OMV Petrom și Romgaz au infirmat informațiile referitoare la o presupusă poluare prin deversarea de fluide în zona Neptun Deep, după ce Greenpeace a acuzat existența unei poluări masive în Marea Neagră.
Reprezentanții celor două companii susțin că, în prezent, în perimetrul Neptun Deep nu se desfășoară operațiuni de producție, iar zăcămintele identificate sunt exclusiv de gaze naturale.
Operatorul monitorizează constant atât calitatea apei în zonele unde au loc activități, cât și operațiunile subcontractorilor implicați în proiect, iar „Pentru perioada menționată, nu s-au constatat depășiri ale parametrilor relevanți sau deversări accidentale”, transmit OMV Petrom și Romgaz, respingând astfel acuzațiile privind existența unei poluări de amploare în zona offshore.
Reacția companiilor vine după ce Greenpeace România a semnalat o presupusă pată de poluare pe o suprafață de 45 de kilometri pătrați, în apropierea perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, activiștii de mediu susținând că sursa acesteia ar fi o deversare de fluide de pe o navă suport în zona de mare adâncime unde se desfășoară forajele offshore.
Greenpeace România semnalează o posibilă poluare în Marea Neagră, în zona Neptun Deep
Imagini satelitare ar fi surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, zonă de mare adâncime unde se desfășoară forajele offshore, susțin reprezentanții organizației.
Activiștii de mediu de la Greenpeace susțin că au urmărit imagini din satelit și au detectat o pată de poluare, pe o suprafaţă de 45 km pătrați, în zona Neptun Deep.
Sursa probabilă ar fi o navă de suport care deservește platforma de foraj, precizează reprezentanții organizației, care spun că au anunțat Autoritatea Navală Română. Aceasta ar fi confirmat primirea unei notificări în sistemul de monitorizare, însă nu ar fi trimis nicio echipă pe mare pentru a investiga situația.
„Pe 10 martie 2026, imagini realizate de sateliți au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, o zonă de mare adâncime unde se desfășoară forajele offshore. Prin intermediul sateliților, Greenpeace România monitorizează constant apele maritime ale României, inclusiv perimetrul Neptun Deep, pentru a verifica cum se desfășoară lucrările de foraj offshore și activitățile conexe.
Pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri și a acoperit o suprafață de 45 km². Autoritatea Navală Română (ANR) nu a trimis o echipă de constatare pe mare, clasând cazul din birou”, se arată într-un comunicat al organizației.
„Cazul a fost detectat prin sateliții radar Copernicus/Sentinel-1, procesat prin sistemul de inteligență artificială Cerulean și validat manual de experți în analiză oceanografică. Aceștia au confirmat că pata identificată are caracteristicile unui amestec de uleiuri și fluide specifice navelor, substanțe care nu ar trebui să ajungă în mare.
Pe baza analizei traseelor maritime (date AIS – Automatic Identification System), sursa potențială a acestei deversări masive este nava suport SKANDI ASSERTER, un vas offshore multifuncțional care deservește direct platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS. Ruta acestei nave s-a suprapus parțial cu urma de poluanți identificată de satelit”, explică activiștii de mediu.
„În urma solicitărilor transmise de Greenpeace România, ANR a recunoscut că a primit o notificare în sistemul informatic de monitorizare (CleanSeaNet) cu privire la acest eveniment, însă nu a trimis nicio echipă pe mare pentru a constata cazul. Autoritatea a considerat evenimentul ca fiind „irelevant din punct de vedere operațional” din cauza distanței mari față de țărm. În același timp, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a amânat transmiterea unui răspuns către Greenpeace România, cerând o prelungire a termenului legal la 30 de zile.” se mai arată în comunicatul organizației.
Greenpeace România solicită companiilor implicate în proiectul Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz, asumarea de urgență a responsabilității pentru activitatea navelor subcontractate și cere autorităților o monitorizare reală și transparentă.
Un studiu efectuat de Ipsos, la comanda Greenpeace, arată că 60% dintre cei intervievați consideră că producția internă de energie regenerabilă reprezintă un element central pentru consolidarea securității energetice a țării.
În același timp, 69% dintre respondenți spun că principala cale către prețurile mai mici este acest tip de energie. Interviu realizat de Adrian Băncilă cu Mihnea Matache, PR manager Greenpeace.
Activiștii Greenpeace au protestat pe plaja din Vama Veche
Alin Tănase și biologul Sofia Sadogurska din Ucraina vorbesc despre pericolele ce amenință Marea Neagră și trăsăturile care o fac unică, într-un reportaj semnat de Cecilia Pătrăhău.
Foto: Protest Greenpeace Vama Veche
Publicat de Adina Sîrbu,
22 septembrie 2025, 09:09 / actualizat: 22 septembrie 2025, 10:50
Greenpeace România și Greenpeace Bulgaria au organizat, duminică, pe plaja din Vama Veche, o acțiune de conștientizare privind urgența protejării ecosistemelor vulnerabile ale Mării Negre.
Zeci de activiști din România, Bulgaria, Croația, Slovenia și Slovacia au amplasat un colac de salvare uriaș, cu diametrul de 12 metri pe plajă și au afișat mesaje prin care au atras atenția asupra pericolelor majore care amenință Marea Neagră, de la poluarea generată de război, deversări și pescuit comercial, până la deschiderea de noi exploatări offshore de combustibili fosili.
Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România: De la proiectele corporațiilor de combustibili fosili și până la războaie și deversări de petrol, Marea Neagră și viețile care depind de ea se confruntă cu amenințări constante. Proiectul Neptun Deep riscă să adâncească presiunile asupra Mării Negre, un ecosistem deja vulnerabilizat. Forajele offshore pun în pericol speciile marine, habitatele și echilibrul întregului ecosistem, iar experiența platformelor ruginite lăsate în urmă de aceeași companie arată cât de puțină responsabilitate există în gestionarea acestor riscuri. Nu putem sacrifica biodiversitatea Mării Negre pentru câștiguri pe termen scurt.
La acțiune a fost prezentă și dr. Sofia Sadogurska, biolog marin din Ucraina, care a spus: Marea Neagră este un ecosistem fragil, supus unor presiuni enorme, precum poluarea și schimbările climatice. Războiul Rusiei în Ucraina a exercitat deja o presiune suplimentară enormă asupra acestui ecosistem. Noile proiecte de extracție a combustibililor fosili ar putea să-l împingă la limită. Fiecare foraj, fiecare scurgere, fiecare neglijență are consecințe asupra biodiversității și, implicit, asupra oamenilor.
Meglena Antonova, director executiv Greenpeace Bulgaria, a subliniat la rândul său: Marea Neagră este o resursă comună. Nu putem vorbi de protecția sa doar într-o țară sau alta. Poluarea și exploatarea fără măsură ne afectează pe toți, iar soluțiile trebuie să fie regionale și bazate pe cooperare internațională.
Prin această acțiune comună, Greenpeace România și Greenpeace Bulgaria lansează un apel ferm către autorități să oprească extinderea proiectelor de exploatare a petrolului și gazelor în regiune, pentru a proteja biodiversitatea Mării Negre și pentru a preveni agravarea crizei climatice și a fenomenelor meteo extreme asociate acesteia, se arată într-un comunicat al organizației.
Alin Tănase și biologul Sofia Sadogurska vorbesc despre pericolele ce amenință Marea Neagră și trăsăturile care o fac unică, într-un reportaj realizat de Cecilia Pătrăhău.
Peste 80% din populația urbană a României consideră că schimbările climatice reprezintă o amenințare reală, arată un sondaj realizat de Ipsos la comanda Greenpeace România.
Doar 34% din respondenți consideră că România este pregătită să se adapteze și să prevină efectele schimbărilor climatice.
Peste 80% din populația urbană a României consideră că schimbările climatice reprezintă o amenințare reală, arată un sondaj realizat de Ipsos la comanda Greenpeace România. De asemenea, 76% dintre respondenții români sunt îngrijorați de efectele schimbărilor climatice și pericolul pe care acestea îl reprezintă pentru România. Doar 34% din respondenți consideră că România este pregătită să se adapteze și să prevină efectele schimbărilor climatice.
