe țări și avem șansa să ne punem creativitatea la încercare, căutăm costume, vorbim unii cu ceilalți despre ce idei avem și este o zi foarte frumoasă. Eu una, nu am așa abilități de a mă machia specific sărbătorii, dar îmi place să mă plimb prin magazine și să admir articole vestimentare sau de decorațiuni. Iau ce găsesc, le potrivesc acasă. Mi-am găsit, de exemplu, niște măști drăguțe de vrăjitoare, sunt foarte simpatice. Am găsit decorațiuni și pentru clasă, am pregătit-o cu toții.Totul a prins o conotație foarte frumoasă de Halloween. Cu toate că s-a deviat de la sensul inițial al sărbătorii, este un moment în care aflăm foarte multe informații interesante pe care nu le știam și care rămân cu noi și în cultura noastră generală, dar este și un moment în care noi putem să ne costumăm în ce vrem și avem șansa să fim mai creativi. Să nu ne îmbrăcăm în ce trebuie, ci în ce ne dorim. Devenim personajul în sine și sărbătorim alături de prieteni. Creăm amintiri frumoase împreună.
Teodora Bălan, elevă în clasa a XI-a B la Liceul Teoretic „George Călinescu” – Eu nu am fost obișnuită de mică cu această sărbătoare, dar acum de când sunt la acest liceu mi-a intrat așa în sânge, mai ales că mâine urmeză să facem o tombolă la Limba Engleză și un concurs de vestimentație, cu juriu și cu premii, ceea ce mi se pare interactiv și interesant. Am mers la cumpărături cu prietenii mei, eu personal nu mi-am găsit nimic. Am doar o mască uitată de mai mulți ani pe-acasă, dar cu care mă simt foarte bine și mă reprezintă, mai ales că este mov, culoarea mea preferată. I-am ajutat pe amicii mei să-și caute haine, articole vestimentare, tot felul de accesorii pentru această sărbătoare și mă gândesc mâine, să încerc ceva legat de make-up, poate iese ceva înfricoșător pe fața mea. S-a deviat de la conotația inițială a sărbătorii, dar mie îmi place faptul că se sărbătorește și în cluburi. Personal, sunt adepta petrecerilor. De-abia aștept să merg să sărbătoresc în acest week-end, alături de prietenii mei, în diferite costumații.
Există și în România sau în alte țări un echivalent al acestei sărbători?
Iuliana Vizan – În România, am putea să ne gândim la Sfântul Andrei. Noi îl sărbătorim pe 30 noiembrie și semnifică trecerea de la cald la rece, precum și faptul că spiritele sunt libere în acea noapte să umble pe pământ. Avem o tradiție în popor legată de usturoi. În acea seară de Sfântul Andrei tinerii se strâng, de obicei mănâncă, se simt bine, însă au pe masă usturoi. Acesta este dus a doua zi la biserică și este sfințit. Se spune că ne păzește de „cele rele”. În alte țări există ”Dia de los Muertos”, unde oamenii sărbătoresc și comemorează morții. Nu trebuie să o luăm ca pe un lucru înfricoșător, pur și simplu ne aducem aminte de cei care au trecut în neființă.
Ce alte activități se mai organizează la Liceul „George Călinescu”?
Iuliana Vizan – Pe lângă Halloween, care este începutul anului școlar în materie de activități (cel puțin la Limba Engleză) mai avem activități de Ziua Recunoștinței (în noiembrie) care este implicit legată de Black Friday, mai avem activități de Crăciun, de Paște, de Ziua Mamei. În semestrul al II-lea am încercat să fac activități legate de Ziua Păcălelii și au ieșit extraordinar de frumoase.
Ce sărbătoare vă place vouă cel mai mult, dintre cele organizate la liceu?
Teodora Bălan, elevă în clasa a XI-a B la Liceul Teoretic „George Călinescu” – Mie îmi plac activitățile de Crăciun și de Valentine’s Day. Dacă ar fi să aleg dintre cele două, aș merge cu Ziua Îndrăgostiților, pentru că am fost și eu implicată anul trecut.
