(AUDIO) Vorba aceea – Ești tare la română?

Publicat de Larisa Calistru, 5 octombrie 2015, 08:33

Citesc într-o revistă  următorul titlu: A fost Einstein ultimul mare geniu? Păi…și geniu … şi mare?

Geniu se referă la o capacitate creatoare extraordinară ori la o persoană cu o astfel de capacitate. Este unul dintre acele cuvinte care exprimă anumite însuşiri în cel mai înalt grad, iar orice element de întărire este inutil, ba mai mult, pleonastic.

Să explicăm acum de ce sintagma hit de mare succes este pleonasm. „Hit” este deja un cuvânt care exprimă un mare success,  înseamnă o melodie cu un succes răsunător, vine din engleză și înseamnă „a lovi”, iar „hit”, ar fi o melodie ” care “ a dat lovitura”, pe românește.

Acum să înlocuim pe hit cu sinonimul „melodie de mare succes” Va iesi: „Melodie de mare succes de mare succes”, adică avem de-a face cu un pleonasm.

Și nu uitați vorba aceea: M-ai cucerit când am observat că vorbești și scrii corect gramatical.

(AUDIO) Vorba aceea – Mici capcane ale limbii române

Publicat de Larisa Calistru, 27 septembrie 2015, 10:28

“Daca s-ar face o statistica a greselilor de ortografie, «asaza» scris «aseaza» si «insala» scris «inseala» s-ar afla cu siguranta pe primul loc, cu cea mai mare frecventa”, nota lingvistul Flora Suteu in cartea “Dificultatile ortografiei limbii romane. De altfel, scrierea celor doi termeni, “asaza” si “insala”, a starnit comentarii si pe site-urile sau blogurile de specialitate. 

Regula gramaticala, potrivit careia“asaza” si “insala” se scriu diferit de “infatiseaza”sau “furiseaza”,este neclara pentru multi dintre cei care ar vrea sa se dumireasca din ce motive cele doua verbe se scriu diferit, din moment ce fac parte din aceeasi conjugare.

Prezentam succint si, speram, pe intelesul tuturor, regula gramaticala. Dupa consoanele “j” si “ş”, in radacina cuvintelor se scrie si se pronunta „a” nu „ea”.Astfel, „asaza” si „insala” se incadreaza in aceasta norma, la fel ca „desala”, „tanjala”, „dojana”, „janta”, „saga”, etc.

Variantele fonetice si grafice cu „ea” la cuvintele „furiseaza”, „infatiseaza”, „greseala” (care au radacinile „furis”, „infatis”, respectiv „gres”) se explica prin faptul ca grupul vocalic „ea” se regaseste in sufixul „eaza” (afixe numite in termeni de specialitate), nu in radacina, prin urmare sunt diferite prin structura morfologica de „asaza”sau „insala”.

Asadar,  corect vom spune: „Așază  tigaia pe aragaz”.

Și nu uitați vorba aceea: M-ai cucerit când am observat că vorbești și scrii corect gramatical.

(AUDIO) Vorba aceea – Cum e corect?

Publicat de Larisa Calistru, 16 aprilie 2015, 07:41

Folosirea greşită a lui „decât” în loc de „doar” (şi invers) este probabil cea mai populară eroare sau oroare gramaticală. Atât de populară, încât şi un reputat politician  a făcut-o, într-o  dezbatere televizată. „Mai aveţi decât trei zile de mandat”, spunea respectivul la acea vreme, într-un schimb de replici cu al său contracandidat la alegerile locale.
Cum e corect? Regula e destul de simplă. „Decât” se foloseşte în structuri negative şi „doar” în cele afirmative. Exemple: „Nu am decât 5 lei în buzunar”, „Am doar 5 lei în buzunar” sau, ca să corectăm formularea din paragraful anterior, „Doar câteva voturi i-au lipsit pentru a obține un mandat”.

