Precizări ale MEN pentru elevii care susțin Evaluarea Națională, privind corecturile și marcajele permise în lucrări

Publicat de Adina Sîrbu, 17 iunie 2024, 08:15

Ministerul Educației vine cu precizări pentru absolvenții de gimnaziu care vor susține examenul de Evaluare Națională, programat în perioada 25 – 28 iunie 2024.

Reprezentanții Ministerului Educației  au transmis către inspectorate câteva informații utile legate de marcajele și corecturile pe care le pot face elevii pe foaia de examen.

De exemplu, la Limba și literatura română și/sau maternă sunt permise sublinierile pe text cu creion sau stilou/pix de culoare albastră sau delimitarea propozițiilor în frază. La figurile de la proba de matematică sunt permise marcajele pe figură și completarea figurilor cu creion sau stilou/pix de culoare albastră sau realizarea unor figuri geometrice (cu creion sau stilou/pix de culoare albastră) în spațiul pus la dispoziție pentru rezolvarea problemelor.

De asemenea, la limba și literatura română și/sau maternă un răspuns poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală a literei scrise în căsuță și scrierea în dreapta căsuței a literei asociate răspunsului considerat corect. Dacă răspunsul constă în marcarea cu X a unei opțiuni, acesta poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală a marcajului X și marcarea cu X a răspunsului considerat corect.

La matematică, un răspuns de la Subiectul I sau de la Subiectul al II-lea poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală și încercuirea altui răspuns considerat corect. Dacă elevul revine asupra răspunsului încercuit inițial și consideră ca fiind corectă o altă variantă, aceasta va fi scrisă în spațiul dedicat punctajului atribuit exercițiului, aflat lângă zona cu cele patru variante de răspuns au punctat reprezentanții Ministerului Educației într-un comunicat postat pagina de socializare.

Afișarea primelor rezultate ale Evaluării Națkionale va avea loc pe 3 iulie până la ora 14.00. În aceeași zi, în intervalul orar 16.00 – 19.00, precum și în 4 iulie, de la 8.00 la 12.00, pot fi depuse contestațiile, iar afișarea notelor finale este prgogramată pe 9 iulie.

Redactor: Silvia Pascale/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: RTGM

Juncker îşi face bilanţul mandatului în fruntea Comisiei Europene şi recunoaşte că a făcut „două greşeli”

Publicat de Doina Sirbu, 7 mai 2019, 17:31

Jean-Claude Juncker a recunoscut marţi două mari ”greşeli” în timpul mandatului său de cinci ani în fruntea Comisiei Europene: tăcerea sa în timpul campaniei pentru referendumul privind Brexitul şi reacţia sa prea tardivă la scandalul Luxleaks, relatează AFP şi dpa.

Şeful executivului comunitar de la Bruxelles a făcut un bilanţ în general pozitiv al preşedinţiei sale în faţa presei, subliniind în special relansarea investiţiilor şi scăderea şomajului în UE după 2014.

El a spus că executivul condus de el şi-a îndeplinit obiectivele în materie de creştere economică, joburi şi investiţii. „În aceste trei domenii ne-am achitat de sarcini”, le-a spus el jurnaliştilor la Bruxelles.

Mandatul de cinci ani al lui Juncker se încheie în octombrie, după alegerile europene de la sfârşitul acestei luni care vor declanşa o perioadă de tranziţie politică în instituţiile cheie din Uniunea Europeană.

Din 2014, rata şomajului în zona euro a scăzut de la 11,5% la 7,7%, în timp ce economia a crescut pentru al şaptelea an consecutiv de la criza economică, potrivit executivului UE.

Juncker a afirmat că este mândru în special de păstrarea Greciei în zona euro, în pofida crizei economice prin care a trecut ţara.

Pe de altă parte, el a recunoscut două „greşeli”, printre care decizia sa de a nu interveni în dezbaterile încinse care au marcat campania pentru referendumul din Marea Britanie din 2016, care a dus la luarea deciziei privind Brexitul.

„Am ascultat guvernul britanic, l-am ascultat pe dl Cameron (David Cameron era pe atunci premier conservator britanic – n.r.), pentru că el mi-a spus să nu intervin în campania pentru Brexit”, a spus Juncker.