Conform analizei, 68% dintre români fac legătura dintre impactul activității umane și a combustibililor fosili asupra accelerării schimbărilor climatice. Deși majoritatea românilor încă sprijină extracția gazelor, procentul acestora a scăzut de la 64% în 2024 la 57% în 2025, pe fondul unei creșteri a conștientizării impactului asupra mediului. 44% dintre români consideră că exploatările de gaz din Marea Neagră au un impact negativ asupra mediului, comparativ cu 37% în 2024, indicând o conștientizare mai răspândită a impactului proiectelor extractive asupra schimbărilor climatice și naturii.
„Din păcate, atunci când vorbim despre schimbările climatice, nu mai este demult o discuție despre viitor, ci o discuție despre prezent, care ne îngrijorează pentru că simțim efectele aici și acum. Trăim în acest moment o iarnă cu precipitații extrem de reduse chiar și în zonele montane. Am avut o vară marcată de secetă și localități fără acces la apă potabilă, urmată de o toamnă cu inundații fără precedent în zona Galați, pierderi materiale și chiar pierderi de vieți omenești. Am fost acolo după câteva luni și este încă șocant cum arată acele comune, urmele de la ape trec de geamurile caselor” a declarat Diana Zaheu, activistă de mediu.
Studiul arată că 89% dintre români consideră Marea Neagră o „comoară națională”, iar 88% doresc ca aceasta să fie protejată pentru generațiile viitoare. Din populația participantă la sondaj, 83% s-a declarat dornică să se implice activ în protecția Mării Negre. Dintre aceștia, 70% se declară dispuși să semneze petiții, 64% să distribuie mesaje în mediul online, 42% să participe în acțiuni de curățare, 12% ar dona bani, iar 11% ar participa la proteste pentru această cauză.
„Siguranța noastră depinde de alegerile pe care le facem acum. Schimbările climatice nu mai sunt o amenințare îndepărtată, ci o realitate care afectează deja comunitățile din România. Fără un cadru legislativ solid, infrastructură adaptată și soluții sustenabile, vom continua să fim din ce în ce mai vulnerabili în fața fenomenelor meteorologice extreme. Este momentul ca cetățenii, societatea civilă, companiile și decidenții politici să colaboreze pentru a transforma îngrijorarea în acțiuni concrete” a declarat Elena Ionescu, Directoare Executivă, Greenpeace România.
Studiul a fost realizat de Ipsos prin intermediul platformei Ipsos.Digital, la comanda Greenpeace România, pe un eșantion reprezentativ de 600 de respondenți din mediul urban din România, între 20-23 ianuarie 2025. Eșantionul este reprezentativ la nivelul populație urbane 18-64 ani, cu acces la internet, fiind construit pe cote statistice pentru gen, vârstă, regiune și mărime localitate. Selecția respondenților s-a făcut utilizând metode specifice de eșantionare pentru a asigura relevanța rezultatelor pentru populația urbană cu acces la internet. Datele au fost colectate în conformitate cu standardele internaționale de cercetare, iar marja de eroare este de ±4%.
Tribunalul București a respins, astăzi, acțiunea organizației Greenpeace de acordare a autorizației de mediu pentru proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră – Neptun Deep. Activiștii de mediu nu cunosc motivarea instanței, dar sunt pregătiți să conteste decizia aceasta, după cum ne-a declarat Vlad Cătuna.
“E doar o înfrângere de etapă. Vom continua lupta împotriva acestui proiect care accelerează criza climatică și problemele economice și sociale legate de ea. Să nu uităm totuși, că am obținut deja două victorii în instanță și chiar suntem determinati să ne folosim de toate căile legale pe care le avem la dispoziție pentru a opri acest proiect. Ce mai pot să spun este referitor la cheltuielile de judecată cerute de OMV Petrom și Romgaz și comunicat eronat de către ministrul Burduja, că sunt până la urmă o încercare de intimidare și de reducerea la tăcere a vocilor care militează pentru bunăstarea naturii și a oamenilor”, a declarat Vlad Cătuna.
Vlad Cătuna spune că acțiunile în justiție continuă în această speță și toate converg către același rezultat: oprirea proiectului Neptun Deep, care este nociv mediului, în opinia lor.
„Se face recurs tot la Tribunal, dar să nu uităm că mai avem și cerere de anulare a acordului de mediu, avem cerere de suspendare și anulare a ordinului de ministru”, a mai precizat Vlad Cătuna.
Greenpeace România a sesizat autoritățile competente pentru protecția mediului cu privire la funcționarea fără autorizație de mediu valabilă a instalațiilor offshore operate de OMV Petrom din sectorul Istria al Mării Negre, aflate sub jurisdicția României.
Sesizarea vine pe fondul descoperirii unor probleme la platformele de petrol și gaz ale OMV Petrom ce au fost raportate autorităților și companiei la începutul anului 2024.
Autoritățile sesizate de Greenpeace sunt Ministerul Mediului, Garda Națională de Mediu și Comisariatele județene Constanța și Tulcea, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Greenpeace a inițiat mai multe procese cu privire la controversatul proiect Neptun Deep al OMV Petrom și Romgaz. Substanțe toxice necunoscute deversate în mare, sute de milioane de tone de dioxid de carbon aruncate în atmosferă și riscul minelor marine rusești de a provoca un dezastru ecologic sunt doar câțiva dintre factorii care fac Neptun Deep un proiect letal pentru oameni și biodiversitate. Prin exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz vor deveni cei mai mari poluatori cu emisii de carbon din România, arată Greenpeace.
De cealaltă parte, OMV Petrom a anunțat că proiectul Neptun Deep, care mobilizează investiții de până la 4 miliarde de euro, progresează conform planului, în vederea primelor livrări de gaze naturale în anul 2027 și care vor contribui la securitatea energetică a României.
Despre problemele identificate de Greenpeace România, înștiințarea autorităților, dar și răspunsurile acestora, vor discuta, astăzi, Mircea Taiss și invitații săi, în emisiunea „Dialoguri la zi”, după știrile orei 14.00.
Greenpeace România anunță prima victorie în instanță împotriva Neptun Deep
Tribunalul București obligă Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Grigore Antipa să comunice studiile de ecotoxicitate care au stat la baza elaborării Raportului Integrat de Mediu pentru proiectul Neptun Deep.
Greenpeace România anunță că a câștigat, la Tribunalul București, primul proces în legătură cu proiectul Neptun Deep.
„Tribunalul București obligă Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Grigore Antipa să comunice studiile de ecotoxicitate care au stat la baza elaborării Raportului Integrat de Mediu pentru proiectul Neptun Deep.
Atât Institutul Grigore Antipa, cât și Administrația Bazinală, au refuzat sistematic să comunice testele de ecotoxicitate și documentația tehnică depusă în vederea emiterii avizului de gospodărire a apelor, documente ce vizau aspecte de mediu, încălcând astfel liberul acces la informațiile de interes public.”
„Instanțele au transmis un mesaj foarte clar – Administrația Bazinală și Institutul Grigore Antipa trebuie să acționeze în interesul cetățenilor români și a mediului înconjurător.
Ele nu pot ascunde informații de interes public, făcând astfel jocurile poluatorilor. Este dreptul nostru să știm ce substanțe chimice OMV Petrom și Romgaz intenționează să deverseze în Marea Neagră și cum vor afecta sutele de specii vulnerabile care se adăpostesc în mare” a declarat Vlad Cătună, Coordonator de Campanii, Greenpeace România.
Conform Raportului Integrat de Mediu, lucrările de construire, operare și dezafectarea ulterioară a facilităților offshore Neptun Deep prezintă o serie de efecte asupra apei marine, care pot induce un impact direct asupra mării.
Numai în perioada de operare (aproximativ 20 de ani), vor fi deversate în Marea Neagră peste 5 milioane de m3 de apă uzată.