Ioana Popescu, elevă în clasa a XI-a B la Liceul Teoretic „George Călinescu” – Și eu prefer activitățile de Crăciun, pentru că simțim cum intră spiritul sărbătorilor în fiecare dintre noi, organizăm activități de caritate și mergem la familii nevoiașe. Este un sentiment special care ne unește clasele și liceul, mult mai mult.
O veche tradiţie de toamnă a oferit elevilor Şcolii Gimnaziale nr.28 „Dan Barbilian“ ocazia de a decora grădina şcolii într-o manieră inedită. În cadrul proiectului educational „Şcoala mea colorată“, iniţiat de cadrele didactice din şcoală, elevii au decorat sau sculptat dovleci pe care i-au „plantat“ în grădina şcolii. Figurinele vesele sau „înfricoşătoare“ sunt realizate pentru a marca o veche tradiţie precreştină care spune că feţele dovlecilor trebuie sculptate astfel încât să sperie duhurile rele care dau târcoale casei la venirea frigului. Cu această ocazie a fost marcată şi sărbătoarea, de origine celtică, Halloween.
„Prin acest proiect am încercat să găsim un echilibru între a cunoaşte şi culturile altor popoare şi a nu interzice copiilor ceea ce ei cunosc oricum, de la televizor, din familie. Colorând frumos dovlecii, pe care i-am legat şi de «toamna cucurbitaceelor», descrisă şi de Topârceanu în poeziile sale sau de măştile noastre populare. Prin activităţi mai ales de lucru manual, de arte plastice, copiii au colorat, au ornat dovleci. Am făcut o frumoasă expoziţie în şcoală şi în curtea şcolii, încercând astfel să împăcăm şi tradiţiile noastre şi să cunoaştem culturile altor popoare cu care este bine, copiii, să intre în contact”, spune Constanda Moraru, director adjunct.
Este necesară abordarea sărbătorii Halloween având în vedere globalizarea, declară profesor în învăţământul primar Liliana Mihai Radu.
„Trăind în acest multinaţionalism, copiii români merită să simtă sărbătorile altor state. Ne-am bucurat de colindul şi bomboanele specifice poporului american, am creat o expoziţie de dovleci pictaţi, am avut clasa decorată frumos cu elemente specifice acestei sărbători, mături, păienjeni, am avut o întreagă recuzită”, spune prof. Liliana Mihai Radu.
Căldura culorilor din grădina şcolii înveseleşte privirile şi invită la creativitate.
Dovlecii ornamentali sunt la mare căutare în această perioadă, mai ales de către cei mici, care îi pictează și sculptează, care mai de care mai colorat.
Se caută dovlecii mici decorativi, că pot fi așezați oriunde, dar și dintre cei mari, din care ar ieși câteva tăvi bune de plăcintă.
„Dovlecii ornamentali reprezintă acum atracția sezonului. Un dovleac portocaliu are un diametru de aproximativ 30 de centimetri. Noi nu avem tradiția de Halloween, la noi dovlecii mai mult marchează sosirea toamnei. Halloween-ul este o sărbătoare împrumutată de la americani. La grădinițe, la școli, copiii marchează începutul toamnei cu dovleci ornamentali, fac diferite aranjamente foarte frumoase și sunt foarte încântați să-i picteze, să-i coloreze și să-i asorteze cu fructe de toamnă“, ne-a spus Nicoleta Nițulescu, producător agricol.
Unii părinți achiziționează dovleci ornamentali pe care îi golesc de conținut, le scobesc ochi și gură și îi transformă în felinare, după ce în prealabil au introdus o lumânare în interiorul dovleacului. Copiii sunt cei mai încântați de aceste accesorii inedite, de toamnă.
