Autorităţile estimează că lipsa precipitaţiilor a afectat ireversibil culturi înfiinţate în primăvara acestui an, în special de porumb şi floarea-soarelui, iar suprafaţa calamitată, la nivel național ar fi de două milioane de hectare, cu pierderi cuprinse între 200 şi 230 de euro pe hectar.
Ieri a expirat termenul până la care fermierii au putut depune cereri de constatare a pagubelor produse de seceta din acest an, în vederea obţinerii de compensaţii.
Și în Dobrogea de sud, seceta a afectat porumbul și floarea-soarelui. În schimb, rezultate deosebite au fost obținute la culturile de orz și grâu, astfel că fermierii care au înființat culturi de cereale diversificate sunt mulțumiți.
Detalii despre acest subiect a aflat Nicu Ispas, din discuția cu inginerul agronom Adrian Bojin, fermier în localitatea constănțeană Cotu Văii:
Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a teritoriului agricol, arată prognoza de specialitate emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 28 februarie – 5 martie 2024.
Conţinutul de apă din sol va prezenta valori scăzute pe suprafeţe extinse din Moldova, local în nordul, centrul şi estul Munteniei, dar şi în sudul şi estul Transilvaniei, seceta pedologică fiind moderată.
„În general, temperaturile medii diurne din aer vor favoriza desfăşurarea proceselor de creştere şi dezvoltare la culturile de toamnă în majoritatea regiunilor agricole, iar în zonele nordice şi centrale, ritmurile vegetative vor evolua uşor mai lent. Totodată, în estul Transilvaniei şi nordul Moldovei, izolat se va înregistra repausul biologic. Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) semănate în epoca optimă vor înregistra formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%), iar culturile întârziate fenologic se vor afla la răsărire şi apariţia frunzei a treia (30-100%). Sub aspect fenologic, rapiţa va parcurge creşterea rozetei de frunze (6-11 frunze), pe toate suprafeţele cultivate. În general, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile efectuate tardiv”, spun agrometeorologii.
Speciile pomicole şi viticole îşi vor continua repausul biologic în cea mai mare parte a plantaţiilor. Local, pe terenurile cu expoziţie sudică, va fi posibilă declanşarea fazei de umflare a mugurilor de rod, în special la soiurile timpurii de sâmburoase. Ca urmare, lucrările agricole specifice (arături, fertilizări faziale, tăieri în vii şi livezi, etc.) se vor efectua pe ansamblu normal, în majoritatea zonelor de cultură.
ANM a evaluat şi condiţiile de iernare ale speciilor de toamnă, analizând indicele termic specific perioadei 1 decembrie 2023 – 26 februarie 2024, respectiv cuantumul temperaturilor minime negative din aer, ce caracterizează anotimpul rece prin asprimea iernii.
„O iarnă blândă (0-10 ‘unităţi de ger’) se înregistrează în Dobrogea, Banat, Crişana şi Maramureş, cea mai mare parte a Munteniei, Transilvaniei şi a Olteniei, local în estul, vestul, nordul şi sudul Moldovei. Local în nordul, estul, sudul şi centrul Moldovei, izolat, estul Transilvaniei, nord-vestul şi nordul Olteniei şi Munteniei se constată caracterul de iarnă normală (11-30 ‘unităţi de ger’). Local în sudul Transilvaniei şi estul Moldovei, se observă caracterul de iarnă aspră (31-50 ‘unităţi de ger’) şi foarte aspră (51-71 ‘unităţi de ger’) local în sud-estul şi estul Transilvaniei”, explică meteorologii ANM.
Specialiştii ANM au publicat şi indicele de împrimăvărare, care reprezintă potenţialul termic al perioadei de trecere de la anotimpul de iarnă la primăvară pentru culturile agricole aflate în vegetaţie, în intervalul 1 februarie-10 aprilie, şi însumează temperaturile medii pozitive ale aerului. La încheierea perioadei de vernalizare (iernare), pentru reintrarea în vegetaţie a culturilor agricole este necesar un cuantum de temperaturi medii pozitive care să determine reluarea proceselor de creştere şi dezvoltare.