Până în prezent, Greenpeace România a acționat în instanță companiile OMV Petrom, Romgaz și autoritățile implicate în procesul de aprobare a proiectului Neptun Deep.
Peste 50 de mii de oameni au semnat petiția pentru protejarea Mării Negre.
De asemenea, organizația susține că independența energetică a României poate fi garantată prin intermediul energiei regenerabile, eficienței energetice și a capacităților de stocare.
Greenpeace România cheamă în judecată Ministerul Culturii, solicitând instanţelor suspendarea şi anularea ordinului prin care situl arheologic subacvatic „CT-I-s-A-02561” situat în Platforma continentală a Mării Negre îşi pierde statutul de monument istoric, a anunţat luni organizaţia de mediu.
Greenpeace reclamă că nu a fost respectată procedura prevăzută de lege pentru declasarea siturilor arheologice subacvatice. Organizaţia de mediu susţine că proiectul Neptun Deep primeşte un tratament preferenţial din partea instituţiilor române, ameninţând patrimoniul cultural şi dreptul românilor la un mediu curat şi la sănătate.
„O bună parte din documentaţia care a stat la baza eliberării ordinului (certificatul de descărcare, avizul comisiei zonale a monumentelor istorice, avizul secţiunii de evidenţă, etc.) este ţinută la secret de Ministerul Culturii, deşi conţine informaţii de interes public pe care Greenpeace România le-a solicitat”, menţionează organizaţia ecologistă.
Întreaga platformă continentală a Mării Negre a fost declarată Sit arheologic subacvatic de importanţă naţională. Acest sit cuprinde, printre altele, vestigii din epoca romană, vestigii subacvatice din epoca elenistică, din epoca romano-bizantină şi din epoca greacă, aminteşte Greenpeace. Zona afectată de proiectul Neptun Deep include vestigii arheologice de o valoare inestimabilă, care ar putea fi grav afectate sau distruse de lucrările de extracţie şi transport de gaze naturale. Pe o suprafaţă de 7500 km 2, OMV Petrom şi Romgaz vor împânzi Marea Neagră cu centre de foraj, sonde, manifolduri, risere, conducte de alimentare, platforme, cabluri, etc.
„Modul în care s-au eliberat şi se eliberează avizele pentru exploatarea gazelor fosile din perimetrul Neptun Deep, adică pe repede înainte şi fără respectarea prevederilor legale, ne arată că instituţiile statului, de la un capăt la celălalt, sunt captive unui grup de interese bine instrumentat. Când banii, corupţia şi puterea vorbesc, siturile arheologice de interes naţional sunt distruse. Neptun Deep nu reprezintă doar o ameninţare pentru viitor, dar şi una care şterge cu buretele legăturile noastre cu trecutul. Conservarea patrimoniului cultural subacvatic este esenţială pentru cunoaşterea şi păstrarea istoriei şi tradiţiilor antice, salvând dovezile tangibile ale vieţii umane trecute, asigurând în acelaşi timp accesibilitatea şi cunoştinţele pentru generaţiile viitoare”, a declarat Vlad Cătună, coordonator campanii Climă şi Energie, Greenpeace România.
Greenpeace România a acţionat în instanţă şi companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Ministerul Mediului, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră. De asemenea, organizaţia de mediu a lansat o petiţie pentru protejarea Mării Negre şi oprirea proiectului Neptun Deep.
Avizul de mediu pentru Neptun Deep a fost emis respectând toţi paşii din procedură, a afirmat, miercuri, Cristian Hubati, membru al Directoratului, responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie OMV Petrom.
„Aşa cum ştiţi, România are unul dintre cele mai robuste sisteme pe partea de permitting şi pe partea de avize şi foarte bine documentat, foarte bine structurat. Urmăm cu stricteţe toţi paşii din procedură. Da, avizul de mediu a fost emis respectând toţi paşii din din procedură, incluzând partea de consultare cu autorităţile din Bulgaria. Referitor la Neptun Deep la paşii următori, de când am luat FID, Final Investment Decision, practic toate contractele mari sunt semnate, ceea ce este o deriscare, un pas important în strategia de deriscare a proiectului. Unul din punctele importante, am început lucru la infrastructura proiectului, respectiv în luna mai am început lucru la platforma de shallow water (platformă de apă de mică adâncime, n.r.) în Indonezia. Suntem în pregătire pentru începerea drilling-ului (forare, n.r.) la începutul anului viitor. Proiectul este în timp şi suntem foarte convinşi, foarte angajaţi pentru a livra în condiţii de siguranţă, în timp şi în buget acest proiect”, a spus Cristian Hubati, în cadrul unei conferinţe.
Întrebat de jurnalişti care sunt avizele de care mai este nevoie în cazul acestui acestui proiect, el a menţionat că OMV Petrom „urmează procesul de obţinere a autorizaţiei de construcţie cu stricteţe”.
OMV Petrom a făcut progrese mari în dezvoltarea proiectului Neptun Deep, iar începerea forajului este estimată să înceapă în anul 2025, fiind în grafic pentru livrarea primelor cantităţi de gaze naturale în 2027, a declarat, în iunie, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al companiei, Christina Verchere.
„Am făcut progrese mari în dezvoltarea proiectului nostru de referinţă – unul transformator pentru OMV Petrom, dar şi pentru România şi pentru regiune, datorită rolului său în tranziţia energetică şi pentru securitatea aprovizionării cu energie. După câţiva ani de explorare şi evaluare, am luat decizia finală de investiţie în iunie 2023 şi am intrat în faza de dezvoltare. Toate contractele majore de execuţie au fost atribuite unor companii-cheie care activează la nivel global. Avem o echipă excelentă, oameni cu înaltă calificare care au realizat cu succes proiecte foarte mari în ape de mare adâncime în toată lumea, în Marea Nordului, Noua Zeelandă, Australia, Golful Mexic. Lucrăm în paralel pe mai multe direcţii, de la autorizare şi contractare până la fabricare, instalare şi foraj. Unele dintre lucrări se desfăşoară aici, în România, altele, precum fabricarea, au loc în Indonezia şi Italia. Deci, avem mai multe locaţii unde se lucrează la diverse aspecte ale proiectului. Ne aşteptăm să începem forajul în 2025 şi suntem în grafic pentru a livra primele cantităţi de gaze naturale în 2027, în limitele bugetului anunţat iniţial de până la 4 miliarde de euro”, a spus Christina Verchere.
Greenpeace România a anunţat, în 26 iulie, că a trimis o plângere prealabilă către Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Constanţa, în care cere revocarea acordului de mediu privind proiectul Neptun Deep. Acţiunea vine ca urmare a deciziei APM Constanţa de a elibera acordul de mediu, în ciuda problemelor semnalate de către Greenpeace. Printre acestea se află: lipsa unei evaluări adecvate a impactului pe termen lung asupra apei, lipsa unei evaluări adecvate a impactului asupra schimbărilor climatice, lipsa unei analize de risc prin raportarea la starea de război din zonă, lipsa unei analize din perspectivă geologică şi lipsa unei consultări efective a publicului cu privire la riscurile asociate acestui proiect.
***
În luna mai, la o dezbatere organizată la Constanța, coordonatorul de campanii al Greenpeace România, Alin Tănase, susținea că „Proiectul Neptun Deep este în contradicţie cu orice efort de protecţie a climei. OMV va cauza daune climatice masive pentru câţiva ani de profit, dar în cele din urmă noi toţi trebuie să plătim factura. Ştim că Marea Neagră este deja supusă unor presiuni mari, de la război şi mine marine la poluarea cu plastice, iar OMV nu face altceva decât să intensifice presiunea asupra speciilor şi habitatelor din Marea Neagră. OMV trebuie să oprească Neptun Deep imediat!”.
A participat la dezbatere și dr. Răzvan Popescu Mirceni, director coordonator al Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Oceanic Club, cu o experiență de peste 30 de ani în domeniu. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, directorul S.E.O.P.M.M. Oceanic Club, el a contrazis, cu argumentete științific, aspectele invocate de organizație.