Pentru Halloween sau nu, cert este că dovlecii Nicoletei Nițulescu se dau toamna ca pâinea caldă. Majoritatea celor care îi achiziționează o fac pentru a marca astfel începutul sezonului rece și folosesc dovlecii în special pentru delicioasele și aromatele plăcinte specifice anotimpului. Mai nou, însă, înainte de a fi eviscerați pentru a ajunge delicatese pe masa de duminică, dovlecii ornamentali ajung mai întâi pe mâna copiilor care îi pictează și îi fac să semene cât mai fidel cu personajele de basm, desene animate sau pur și simplu născociri ale imaginației.
Bicicliştii din Constanţa sărbătoresc Halloweenul.
Ei se vor întâlni astăzi, de la 18.15, la Casa de Cultură şi vor porni la plimbare, prin oraş, costumaţi.
Cum trebuie să vină îmbrăcaţi cei care vor să pedaleze, a precizat pentru Radio Constanța organizatorul evenimentului, Marius Hriţuleac.
„Luminițe, costume, măști de orice tip care să simbolizeze că este Halloween, să pedalăm să ne întâlnim. De la Casa de Cultură mergem pe lângă zona Gară, bulevardul Ferdinand, bulevardul Mamaia, în stațiunea Mamaia, iar capătul traseului fiind în zona Butoaie Mamaia”, a declarat pentru Radio Constanța Marius Hriţuleac.
Cluburile din Constanţa au pregătit, de asemenea, petreceri tematice, unde vor fi oferite cocktailuri speciale pentru petrecăreţii costumaţi de Halloween.
Sfântul Andrei, creştinătorul românilor. Obiceiuri şi superstiţii de Halloween-ul românesc
Publicat de Bogdan Comșa,
29 noiembrie 2015, 16:53 / actualizat: 30 noiembrie 2015, 7:28
Istoria creştină a Sfântului Andrei începe de la întâlnirea sa cu Iisus Hristos. Se întâmpla pe malul Lacului Ghenizaret, acolo unde Andrei împreună cu fratele său Petru trăiau din pescuit.
Într-o zi, un bărbat de vreo treizeci de ani îi cheamă să fie pescari de oameni şi ei acceptă fără şovăire. Răspunsul prompt al lui Andrei şi al lui Petru, surprinzător pentru mintea omului modern, se explică prin faptul că amândoi îl auziseră pe Ioan Botezătorul propovăduind despre Mesia.
Acum îl identificau în persoana lui Iisus Hristos, cel care-i chema să fie pescari de oameni. După Înălţarea Mântuitorului la ceruri, Apostolului Andrei i-a revenit ca teritoriu de misiune regiunea din preajma Mării Negre. Traseul său a fost prin Asia Mică, a ocolit marea pe la Răsărit şi a ajuns în teritoriile locuite de sciţii din nordul Mării Negre.
Ca drum de întoarcere, Sfântul Andrei a ales partea apuseană a Mării, acolo pe unde se varsă Dunărea. A trecut, deci, prin Dobrogea de astăzi, un teritoriu care pe atunci era locuit tot de sciţi, era provincie romană şi prin secolul al III-lea avea să se numească Scithya Minor.
Trecerea Sfântului Apostol Andrei prin Dobrogea este consemnată în scrieri istorice din secolele III şi IV şi de mai târziu, dar şi de tradiţia locului. În părţile dintre Dunăre şi Marea Neagră s-au păstrat colinde, legende şi obiceiuri populare care vorbesc despre Sfântul Andrei, Apostol al locului.
Pe aceste temeiuri, s-a construit tradiţia originii apostolice a creştinismului românesc, iar în anul 1997, Apostolul Andrei a fost declarat de Biserica Ortodoxă Română, Ocrotitorul spiritual al României. Povestea adevărată şi pământească a Sfântului Andrei se încheie în Grecia la Patras, unde a suferit martiriul prin răstignire pe cruce în formă de X. Istoria spirituală, continuă însă. O percep cei care se roagă Sfântului Andrei şi primesc de la el ocrotire.
