Dialoguri la zi: O discuție despre gastronomie nutrițională cu dr. ing. Mihail Balaban
Dr. ing. Mihail Balaban, specialist în gastronomie nutrițională în dialog cu Liliana Moldoveanu.
Publicat de Daniel Țăndăreanu,
16 decembrie 2025, 14:02 / actualizat: 16 decembrie 2025, 18:17
Suntem în perioada iernii în care sistemul nostru imunitar are nevoie de întăriri și soluția cea mai apropiată este farfuria, sănătatea începe din farfurie.
Urmează și meniurile de Crăciun și de Anul Nou, bogate în grăsimi, carbohidrați, calorii.
Dialogul de astăzi are răspunsuri la întrebări precum: de unde să fie hrana noastră cât mai calitativă? De dulce sau de post? Și chiar în post ca alegere, ce produse ne hrănesc cu adevărat? Știm să citim etichetele? Unde pot fi capcane?
O discuție cu dr. ing. Mihail Balaban, specialist în gastronomie nutrițională, cu proiecte în școli și licee de educație nutrițională și istorie gastronomică, ateliere de educație nutrițională și degustare de produse, care să îi determine pe participanți să facă pe viitor, alegeri de calitate, în cunoștință de cauză.
De la peștele de apă dulce sau sărată, până la brânzeturi, plăcinte, deserturi sau vinuri, Dobrogea are propriul ei gust, născut din întâlnirea a numeroase culturi și tradiții.
Această moștenire culinară, adesea trecută cu vederea în promovarea turismului din zonă, este exact ceea ce Cezar Ioan și Cosmin Dragomir încearcă să readucă în atenția opiniei publice.
Jurnaliști specializați în gastronomie și vinuri, cei doi sunt inițiatorii platformei We Are Romania, You Are Welcome, un proiect independent și voluntar, ce își propune să exploreze România prin prisma patrimoniului ei cultural și culinar. Cei doi au fost prezenți weekend-ul trecut, la Tulcea, la Festivalul Scrumbii de Rusalii, prilej cu care Andreea Dorobăț a stat de vorbă cu ei despre ce înseamnă, de fapt, bucătăria dobrogeană.
Dobrogea are cu ce se lăuda, dar cum transformăm această bogăție într-o poveste care să cucerească inimile turiștilor? Vă invităm la o discuție despre gust, identitate și curajul de a fi autentic, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Povești din Dobrogea”.
AUDIO | Adrian Siea lansează albumul „Constanța și împrejurimi”, o colecție de peste 350 de imagini și povești vizuale dedicate orașului tomitan și Dobrogei
Duminică, 10 mai, la Cazinoul din Constanța, Adrian Siea își lansează cartea „Constanța și împrejurimi”, un volum de colecție rezultat...
Marea Neagră, gazdă minunată pentru căluți de mare, calcani, delfini, rândunici de mare și crabi. Imagini inedite cu această bogăție marină, surprinse de cunoscutul scafandru constănțean Pascale Roibu
Căluți de mare, delicați și timizi, calcani, rândunici de mare, meduze, crabi, dar și delfini sunt prietenii subacvatici pe care turiștii i-ar...
Cea de-a II-a ediție a evenimentului intitulat ”Gastronomia multietnică dobrogeană” se va desfășura sâmbătă 14 iunie începând cu ora 11.00, în curtea Gospodăriei Tradiționale „Suvenir din Dobrogea” din localitatea tulceană Vișina, comuna Jurilovca.
Manifestarea este realizată în colaborare cu Muzeul de Artă Populară Constanța și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța.
Acest eveniment va celebra diversitatea gastronomică a comunităților etnice ce conviețuiesc de secole, în bună înțelegere, pe străvechiul tărâm dintre Dunăre și Mare.
Mai multe detalii despre această manifestare de cultură tradițională a aflat Nicu Ispas, din discuția cu Bianca Folescu, administratorul Gospodăriei Tradiționale „Suvenir din Dobrogea”:
TULCEA: Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară – 7 luni de impact cultural, educațional și comunitar în Delta Dunării
Peste 18.000 de vizitatori, din țară și străinătate, au participat la vizite și tururi ghidate ale Turnului-Observator, spațiul din muzeu dedicat memoriei și performanțelor lui Ivan Patzaichin.
Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară (MIP-CIC) marchează șapte luni de activitate intensă, consolidându-și rolul de catalizator pentru dezvoltarea comunităților din Delta Dunării.
De la inaugurarea sa, în luna mai 2024, muzeul a atras peste 18.000 de vizitatori, găzduind o diversitate de evenimente care îmbină tradițiile locale, educația, inovația și sustenabilitatea pentru a genera un impact semnificativ în regiune.