Expunerea cuprinde, între altele, și o analiză a raportului dintre daunele produse mediului înconjurător, în special mediului marin din bazinul de vest al Mării Negre, și beneficiile activităților economice pentru biodiversitate.
În topul celor mai distructive activități umane pentru biodiversitatea marină, spune specialistul, primul loc este ocupat de pescuitul industrial și semi-industrial cu unelte demersale. Urmează agricultura din bazinul Dunării, care contribuie, prin fluviu, cu o cantitate însemnată de fertilizanți la procesele eutrofice din zona noastră de mare și nu aduce practic niciun beneficiu biodiversității marine. Pe locul 3, sunt grupate toate activitățile umane costiere care într-o formă sau alta deversează ape uzate în imediata vecinătate a coastei, acolo unde nivelul de concentrare al biodiversității este printre cele mai ridicate. Transportul maritim ocupă și el un loc în lista celor care aduc mai mult prejudicii decât beneficii biodiversității. Însă, printre activitățile care oferă un set important de efecte pozitive asupra biodiversității se numără activitățile offshore, care presupun prezența unor structuri staționare de lungă durată în mare. Este vorba inclusiv de platformele pentru exploatarea gazelor naturale, de cele destinate energie eoliene și altele.
Toate explicațiile dr. Răzvan Popescu-Mirceni, director coordonator Oceanic Club sunt disponibile, în variantă video, aici.
***
OMV Petrom şi Romgaz au anunţat, la jumătatea anului trecut, că au aprobat Planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep, cele două companii urmând să investească până la patru miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producţie de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafaţă de 7.500 km pătraţi şi se află la o distanţă de circa 160 km de ţărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 şi 1.000 de metri. Prima producţie este estimată începând din anul 2027. Producţia la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (circa 140.000 bep/zi), timp de circa zece ani.
Greenpeace România a trimis o plângere prealabilă către Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Constanţa, în care cere revocarea acordului de mediu privind proiectul Neptun Deep, a anunţat organizaţia într-un comunicat de presă, transmis vineri AGERPRES.
Acţiunea vine ca urmare a deciziei APM Constanţa de a elibera acordul de mediu, în ciuda problemelor semnalate de către Greenpeace.
Printre acestea se află: lipsa unei evaluări adecvate a impactului pe termen lung asupra apei, lipsa unei evaluări adecvate a impactului asupra schimbărilor climatice, lipsa unei analize de risc prin raportarea la starea de război din zonă, lipsa unei analize din perspectivă geologică şi lipsa unei consultări efective a publicului cu privire la riscurile asociate acestui proiect.
„Suntem foarte curioşi să vedem cum reprezentanţii Autorităţii de Protecţie a Mediului Constanţa vor răspunde plângerii formulate. Nu avem aşteptări foarte mari, căci până acum autorităţile de mediu au dovedit că mai mult susţin interesele private decât interesele cetăţenilor şi a mediului. Dacă răspunsul nu este unul pozitiv şi nu vor revoca Acordul de Mediu nr. 14/28.06.2024, atunci următorul pas firesc pe care o să îl facem, este să mergem în instanţă şi să cerem suspendarea acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep. Acest proiect va bloca România în era combustibililor fosili şi va accelera şi mai mult efectele crizei climatice pe care deja le resimţim puternic. Valurile de căldură pe care le-am experimentat săptămânile trecute, vor fi mai multe şi mai intense”, a declarat Vlad Cătună, coordonator campanii Climă şi Energie la Greenpeace.
Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră.
De asemenea, organizaţia de mediu a lansat o petiţie pentru protejarea Mării Negre şi oprirea proiectului Neptun Deep, ce poate fi consultată pe pagina de Internet dedicată (https://suport.greenpeace.ro/salvammareaneagra).
Într-un interviu acordat, recent, AGERPRES, directoarea generală a OMV Petrom, Christina Verchere, a declarat despre proiectul Neptun Deep că: „suntem în grafic pentru a livra primele cantităţi de gaze naturale în 2027, în limitele bugetului anunţat iniţial de până la patru miliarde de euro”, iar primul foraj în cadrul proiectului Neptun Deep ar urma să înceapă în anul 2025.
Ea a subliniat că impactul asupra mediului, aşa cum este indicat de concluziile Evaluării impactului asupra mediului şi rapoartelor de evaluare corespunzătoare, arată că proiectul Neptun Deep nu induce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi asupra mediului socio-economic.
„Proiectul se bazează pe practici şi tehnologii internaţionale utilizate în exploatarea în ape adânci în întreaga lume. Intensitatea directă a emisiilor carbon estimată a proiectului este semnificativ sub media industriei. Respectăm toţi paşii procedurali pentru a ne asigura că proiectul Neptun Deep este implementat în siguranţă şi în deplină conformitate cu autorizaţiile şi legislaţia specifice”, a explicat Verchere.
Mediul natural din zona Mării Negre este puternic afectat de o multitudine de factori, atrag atenția militanții de la Greenpeace.
Războiul din Ucraina, transportul maritim, activitatea de extragere a petrolului și a gazelor naturale, proiectele de centrale eoliene, pescuitul, gestiunea defectuoasă a deșeurilor, accidentele și riscul de accidente nucleare, activitățile industriale, agricultura, acvacultura, precum și managementul inadecvat al apelor uzate – toate acestea au un impact major asupra mediului, se arată într-un studiu prezentat astăzi la Constanța, denumit ”Viața in Marea Neagră, presiuni, amenințări și impacturi”.
Marius Nistorescu, unul dintre coautorii cercetării, spune că pot fi luate mai multe măsuri și care nu cer un efort deosebit, printre care extinderea zonelor protejate și prevenirea apariției de specii alohtone (adică viețuitoare marine străine de habitatul Mării Negre, dar care ajung aici accidental):
Redactor – Bogdan Comșa / redactor online – Daniel Țăndăreanu
UPDATE | Pericol în Marea Neagră: o platformă petrolieră degradată riscă să se prăbușească și să provoace un dezastru ecologic, susține Greenpeace
Publicat de Adina Sîrbu,
1 martie 2024, 08:11 / actualizat: 1 martie 2024, 10:24
Una dintre platformele petroliere din Marea Neagră, aparținând operatorului OMV Petrom, prezintă un grad ridicat de coroziune și uzură, atrage atenția Greenpeace România. Fotografiile furnizate organizației relevă că platforma s-ar afla într-o stare avansată de degradare, pilonii de rezistență fiind puternic avariați și prezentând crăpături și suprafețe corodate extinse, deficiențe care pun în pericol buna exploatare, siguranța mediului și a muncii la bordul ei. Plecând de la cele semnalate printr-un comunicat de presă al organizației, Laurențiu Despina a obținut punctele de vedere ale Greenpeace România, reprezentanților ARBDD și ACROPO. Deocamdată, OMV Petrom nu și-a exprimat poziția.
Organizația Greenpeace România ne-a adus la cunoștință faptul că, la bordul unei platforme petroliere de operare în Marea Neagră, a fost identificată „o stare avansată de degradare” și atrage atenția asupra faptului că „structurile platformei ar putea reprezenta o amenințare de dezintegrare, cu consecința unui risc inerent pentru un dezastru ecologic și pentru integritatea siguranței muncii”.
Această prezentare necesită JavaScript.
Alin Tănase, coordonator de campanie din partea Greenpeace România:
Am primit de curând o serie de imagini. Avem încredere că este de pe o platformă din Marea Neagră, Platforma 7 aparținând OMV Petrom. Fotografiile arată platforma într-o stare proastă. Vorbim și de probleme structurale. Sunt piloni ai platformei care practic sunt tăiați și platforma riscă să pice în orice moment. De asemenea, și personalul este pus în pericol, nu numai mediul înconjurător.
Am contactat Departamentul de Comunicare al companiei vizate, solicitând un punct de vedere pe această temă, dar, până la ora redactării acestui material, nu am primit niciun răspuns.