„La această dată se înregistrează o împrimăvărare târzie (100-200 ‘unităţi de căldură’), pe suprafeţe agricole extinse din Maramureş, Transilvania şi Moldova, local în nordul, vestul şi centrul Munteniei, estul Crişanei, nordul Olteniei, estul, nord-estul şi centrul Dobrogei, izolat sud-estul Banatului, ceea ce semnifică faptul că plantele nu au acumulat resursele termice pozitive necesare reluării vegetaţiei. În cea mai mare parte a Banatului, Olteniei, Dobrogei, Munteniei şi Crişanei, local în sudul şi sud-estul Moldovei, izolat nord-vestul Transilvaniei, se semnalează o împrimăvărare moderată (201-250 ‘unităţi de căldură’)”, potrivit ANM.
Sub aspect termic, perioada se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod normal, pe suprafeţe agricole extinse ale ţării.
Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 3 – 16 grade Celsius, mai ridicate cu 1 – 10 grade Celsius în raport cu mediile climatologice, în toate zonele de cultură. Temperatura maximă a aerului va oscila între 9 şi 21 de grade Celsius, la scara întregii ţări, iar cea minimă se va încadra între -4 şi 11 grade în aproape toate regiunile.
Meteorologii prognozează pentru perioada menţionată ploi locale, însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului, în cea mai mare parte a ţării.
În doar o lună şi jumătate, de la 1 ianuarie şi până în 15 februarie, peste 440.000 de tone de grâu şi circa 300.000 de tone de porumb din Ucraina au fost plasate în regim vamal de tranzit în ţara noastră, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Vamală Română.
Cantităţile sunt enorme, în condiţiile în care, în 8 luni (din mai până în decembrie 2023), au traversat România 990.000 de tone de grâu şi 18.000 de tone de porumb.
Pe de altă parte, dacă anul trecut au fost importate aproximativ 100.000 de tone de grâu și porumb din Ucraina, inclusiv pentru însămânțare, de la începutul lui 2024, nu au fost făcute astfel de operațiuni.
Autoritatea Vamală Română a dat publicității un comunicat cu precizări referitoare la cantitățile de grâu și porumb din Ucraina, pe care îl redăm integral:
Referitor la informațiile apărute în mass-media privind punerea în liberă circulație pe teritoriul României a unor categorii de cereale (grâu și porumb) originare din Ucraina, Autoritatea Vamală Română precizează următoarele:
Începând cu data de 02 mai 2023 la nivelul României au fost instituite măsuri restrictive privind anumite produse originare din Ucraina după urmează:
– în perioada 02 mai – 05 iunie 2023, de interdicție la punerea în liberă circulație a grâului și porumbului, cu excepția executării contractelor semnate înainte de intrarea în vigoare a regulamentului (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/903 al Comisiei);
– în perioada 05 iunie – 15 septembrie 2023, de interdicție la punerea în liberă circulație a anumitor tipuri de grâu și porumb (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1100 al Comisiei);
– începând cu perioada 13 octombrie 2023 și până în prezent, de punere în liberă circulație a anumitor tipuri de grâu și porumb, doar pe baza unui acord emis de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (O.U.G. nr. 84/2023).
În conformitate cu datele deținute de Autoritatea Vamală Română referitoare la operațiunile vamale cu produse agricole (grâu și porumb), având ca țară de expediție Ucraina, precizăm că în perioada 02 mai – 31 decembrie 2023 pe teritoriul României au fost plasate în regim vamal de tranzit 988.152 tone de grâu și 18.286 tone de porumb, iar în perioada 1 ianuarie – 15 februarie 2024, 441.401 tone de grâu, respectiv 300.994 tone de porumb.
În privința importurilor, în perioada 02 mai – 31 decembrie 2023, au fost puse în liberă circulație 99.094 tone cereale (grâu, porumb – inclusiv pentru însămânțare), origine Ucraina, din care: 25.214 tone grâu și 71.132 tone porumb, cantități importate potrivit exceptărilor prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/903 al Comisiei.
În perioada 1 ianuarie – 15 februarie 2024 nu au fost efectuate operațiuni de punere în liberă circulație de grâu și porumb, de origine Ucraina, care fac obiectul restricțiilor stabilite prin O.U.G. nr. 84/2023, cu modificări și completări.
Autoritatea Vamală Română acordă permanent o atenție sporită traficului de mărfuri de la frontierele cu Ucraina, în același timp asigurând protecția cetățenilor și a pieței unice prin aplicarea dispozițiilor din legislația unională și națională care instituie măsuri netarifare (restricții și prohibiții) la importul și exportul mărfurilor.
Importurile de cereale din Ucraina şi Republica Moldova vor fi permise doar fermierilor şi procesatorilor români şi vor fi posibile doar pe bază de licenţă, a anunţat miercuri ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
”Protejăm producţia românească şi munca fermierilor români. Actul normativ este gata şi va fi aprobat de Guvernul României”, a scris ministrul Agriculturii pe pagina sa de Facebook.