Realizările au fost posibile datorită sprijinului generos oferit de Banca Comercială Română (BCR) și al celorlalți parteneri și colaboratori ai Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23.
În contextul direcțiilor strategice ale noului spațiu cultural din Mila 23, implicarea esențială a BCR în succesul MIP-CIC se reflectă atât prin contribuția financiară semnificativă la construirea muzeului și a spațiilor dedicate centrului de inovare comunitară, cât și prin sprijinul acordat programelor educative.
Dintre realizările muzeului – centru de inovare în primele 7 luni de la inaugurare:
Vizitatori și evenimente culturale: Peste 30 de evenimente culturale, educative, spectacole, proiecții și expoziții organizate în spațiile MIP-CIC au atras un public divers de peste 3.000 participanți, iar peste 18.000 de vizitatori, din țară și străinătate, au participat la vizite și tururi ghidate ale Turnului-Observator, spațiul din muzeu dedicat memoriei și performanțelor lui Ivan Patzaichin, cu acces la conținut multimedia care îi prezintă parcursul marelui campion.
Ateliere educative pentru copii: Au fost concepute activități de educație pentru patrimoniu și de noi competențe pentru a sprijini copiii și tinerii din Delta Dunării în dobândirea unor abilități esențiale pentru viață, îmbinând educația non-formală cu elemente de cultură locală și noile tehnologii.
Prin inițiative precum cursurile de educație financiară „Școala de bani” (BCR), explorarea programării și roboticii cu SuperCoders (Fundația Orange), atelierele interactive de muzică tradițională prin harmoșcă sau experiențele interactive de învățare prin joc, centrul deschide noi perspective pentru tinerii Deltei.
Proiecte pentru comunități: Activitățile propuse comunităților locale la MIP-CIC au inclus inițiative inovative care conectează patrimoniul cu elemente contemporane, precum competiția Bibaniada de fete, ajunsă la a patra ediție, care îmbină măiestria femeilor din Deltă în pescuit cu cea în pregătirea preparatelor tradiționale din pește, sau spectacolul ansamblului lipovenesc al muzeului, ce reunește trei generații într-un efort de revitalizare a tradițiilor prin muzică și dansuri reinterpretate.
Punctele de Gastronomie Locală promovează preparatele și produsele tradiționale, sprijinind turismul cultural sustenabil, iar atelierele de custodie comunitară transformă femeile din Delta Dunării în „țesătoare de oportunități”, conectând moștenirea locală cu soluții de dezvoltare durabilă.
Inițiativele creează un model sinergic ce consolidează identitatea, stimulează mândria locală și generează un progres durabil, în timp ce atelierele organizate cu Fundația Orange la Orange Digital Center, găzduit de MIP-CIC, sprijină adulții în dobândirea abilităților necesare pentru a naviga cu încredere și eficiență în era digitală.
Stimularea turismului lent: Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară a promovat în 2024 turismul lent în Deltă prin organizarea celei de-a cincea ediții a Caravanei Apele Unite ale României, care a inaugurat oficial traseul pe apă „Delta lui Ivan”, omologat de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD).
Cei peste 120 de participanți la tura de vâslit au utilizat ghidajul oferit de aplicația mobilă „Delta lui Ivan”, lansată odată cu inaugurarea MIP-CIC ca interfață digitală pentru opțiuni de navigare pe trasee de turism lent în Deltă și de vizitare a muzeului dedicat memoriei lui Ivan Patzaichin.
Aplicația urmează să integreze în 2025 noi obiective și rute de ecoturism, turism lent și cultural pentru a le oferi turiștilor opțiuni de experiențe turistice complete și diverse, cu impact minim asupra mediului.
Rezidențe de creație: MIP-CIC promovează arta, creativitatea și interdisciplinaritatea prin programe dedicate cercetătorilor și creatorilor, locali și vizitatori, găzduind rezidențe care valorifică patrimoniul și peisajul unic local.
Expoziția „Oameni și Delte” semnată de Dragoș Lumpan, rezidențele de creație ca „AfterLand” (cercetare vizuală) și „Vocea Deltei” (producție muzicală), concertele susținute de URMA și Zagăn pe scena din grădina MIP au transformat spațiul muzeului într-un laborator de idei, unde arta contemporană, muzica, fotografia și cercetarea s-au întâlnit cu tradițiile și natura din Deltă.
Platformă de promovare: MIP-CIC se afirmă ca un hub al dialogului cultural, găzduind vizite ale unor personalități de seamă, artiști și grupuri diverse de vizitatori.