De asemenea, am solicitat opinii în legătură cu aspectele semnalate și autorităților competente. Mai întâi am aflat cine a emis autorizația de mediu, având în vedere că problemele semnalate ar putea avea un impact și asupra mediului din zona de exploatare.
Am primit această informație că există o problemă la una din platformele grupului OMV. Am verificat, există o autorizație de mediu emisă de ARBDD pentru OMV Petrom SA, zona de producție Petromar Constanța. Este o autorizație din 2019, emisă pe baza unei delegări date de către Ministerul Mediului în vederea împuternicirii ARBDD să desfășoare activitatea de autorizare. Principala discuție care se poartă este să se facă această verificare. Dacă sesizarea Greenpeace se confirmă, această autorizație de mediu este valabilă, cu obligația avizării anuale de către autoritatea de protecție a mediului emitentă, adică ARBDD.
Care sunt pârghiile pe care are ARBDD le are la dispoziție în acest moment?
În cadrul acestei proceduri, bineînțeles că vom cere și ultimul act de constatare din partea Gărzii Naționale de Mediu, iar dacă Garda Națională de Mediu confirmă această problemă la una din platformele OMV, cu siguranță beneficiarul este obligat să aducă și la cunoștință ARBDD ce probleme a identificat Garda Națională de Mediu și cum le rezolvă. Dacă nu face acest lucru, noi oricum, în procedura de vizare anuală, avem și varianta în care identificăm problemele și le acordăm un termen de maxim 60 de zile pentru remedierea lor. Există obligația de raportare a beneficiarului, a OMV, a oricăror situații, atât către instituția emitentă, adică Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării, cât și celelalte instituții, către Garda Națională de Mediu, prin care sesizează că sunt probleme, mai ales vorbind pe zona de poluare cu deșeuri sau, mai grav, cu hidrocarburi.
Sesizări legate de starea de exploatare a platformei au fost înregistrate și la ACROPO, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, din subordinea Guvernului.
Marius Bizău este consilier în cadrul Compartimentului Politici, Strategii și Comunicare:
Am primit sesizarea din partea organizației Greenpeace. Această sesizare are același obiect cu o sesizare anterioară pe care Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră a primit-o de la o instituție a statului la sfârșitul lunii noiembrie 2023. În urma sesizării primite, în conformitate cu atribuțiile conferite de Legea privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, ACROPO a efectuat de îndată o inspecție la structuri metalice din Perimetrul 8-18 Istria din Marea Neagră. În urma inspecției, a fost întocmit un raport de inspecție, care a fost înaintat instituției care ne-a sesizat, precum și operatorului în cauză. Au fost dispuse măsuri de remediere, iar ACROPO monitorizează îndeplinirea acestor măsuri prin întâlniri de lucru bilunare.
Discutăm de Platforma 7, de aceea vă întrebam dacă aceste sesizări au fost confirmate în teren
Nu pot să vă confirm lucrul ăsta, pentru că, pe de o parte, noi am făcut inspecțiile la toate structurile din perimetrul în care se află inclusiv Platforma numărul 7, iar pe de altă parte, Legea 165, respectiv articolul 21, ne obligă la o confidențialitate legată de sesizări și constatări.
Sesizarea pe care ați primit-o anul trecut viza aceeași Platformă 7?
Inclusiv.
Așadar, există lucruri de remediat, se face monitorizare a conformării în raport cu cele dispuse în urma controalelor, dar mai există și unele confidențialități. Desigur, le acceptăm, în sensul că sunt de înțeles, dar e bine ca aceste aspecte să fie lămurite tranșant, iar cei de la OMV Petrom, direct vizați de aspectele sesizate, sunt încă așteptați să-și prezinte punctul de vedere.
În fine, e bine de menționat faptul că, atunci când am pornit în documentarea acestui material, am avut în vedere că subiectul ar putea genera reacții adverse, iar unele ar avea darul de a întreține atmosfera de suspiciune asupra viitoarelor exploatări de gaz ale României. Subiectul rămâne deschis, numai bun de revenit asupra lui, atunci când vom avea informații suplimentare.
Redăm integral și comunicatul de presă transmis de către organizația Greenpeace România, în legătură cu problemele de pe platforma petrolieră:
Pericol pe o platformă OMV Petrom din Marea Neagră – Platforma 7 a OMV Petrom din Marea Neagră prezintă un grad ridicat de coroziune și uzură.
Fotografii furnizate de o sursă anonimă relevă că platforma s-ar afla într-o stare avansată de degradare, pilonii de rezistență fiind puternic avariați și prezentând crăpături și suprafețe corodate extinse.
„Fotografiile indică faptul că straturile de protecție au fost corodate și afectează grosimea peretelui structurii. Grosimea pereților pilonilor și a chesoanelor (structuri de fundație în ape adânci) sunt proiectate pentru a rezista la sarcinile dinamice generate de valuri, curenți și greutatea platformei. Dacă grosimea pereților este compromisă de coroziune, structurile ar putea reprezenta o amenințare de dezintegrare a platformei, cu consecința unui risc inerent pentru un dezastru ecologic și pentru integritatea siguranței muncii.” declară Surya Jaikaran, analist în energie la Greenpeace International cu un master în inginerie mecanică și 9 ani de experiență în mari companii de petrol și gaze.
„Cum poate OMV Petrom să implementeze în siguranță noua exploatare Neptun Deep în condițiile în care platformele lor existente arată așa? OMV spune că are cele mai înalte standarde de siguranță din industrie, dar subestimează și ignoră impactul negativ al unui potențial accident la această platformă. Cerem explicații imediate autorităților responsabile pentru avizarea și supravegherea acestei platforme, care reprezintă un pericol pentru siguranța personalului, a habitatelor și a speciilor din Marea Neagră și Delta Dunării” a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii, Greenpeace România.
Greenpeace România a trimis sesizări și adrese către Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore (ACROPO), Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Agenția pentru Protectia Mediului Constanța și Garda de Mediu Constanța, pentru a verifica la fața locului cum se conformează o astfel de platformă marină cu standardele de siguranță, având în vedere degradarea pronunțată, așa cum reiese din fotografii.
Greenpeace România a solicitat un punct de vedere și companiei OMV Petrom însă nu a primit un răspuns până la acest moment.
Organizația de mediu a lansat o petiție pentru protejarea Mării Negre și a contestat în instanță PUZ-ul dedicat proiectului Neptun Deep la începutul lunii februarie 2024. De asemenea, 76 de oameni de știință din Austria s-au alăturat eforturilor organizației de mediu și au cerut OMV oprirea proiectului Neptun Deep.
______________________
UPDATE:
Vineri, 1 martie, după publicarea prezentului articol și difuzarea materialului la Radio Constanța (ora 9.15), OMV Petrom ne-a transmis, într-un comunicat pe care îl redăm integral, punctul de vedere al companiei cu privire la problemele semnalate la una dintre platformele sale:
Activitățile noastre se derulează cu respectarea tuturor normelor de siguranță și a standardelor din domeniu, sănătatea și siguranța fiind prioritatea noastră.
Infrastructura și echipamentele sunt monitorizate continuu și se intervine în mod planificat sau ori de câte ori este nevoie. Starea structurală a platformelor offshore trece printr-un proces ciclic de certificare legală de către entități independente. Procesul este specific industriei şi include evaluări, inginerie și planuri de remediere.
Doar în ultimii 4 ani, compania a investit 150 milioane de euro pentru modernizarea instalațiilor offshore și va continua acest program și în anii următori.
Producția offshore reprezintă circa 24% din producția de gaze a OMV Petrom, iar compania face toate eforturile și investițiile necesare pentru a asigura siguranța și continuitatea operațiunilor.
În ceea ce privește aspectele semnalate la una dintre platformele noastre, menționăm că aici se derulează inspecția periodică și activități de mentenanță. Se estimează că lucrările aflate în curs vor fi finalizate în aprilie.