Mecanismul de autorizare a operatorilor economici români pentru importul de grâu, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi rapiţă din Ucraina şi din Republica Moldova a fost publicat marţi în transparenţă decizională pe site-ul MADR.
Proiectul de act normativ prevede că pot fi autorizaţi pentru operaţiuni de import produse agricole din Ucraina sau Republica Moldova exclusiv operatorii economici români care desfăşoară activităţi în următoarele sectoare economice: fabricarea uleiurilor şi grăsimilor, fabricarea produselor de morărit, fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă şi creşterea animalelor.
Potrivit ministerului de resort, produsele agricole care pot face obiectul importului, în condiţiile actului normativ supus dezbaterii publice sunt: grâu, porumb, seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, chiar sfărâmate, şi seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate.
Potrivit proiectului, instituirea acestor măsuri de reglementare a importurilor de produse agricole ucrainene și moldovene a fost necesară având în vedere faptul că războiul din Ucraina a generat un impact major asupra operaţiunilor de transport maritim în porturile ucrainene de la Marea Neagră, de unde se efectuau aproximativ 90% din exporturile de cereale şi seminţe oleaginoase ale Ucrainei, context în care România a facilitat importul şi tranzitul la nivelul UE a 65% din produsele agricole de origine Ucraina.
Acestea, cumulat cu efectele indirecte, respectiv creşterea substanţială a preţurilor inputurilor, au dus la situaţia în care 45% dintre fermierii români să fie în imposibilitatea de a-şi achita datoriile pentru inputuri şi rate scadente în septembrie și octombrie 2023, din cauza preţurilor foarte mici încasate pe produse precum grâu, orz, rapiţă, floarea-soarelui şi porumb, prețuri care nu au acoperit costurile de producţie foarte mari.
La data de 27 iulie a.c., polițiști din cadrul Secției Regionale Poliție Transporturi Constanța au reținut, pentru 24 de ore, 2 bărbați bănuiți de comiterea infracțiunii de furt calificat.
Cei doi au fost prinși în flagrant, la data de 27 iulie a.c., la scurt timp după ce sustrăseseră cantitatea de 500 de kilograme de grâu.
În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că cerealele ar fi fost sustrase dintr-un tren de marfă aflat în triajul Palas, după ce persoanele bănuite ar fi rupt sigiliile vagoanelor. Astfel, aproximativ 10 de tone de grâu au curs pe terasamentul căii ferate, din care persoanele bănuite ar fi sustras 500 de kilograme de cereale.
Cantitatea de grâu rămasă pe terasamentul căii ferate a fost distrusă în urma ploilor, prejudiciul fiind de aproximativ 14.000 de lei.
La data de 27 iulie a.c., polițiști din cadrul Secției Regionale Poliție Transporturi Constanța, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, au efectuat o percheziție domiciliară la locuința uneia dintre persoanele bănuite, ocazie cu care a fost descoperită și ridicată o cantitate din bunurile sustrase, precum și suma de 350 de lei, provenită din vânzarea unei părți din cereale.
Persoanele bănuite au fost reținute, pentru 24 de ore, și încarcerate în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Constanța.
Ieri, magistrații au dispus măsura arestului preventiv pentru 30 de zile, față de una dintre persoane, și arestul la domiciliu, pentru 30 de zile, față de cea de-a doua – transmite IPJ Constanța.
Fermierii români care ar fi putut anul trecut să-și valorifice cerealele la recoltare, regretă acum că nu au vândut producția.
La această oră, preţul grâului şi al porumbului este cu 30% mai mic faţă de momentul recoltării. Un factor de nemulţumire al agricultorilor români este și aglomerarea infrastructurii de transport, din cauza fluxului mare de cereale din Ucraina.
Deşi era așteptată o creștere progresivă a preţului după recoltare, acest lucru nu s-a mai întâmplat datorită înființării coridorului de transport pentru recolta din Ucraina, iar această situație a coborât preţul cerealelor. Anul trecut în iulie, în portul Constanţa, grâul era 1,7 lei/kg iar acum este 1,25 lei/kg.
Ing. agronom Dumitru Bojin, fermier în localitatea constănțeană Cotu Văii, a declarat:
Producția s-a vândut la recoltare 50 % pe bază de contract făcut din iarnă și fiind aglomerație mare și nefiind mașini în timpul campaniei, prețul a scăzut. Am fost nevoiți să stocăm producția, și a scăzut până a ajuns acum la 1250 de lei pe tonă. Grâul e în magazie, așteptă un preț mai bun, poate mai bun, în jur 1500, dacă se poate.