Tradiţii şi superstiţii
„Santandrei” este o mare divinitate geto-dacă peste care creştinii l-au suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, ocrotitorul României. El a preluat numele şi data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat în primele decenii după naşterea lui Iisus pe pământurile Daciei. El trebuie să se fi bucurat de mare respect, de vreme ce ziua lui de celebrare a înlocuit o importantă divinitate precreştină, personificare a lupului. Numele zeului uzurpat s-a pierdut. Noaptea de Santandrei (29 – 30 noiembrie) şi ciclul de înnoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristică a Dionisiacelor Câmpeneşti şi cu fermentarea vinului în butoaie la popoarele tracice, păstrează numeroase urme precreştine – conform www.crestinortodox.ro.
Până la începutul secolului al XX-lea se organizau în Colinele Tutovei, în noaptea de Santandrei, petreceri de pomină ale tinerilor, asemănătoare cu Revelionul. Pentru a fi feriţi de acţiunea malefică a moroilor şi strigoilor, tinerii camuflau şi ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele şi uşile casei unde se desfăşura petrecerea înainte de lăsatul serii. De altfel, petrecerea se numea, local, Noaptea Strigoilor, timp nefast, când strigoii vii (oamenii care se nasc cu căiţă, cu coadă – o vertebră în plus, din legături presupus incestuoase, conform tradiţiei populare etc.) îşi părăsesc trupurile fără ştirea lor, iar strigoii morţi ies din sicrie, morminte şi cimitire pentru a provoca suferinţe oamenilor, pocesc şi sug sângele celor vii, leagă sau iau puterea bărbaţilor, strică taurii, fură sporul vitelor, se joacă cu lupii şi urşii etc. În acest timp, petrecerea tinerilor în vatra satului, numită şi Păzitul Usturoiului, era în toi.
Fetele aduceau câte trei căpăţâni de usturoi, le puneau laolaltă într-o covată pentru a fi păzite de o bătrână la lumina lumânării. Complet izolaţi de lumea din afară, stăpânită de forţele malefice, tinerii se distrau, cântau, jucau, beau, adesea peste măsură, mâncau, glumeau, că la un adevărat revelion. Amintim că această izbucnire de bucurie se desfăşura în chiar postul Naşterii Domnului (Postul Crăciunului). Dimineaţă, pe lumina zilei, tinerii ieşeau în curtea casei unde covata cu usturoi era jucată în mijlocul horei de un flăcău. Se împărţea usturoiul şi, în mare veselie, se întorceau pe la casele lor. Începea un nou an. Usturoiul privegheat se păstra că ceva sfânt, la icoană, şi se folosea peste an că leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor şi descântecelor etc.
Bocetul Andreiului
La cei vechi, moartea şi renaşterea divinităţii adorate şi, deci, a timpului anual cu care această se confunda, era substituită de un sacrificiu sacru (pom, animal, pasăre, om şi chiar a unui obiect însufleţit simbolic). Un obicei care atestă suprapunerea sărbătorii creştine a Apostolului Andrei peste Anul Nou dacic este obiceiul atestat la românii din Transnistria numit Bocetul Andreiului. Fetele, după confecţionarea unei păpuşi din cârpe, numită Andreiu, substitut al anului vechi, o aşezau pe laviţă (pat) ca pe un mort şi o jeleau. Lipseşte marele sacrificiu, jertfă rituală a animalului care personifică divinitatea, specifică oricărui început de an. Este posibil ca una din tradiţiile care a migrat din toamna, de la Anul Nou dacic la Anul Nou contemporan, celebrat la solstiţiul de iarnă, să fi fost sacrificarea porcului. De altfel, unul din numele purtate de lup în zilele lui de celebrare, „gădineţ”, când începe împerecherea, este purtat şi de porcul tânăr, numit popular şi „godin”, „godineţ”.