O altă greşeală o sesizăm atunci când folosim pronumele relativ “care” în cazul acuzativ.Mulți dintre noi uită de prepoziția simplă”pe”.

Iată exemple:  „Cartea pe care am luat-o de pe masă” e corect, și nu  Cartea care am luat-o de pe masă. „Calităţile pe care le au (unii miniştri)” și nu Calitățile care le au unii miniștri.
Și nu uitați vorba aceea…M-ai cucerit când am observat că vorbești și scrii corect gramatical.

(AUDIO) Vorba aceea – Cazurile gramaticale dau bătăi de cap

Publicat de Larisa Calistru, 27 martie 2015, 07:03

Genitivul si dativul sunt cazurile care dau întotdeauna cele mai mari bătăi de cap .Ele sunt înlocuite cu acuzativul cu prepozitie ori sunt construite anapoda.Iată un caz devenit clasic:”Și-au propus ca obiectiv la olimpiada de matematică obtinerea a una sau două medalii”.

Nu poți spune “a una”, din moment ce înaintea numeralului cardinal simplu feminin “una” stă  articolul posesiv(genitival)  “a”, care cere cazul genitive.  În loc de “a una” e firesc și corect să spunem “a unei”, “a uneia”. Să refacem enunțul : ”Și-au propus ca obiectiv la olimpiada de matematică obținerea uneia sau a două medalii”.

La un concurs de frumusețe, cineva anunța “urcarea pe podium ale frumoaselor participante”.Fiind vorba de o ”urcare” și nu de “urcări” pe podium, forma corectă este “urcarea pe podium a frumoaselor participante”.

Și în utilizarea vocativului, cazul adresării directe, se înregistrează  frecvent forme nerecomandabile, cum ar fi: ”Fata, ți-a căzut portofelul”, “Doamna, vă rog să mă  înțelegeți!” Corect este:”Fată, ți-a căzut portofelul” și “Doamnă, vă rog să mă înțelegeți!”

Și nu uitați vorba aceea…M-ai cucerit când am observat că vorbești și scrii corect gramatical.

(AUDIO) Vorba aceea – Vorbim şi noi corect ?

Publicat de Larisa Calistru, 7 decembrie 2014, 10:58

Este frecventă folosirea trunchiată a anumitor locutiuni prepoziționale precum: “urmare” în loc de “ca urmare”, și “funcție de” în loc de “în funcție de”:

“Urmare a incidentelor grave petrecute pe terenul de joc, dreptul de a susține meciuri acasă a fost ridicat pe trei etape”. Corect ar fi fost: “Ca urmare a incidentelor grave petrecute pe terenul de joc, dreptul de a susține meciuri acasă a fost ridicat pe trei etape”. SAU: “Federația a decis ca, funcție de gradul de pregătire, echipa să participe sau nu la turnee internaționale”. Corect spunem: “Federația a decis ca, în funcție de gradul de pregătire, echipa să participe sau nu la  turnee internaționale”.

Omiterea prepozițiilor “la” sau “cu” din anumite contexte conduce la confuzi isemantice și morfologice, la ambiguități:  “La banchetul de după încheierea întrecerii, sportivii au fost serviți cu mâncăruri alese, băuturi, dulciuri și răcoritoare”(correct este: cu mancăruri alese, cu băuturi, cu dulciuri și cu răcoritoare).   SAU:

“Criza de formă a echipei duce la rezultate slabe, nemulțumiri ale publicului, moralul scăzut al sportivilor și alte urmări”. Ar trebui să spunem: la rezultate slabe, la nemulțumirea publicului, la moralul scăzut al sportivilor și la alte urmări.

Și nu uitați vorba aceea… m-ai cucerit când am observat că vorbeşti şi scrii corect gramatical!

(AUDIO) Vorba aceea – Despre greșeli frecvente

Publicat de Larisa Calistru, 10 noiembrie 2014, 07:39

Proprietatea termenilor este o condiție de bază a comunicării. Când cuvintelor nu li se conferă, în vorbire, sensurile sau semnificațiile lor reale, comunicarea devine confuză.    Spre exemplu, unii întrebuințează greșit adjectivul “fortuit”, cu sensul de “forțat.” Ori, fortuit înseamnă “neprevăzut”, “întâmplător”, “inopinat.”