Responsabilul european regretă astăzi această alegere, pentru că „am fi fost singurii care să contrazică minciunile proferate” în timpul acestei campanii, care s-a soldat cu o victorie a susţinătorilor divorţului de UE.

La trei ani de la referendum, Brexitul, prevăzut iniţial pentru 29 martie 2019, nu a avut încă loc. UE a acceptat să amâne data-limită până la 31 octombrie, pentru a lăsa timp clasei politice britanice să se pună de acord asupra modalităţilor retragerii din blocul comunitar.

O altă greşeală recunoscută marţi de Juncker are legătură cu scandalul Luxleaks, o afacere care a scos la lumină acordurile încheiate în Luxemburg de companii cu administraţia ţării sale pentru a plăti impozite mai mici.

„Am aşteptat prea mult înainte de a reacţiona, asta a fost o greşeală gravă, am întârziat prea mult cu răspunsul”, a estimat preşedintele Comisiei, care a fost premier al Luxemburgului în perioada 1995-2013.

Scandalul a izbucnit în noiembrie 2014 datorită dezvăluirilor unor avertizori de integritate, care au fost urmate de declanşarea unor proceduri judiciare.

redactor online – Doina Sîrbu / sursă – AGERPRES

Preşedintele executiv al PSD TULCEA, împotriva acțiunilor Guvernului – „Trebuie să admitem că s-au făcut greşeli”

Publicat de Arantxa Catană, 3 februarie 2017, 08:36 / actualizat: 3 februarie 2017, 12:04

Nu toate vocile din partidul PSD sună la fel.

„Este un moment când trebuie să admitem că s-au făcut greşeli în privinţa modului de adoptare a Ordonanţei de modificare a Codurilor penale”, a scris joi pe pagina sa de socializare preşedintele executiv al PSD Tulcea Dumitru Mergeani. El mai deține și funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Tulcea.

Acesta a adăugat că PSD trebuie să lase în urmă ce a fost şi să meargă înainte, explicând mai bine ce vrea să facă şi de ce.

În vârstă de 39 de ani, Dumitru Mergeani a fost în perioada 2012-2016 consilier judeţean PSD, iar după alegerile locale de anul trecut a obţinut funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.

Foto: Arhivă 

(AUDIO) Vorba aceea – Dificultăți în realizarea acordului

Publicat de Larisa Calistru, 26 octombrie 2015, 07:59

Un ziar local scria așa : Einstein, asemenea majorităţii fizicienilor, credeau că universul este static”.

Deşi realizarea acordului nu este foarte dificilă, eroarea  apare aici  întrucât în unele cazuri subiectul este departe de predicat în cadrul frazei, iar jurnalistul  nu este foarte atent la relaţiile dintre elementele acesteia. Putem spune correct astfel:

   Einstein, asemenea majorităţii fizicienilor,credea  că universul este static” şi
„Einstein  făcea parte dintre acei fizicieni care credeau că universul este static”.

    Care este forma corectă: „Muzeul de istorie al  Bucureştiului” ori „Muzeul de istorie a Bucureştiului„? Răspunsul este: depinde.

Dacă vrem să vorbim despre muzeul de istorie care este situat în oraşul Bucureşti, atunci vom spune „Muzeul de istorie al Bucureştiului„. Dacă, în schimb, ne referim la un muzeu care etalează pagini din istoria oraşului Bucureşti, atunci vom spune „Muzeul de istorie a Bucureştiului„.

Și nu uitați vorba aceea: M-ai cucerit când am observat că vorbești și scrii corect gramatical.

(AUDIO) Vorba aceea – Despre autografe

Publicat de Larisa Calistru, 2 august 2015, 08:58

O greșeală  perpetuată este pronunțarea neinspirată a numelui unei formații de tradiție în fotbalul romanesc. Metaforic i se spune “bătrâna doamnă”. Este vorba de UTA. Foarte multe persoane spun: “Joacă UTA Arad.” Ele pronunță de fapt de două  ori numele orașului în care activează această echipă. Odată prin inițiala “A”, apoi prin reluarea “Arad.” Corect este să spunem “UTA”, “Echipa UTA” .

Și mai avem formulări  pleonastice de evidențiat:  am citit în ziare că gimnasta Sandra Izbașa a semnat autografe la Bruxelles. Autografele nu pot fi decât semnăturile personale, cu dedicație ale unor sportivi. Sunt texte, semnături, documente scrise de mâna autorului. Ele nu pot fi semnate, ci oferite.