Redactor: Laurențiu Despina/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Greenpeace România
Autorităţile de control depistează doar 1% din totalul tăierilor ilegale de lemn care au loc în România, respectiv 200.000 mc din cele 20 de milioane mc lemn tăiat ilegal anual în ţară, arată cel de-al 10-lea raport al Greenpeace România.
Conform documentului Raportul Tăierilor Ilegale 2018, în topul eficienţei autorităţilor de control în combaterea fenomenului de tăieri ilegale în funcţie de cantităţile de lemn confiscate se află Poliţia – cu 55.393 mc, urmată de Garda Forestieră (30.415 mc) şi Jandarmeria (1.824 mc).
De asemenea, din cauza relaxării Legii Contravenţiilor, la jumătatea lui 2017, numărul mijloacelor de transport confiscate a scăzut cu 74%, în contextul în care volumul de lemn tăiat ilegal şi raportat de autorităţi a crescut.
„Din pricina faptului că SUMAL (Sistemul automat de Urmărire a Materialelor Lemnoase) nu mai foloseşte imagini satelitare, aplicaţia Inspectorul Pădurii funcţionează acum în stare de avarie, precum şi a lipsei de transparenţă a autorităţilor, apelurile cetăţenilor la 112 pentru a sesiza transporturi şi cazuri de tăieri ilegale au scăzut cu 52%. Cu toate acestea, eficienţa acestor apeluri se păstrează, în continuare 1 din 5 apeluri ajută la descoperirea unei infracţiuni silvice. Credibilitatea cetăţenilor în procesul de sesizare a tăierilor ilegale este foarte mare, la fel şi eficienţa acestora: Garda Forestieră a primit anul trecut 846 de sesizări de nereguli forestiere, din care o treime (312) au fost confirmate în teren”, se menţionează în rezultatele raportului Greenpeace România.
Potrivit sursei, care citează Ordonanţa de Urgenţă nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor Forestiere, în perioada 2008-2012, estimările oficiale indicau 8,8 milioane mc exploataţi ilegal. Totodată, datele statistice din Ciclul 2 al Inventarului Forestier Naţional (IFN), desfăşurat în perioada 2013-2018, indică 20 milioane mc care dispar fără acte din pădurile României.
Directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, susţinea, în data de 11 octombrie, că volumul de lemn care se taie ilegal din pădurile de stat administrate de Romsilva se ridică la cel mult 50.000 de metri cubi pe an, ceea ce reprezintă 0,01 metri cubi pe an şi pe hectar sau un fag cu un diametru de 8 centimetri.
Din cele 6,5 milioane de hectare de pădure câte există în evidenţa fondului forestier naţional în România, 3,113 milioane hectare se află în proprietatea publică a statului, fiind administrate de Romsilva.
Activiştii de mediu din cadrul organizaţiilor Greenpeace România, DeClic şi Agent Green au anunţat, la începutul lunii octombrie, organizarea Marşului pentru Păduri, în data de 3 noiembrie, pentru a atrage atenţia asupra distrugerii pădurilor din România, dar şi pentru a cere demisia ministrului Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş.
Pe lista revendicărilor solicitate de protestatari se află: monitorizarea prin satelit a pădurilor României, registrul electronic în depozitele de lemn, GPS obligatoriu pe toate mijloacele de transport al lemnului, camere de supraveghere în puncte cheie din reţeaua rutieră, la gatere şi la depozite de lemn.
De asemenea, în viziunea activiştilor de mediu, automatizarea controlului silvic poate elimina o mare parte din mecanismele corupţiei şi ar destructura reţele infracţionale care s-au infiltrat adânc în societatea românească.
La finele lunii septembrie, Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP) preciza, într-un comunicat de presă, că echipamentele noului Sistem Naţional Integrat de Urmărire a Trasabilităţii Materialelor Lemnoase – SUMAL au fost achiziţionate şi sunt în curs de instalare şi configurare, lansarea versiunii complete fiind preconizată pentru data de 30 iunie 2020.
Din anul 2007, Greenpeace este prezentă şi în România şi derulează campaniile ‘Schimbări climatice şi energie’ şi ‘Protecţia Pădurilor’.
Biroul Greenpeace din România face parte din Greenpeace Europa Centrală şi de Est, regiune coordonată de Greenpeace Austria. Pe plan local, organizaţia primeşte fonduri prin sistemul de donaţii online şi din redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit.
”Rainbow Warrior” a acostat astăzi, în Portul Constanţa – FOTO
Publicat de Doina Sirbu,
29 mai 2019, 10:12 / actualizat: 29 mai 2019, 12:25
Nava-fanion a organizației ecologiste Greenpeace, ”Rainbow Warrior”, a acostat astăzi, în Portul Constanţa, unde va rămâne cinci zile, timp în care va putea fi vizitată de oricine dorește. În această perioadă, vor avea loc mai multe evenimente, printre care și un concert. Constanța este prima oprire a navei Rainbow Warrior care va realiza un tur european de cinci luni, în care va promova soluțiile energetice curate și va solicita acțiuni decisive pentru protejarea climei din partea liderilor europeni. Coordonatorul campaniei ”Energie Regenerabilă Greenpeace România”, Marian Mândru, ne-a dat mai multe detalii despre această misiune a navei.
Marian Mândru – Vasul va fi deschis pentru toți vizitatorii, intrarea este evident gratuită! Noi așteptăm să viziteze vasul, să afle despre campaniile Greenpeace, să afle multe detalii tehnice extrem de interesante despre Rainbow Warrior.
Carmen Secuiu – Cine îi va îndruma pe vas?
Marian Mândru – Noi, echipa Greenpeace, o să avem o echipă mai mare și de voluntari din Constanța. Cei care sunt interesați să ne ajute în partea aceasta de ghidaj și pe parcursul evenimentelor care vor dura cinci zile, o să afle foarte multe povești interesante direct de la echipaj. Căpitanul vasului este un om legendar. A parcurs sute de mii de mile pe toate oceanele lumii. A fost implicat în multe scandaluri cu iz diplomatic pe oriunde a fost atunci când a promovat cauza Greenpeace.
Carmen Secuiu – Pentru care cauză Greenpeace vine acum în Portul Constanța?
Marian Mândru – În Portul Constanța începe un tur european prin care promovăm energia regenerabilă și tragem un semnal foarte important de alarmă că acești combustibili fosili, mai ales cărbunele, sunt extrem de poluatori și afectează grav clima planetei. E un tur de mai multe luni care începe la Constanța.
Carmen Secuiu – În ce porturi va mai ajunge nava?
Marian Mândru – În foarte multe țări. Pleacă din Constanța, apoi o să treacă prin Bulgaria, Grecia, Italia, Spania, va ajunge apoi în Polonia, Belgia. E foarte multă muncă în spatele unei astfel de campanii.
Carmen Secuiu – De ce a avut probleme căpitanul vasului pe mările și oceanele lumii?
Marian Mândru – Acest vas, Rainbow Warrior, este la a treia lui versiune. Primul vas a fost scufundat în Noua Zeelandă. Căpitan era tot Pete Wilcox, care vine acum. A fost scufundat de servicii secrete franceze. Era vorba de o campanie prin care statul francez făcea niște teste nucleare într-o insulă în apropierea Noii Zeelande. Vasul și pe-atunci făcea cam aceleași lucruri. Vasul era un foarte important promotor al principiilor Greenpeace, în dorința de a proteja planeta. Ne interesează foarte mult ca acest mesaj să ajungă la cât mai mulți oameni. Ne dorim să vină mulți oameni pe vas. Se vor opri în diverse puncte ale vasului, vom vorbi despre caracteristicile vasului și despre campanii ale Greenpeace, apoi, cu siguranță, vom pregăti și pe țărm expoziții, iar unele dintre lucruri o să fie surpriză.
Carmen Secuiu – Copiii de ce vor fi atrași?