Într-o situație asemănătoare se află adjectivul “salutar”, care înseamnă “salvator, folositor sănătății, vieții”, pe care anumiți vorbitori îl apropie de “salut” și “a saluta”, dându-i sensul de “demn de a fi salutat.”

Curentă este și confuzia dintre adjectivele “familiar” și “familial”. Familiar şi familial sunt paronime, adică sunt cuvinte care au formă asemănătoare, dar înţeles diferit. Familial înseamnă “care ține de familie”, “cu privire la familie” iar “familiar” înseamnă “apropiat”, “intim”, “bine cunoscut”, “obișnuit.” Vom spune : A avut niște probleme familiale și A folosit un ton familiar.

Și nu uitați vorba aceea… m-ai cucerit când am observat că vorbeşti şi scrii corect gramatical!

(AUDIO) – Ești tare la română?

Publicat de Larisa Calistru, 29 octombrie 2014, 10:16

O greșeală des întâlnită  în limbajul zilnic este  folosirea verbului a trebui cu forma trebuiesc !  Exemple: Îți trebuiesc foarte multe elemente de detaliu. Lucrări care trebuiesc revizuite, alte acte care trebuiesc, etc. La modul indicativ, timpul prezent, verbul “a trebui” are forma unică  ” trebuie” ! Multe persoane utilizează forma trebuiesc, considerând probabil că verbul se acordă cu subiectul propoziției și că se conjugă cu sufixul “-esc”. Greșeala se poate explica prin influența formei de conjunctiv a verbului, care se conjugă cu sufixul menționat : S-ar putea să ne trebuiască mai multe detalii.

Verbul „a trebui” este invariabil în română, acest lucru însemnând că el are aceeaşi formă, indiferent de persoană sau de număr. Prin urmare, el se conjugă astfel: eu trebuie, tu trebuie, el trebuie, noi trebuie, voi trebuie, ei trebuie.Nu există forma  “ei trebuiesc”.

Și nu uitați vorba aceea… m-ai cucerit când am observat că vorbeşti şi scrii corect gramatical!

(Audio)Vorba aceea – Să comunicăm ca la carte!

Publicat de Larisa Calistru, 6 octombrie 2014, 09:40

Din ce în ce mai multe persoane au o preferință exagerată pentru expresia “ca și”. Apare în cele mai neașteptate combinații lexicale și este utilizată anapoda. Exemple: “Eu, ca și profesor, îmi fac datoria ” sau “Tu ca și jurnalistă ești omniprezentă” sau “El, ca și medic, a acționat la timp”. În toate aceste enunțuri, nu este nevoie de “ca și” înaintea unor substantive, întrucât nu e de evitat nici o cacofonie! Se putea spune simplu “Eu ca profesor”, “Tu ca jurnalistă” sau “El ca medic”.   Chiar și atunci când vrem să evităm cacofonii, nu e nevoie de artificialul “ca și”…nici măcar de “ca”…Spre exemplu: “El în calitate de căpitan de vas a excelat” sau “Cascador fiind, a filmat scene tari” sau “A fost angajat la ziar in postura de corector”. Prin astfel de constructii, evităm a spune “ca capitan”, “ca cascador”, “ca corector”.   Alții-s mai originali: pentru a evita posibile cacofonii recurg la o stratagemă lexicală. Exemple: “Eu ca și virgulă contabil, sunt om al cifrelor” sau “El ca și virgulă controlor e sever”. Corect era să se spună “Eu, în statutul de funcțiuni contabile    sunt om al cifrelor”  sau “El, fiind incadrat controlor, e sever”.   Și nu uitați de vorba aceea: M-ai cucerit când am observat că vorbești și scrii corect gramatical.