De la Dame Joanna Lumley, care a descoperit Delta prin lentila diversității culturale și naturale, la Charley Ottley, sau echipa Fundației Mihai Eminescu Trust, fiecare întâlnire a adus o nouă dimensiune de validare și inspirație pentru misiunea MIP-CIC.
Vizite ghidate dedicate creatorilor de conținut care promovează turismul lent și schimburi educative între comunități, precum școlile Mila 23 – Piscu – Țigănești, au consolidat rolul muzeului de promovare a patrimoniului local în contexte naționale și internaționale.
Colaborări: În primele șapte luni de activitate, Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară a consolidat colaborări care îi reflectă misiunea de a sprijini comunitatea locală și de a conecta patrimoniul Deltei Dunării cu inițiative de anvergură națională și internațională: contribuția la expoziția „Un altfel de Tezaur” organizată de BNR și COSR, prezența echipei muzeului la Paris cu ocazia Jocurilor Olimpice 2024 pentru avanpremiera internațională a documentarului artistic co-produs de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și TVR, „IVAN – Omul cu rădăcini în ape”. Semnat de Ana Preda, filmul a fost prezentat în peste 10 orașe din țară și europene, inclusiv la Mila 23, de Noaptea Muzeelor la Sate.
În colaborare cu elevi și cu echipa Școala de la Piscu, a fost creat un fronton unic al Centrului de inovare comunitară reprezentând grafic specii rare de păsări și pești din Deltă. Echipa muzeului a participat la festivalul ASTRA Multicultural de la Sibiu, și alături de Orange România, la demararea proiectului „Connect Danube Delta”, o inițiativă majoră de dezvoltare durabilă a Deltei prin noi tehnologii.
Distincții: MIP-CIC a fost onorat cu distincții care îi probează valorile fundamentale ale sustenabilității, creativității și angajamentului comunitar. Printre acestea se numără emisiunea filatelică „Muzeul Ivan Patzaichin – Mila 23” lansată de Romfilatelia, titlul de prim ambasador New European Bauhaus în România acordat de Ministerul Culturii, distincția Zero Waste pentru sustenabilitate, precum și revalidarea premiului Europa Nostra pentru educație și patrimoniu. Inaugurarea sub patronajul UNESCO a consolidat statutul muzeului ca model de excelență în revitalizarea patrimoniului cultural și natural.
În 2025, echipa muzeului plănuiește să extindă activitățile asociate direcțiilor pe care le urmărește: promovarea educației pentru patrimoniu prin utilizarea noilor tehnologii; stimularea ecoturismului, a turismului cultural și lent; sprijinirea dezvoltării durabile a comunităților locale prin valorificarea resurselor și a elementelor de patrimoniu și organizarea rezidențelor de creație în inima Deltei.
Inaugurat în mai 2024, Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară onorează moștenirea legendarului campion Ivan Patzaichin și promovează cultura, educația pentru sustenabilitate și inovația în Delta Dunării. Informații detaliate despre activitatea MIP-CIC sunt disponibile aici: https://muzeu.ivanpatzaichin.ro/.
Echipa Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, care gestionează muzeul, le mulțumește tuturor partenerilor, colaboratorilor și prietenilor care au contribuit la ridicarea și la punerea în funcțiune a noului spațiu cultural din Mila 23, Delta Dunării.
Evenimentele culturale, artistice și educative organizate la MIP-CIC în 2024 au fost sprijinite de: Banca Comercială Română (BCR), Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, Romanian – American Foundation, Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), Fundația Orange prin Orange Digital Center.
Construcția muzeului a fost finanțată de Uniunea Europeană și Guvernul României prin POPAM 2014-2020. Inaugurarea a avut loc sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.
Sursă și foto: Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23
Fiecare fel de mâncare, indiferent de bucătăria din care provine, are aromele sale! Dar când preparatul iese din mâinile pricepute ale lui Barbosu, însoțit de o poveste plină de umor, succesul vine garantat!
Ovidiu Țigănuș, alias Bărbosu, cunoscut vlogger culinar, a poposit și în studioul Radio Constanța. Este stabilit la Londra, unde a lucrat ca șofer, constructor, fotograf, dar și-a atins potențialul maxim canalizând pe rețelele sociale marea sa pasiune pentru arta culinară.
Un interviu de vacanță cu Bărbosu, într-un dialog relaxat cu Daniel Sîrbu:
Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Pagina de Facebook Bărbosu
Turiştii români şi străini pot descoperi, începând de miercuri, noi destinaţii de călătorie în ţara noastră, cu ajutorul platformei locale multimedia România Atractivă, care include 12 rute tematice care străbat întreaga ţară, cu 275 de obiective de vizitat şi care, până în 2026, vor fi semnalizate inclusiv prin infrastructură rutieră specifică.
