Fregatele „Regele Ferdinand” și Regina Maria”, 91 de ani de tradiție militară navală românească

Publicat de Doina Sirbu, 7 septembrie 2021, 12:31

Echipajele fregatelor „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” aniversează marți, 7 septembrie, 91 de ani de la intrarea în serviciul Forțelor Navale Române a distrugătoarelor românești care au purtat, în perioada 1930-1961, numele celor doi regi sub sceptrul cărora s-a înfăptuit Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Tradiția distrugătoarelor a fost reluată odată cu intrarea în serviciu, la data de 9 septembrie 2004, a fregatei „Regele Ferdinand” și, la data de 21 aprilie 2005, a fregatei „Regina Maria”.

Fregata „Regele Ferdinand”, cu numărul de bordaj F-221, este prima navă militară achiziționată de România după anul 1990. La data de 1 mai 2004, personalul selecționat şi pregătit pentru ocuparea posturilorde la fregata „Regele Ferdinand” a fost numit în funcții, iar în perioada iulie-noiembrie 2004 echipajul complet al navei s-a reunit în portul Portsmouth, Marea Britanie, pentru luarea în primire a navei şipentru desfășurarea pregătirii centralizate sub coordonarea echipelor de instructori și evaluatori britanici.

La data de 9 septembrie 2004, președintele României a acordatpavilionul navei, într-un cadru festiv, organizat în portul britanic Portsmouth, ocazie cu care fregateii s-au acordat numele de „Regele Ferdinand”şi numărul de bordaj F 221, în prezența unor înalte oficialități române și britanice. Nava a părăsit portul Portsmouth la data de 26 noiembrie 2004şi a acostat în portul Constanța la data de 10 decembrie 2004, fiind escortată la intrarea în port de două elicoptere şide nave de luptă.

În anul 2005,fregata 221 a fost prima navă militară a României care a participat la Operația NATO (art.5) „Active Endeavour”, din Marea Mediterana, operație la care a mai luat parte în anii 2007, 2008, 2010. În anul 2011, fregata „Regele Ferdinand” a participat la Operația NATO „Unified Protector” de impunere a embargoului armelor împotriva Libiei, aceasta fiind prima misiune reală de luptă de după cel de-Al Doilea Război Mondial, executată de militarii din Forțele Navale Române. În timpul desfășurării misiunii, echipajul fregatei 221 a salvat aproximativ 150 de persoane aflate în dificultate la bordul unei ambarcațiuni civile, care era în derivă, în Marea Mediterană, la aproximativ 100 de mile marine de țărmul libian.

În anul 2012, echipajul fregatei „Regele Ferdinand” a marcat o nouă filă importantă în evoluția Forțelor Navale Române, prin participarea la Operația UE „Atalanta” de luptă împotriva pirateriei navale, în Oceanul Indian. Fregata 221 a fost prima navă militară a României care a tranzitat Canalul Suez și Ecuatorul și carea desfășurat misiuni în Emisfera Sudică. Nava a făcut parte din grupările navale permanente ale NATO, în anii 2015, 2017, 2018 și 2019, a participat la Operația NATO „Sea Guardian” din Marea Mediterană, în anii 2017, 2018 și 2019, precum și la numeroase exerciții internaționale și naționale. De asemenea, echipajul fregatei „Regele Ferdinand” a desfășurat numeroase acțiuni de diplomație navală, în porturile în care nava a făcut escale, precum Haifa (Israel), Alexandria (Egipt), Dar-es-Salaam (Tanzania), Victoria (Insulele Seychelles) și altele.

Fregata „Regina Maria”, cu numărul de bordaj F-222, a intrat în serviciul Forțelor Navale Române în anul 2005. În luna august 2004, a fost constituit primul echipaj al navei, iar în perioada martie-iulie 2005 acesta a fost dislocat în baza navală „Nelson” din portul britanic Portsmouth, în vederea executării pregătirii centralizate și luării în primire a navei.