Marian Mândru – Vor vedea și vor fi atrași de un vas de această dimensiune, un vas cu vele, un vas foarte avansat din punct de vedere tehnologic.
realizator interviu – Carmen Secuiu / redactor online – Liviu Predescu / foto – Radio Constanța
Rainbow Warrior vine în România pentru a atrage atenția asupra cauzelor schimbărilor climatice – FOTO
Foto: The Rainbow Warrior under sail off the coast of Queensland near Mackay and Hat Point Coal Terminal. The ship was on the Great Barrier Reef as UNESCO passed a decision to keep the Reef on a watching brief due to the impacts of industrialisation, agricultural run off and climate change. The tour also coincided with the 30th anniversary of the bombing of the Rainbow Warrior by the French government on the 10th of July 1985.
Rainbow Warrior, nava-fanion a Greenpeace, vine în România în perioada 29 mai – 2 iunie, pentru a semnala legătura dintre modul în care producem energie în prezent și modificarea climei planetei. Constanța e prima oprire dintr-un tur european de cinci luni, care promovează soluțiile energetice curate, solicită ambiții mai înalte și acțiuni decisive pentru protejarea climei din partea liderilor europeni.
Oamenii de știință au ajuns la un consens și au dat un nume fenomenelor meteorologice extreme care afectează planeta din ce în mai mult: schimbări climatice. Politicienii și sectorul de business trebuie să oprească orice sprijin pentru combustibilii fosili, principalii agresori ai climei, și să deschidă calea pentru energia regenerabilă. Viteza aplicării unor măsuri benefice climei trebuie să crească pentru a nu încălzi planeta cu mai mult de 1,5 grade Celsius. Altfel, schimbările vor fi catastrofale și iremediabile. Generația viitoare nu va mai avea un viitor!
Sosirea navei Rainbow Warrior în România este un mesaj extrem de puternic. Vasul călătorește pe oceanele și mările Terrei pentru proiecte științifice sau pentru a protesta împotriva marilor poluatori. Este o platformă de conectare a celor care cred că pot și vor să ajute planeta. Rainbow Warrior e și una dintre cele mai „verzi” nave din lume: folosește preponderent velele pentru deplasare, nu deversează deșeuri în mare, iar materialele folosite pentru construirea sa au fost alese doar din surse ce respectă normele etice ale Greenpeace.
Mesajul Rainbow Warrior pentru România: stop cărbune, folosiți energie curată!
România este încă tributară energiei pe cărbune. Deși are potențial major pentru folosirea energiei din surse regenerabile (soare, vânt), politicienii români au continuat să sprijine, chiar și cu prețul penalizării de către Comisia Europeană, producția pe cărbune, extrem de nocivă pentru mediu și sănătate. Europa merge în direcția decarbonării, astfel încât până în 2050 Uniunea să nu mai producă emisii care să afecteze clima.
”Ne dorim un plan curajos din partea statului român pentru reducerea utilizării combustibililor fosili. Mai multe țări membre ale UE au stabilit deja un traseu pentru eliminarea cărbunelui din sectorul energetic. România, din contră, sprijină acest sector foarte poluant pentru planetă și sănătatea oamenilor, permițând funcționarea termocentralelor care nu respectă normele europene. Termenul ferm solicitat de noi pentru închiderea producției de energie pe cărbune este 2030.”, declară Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.
Eliminarea cărbunelui din mixul energetic este o prioritate. Aceasta trebuie să înceapă cu un plan pentru închiderea treptată a minelor și termocentralelor pe cărbune, poluante și ineficiente, și cu stabilirea unor măsuri clare pentru a ajuta zonele dependente de această industrie în declin să migreze spre alte oportunități economice. De asemenea, este nevoie ca România să folosească cu adevărat potențialul de energie regenerabilă pe care îl are și să-și încurajeze cetățenii să devină producători de energie (prosumatori), prin crearea unui mediu favorabil pentru investiții.
Programul Rainbow Warrior în România
Vasul va fi ancorat în Constanța timp de 5 zile (29 mai – 2 iunie), perioadă în care vor fi organizate diferite evenimente la bord și în port, lângă navă.
Miercuri, 29 mai
12.30 – Conferință de presă pentru media națională și locală
17.00 – 20.15 – Turul navei Rainbow Warrior, acces liber pentru public
Joi, 30 mai
9.00 – 12.30 – Turul navei Rainbow Warrior, acces liber pentru public
12.30 – 16.00 – Eveniment pentru prosumatori (mici producători și consumatori de energie din surse regenerabile)
18.00 – 20.00 – concert MITICI și Toulouse Lautrec
Vineri, 31 mai
10.30 – 16.00 – Workshop pentru tineri referitor la legatura dintre modul în care producem energie și schimbările climatice
17.00 – 20.15 – Turul navei Rainbow Warrior, acces liber pentru public
Sâmbătă, 1 iunie
9.00 – 13.00 și 16.00 – 20.15 – Turul navei Rainbow Warrior, acces liber pentru public
Duminică, 2 iunie
9.00 – 13.00 – Turul navei Rainbow Warrior, acces liber pentru public
Pentru intervalele orare în care nava Rainbow Warrior se poate vizita de către publicul larg, un autobuz RATC va face traseul Poarta 1 (interiorul portului) – Cuibul Reginei, cu o frecvență de 15 minute, gratuit.
A new ROV (Underwater Remote Operated Vehicle) launched from the Rainbow Warrior off Kangaroo Island in the Great Australian Bight during the Making Oil History Rainbow Warrior Tour.
The new Rainbow Warrior sails past the Princess Amalia wind farm, 12 miles from the coast of IJmuiden. The park consists of 60 windmills which are able to supply 125,000 homes with clean energy. As the flagship’s maiden voyage continues from Hamburg to Amsterdam.
The new Rainbow Warrior sails past the Princess Amalia wind farm, 12 miles from the coast of IJmuiden. The park consists of 60 windmills which are able to supply 125,000 homes with clean energy. As the flagship’s maiden voyage continues from Hamburg to Amsterdam.
Dolphins swim alongside the Rainbow Warrior in the Cook Strait, New Zealand; very close to where Texan oil company Anadarko intends to begin prospecting later this year.
Dolphins swim alongside the Rainbow Warrior in the Cook Strait, New Zealand; very close to where Texan oil company Anadarko intends to begin prospecting later this year.
The Rainbow Warrior III sails through Puget Sound to its first port on a West Coast tour of the United States. The ship arrived from Vancouver, Canada, to Seattle, and later on to Portland and San Francisco, connecting people who care about the earth and kickstarting the next wave of change.
The Rainbow Warrior under sail off the coast of Queensland near Mackay and Hat Point Coal Terminal. The ship was on the Great Barrier Reef as UNESCO passed a decision to keep the Reef on a watching brief due to the impacts of industrialisation, agricultural run off and climate change. The tour also coincided with the 30th anniversary of the bombing of the Rainbow Warrior by the French government on the 10th of July 1985.
Nava-fanion a ONG Greenpeace, Rainbow Warrior va ajunge la sfârşitul lunii mai în Portul Constanţa, unde va rămâne timp de 5 zile. Vasul călătoreşte pe oceanele şi mările lumii pentru proiecte ştiinţifice sau pentru a protesta împotriva marilor poluatori.
Nava va porni apoi într-un turneu european de 5 luni pentru a promova şi în alte ţări căutarea unor soluţii energetice regenerabile şi renunţarea la combustibilii fosili, principalii agresori ai climei, precum cărbunele.
‚‚Rainbow Warrior, una dintre cele mai verzi nave din lume face parte din flota Greenpeace și ajunge în Constanța pe 29 mai. În mod tradițional călătorește cam pe toate mările și oceanele lumii pentru a atrage atenția unor probleme de mediu stringente și dă astfel startul unui tur european de cinci luni, cu mesaje specifice de a opta pentru energiile curate din surse regenerabile. România are un potențial uriaș de a produce energie din surse curate din soare și vânt și de a elimina treptat cărbunele’’, a declarat Carla Donciu, responsabil în comunicare al Greenpeace Romania.