Coordonat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Programul România Atractivă, cu o valoare de peste 36 de milioane de lei, are 211 beneficiari direcţi (custozii obiectivelor culturale de vizitat), iar beneficiari principali ai programului devin turiştii români şi străini, informează iniţiatorii, într-un comunicat.
Programul este parte a Componentei 11 – Turism şi Cultură, Investiţia 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, Jalonul 332 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Castele, cetăţi sau conace, sate cu arhitectură tradiţională, biserici fortificate sau de lemn, mănăstiri incluse în patrimoniul UNESCO, limesul dunărean şi cel al provinciei Dacia care fac parte din cea mai complexă şi mai lungă porţiune de frontieră a Imperiului Roman de pe teritoriul Europei continentale, alături de peisajul cultural din Delta Dunării sau gastronomia locală – sunt doar o parte dintre tematicile pe care au fost dezvoltate primele itinerarii de turism cultural ale României.
Prin platforma multimedia România Atractivă, informaţia ajunge online la utilizator prin website-ul www.romania-atractiva.ro şi prin aplicaţia mobilă de travel, disponibilă gratuit atât pentru smartphone-urile cu sistem de operare iOS, cât şi Android (se poate descărca de accesând: https://romaniaatractiva.app.link/download).
Pentru program a fost dezvoltată în premieră o bibliotecă digitală, disponibilă în mai multe limbi de circulaţie internaţională, în care este prezentată istoria fiecărui obiectiv cultural.
În platformă sunt introduse cele 275 de obiective turistice, iar materialele lor de prezentare au fost traduse în engleză, franceză, rromani şi o parte din ele în germană şi maghiară.
Cumulat au fost produse peste 5.800 de materiale, la care se adaugă 98 de planuri de revitalizare pentru obiective turistice, dezvoltarea platformei multimedia (website şi aplicaţie mobilă), documentare şi realizare de conţinut foto, video, text, audio în limba română, engleză, franceză, rromani, dar şi în germană şi maghiară, realizarea raportului de cartografiere şi implementarea infrastructurii rutiere (peste 8.000 de semnalizări pe o suprafaţă de peste 55.000 de kilometri pătraţi), alături de promovarea prin campanii de marketing şi relaţii publice.
Iubitorii preparatelor tradiționale din pește și fructe de mare se vor putea delecta cu produse pregătite de bucătari renumiți, în cadrul Festivalului Tradițiilor și Gastronomiei Pescărești.
Evenimentul se va desfășura în perioada 15 – 18 iunie, în parcarea Pavilionului Expozițional din Mamaia.
“Un festival al peștelui, fructelor de mare, vinurilor și tradițiilor dobrogene. Venim cu crame dobrogene, venim cu cherhanale, venim cu maeştri bucătari și cu locațiile lor în care peștele se pregătește în fața clientului. Învățăm constănțeanul și turistul care vine la malul Mării Negre în România să deguste preparate din pește, însoțite de vin, bineînțeles cu vinuri dobrogene. Va fi, de asemenea, muzică, distracție, zone de animație pentru copii”, spune Corina Martin, președintele de onoare al Asociației Patronale Resto.
Festivalul începe pe 15 iunie iar deschiderea o va face Ansamblul Profesionist “Brâulețul”, alături de care vor cânta Ion Ghițulescu, Ionuț și Doinița Dolănescu, după care urmează Elena Gheorghe alături de band-ul său. Vineri vor fi prezente toate ansamblurile județului Constanța, reprezentative ale etniilor conlocuitoare, după care Mircea Cazan, Nikolas Papadopoulos, Viorica Macovei și Valentin Zamfira vor încheia această seară.
Sâmbătă, pe scenă se va afla “Căluțul de Mare” cu o piesă de teatru dedicată copiilor, după care urmează Ansamblul Folcloric „Româncuța”, Ionuţ Galani și Ansamblu “Asteria”, Taraful “Lătărețu”, Stelu Enache și Ovidiu Lipan Țăndărică și seara se încheie cu Taraful “Cleante”.
Adriana Lucaciu şi Răzvan Voiculescu și-au lansat, ieri, la Jurilovca, ultimul volum al trilogiei ”Bucătăria hoinară”, intitulat ”Bucătăria hoinară se gătește de plecare”, satul tulcean fiind primul din România care organizează un asemenea eveniment.