Noaptea strigoilor
Apariţia celor doi sfinţi-moşi, Moş Andrei şi Moş Nicolae, începutul iernii şi punerea în mişcare a haitelor de lupi sunt semne evidente de îmbătrânire şi degradare a timpului calendaristic. Ordinea se deteriorează neîncetat, ajungând în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, în Noaptea Strigoilor, la starea simbolică de haos, cea de dinaintea creaţiei. Este o noapte de spaima, întrucât spiritele morţilor ies din morminte şi, împreună cu strigoii vii, „care în această noapte îşi părăsesc culcuşurile lor, fără să aibă vreo ştiinţă despre aceasta” (Pamfile, 1914, p. 127), se iau la bătaie pe la hotare, răspântii de drumuri şi prin alte locuri necurate.
Duelurile sângeroase cu limbile de la meliţe şi coasele furate din gospodăriile oamenilor se prelungesc până la cântatul cocoşilor, când spaţiul se purifică, duhurile morţilor se întorc în morminte, iar sufletele strigoilor revin în trupurile şi paturile părăsite fără ştiinţă lor. În anumite situaţii, strigoii se manifestau violent faţă de oamenii care nu-şi luau anumite măsuri de protecţie: „Când strigoii morţi nu au cu cine să se războiască, se duc pe la casele oamenilor unde încearcă să suga sângele celor ce au nenorocul să le cadă în mâini. Pentru că să nu se poată apropia de case, oamenii, – e grijă gospodinelor mai ales -, mănâncă usturoi în această seară, se ung pe corp tot cu usturoi, sau numai pe frunte, în piept, pe spate şi pe la încheieturile trupului. La casă se ung cercevelele ferestrelor, pe unde strigoii ar putea să între sau să se uite în casă, făcându-se semnul crucii şi tot astfel urmează şi la uşa şi horn, pe unde de asemenea ea crede că strigoii pot intră şi ieşi din casă” (Pamfile, 1914, p. 128). Se credea că sunt şi strigoi care nu doreau să facă rău. Aceştia „fac hori pe la răspântiile drumurilor, unde joacă cu străşnicie până la cântatul cocoşilor” (Pamfile, 1914, p. 128). Strigoii sunt de două categorii: vii şi morţi. Strigoii vii sunt spirite ale oamenilor, femei sau bărbaţi, care îşi părăsesc trupurile noaptea, mai ales la Santandrei (Noaptea Strigoilor), Sângiorz şi în alte împrejurări. Cauzele pentru care numai o parte din oameni devin strigoi în viaţă sunt diverse: copiii născuţi cu coadă (o vertebră în plus), cu tichie, dintr-o legătură incestuoasă, al treilea copil din flori născut de o femeie etc.
Activitatea lor cea mai intensă este în Noaptea Strigoilor (29/30 noiembrie) când îşi părăsesc în somn corpul, ies din casă pe horn sau pe uşa, se rostogolesc de trei ori pentru a se întrupa într-un animal (lup, câine, pisica, porc, berbec, găină, broască), încalecă pe meliţe, butoaie, cozi de matură pentru a merge în locuri numai de ei ştiute (între hotare, răspântii de drumuri, poieni din păduri) unde se întâlnesc cu strigoii morţi. Acolo redevin oameni, se bat cu limbile de melita, se zgârie, se rănesc până iese învingător unul din ei, care le va fi conducător un an de zile. Se bocesc unii pe alţii, îşi vindecă pe loc rănile, se întrupează din nou în animale şi pornesc spre case înainte de primul cântat al cocoşilor. În ajunul Sangiorzului, la Mânecătoare (noaptea de 22/23 aprilie), îşi părăsesc din nou trupurile pentru a merge să fure mana holdelor, laptele vitelor – să strice taurii, să lege sau să ia puterea bărbaţilor etc. În cele două nopţi oamenii se ungeau cu mujdei de usturoi, ascundeau meliţele, întorceau vasele cu gura în jos, produceau zgomote, îi strigau pe nume, aprindeau focuri, păzeau cu atenţie vitele şi păşunile etc. În Moldova, noaptea se numea Păzitul Usturoiului şi se celebra ca un revelion. Sunt argumente etnofolclorice care sprijină ipoteza că în această perioada a anului dacii celebrau Anul Nou. Tinerii satului, fete şi băieţi, se adunau în cete de 10 -12 persoane la o casă mai mare, căreia îi ungeau, la lumina zilei, uşile şi ferestrele cu usturoi. Participanţii, care nu părăseau până dimineaţă casa, petreceau ca la un revelion: mâncau, se cinsteau, adesea peste măsură, jucau, glumeau. Dimineaţă ieşeau cu lăutarii în curte unde jucau covata cu căpăţâni de usturoi adus de fete şi păzit noaptea de o bătrână.