Redactor – Nicu Ispas / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Producţia de grâu din acest an este cu 15% – 18% mai mică faţă de cea înregistrată în 2021, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a precizat că va prezenta săptămâna viitoare cifrele exacte.
„(Producţia de grâu) este mai mică decât anul trecut, între 15% şi maxim 18% (mai mică) faţă de anul trecut”, a afirmat Daea, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.
Ministrului Agriculturii a informat că recoltarea grâului a fost finalizată în toată ţara, urmând ca săptămâna viitoare să fie anunţate cifrele oficiale. El a menţionat că recolta de anul acesta asigură atât consumul intern, cât şi disponibilităţi pentru export.
Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene în sezonul 2021/22, care s-a închinat la data de 30 iunie, au urcat cu 6,8%, până la 27,47 milioane tone, de la 25,71 milioane tone în sezonul 2020/21, arată datele publicate de Comisia Europeană, transmite Reuters.
Cifrele furnizate de Executivul comunitar arată că Franţa a fost cel mai mare exportator de grâu moale din UE, cu o cantitate de 8,276 milioane de tone exportată în sezonul 2021/22, urmată de România, cu o cantitate de 6,388 milioane de tone.
De asemenea, datele Comisiei Europene arată că exporturile de porumb ale UE aproape s-au dublat, ajungând la 5,994 milioane de tone în sezonul 2021/22, de la 2,833 milioane de tone exportate în sezonul precedent. La acest capitol, România este lider incontestabil în UE în condiţiile în care a exportat 4,298 milioane de tone de porumb, adică peste 71% din totalul de 5,994 milioane de tone de porumb exportate de blocul comunitar în sezonul care tocmai s-a încheiat.
Porumbul este totuşi un produs pentru care UE este un net importator, în special pentru a-şi putea hrăni efectivele de animale. Importurile de porumb ale UE în sezonul 2021/22 s-au ridicat la 16,37 milioane tone, în creştere cu 7,6% de la 15,22 milioane tone în sezonul precedent. Jumătate din porumbul importat de UE în sezonul 2021/22 a venit din Ucraina.
În schimb, la orz exporturile Uniunii Europene au scăzut cu 6,1% în sezonul 2021/2022, până la 6,97 milioane de tone, de la 7,42 milioane de tone în sezonul 2020/21. Şi în acest caz, România a fost al doilea mare exportator de orz din UE, cu 1,735 milioane de tone exportate, fiind devansată tot de Franţa, cu 3,314 milioane de tone de orz exportate în sezonul 2021/2022.
Comisia Europeană subliniază că aceste date se bazează pe cifrele vamale furnizate de cele 27 de state membre UE şi este posibil să fie revizuite în săptămânile următoare.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţat, joi, că 34.647 de fermieri, care deţin 1,168 de milioane de hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut, au înregistrat pierderi din cauza secetei extreme, iar despăgubirile vor fi acordate producătorilor agricoli la începutul lunii septembrie.
„S-a finalizat sinteza rapoartelor operate de cei care au activat în comisiile pentru situaţii de urgenţă şi astăzi putem să avem o cifră oficială. Au fost afectaţi un număr de 34.647 de fermieri, suprafaţa afectată este de 1.168.000 hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. S-a definitivat la nivelul ministerului proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost pre-notificat la Comisia Europeană. Au fost luate în considerare prevederile orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier şi în zone rurale şi aşteptăm ca să fie prinse în rectificarea de buget şi să facem plăţile la începutul lunii septembrie”, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.
Potrivit sursei citate, cuantumul plăţilor la hectar stabilit pentru grâu este de 925 lei, la secară tot 925 de lei, triticale – 805 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, ovăz – 772 lei şi rapiţă – 1.002 lei. Oros a precizat că mai mult de 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu, iar cererile de solicitare se vor putea depune la APIA începând din 14 august.
„Cererile de solicitare către centrele APIA se depun începând din 14 august, iar plăţile se vor face prin APIA pentru că ei au o bază de date foarte bună, sunt cei mai obiectivi şi să nu greşim”, a mai spus ministrul Adrian Oros.
Suma totală alocată de la bugetul de stat pentru plata despăgubirilor este de 1,15 miliarde de lei.