‘Ne-am zis că un borş de peşte, o plimbare cu vela pe lac, o plimbare în zona arheologică a satului Jurilovca pot aduce plusvaloare zonei. Oamenii care poate vin din Bucureşti vor vedea mai mult decât lansarea unui album, vor vedea frumuseţea locurilor‘, a declarat pentru AGERPRES Răzvan Voiculescu.
Lansarea albumului a inclus şi o vizită la cetatea Argamum din apropierea satului, degustări de preparate tradiţionale, plimbări cu caiacele şi cu lotca cu parus, proiecţia filmului care însoţeşte albumul şi un spectacol susţinut de ansamblul folcloric din localitate.
În ceea ce priveşte bucătăriile tradiţionale, Răzvan Voiculescu a apreciat că sunt tot mai puţine.
‘E din ce în ce mai greu să le găseşti (bucătării tradiţionale, n.red.). Lumea se modernizează, vrea să trăiască mai comod, ceea ce este absolut normal. Nu mai vrei să stai cu pământ pe jos, vrei gresie. Din păcate, gresia e neagră şi lucioasă. Cuptorul a fost înlocuit de o butelie, ceea ce evident e mult mai simplu. Nu mai trebuie să găseşti atâtea lemn, nu mai trebuie să dai foc. Până şi oalele sunt chinezeşti de multe ori. Adică, da, sunt ieftine, e uşor să le întreţii, nu-ţi pare rău după ele, dacă s-a întâmplat ceva cu ele. Consider că aceste trei albume o să fie un fel de vestigii peste alte 30-40 de ani, când sigur nu se va mai găsi niciuna‘, a mai afirmat Răzvan Voiculescu.
***
În anii `80, artistul fotograf Răzvan Voiculescu părăsea România, pentru Suedia și Danemarca, unde avea să învețe ce este fermitatea, seriozitatea, democrația. Sufletește însă, nu a părăsit niciodată România și, după ce a revenit în țară, a realizat 15 albume de fotografie despre locuri fascinante din toate zonele etnografice.
Pentru realizarea unui album, călătorește 20.000 de kilometri, timp de doi ani, iar o ședință foto poate dura 5-6 ore. Răzvan Voiculescu este creator de poveste. Fiecare album are o hartă și oricine poate călători în locurile pe care el le fotografiază. Dobrogea a descoperit-o în anul 2003, mergând cu motocicleta. A revenit aici pentru a descoperi bucătării hoinare, oameni, locuri, emoție. După volumele „Bucătăria hoinară” și „Bucătăria hoinară se întoarce”, recent, a lansat și la Constanța cel de-al treilea volum despre gastronomie, intitulat „Bucătăria hoinară se gătește de plecare”.
Festival du Bonheur revine la Constanţa în perioada 14 – 17 iulie, evenimentul desfăşurându-se în parcul Teatrului Naţional de Operă şi Balet ‘Oleg Danovski’, a informat, marţi, municipalitatea.
Timp de 4 zile, cele mai bune foodtruck-uri din România se adună pentru a oferi o paradă a savorilor, vizitatorii putându-se delecta cu o gamă largă de preparate.
Potrivit Primăriei Constanţa, festivalul nu este doar unul gastronomic, constănţenii, dar şi turiştii putându-se bucura de o amenajare specială, cu zone de relaxare, spaţii dedicate activităţilor pentru copii şi de muzică de cea mai bună calitate.
‘Experienţa culturală se va îmbina cu cea culinară. Şi în acest sfârşit de săptămână, veţi putea trăi momente de relaxare şi bucurie alături de talentaţii solişti vocali şi artişti lirici constănţeni în cadrul Stagiunii estivale 2022. Vineri, 15 iulie, de la ora 20:30, sunteţi invitaţi la concertul ‘Marea şi Muzica’. Sâmbătă, 16 iulie şi duminică, 17 iulie, de la ora 20:30, spectacolul ‘Reverie Estivală Muzicală’ revine pe scena special amenajată în faţa teatrului. Program: joi, 14 iulie, între orele 16:00-23:00; vineri, 15 iulie, duminică, 17 iulie, între orele 12:00-23:00. Intrarea este liberă’, a anunţat administraţia locală.
În condiţiile în care evenimentele sunt organizate în parcul din faţa Teatrului Naţional de Operă şi Balet ‘Oleg Danovski’, municipalitatea atenţionează vizitatorii să protejeze ‘zona de spaţiu verde’.
Pasionaţii de gastronomie sunt invitaţi la un curs de specialitate la Năvodari. Un chef bucătar va explica pe îndelete procedee noi pentru a obţine preparate deosebite din peşte.
Deoarece din ce în ce mai multă lume ţine la sănătate şi la siluetă, un nutriţionist profesionist le va explica celor prezenţi cum să combine ingredientele şi condimentele. Evenimentul va avea loc mâine, începând cu ora 11.00, la Piaţa de Peşte din Năvodari.