Strigoii morţi sunt spirite ale morţilor care nu ajung în Lumea de dincolo din anumite motive: au fost strigoi în viaţă, au fost oameni obişnuiţi, dar li s-a greşit sau nu li s-au făcut rosturile la înmormântare. Ei se întorc printre cei vii, în special printre rudele apropiate, pentru a le provoca mari suferinţe: aduc moarte, boală, molime în animale, grindină. După locul unde apar şi relele care le aduc, strigoii morţi pot fi, după locul unde acţionează, de apă şi de uscat, de vite şi de stupi, de ploi şi de foc. În cazul în care prezenţa strigoiului se consideră evidenţă prin efectele produse de acesta (era auzit, visat, apăreau anumite semne pe mormânt), se proceda la descoperirea şi anihilarea lui prin diferite practici de dres sau de destrigoire. Atmosfera devenea şi mai apăsătoare din cauza unei importante zile a lupului fixate de tradiţie pe data de 30 noiembrie, la Santandrei. În această zi lupul îşi poate îndoi gâtuI ţeapăn, devine şi mai sprinten, astfel că prada, indiferent că este animal domestic sau om, nu mai are scăpare (Pamfile, 1914, p. 135-137). Ca urmare, acum trebuia să se ia măsuri suplimentare de pază a vitelor şi să se efectueze diverse practici magice de apărare împotriva lupilor. Se consideră că nici un alt moment al anului nu era atât de prielnic pentru transformarea oamenilor în pricolici, oameni cu înfăţişare de lupi sau câini, ca în ajunul şi în ziua de Santandrei.
Pricolicii sunt suflete ale oamenilor care îşi părăsesc trupul în timpul nopţii, se rostogolesc de trei ori şi capătă înfăţişare de lup sau de altă vietate (câine, porc cal, bivol, pisica, şarpe, broască). Spre deosebire de vârcolaci care călătoresc prin văzduh, pricolicii se deplasează pe pământ. Ei nu se întrupează în vietăţi sfinte (arici, oaie, cerb, porumbel, rândunică, albină). Adesea, sunt oameni din sat recunoscuţi după înfăţişarea şi comportamentul animalului pricolici. Trăiesc puţin, cât lupul sau animalul în care se metamorfozează. Într-una din legende pricoliciul este un tânăr căsătorit care, mergând pe drum cu soţia, se face nevăzut, revine sub formă de câine şi se repede s-o muşte. Nevasta sa se apară cu brâul şi îl alungă lovindu-l cu secera. În final, pricoliciul este recunoscut după scamele catrinţei rămase între dinţi. În alte legende pricoliciul este fratele cel mic care pleacă de acasă şi este recunoscut tot după scamele hainelor rămase printre dinţi. O dată pe an, în Noaptea Strigoilor (29 – 30 noiembrie), s-ar întâlni cu strigoii morţi, care îşi părăsesc şi ei mormintele, pentru a-şi alege, prin lupta, stăpânul. Pe timp de iarnă acesta ar intra în haita lupilor, ia conducerea şi atacă oamenii şi turmele de vite.