Potrivit prognozei agrometeo emise de Administraţia Naţională de Meteorologie, pentru perioada 3-9 iulie, în cultura neirigată de porumb aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în Maramureş, Transilvania, Crişana şi Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, Banatului şi Moldovei, izolat în centrul şi sud-vestul Dobrogei.
Se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă) pe suprafeţe agricole extinse din Dobrogea, local în estul şi nord-estul Munteniei, izolat în sud-estul Moldovei şi nord-vestul Banatului.
Culturile de grâu și orz din județul Constanța sunt afectate de seceta izolat extremă, din Dobrogea. Lipsa apei din sol ar putea afecta semnificativ și culturile de porumb și floarea soarelui. Aflat ieri, în județul Constanța, ministrul Agiculturii, Petre Daea a declarat, pentru Radio Constanța, că soluția este punerea în funcțiune a sistemului de irigații. Lucrările de reabilitare şi modernizare a 56 de staţii de irigat din România, începute în urmă cu aproape trei ani, sunt realizate în proporţie de 70%, astfel încât 1,4 milioane de hectare de teren agricol sunt irigabile în momentul de faţă, a mai precizat ministrul Agriculturii în cadrul interviului realizat de Aura Mierluș.
Mulți dintre fermierii din Dobrogea susțin că din cauza secetei, culturile de orz și grâu sunt considerabil afectate și ar putea să fie afectate, inclusiv, culturile de floarea soarelui și porumb. Care este situația la nivelul județului Constanța?
Fenomenele acestea climatice sunt de o agresivitate nemaiîntâlnită în ultima perioadă de timp. Avem de a face cu seceta, aici, în zona de est a țării, prinzând o parte din cele două județe, Tulcea și Constanța și aici trebuie să intervenim, să punem în funcțiune sistemul de irigații, acolo unde el este posibil de racordat și de adus apa la plante. În alte părți avem exces de umiditate, cum se întâmplă în partea de vest a țării, unde am dat drumul la agregatele de pompare pentru a elimina excesul de umiditate de pe culturi și toate la un loc afectează fermierii. Am venit aici, în partea de est a țării, împins de interesul major pe care-l am și pe care-l are Guvernul, pentru a pune în funcțiune sistemul de irigații din România și pentru a vedea la fața locului obiectivele de investiții în această zonă, graficul de execuție și respectarea termenelor de punere în funcțiune știind că dăm banii pentru refacerea sistemului de irigații, ca soluție pentru a proteja fermierii și a aduce apa la plante atunci când e nevoie. Sunt culturi bine întreținute de fermieri, se vede că au lucrat tehnologic bine, iar acolo unde au avut posibilitatea să irige culturile arată foarte bine și câștigul poate fi în buzunarul fermierilor. M-am întâlnit cu fermieri care sunt mulțumiți la această dată pentru reușita lor. Sunt culturi care au un anumit randament la unitatea de suprafață și prin aceste randamente reușesc să-și recupereze cheltuielile și să le rămână banii pentru reluarea ciclului de producție. A început pregătirea lucrărilor pentru anul viitor. Suntem mereu atenți la aceste situații deosebite pe care le întâmpină fermierii și suntem tot timpul lângă ei pentru a le putea susține efortul, în așa fel încât să se bucure de rezultate și să aibă posibilitatea să-și continue activitatea într-un confort financiar.
Domnule Ministru, nu este cam târziu pentru punerea în funcțiune a sistemului de irigații?
Planul acesta național de irigații înseamnă refacerea sistemului de irigații care a fost paralizat de-a lungul vremii. De 30 de ani știm foarte bine ce s-a întâmplat cu sistemul de irigații, iar de doi ani, ca urmare a legilor pe care le-a dat Parlamentul și ca urmare a angajării guvernamentale, în Parlametul României alocându-se peste 11 miliarde de euro pentru refacerea sistemului de irigații. Astăzi, în România sunt peste 50 de șantiere de lucru, investiții de refacere a sistemului. Iată, la Sinoe, un sistem de irigații care este în plin proces de refacere, refacerea stației de pompare și a canalelor de aducțiune. În ce privește Programul Național de Îmbunătățiri Funciare, cu fermierii care s-au organizat în Asociații de Udători, își refac sistemul secundar cu bani de la Uniunea Europeană prin măsura 4.3. În sistemul acesta, Sinoe, care deservește aproape 60.000 de hectare, o parte din suprafață se află în județul Constanța, altă suprafață pe Tulcea. Suntem în grafic cu executarea lucrărilor, e obiectivul numărul unu al României în domeniul agriculturii.