După o muncă de trei ani a fost editat „Albumul literar gastornomic tătăresc” semnat de prof. Leila Kerim Wilson. Albumul cuprinde reţete de mâncăruri tradiţionale tătăreşti specifice Dobrogei.
Gastronomia tătărească este prezentată în limba română, tradusă în limba engleză şi inserată cu expresii din literatura orală tătară. Aşa cum scrie autoarea în prefaţa cărţii, „… necesitatea editării albumului gastronomic este ca, generaţiile viitoare să ducă mai departe tradiţiile, hărnicia şi măiestria la bucătărie a tătăroaicelor dobrogene, dar să şi consolideze prietenia străveche de pe aceste meleaguri cu oporul român.”
Reţetele culinare prezentate în album sunt culese din familia autoarei (mama, bunica, mătuşi etc). Fiecare reţetă are o poveste, poveştile sunt relatate întrun mod atractiv menite să stărnească curiozitatea cititorului încă din primele rânduri.
Gastronomia, folosită în sens restrâns ca artă a gătitului ocupă un loc important în cultura tătarilor crimeeni, ea fiind strâns legată de modul şi mediul de viaţă. Aruncând o privire asupra bucătăriei tătăreşti din cuprinsul volumului am putea face următoarea clasificare a mâncărurilor: ciorbe, mâncăruri scăzute, produse de patiserie şi dulciurile. Dintre mâncărurile scăzute trebuie să ne oprim asupra câtorva dintre ele care sunt specifice bucătăriei tătăreşti, dar şi unor anumite evenimente. Fasolea cu carne, sarmalele din foi de viţă sau varză,musaca, pilaf etc. Fasolea boabe, scăzută se serveşte imediat după ciorbă la mesele de acasă de la nunţi şi la mesele de pomenire a morţilor. Ea este însoţită de friptură de oaie, vită sau pasăre, precum şi o salată de crudităţi sau murături. Imediat după fasole vin sarmalele de preferat din foi de viţă, dacă nu din foi de varză murată. În timpul verii sau toamna ele pot fi înlocuite cu ardei umpluţi. Pilaful care nu trebuie să lipsească de la ospăţul de nuntă de acasă şi de la anumite mese de comemorare a morţilor, se serveşte întotdeauna cu ceva dulce de băut, de obicei compot de fructe. Partea cea mai consistentă a bucătăriei o constituie preparatele de patiserie: şuberek(plăcintă cu carne), dort kesken(plăcintă cu brânză), ulkum (gogoşi) scovergi, katlama, köbete, geantĭk, sarbırma, etc.
Dintre acestea mă voi opri asupra celor care se pregătesc cu prilejul unor anumite evenimente. Köbete-ul este o plăcintă foarte des preparată, având diferite feluri de preparare dar şi aspect variat, în funcţie de tehnica preparării şi de ingredientele folosite. Actualmente, din spirit practic, gospodinele pregătesc köbete-ul în formă de triunghi, format din straturi de foi, cu umplutură de carne tocată şi orez. Mamele şi bunicile noastre pregăteau katlanışıklı köbete(plăcintă cu multe foi), dar nu foarte frecvent, ci numai cu anumite ocazii: loksa cıyın (masa ieşirii din lehuzie), la misafir canı-ca invitat în compania unor musafiri de seamă. Katlamaua este un alt produs care se face numai ocazional, cu prilejul nunţii. Partea băiatului, atunci când trimite cadourile de logodnă la familia fetei, trimite şi katlamaua-din care trebuie să guste toate domnişoarele candidate la măritiş. Katlamaua este de fapt un produs dulce, un desert format din mai multe foi foarte subţiri aşezate unle peste altele. Foile sunt îndoite astfel, încât să formeze un pătrat. Sunt prăjite în ulei foarte încins sau băgate la cuptor cu mult ulei. În mijlocul pătratului se pune zahăr şi katlamaua tăiată în două este oferită fetelor pentru a se putea mărita.
Este de menţionat faptul că gospodinele tătare au păstrat şi transmis reţetele de la bunici. Cei care au degustat preparate din bucataria tatara s-au declarat încântaţi de combinaţiile interesante de alimente, de gustul bogat, precum şi de ospitalitate. Tătarii îşi servesc musafirii cu ce au mai bun. De pe masă nu lipsesc: apetisantele şuberec-uri, delicioasele baclavale şi băutura preparată din iaurt „ayran”, delicioasă şi foarte bună în zilele toride de vară.