Pentru pericolul închipuit ce l-ar fi adus strigoii, pricolicii şi lupii la Santandrei, practicile de prevenire şi apărare erau asemănătoare cu cele efectuate la Sângiorz. Informaţiile etnografice nu atestă însă la Santandrei aprinderea focurilor, fumigaţiile, stropitul şi scăldatul cu apă, strigătele şi producerea zgomotelor, pomenile pentru îmbunarea morţilor ieşiţi din morminte şi altele. Lipsesc, în general, practicile active de alungare a spiritelor malefice; alimentele rituale şi ungerea cu usturoi, ascunderea coaselor şi a limbilor de meliţă sunt mai mult acţiuni de apărare pasivă. Forţelor malefice nu li se declara război deschis, ca la Bobotează, Sângiorz, Joimari, Sânziene, întrucât sansă de izbândă era minimă în condiţiile în care puterea aliaţilor, întunericul şi frigul, creştea neîncetat până la solstiţiul de iarnă.
Aflarea ursitei
Că la orice început de an, prisoseau practicile magice de aflare a ursitei, adică a viitorului soţ. Fata de măritat prepara o „Turtucă de Andrei”, turtiţă subţire din făină de grâu, foarte sărată, coaptă pe plita sobei şi o mânca înainte de culcare. Băiatul care venea în vis să-i aducă apă ca să-şi potolească setea urmă să o ceară de nevasta în cursul anului. Alte fete, după ce soseau acasă de la Păzitul Usturoiului, semănau câte un căţel de usturoi privegheat într-un cocoloş de aluat. După modul cum încolţea şi creştea usturoiul semănat, se făceau anumite pronosticuri matrimoniale. Timpul era însă favorabil şi pentru observaţii meteorologice şi astronomice. Unii bătrâni, neştiutori de carte dar „cititori” în stele, observau cerul în noaptea de Ovidenie sau de Santandrei şi noroceau anul, prevestind dacă va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dacă va fi pace sau război etc. Obiceiul de a semăna în noaptea de Santandrei grâu într-o oală de pământ pentru a interpreta rodnicia ogoarelor în noul an este practicat şi astăzi.
Acte de divinaţie
Spiritele morţilor care mişunau pretutindeni la Santandrei, favorizau actele de divinaţie. Asemănător altor sărbători sezoniere de peste an, cele mai preocupate să valorifice ocazia oferită de Noaptea Strigoilor păreau tot fetele, cu nelipsită lor grijă, căsătoria. Practicile de divinaţie efectuate la fântână, la coteţul porcului, la gardul şi poartă gospodăriei, la masa încărcată cu usturoi etc. aveau unul şi acelaşi scop: aflarea ursitului, a calităţilor lui (tânăr, bătrân, frumos – urât, bogat – sărac). Aceste acte magice erau săvârşite în taină, de fiecare fată în parte, sau „pe faţă”, cu participarea mai multor fete.
Elemente de ritual specifice renovării timpului apar, mai ales în Moldova, la Ovidenie. Acum, ca şi la Anul Nou, Sângiorz, Paşte se credea că cerul se deschide şi vorbesc animalele; se făceau previziuni şi pronosticuri meteorologice, se începeau vrăjile şi farmecele al căror punct culminant era atins în noaptea de Santandrei.
Covaşa, băutura rituală
Prin Colinele Tutovei, la Ovidenie sau la Santandrei, se prepară din mălai şi făină, uneori numai din mălai de porumb sau de mei, o băutură fermentată numită „covaşă”. Literatura etnografică descrie două tehnici de preparare a covasei: din mălai şi făină sau numai din mălai. În primul caz se luau mălai şi făină, în părţi egale, se amestecau şi se opăreau cu apă clocotită până se obţinea un fel de terci. După două ore, amestecul acesta se punea într-o puţină şi se turna apă călduţă până se obţinea un lichid vâscos ce putea trece prin ciurul cu care se cernea mălaiul. Conţinutul se amesteca foarte bine şi se lăsa apoi să fermenteze, la loc călduţ, până a două zi când se fierbea, la foc potrivit, într-un ceaun, până se mai îngroşa. Gustul băuturii era dulce-acrişor, asemănător cu cel al brăgii. Covaşa se punea prin străchini sau oale şi se împărţea prin vecini „pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos” (Pamfile, 1914, p. 145). În alte sate „covaşă” se numea „bragă” şi se prepară numai din mălai, care se opărea şi se făceau patru turte; două turte se coceau, două rămâneau crude. După ce turtele coapte se răceau, erau frământate într-o putină, se amestecau cu mălaiul rămas necopt şi se turna apă clocotită. Conţinutul se amesteca, se puneau câteva felii de lămâie şi se lasă să fermenteze până a două zi, când era bun de băut. În zona Covurluiului din Moldova Centrală se spunea că fiecare om „este dator să mănânce covaşă, în această zi, pentru că să fie ferit de strigoi” (Pamfile, 1914, p. 146).