Vor fi producții mai mici ca anul trecut?
La nivelul țării, situația climatică ne-a ajutat în ultima perioadă de timp și e mai mult bine decât rău.
Din cauza secetei, va scădea producția. Ar fi un motiv pentru creșterea prețului la pâine?
Sub nicio formă. Afectarea din cauza secetei este o afectare pe suprafețe restrânse, față de suprafața întregii țări.
Au soluții fermierii pentru a fi despăgubiți?
Sunt câteva forme de intervenție. Avem pentru această perioadă o serie întreagă de măsuri care sunt deschise și pe care fermierii le accesează. Asigurarea culturilor și atunci când fenemenele extreme apar, evident că intră și această compensare . De asemenea, prin intermediul statului, noi dăm chiar până la 70% în anumite condiții din prima de asigurare, apoi și în 2017 și în 2018. Am făcut și în 2019 documentație la Comisia Europeană pentru interpretarea corectă a situației din România, în așa fel încât sprijinul să vină la timp și să fie un ajutor efectiv pentru fermieri.
Statele membre ale Uniunii Europene au recoltat în 2017 o cantitate de 310 milioane de tone de cereale (inclusiv orez), aproximativ 12% din producţia globală, arată datele prezentate luni de Oficiul de Statistică al UE (Eurostat).
Este o creştere de 2,7% faţă de 2016, în pofida secetei care a afectat multe state membre din centrul şi sudul Europei şi a reducerii suprafeţelor cultivate cu 1,6 milioane de tone. Totuşi, producţia de cereale a UE rămâne sub nivelul record înregistrat în 2014, de 333 milioane de tone.
În UE, grâul comun şi grâul spelta (numit şi alac) au reprezentat 46% din totalul cerealelor recoltate în 2017, fiind urmate de porumbul boabe şi amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi (21%), orzul (19%), ovăzul, secara şi alte cereale (14%).
În privinţa producţiei de cereale în statele membre, pe primul loc se află Franţa, care a înregistrat în 2017 cea mai mare recoltă de grâu comun şi grâu spelta din UE (36,5 milioane de tone), de orz (12,1 milioane de tone), porumb boabe şi amestec de porumb boabe şi ştiuleţi (14,5 milioane de tone). Urmează Polonia, care a produs cea mai mare cantitate din UE de secară şi alte cereale (2,9 milioane de tone) şi de ovăz (1,5 milioane de tone).
La producţia de porumb boabe şi amestecul de porumb boabe şi ştiuleţi, primele locuri din UE sunt ocupate de Franţa (14,53 milioane de tone) şi România (14,32 milioane de tone).
În 2017, România a recoltat 27,13 milioane de tone de cereale, din care 10,01 milioane de tone grâu comun şi grâu spelta, 1,90 milioane de tone orz, 407.800 tone ovăz şi 28.160 tone de secară şi alte cereale.
În anul 2018, judeţul Constanţa este pe primul loc pe ţară la producţia de orz şi pe 5 la cea de grâu.
Pentru programul de tomate s-au înscris 135 de legumicultori, faţă de 58, anul trecut.
Dintre cei peste 1.200 de fermieri, crescători de ovine, peste 1.150 s-au înscris în programul de valorificare a lânei, în cadrul căruia primesc 1 leu pe kg peste suma tranzacţionată, după cum ne-a informat directorul Direcției Agricole Constanţa, Antonia Bruchental.
Se preconizează producţii bune şi la porumb. De altfel, fermierii nu au reclamat probleme majore. În prezent, direcţiile agricole din ţară şi Ministerul Agriculturii, lucrează la stabilirea strategiei privind politica agricolă comunitară, în perspectiva preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din ianuarie 2019.
Cea mai mare provocare o constituie stabilirea cadrului financiar 2021-2027.
Lucrările agricole specifice campaniei de primăvară se vor efectua, în general, în bune condiţii, iar rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile agricole, reiese din prognoza agrometeorologică valabilă pentru perioada 3 – 9 aprilie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Potrivit sursei citate, în intervalul analizat, va predomina o vreme mai caldă decât în mod obişnuit pe aproape întreg teritoriul agricol. Temperatura maximă a aerului se va situa între 10 şi 24 de grade Celsius, iar minima aerului va fi cuprinsă între -1 şi 12 grade Celsius, în toate zonele de cultură, izolat fiind condiţii de producere a brumei.