Leila Kerim Wilson este născută în Constanţa, a urmat Liceul „M.Eminescu” şi este licenţiată a Facultăţii de Geografie Engleză a Universităţii Bucureşti, și este profesor de limba engleză la o şcoală gimnazială din Constanţa. Împreună cu tatăl său renumitul scriitor, gazetar şi realizator de programe în limba turcă la Radio România Bucureşti, Altay Kerim au scris „Dicţionarul Tătar-Turc-Român”, apărut la Editura Kriterion în anul 1996.
Lansarea „Albumului literar gastornomic tătăresc” este programată pentru 10 martie 2017, la Biblioteca Judeţeană din Constanţa, constituind în acelaşi timp un dar pentru toate doamnele indiferent de etnie.
Primăria şi Consiliul local Cumpăna organizează, sâmbătă şi duminică, pe stadionul din cadrul Complexului Sportiv ”Victoria” Cumpăna, între orele 10.00 – 20.00, a XIII-a ediţie a Festivalului ”Rodul Pământului – Zilele Recoltei la Cumpăna”, eveniment dedicat pământului, gastronomiei, bogăției etnografice și folclorice.
Oaspeţi vor fi producătorii agricoli şi gospodinele din Cumpăna, dar şi gospodari din ţară veniţi să-şi prezinte hărnicia şi priceperea în bucătărie şi la lucrul câmpului.
În cadrul evenimentului vor avea loc parada portului popular, ateliere de gastronomie aplicată, prezentarea de reţete inedite, dar şi realizarea celei mai mari plăcinte dobrogene.
Standurile cu produse tradiţionale şi materiale de prezentare turistică şi populară, alături de expoziţiile de animale şi păsări, vor transpune publicul în obiceiurile tuturor zonelor etnografice ale ţării.
Pe stadionul din localitate vor avea loc spectacole de muzică şi dansuri folclorice, concursuri, premieri ale celor mai buni gospodari din Cumpăna şi multe alte surprize. Totodată, vizitatorii îşi vor putea aproviziona cămările cu legume şi fructe de toamnă, comercializate la preţ de producător.
Cele două zile dedicate cinstirii pământului şi gospodarilor vor debuta sâmbătă, 26 septembrie 2015, cu parada portului popular românesc şi se vor încheia duminică, 27 septembrie, cu un foc de artificii.
Publicat de Liliana Fustanela,
24 mai 2015, 02:18 / actualizat: 24 mai 2015, 9:08
Convieţuire interetnică pe plaiuri dobrogene”,un autentic moment de sărbătoare în Cumpăna!
Sub un frumos soare dobrogean reprezentanți ai minorităților din peste 20 de localităţi ale judeţelor Constanţa și Tulcea (Măcin, Tulcea, Sarighiol de deal, Independenţa, Mihail Kogălniceanu, Cogealac, Tuzla, Lumina, Agigea, Topraisar, Babadag, Tătaru, Amzacea, Beidaud, Cobadin, Ovidiu, Valea Dacilor, Ciocârlia şi Cumpăna), dar şi din Bucureşti au intrat în Hora prieteniei, la Cumpăna.
Primăria şi Consiliul Local al comunei Cumpăna, în parteneriat cu Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România şi cu Uniunea Democrată a Turcilor din România, au organizat, sâmbătă, 23 mai 2015, evenimentul intitulat: „Convieţuire interetnică pe plaiuri dobrogene”. Radio Constanţa a fost partener media al evenimentului.
La deschidere au participat, Gelil Eserghep – Preşedintele U.D.T.T.M.R., Amet Aledin – Subsecretar de stat – Departamentul pentru relaţii interetnice din Guvernul României, subprefectul Mustafa Levent Accoium, Fedbi Osman, preşedinte al U.D.T.R. , deputatul U.D.T.R. Iusein Ibram, peşedintele U.T.T.M.R. – filiala Bucureşti – Gafar Metchiure, directorul Casei de pensii Constanţa – Cristina Samoilă, Elena Frâncu, cetăţean de onoare al comunei, reprezentanţi ai Consulatului Republicii Populare Chineze la Constanţa, preşedinţi ai asociaţiilor şi organizaţiilor “Viitorul Romilor” şi “Speranţă şi Adevăr”,Charlotte Kuhlbrandt, cercetător la Londra pentru sănătatea publică şi a comunităţilor de rromi.
Manifestarea a continuat cu “Concursul de artă culinară tradiţională”, în cadrul căruia au fost prezentate, jurizate şi degustate bucate tradiţionale, specifice fiecărei comunităţi, dintre care amintim: kîrde, kuurma, plăcintă dobrogeană, sarmale în foi de varză şi de viţă,sarmale din pește în foi de varză, tochitură dobrogeană, şuberec, cobete, geantîc, tatli ceorec, revani,miel la cocă, musaca, iufca, humus,Tort Fanta,Naut Emer,smochine umplute cu nuci, baclavale şi sarailii.