Psihologul Iuliana Fűlaș (foto) consideră că întreg curentul de opinie conform căruia tragedia de la Club Colectiv din București s-a întâmplat din cauza muzicii rock, a Halloween-ului, a numărului 666, a titlului piesei sau a numelui trupei este fals, ba chiar poate să manipuleze un grup mare de oameni, într-un context în care gradul de emoție este unul ridicat.
În același timp, psihologul afirmă că, pe fond de vulnerabilitate, cauzată de o dramă, creierul nostru nu mai funcționează la parametri normali, emoțiile negative blochează buna lui funcționare, iar în acest context, oamenii au tendința să facă unele legături, de multe ori paranormale pe care, în condiții normale, nu le fac.
“S-a propagat foarte puternic, în social media sau chiar în mass-media, ideea conform căreia Dumnezeu i-a pedepsit pe cei din Club Colectiv, din cauză că ascultau muzică, pe care unii o numesc macabră sau diavolească.
Din punct de vedere psihologic, o tragedie reconfigurează mecanismele de funcționare ale creierului, care nu mai functioneaza normal și nu reușește să proceseze trauma, suntem afectați cognitiv, emoțional, comportamental, relațional sau fizic.
Mânați de emoții negative, căutăm vinovați sau construim legături false între fapte, obiecte, comportamente sau oameni. Tragedia se putea întâmpla și la un concert de muzică simfonică sau în timpul unei slujbe în biserică. Să ne aducem aminte de incendiul de la Biserica “Sfântul Dumitru”, chiar în ziua de Paște, în acest an”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.
Mai mult decât atât, specialistul spune că o tragedie de o asemenea magnitudine naște sentimente puternice, iar durerea excesivă poate cauza leziuni la nivelul creierului, deoarece mintea umană nu se poate adapta la valul puternic de emoție negativă.
În cazul de față, nu doar cei implicați direct și cei implicați indirect (părinții, rudele, prietenii acestora etc.) sunt traumatizați, ci și publicul larg care urmărește informații despre tragedie, de la fața locului sau prin intermediul televizorului și a Social Media.
“Imaginile cu un puternic impact emoțional ne pot afecta profund, deoarece natura umană este una empatică, își identifică emoțiile cu ale celor direct sau indirect implicați.
Trăiesc împreună cu victimele sau familiile victimelor durerea puternică. Rețeaua Facebook a abundat, în aceste zile, de imagini marcante, neblurate, chiar foarte explicite.
Fiecare dintre noi am avut, la un moment dat, o pierdere subită a unei persoane dragi de la care nu ne-am luat la revedere sau nu i-am spus cât o iubim. Orice știre sau imagine traumantizantă, puternic mediatizată, nu face altceva decât să ne aducă aminte de acel eveniment trist din viața noastră și să fim empatici”, conchide psihologul Iuliana Fűlaș.
Asociaţia TEAM, Civicum Voluntaris şi Asociaţia pentru Promovarea Educaţiei Creativ-Ecologice, în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, AYG şi Radio Constanţa anunţă organizarea unei petreceri de Halloween, la Restaurant Sport în Constanţa.
100 de elevi din ciclul primar din şcolile constănţene sunt invitaţi să se întreacă la un concurs de dovleci, „Cel mai frumos costum”, „Cel mai frumos desen” cu tema Halloween şi la Karaoke.