În acest context, regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 5 cm va prezenta valori cuprinse între 7 şi 12 grade Celsius, în general favorabile pregătirii patului germinativ în vederea însămânţării culturilor din prima urgenţă (lucernă, mazăre, borceag etc.), precum şi a speciilor de primăvară (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi cartof), îndeosebi în zonele de câmpie.
De asemenea, sunt prognozate precipitaţii predominant sub formă de ploi locale, izolat cu caracter de aversă, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, în aproape toate regiunile.
În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile agricole.
Din punct de vedere al stării de vegetaţie a culturilor agricole, prognoza de specialitate relevă că regimul termic din aer mai ridicat decât în mod obişnuit va determina reluarea treptată a proceselor de creştere şi dezvoltare la culturile de câmp şi speciile pomi-viticole pe majoritatea suprafeţelor agricole, cu excepţia depresiunilor din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei, unde procesele vegetative se vor desfăşura lent şi temporar.
Culturile de orz şi grâu de toamnă înfiinţate în perioada optimă îşi vor continua fazele de înfrunzire şi înfrăţire (20-100%), plantele având în medie 1-3 fraţi. Totodată, în semănăturile efectuate după 20 octombrie 2017 se va semnala răsărirea, formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%).
În Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, cultura de rapiţă va parcurge faza de dezvoltare a aparatului foliar, iar în majoritatea plantaţiilor, la speciile timpurii de sâmburoase, se va înregistra umflarea mugurilor de rod, în timp ce la seminţoase se va menţine stadiul de repaus biologic.
În cazul viţei-de-vie, local, se va putea declanşa faza de „plâns’ în aproape toată ţara, iar în zonele nordice şi centrale se va înregistra în continuare starea de repaus vegetativ.
Agrometeorologii menţionează că lucrările agricole specifice campaniei de primăvară (fertilizări, pregătirea patului germinativ, efectuarea însămânţărilor la culturile de primăvară, lucrări de întreţinere la pomii fructiferi şi viţa de vie etc.) se vor efectua, în general, în bune condiţii, acestea fiind sistate temporar doar în zilele cu precipitaţii.
Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achizițiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a primit mai puține oferte, și la un preț mai mare, la licitația pe care a organizat-o marți, traderii fiind reticenți să mai livreze grâu Egiptului după oprirea a două nave cu grâu din România și Franța pe motiv că ar conține semințe de mac, informează Reuters.
Potrivit surselor citate de Reuters, la licitația organizată marți, GASC a primit oferte de livrare de grâu în perioada 21-31 octombrie de la doar șase furnizori, în loc de 15 furnizori care în mod normal fac oferte pentru a livra grâu celui mai mare cumpărător mondial. În plus, un trader a dezvăluit că prețurile oferite la licitația de marți au inclus și o primă de risc cuprinsă între patru și 11 dolari pe tonă.
Procuratura din Egipt nu a luat încă o decizie cu privire la cele două nave cu grâu din România și Franța oprite în portul Safaga, dar se așteaptă ca acestea să fie eliberate după cernerea grâului. Cu toate acestea, furnizorii se tem că procedurile ar putea să se întindă pe mai multe luni.
Acest dosar este similar cu disputa de anul trecut când traderii au boicotat licitațiile organizate de GASC după introducere a unor cerințe conform cărora grâul importat trebuia să aibă un conținut zero de cornul secarei, standard pe care traderii îl consideră imposibil. În cele din urmă, autoritățile egiptene au renunțat la aceste cerințe.
„Există îngrijorări serioase cu privire la problema semințelor de mac care au dus la diminuarea numărului de ofertanți astăzi. Aceasta ar putea provoca întârzierea vaselor în porturi timp de mai multe săptămâni, până la o lună”, a declarat un trader european.
Cea mai mică ofertă formulată la licitația organizată marți de GASC a fost de 60.000 de tone de grâu din Rusia la un preț de 212,20 dolari pe tonă, inclusiv transport și navlu. Două firme au oferit grâu din România, ADM a oferit 60.000 de tone de grâu din România la un preț de 204,25 dolari pe tonă fără transport și navlu, iar Cofco a oferit și el 60.000 de tone de grâu din România la un preț de 204,99 dolari pe tonă fără transport și navlu.
Un trader din Cairo a precizat că prima de risc adăugată pentru grâul din Rusia este de aproximativ patru dolari pe tonă, în timp ce ofertele pentru grâul din Franța și România au adăugat o primă de risc de 10 respectiv 11 dolari pe tonă.