Iată și premiile:
– secțiunea Bucătărie : mențiune – Comunitatea musulmană din Murfatlar, premiul al III-lea, Comunitatea aromână din Cumpăna, premiul al II-lea reprezentantele UDTMR, filiala București, premiul I – Comunitatea aromânilor din Cogealac ,pentru miel la cocă.
-secțiunea patiserie -cofetărie: mențiune -UDTMR Cobadin,premiul al III-lea -Comunitatea aromânilor din Mihail Kogălniceanu,premiul al II-lea -UDTMR Tulcea și premiul I -UDTMR Cumpăna.
Au evoluat pe scena amenajată pe Stadionul Complexului Sportiv „Victoria” din Cumpăna: Ansamblul de dansuri turcești”Mini Kardelen”din Cumpăna, Ansamblul Folcloric ”Boboceii și Mugurașii”din Cumpăna, Școala de Balet ”Nicolae Spirescu din Cumpăna, Ansamblul Aromân ”Dor ”din Sarighiol de deal, Ansamblul de dansuri : ”Di vâr chiro” din Cogealac, Ansamblul de dansuri: ”Mini Kanara” din Ovidiu, Ansamblurile de dansuri: ”Astras” și ”Elpis” din Constanța, Ansamblul de dansuri: ”Mini Canlar” din comuna Cobadin, Ansamblul de dansuri: ”Vanghilismo”din comuna Mihail Kogălniceanu, Ansamblul Folcloric:”Altițe dobrogene”din Cogealac, Ansamblul de dansuri: ”Multietnic Techir” din Techirghiol, Grupul LPS Nicolae Rotaru, Trupa de dans All in One Dance din Constanța și Ansamblul de dansuri”Ildîzlar” din comuna Mihail Kogălniceanu.
După spectacol, în același loc a urmat: Concursul de lupte tradiţionale tătăreşti – KUREŞ .
Kureș – reprezintă luptele tradiționale tătărești, câștigătorii primind premii ce constau în berbeci. Conform tradiției, învingătorii trebuie să ridice premiul în spate și să danseze așa, pe muzică tradițională.
Luptele Kureș sunt un sport al bărbăției, dârzeniei și totodată cea mai curată întrecere în care nu există lovituri și nu ai voie să ții adversarul decât de un brâu înfășurat în jurul mijlocului.
Kureș este un gen de lupte înrudit cu Artele marțiale, precum Judo sau Sumo. Regulile sale sunt simple: Arbitrul de ring după ce îi leagă bine pe ambii luptători cu o centură specială în jurul brâului, fluieră începutul luptei.
Oponenții se prind cu ambele mâini de centura adversarului și încearcă să-l trântească pe celălalt pe spate. Este permisă orice mișcare cu o singură condiție, aceea că nici unul dintre luptători să nu scape din mână centura adversarului.
Luptătorii sunt organizaţi după categorii, iar arbitrii aleşi au datoria să amintească regulamentul de desfăşurare a kureşului, apoi se pregătesc premiile pentru cei care vor câştiga finala: berbecul, steagul, îmbrăcăminte, prosoape, basmale, broderii specifice.
Învingătorul primeşte în dar un berbec pe care îl joacă în faţa spectatorilor, ridicându-l deasupra capului, dovedindu-şi astfel puterea şi calităţile de pehlivan.
Delta Dunării şi alte trei zone turistice din România vor fi promovate prin intermediul gastronomiei, într-un nou serial de televiziune.
Intitulată „Aventuri cu mâncare şi vin, în România”, seria de şase documentare va avea premiera pe 23 mai, de la ora 20.00, la postul Travel Channel.
În noua serie, vedeta de televiziune din Marea Britanie Jenny Powell şi expertul în vinuri francez Olivier Magny prezintă mici producători care lucrează încă după metode tradiţionale, vizitează târguri de produse autohtone, podgorii şi ferme, şi mănâncă în cele mai bune restaurante din ţară.
Periplul lor culinar cuprinde Maramureşul, Transilvania, Capitala, ajungând pe ţărmul Mării Negre şi în Delta Dunării.
Spre deosebire de campania „Wild Carpathia” de promovare a României la Travel Channel, prin intermediul unor celebrităţi precum prinţul Charles, principesa Margareta şi Ivan Patzaichin, cea de acum pune accentul pe oameni obişnuiţi şi locuri inedite.