Și nu uitați vorba aceea: M-ai cucerit când am observat că vorbești și scrii corect gramatical.

(AUDIO) Vorba aceea – Să ne îndreptăm greșelile!

Publicat de Larisa Calistru, 5 iunie 2015, 08:13 / actualizat: 5 iunie 2015, 10:12

Am sesizat în vorbirea unor jurnaliști, folosirea greşită a semi-adverbului mai: „Nu mai îl înjuraţi”, „Mai ne trebuie bani şi pentru chirie”, „Sper să nu mai se întâmple nimănui”.
Pe lângă greşelile propriu-zise, specialiştii au remarcat şi numeroase expresii licenţioase sau de-a dreptul vulgare, folosite mai ales de invitaţii unor emisiuni TV.
Un prezentator de știri a spus:”Există o prevEdere ”în regulament. Constatăm că accentul nu este pus în cuvânt la locul lui. Când stabilim unde punem accentul, trebuie să fim atenți la cuvintele asemănătoare(în acest caz, vedere) și la proveniența cuvântului. De exemplu, deși se aseamănă cu pălărie, cuvântul butelie se accentuează diferit, pentru că este un substantiv neologic și păstrează asccentul din limba de origine-franceză. În franceză se pronunță boutellie, iar în română butelie.

În cazul prezentatorului de știri, acesta ar fi trebuit să spună:”Există o prevedEre în regulament”.

Și nu uitați vorba aceea: M-ai cucerit când am observat că vorbești și scrii corect gramatical.

(AUDIO) Vorba aceea – Să comunicăm ca la carte!

Publicat de Larisa Calistru, 6 aprilie 2015, 07:04

Unii vorbitori realizează acordul după înțeles.Greșeala apare atunci când subiectul este exprimat printr-un substantiv cu sens colectiv folosit la numărul singular.Exemplu:”Publicul au ales, votând prin sms concurenții de pe locurile întâi și al doilea”.Predicatul trebuia să fie aici la singular, pentru că și subiectul exprimat prin substantive colectiv este la singular:”Publicul a ales”.

Iată și alte greșeli adunate:”Comisia au considerat că este necesară continuarea cercetării”, “Toată lumea s-a oprit pe loc și s-au bucurat de concert”.Corect este:”Comisia a considerat”,”Toată lumea s-a oprit pe loc și s-a bucurat de concert”.

Și în cazul în care subiectul este substantivul colectiv mass-media, acordul trebuie să se realizeze tot la singular, după formă, nu după sens: Vom spune:”Mass-media are o mare importanță în viața omului”,și nu “Mass-media au o mare importanță în viața omului”.

Și nu uitați vorba aceea…M-ai cucerit când am observat că vorbești și scrii corect gramatical.

(Audio) Vorba aceea – Cum este corect?

Publicat de Larisa Calistru, 8 octombrie 2014, 09:42

Buclucașul cuvânt “procent”, care înseamnă “la sută”, “a suta parte dintr-o cantitate dată” sau “proporție în raport cu o sută” ne poate da bătăi de cap uneori. Folosirea neadecvată a acestuia duce la pleonasme.

Iată câteva exemple de pleonasme cu latinescul “pro centum”, preluate din presă:”Un procent de 3% din bolnavii de diabet sunt copii” sau “Elevii constănțeni au promovat bacalaureatul din vară în procent de 47%”. Pleonasmele din cele două enunțuri pot fi evitate, excluzând cuvântul procent: “3% din bolnavii de diabet sunt copii” și “Liceenii constănțeni au promovat bacalaureatul în proporție de 47%”.

Nu mai mâncați…miere de albine, pentru că dăunează limbii române! “Mierea de albine” este unul dintre cele mai întâlnite pleonasme.Se folosește atât de des, încât nimeni nu își mai pune problema că ar putea fi ceva greșit în exprimare.Mierea este, prin definiție, o substanță dulce, produsă de albine.Din moment ce albinele sunt singurele insecte care produc mierea, asocierea „miere de albine” nu își are rostul și devine un pleonasm, deci o greșeală de limbă, pentru că repetă inutil aceeași idee.

Și nu uitați vorba aceea… m-ai cucerit când am observat că vorbeşti şi scrii corect gramatical!