Chimicale periculoase detectate în hainele multor companii de îmbrăcăminte sportivă
Publicat de ,
27 ianuarie 2016, 20:55
Un nou raport al Greenpeace Germania arată că mai multe chimicale periculoase pentru sănătatea oamenilor și a mediului înconjurător au fost găsite în produsele principalelor companii de îmbrăcăminte sport pentru exterior. În ciuda declarațiilor despre dezvoltare durabilă și dragoste pentru natură, companii ca The North Face, Patagonia, Mammut, Columbia și Haglofs continuă să folosească în producția hainelor impermeabile substanțe chimice perfluorinate și polifluorinate (PFC-uri), considerate a fi poluanți organici persistenți.
Greenpeace a testat 40 de produse cumpărate în 19 țări și regiuni diferite. Compuși PFC au fost găsiți nu numai în haine, dar și în pantofi, corturi, ghiozdane, funii și chiar și în saci de dormit. Doar în patru dintre produse nu s-au găsit compuși cu fluor. Deși majoritatea brandurilor testate susțin public că nu mai folosesc acești compuși chimici, o concentrație mare de PFC a fost găsită în 18 dintre produsele testate.
“Am detectat în unele dintre produsele The North Face și Mammut niveluri înalte de PFOA (acid perfluorooctanoic), un PFC care a fost corelat cu varii efecte asupra sănătății, printre care și cancerul. Această substanță este deja interzisă în Norvegia. Rezultate sunt dezamăgitoare pentru cei care desfășoară activități în natură și care-și doresc ca hainele lor să fie la fel de durabile și curate ca locurile pe care le explorează,” a spus Mirjam Kopp, șeful proiectului Detox Outdoor.
PFC este un compus chimic care nu există în natură și care, eliberat în mediul înconjurător, se degradează foarte încet și ajunge în lanțul trofic, făcând astfel ca poluarea să fie aproape ireversibilă. Concentrații de PFC au fost găsite în zone izolate ale planetei, în organismul unor mamifere precum delfinii, în ficatul urșilor polari și chiar în sângele uman.
În ultimii ani, multe din brandurile de acest fel au trecut de la PFC-urile cu catene lungi la PFC-uri cu catene scurte, susținând că sunt o alternativă mai bună dar recent peste 200 de cercetători din 38 de țări au semnat „Declarația Madrid” care recomandă evitarea folosirii PFC-urilor – chiar și cu catene scurte – în producția de bunuri pentru consumatori (incluzând aici și textilele).
Acesta este primul test de produs efectuat de Greenpeace, conceput împreună cu o comunitate de susținători și iubitori de activități în natură. Peste 30.000 de voturi au fost colectate pe http://detox-outdoor.org/, iar Greenpeace a trimis pentru testare în laborator primele 40 dintre produsele votate pe site.
GREENPEACE: Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă nu se justifică
Publicat de ,
22 octombrie 2015, 10:16
Activiştii Greenpeace România spun că realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă nu se justifică din punct de vedere al costurilor suportate de societatea românească şi nici al tendinţei de creştere a cererii de energie electrică.
Sprijinul public care ar urma să fie suportat de către consumatorii finali, în cazul realizării proiectului, s-ar putea ridica la 55 de miliarde de euro, pe durata celor 35 de ani de exploatare, conform unui studiu independent citat de Greenpeace, sumă care ar duce la majorarea facturilor consumatorilor casnici cu până la 18%.
Greenpeace România solicită guvernului o strategie energetică bazată pe dezvoltare durabilă şi pe distribuţie geografică a unităţilor de producţie, care să accelereze tranziţia către surse regenerabile de energie, se arată într-un comunicat de presă.
Pentru ca proiectul celor două reactoare să fie rentabil, guvernul ar trebui să scadă costul finanţării prin oferirea de garanţii pentru împrumuturi destinate construirii şi exploatării centralei. Garanţiile pentru împrumuturi trebuie să fie aprobate de Comisia Europeană, întrucât sunt considerate ajutoare de staţ care pot denatura piaţa de energie, mai spun ecologiştii Greenpeace.
Construcţia celor două reactoare adiţionale ar reprezinta, în opinia Greenpeace România, o decizie politică nefondată. În România, cererea de energie nu a mai crescut în ultimul timp, date fiind declinul industrial şi eficientizarea consumului de energie, iar justificarea noilor reactoare prin prognozarea unei cereri de energie în creştere este nerealistă.
Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România declară: „Lipsa aproape totală de flexibilitate a energiei nucleare ar face imposibilă exploatarea în condiţii de siguranţă a reactoarelor 3 şi 4 în absenţa unor soluţii care să compenseze acest caracter rigid. Prin natura lor, reactoarele funcţionează şi produc constant chiar şi când consumul ţării este la cote minime, de exemplu pe timp de noapte. Astfel, cele două reactoare adiţionale nu vor putea funcţiona în absenţa unui consumator dispecerizabil precum hidrocentrala cu pompaj de la Tarniţa. Acesta este rolul principal al proiectului de la Tarniţa şi, abia în plan secund, compensarea caracterului variabil al regenerabilelor – motivaţia oficială. Cele două proiecte – Cernavodă 3 şi 4 şi Tarniţa – nu se justifică decât împreună şi tot împreună vor alcătui o povară economică însemnată pentru societate”.
Agricultura ecologică poate oferi o producţie cu 30 la sută mai mare
Publicat de ,
17 octombrie 2015, 10:00
Agricultura ecologică poate oferi o producţie cu 30 la sută mai mare, faţă de cea convenţională şi este mai rezistentă la schimbările climatice şi la dăunători.
Sunt câteva avantaje pe care le-a prezentat organizaţia care militează pentru protecţia mediului, Greenpeace, ieri, de Ziua Internaţională a Alimentaţiei.
Producătorii locali trebuie sprijiniţi să obţină recolte fără îngrăşăminte şi pesticide chimice, care dăunează solului, apei şi sănătăţii, spune directorul Greenpeace România, Marina Barbălată.
Şi Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite recomandă, într-un raport, întoarcerea la un sistem mai durabil şi mai natural de producţie, bazat pe ferme mici, ca fiind singura cale de a hrăni populaţia planetei.
De Ziua Mondială a Alimentaţie, organizaţii şi oficialităţi din întreaga lume au mai atras atenţia şi asupra faptului că aproape o treime din hrana produsă la nivel mondial este aruncată la gunoi, în timp ce un miliard de oameni suferă de foame.
Vineri, 16 octombrie, de Ziua Mondială a Alimentaţiei, Greenpeace România promovează agricultura ecologică în cadrul unui eveniment inedit. Vor fi gătite produsele oferite de o serie de ferme ecologice de lângă Bucureşti.
Concomitent, Greenpeace lansează raportul „Cele 7 principii ale agriculturii ecologice”, despre nevoia unei schimbări în felul în care hrana este produsă şi consumată. De altfel, medicii atenţionează că alimentaţia nesănătoasă, de tip fast-food a dus la creşterea incidenţei bolilor cardiovasculare, a diabetului şi obezităţii.
Specialiştii ne îndeamnă să ne întoarcem la alimentaţia naturală şi la un stil de viaţă sănătos. de altfel, guvernanţii bulgari vor să introducă un impozit pe „alimentele dăunătoare”, considerate cauza principală a obezităţii.
Sunt incluse în această categorie produsele cu un conţinut mare de zahăr, sare sau grăsimi nesănătoase.
Excepţie vor face doar brânzeturile, acceptându-se ideea că beneficiile consumului sunt mai mari decât daunele provocate de cantitatea de sare. Vizate vor fi şi produsele de panificaţie şi de cofetărie, inclusiv cele neambalate, margarina sau băuturile cu cofeină.
Peste 80% din populația urbană a României consideră că schimbările climatice reprezintă o amenințare reală, arată un sondaj realizat de Ipsos la comanda Greenpeace România. De asemenea, 76% dintre respondenții români sunt îngrijorați de efectele schimbărilor climatice și pericolul pe care acestea îl reprezintă pentru România. Doar 34% din respondenți consideră că România este pregătită să se adapteze și să prevină efectele schimbărilor climatice.