Rezultatele licitației organizate marți de GASC urmează să fie anunțate în cursul serii.
Producția de grâu a României a crescut în acest an cu 7% față de 2015, până la 8,413 milioane de tone, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar, în timp ce la rapiță s-a obținut o cantitate de 1,266 milioane de tone.
Depășirea pragului de patru tone de grâu la hectar este o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condițiile în care cele mai mari producții medii au fost obținute anul trecut, respectiv 3,84 tone la hectar, în 2011 — 3,68 tone la hectar, în 2014 — 3,58 tone la hectar și în 2008 — 3,40 tone la hectar.
România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producției cât și al suprafeței, cu o cantitate de 1,75 milioane de tone obținută de pe un milion de hectare, conform datelor Institutului Național de Statistică,
Regiunea Mării Negre a devenit o forță pe piața internațională a grâului, grație randamentelor ridicate, monedelor slabe și scăderii costurilor cu transportul. Regiunea Mării Negre a fost întotdeauna cel mai important furnizor de grâu pentru Orientul Mijlociu și Nordul Africii.
Scăderea bruscă a temepraturilor din ultimele zile şi lipsa unui strat de zăpadă care să asigure protecţie împotriva gerului ar putea afecta producţia agricolă din acest an.
În opinia preşedintelui Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, cele mai afectate vor fi culturile de rapiţă, orz şi grâu.
Laurenţiu Baciu: „La temperaturile scăzute din ultimele trei zile, care, în unele zone, au ajuns la minus 14 – minus 15, acolo unde terenurile au fost descoperite de zăpadă, culturile de rapiţă au avut de suferit. După rapiţă ar veni orzul, dar la temperaturi mult mai mari, care depăşesc de acuma minus 15 grade, şi grâul, când vom ajunge la o temperatură de minus 20 de grade. Culturile sunt neprotejate, am aşteptat, tot aşteptăm zăpada, nu degeaga tot spuneam că aşteptăm zăpada, pentru că ştiam ce se poate întâmpla dacă temperaturile scad”.
Publicat de Bogdan Comșa,
7 iunie 2015, 15:05 / actualizat: 7 iunie 2015, 19:34
Culturile de grâu şi porumb ar putea fi în pericol din cauza conţinutului scăzut de apă din sol, atrag atenţia specialiştii, care au întocmit prognoza agrometeorologică pentru primele două săptămâni ale acestei luni.
În Moldova, cea mai mare parte a Dobrogei, Crişana şi Banat, dar şi pe anumite suprafeţe din sud-estul Transilvaniei şi local în estul Olteniei, s-a instalat deja seceta.
Local, în sudul Dobrogei, rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite apropiate de cele normale, mai arată aceeaşi prognoză.
Din punct de vedere termic, până în 12 iunie vom avea vreme mai caldă decât în mod obişnuit la nivelul întregii ţări.
Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 14 şi 26 de grade Celsius.
Producţia de grâu de anul acesta depăşeşte 7 milioane de tone, iar acest lucru plasează România, pentru al doilea an consecutiv, pe primele locuri în rândul ţărilor din Europa – a declarat ministrul Agriculturii Daniel Constantin.
Şi la rapiţă este o producţie record, iar balanţa comercială în ce priveşte exporturile este pozitivă.
Daniel Constantin.
Însă, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România Laurenţiu Baciu, a atras atenţia că fermierii români suferă din cauza finanţării insuficiente şi a lipsei spaţiilor de depozitare.
Ivan Patzaichin s-a alăturat campaniei Ice Bucket Challenge, inițiate pentru bolnavii de scleroză multiplă din România.
Aflat la Rowmania Fest, Tulcea, Patzaichin a răspuns provocării într-un mod inedit: fiind mai în vârstă, i-a fost frică de gheață, aşa că a ales să-și toarne în cap o găleată cu grâu.
El a adăugat că are mulți porumbei şi îi face mare plăcere să-i hrănească cu grâu, invitându-i și pe alții, cărora le este frică de gheață, să-i urmeze exemplul.
La rândul său, Patzaichin a nominalizat trei persoane, printre care Liviu Dumitrescu și Victor Mihalachi, campioni mondiali la canoe dublu.
În acest context, regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 5 cm va prezenta valori cuprinse între 7 şi 12 grade Celsius, în general favorabile pregătirii patului germinativ în vederea însămânţării culturilor din prima urgenţă (lucernă, mazăre, borceag etc.), precum şi a speciilor de primăvară (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi cartof), îndeosebi în zonele de câmpie.