La data de 16 aprilie 2005, a fost semnat acordul de recepție a navei de către Comisia de Acceptanță, iar la data de 21 aprilie 2005 a avut loc, în Portsmouth, Marea Britanie, ceremonialul de acordare a pavilionului navei. În luna iulie 2005, fregata„Regina Maria” a părăsit baza navală britanică și a luat cap-compas portul Constanța, unde a ajuns la data de 25 iulie 2005, prilej cu care a fost organizată o ceremonie de primire, la care au participat președintele României și numeroase oficialități.

Din anul 2006, fregata „Regina Maria” a participat la numeroase exerciții, misiuni și operații, precum Operația NATO„Active Endeavour”, în anii 2006, 2009, 2011 și 2013, Operația „Sea Guardian”, în anii 2021 și 2021, grupări navale permanente ale NATO, în anii 2016, 2020 și 2021, „Breeze”, în anii 2014, 2016, 2020 și 2021, „SeaBreeze”, în anii 2016,2020 și 2021.

În prezent, nava face parte din pachetul de forțe navale pus la dispoziția Alianței Nord-Atlantice de țara noastră, iar echipajul fregatei „Regina Maria” consemnează o nouă premieră pentru evoluția Forțele Navale Române, prin asigurarea conducerii Operației NATO „Sea Guardian” din Marea Mediterană, la care fregata F-222 participă în luna septembrie a acestui an.

****

La data de 7 septembrie 1930, au intrat în serviciul Marinei Regale Române distrugătoarele „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria”, care au fost construite, în perioada 1927 – 1930, în Șantierele Navale „CTT &Pattison” din Italia. Împreună cu distrugătoarele „Mărăști” și „Mărășești”, noile distrugătoare „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” alcătuiau Escadrila de Distrugătoare, care era cunoscută drept „careul de ași” al Marinei Regale Române, navele având inscripționate pe bordaj asul de cupă – Regele Ferdinand, asul de pică – Regina Maria, asul de treflă – Mărășești și asul de caro – Mărăști.

Misiunile celor patru distrugătoare erau de apărare a litoralului românesc, de asigurare a protecției transporturilor de trupe şi de materiale, de protecție a navelor care executau minări în zonele de litoral ale țârii noastre şi în zone din Nordul Mării Negre. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, în perioada 22 iunie 1941 – 23 august 1944, navele Escadrilei de Distrugătoare au executat 71 de misiuni de luptă în Marea Neagră și au parcurs peste 22.700 de mile marine, o distanță mai mare decât lungimea Ecuatorului. Dintre cele mai importante misiuni de luptă executate, menționăm bătălia navală din zona Constanța-Tuzla, care a avut loc la data de 26 iunie 1941, împotriva crucișătoarelor sovietice „Moskva” şi „Harkov”, în timpul căreia crucișătorul „Moskva” a fost scufundat, iar „Harkov” a fost avariat, lovirea unui submarin inamic în zona Şabla și scufundarea unui submarin inamic în zona Burgas, în luna decembrie 1941, precum și participarea la cea mai mare operațiune navală din Marea Neagră, cunoscută sub denumirea de „Operațiunea 60.000”, pentru evacuarea forțelor române din Crimeea, în perioada 5 aprilie – 14 mai 1944.

După schimbarea de alianță a României produsă la data de 23 august 1944 și încheierea armistițiului cu Uniunea Sovietică, a avut loc cea mai mare dramă a Marinei Militare Române. La data de 29 august 1944, comandantul Forței Navale Maritime Române şi al teritoriului Dobrogea, contraamiralul Horia Macellariu, a primit un ultimatum din partea sovieticilor pentru a preda toată flota românească de război şi auxiliară. La data de 30 august 1944, în portul Constanța au intrat primele unități navale sovietice, iar la data de 5 septembrie 1944 militarii sovietici înarmați au debarcat echipajele române de la bordul navelor militare și au sechestrat ofițerii și maiștrii militari în Gara Maritimă din Constanța. În timpul acestor acte de violență, comandantul Escadrilei de Distrugătoare, căpitan-comandorul Alexandru Dumbravă, s-a sinucis, iar ofițerul de gardă al distrugătorului „Regina Maria”, căpitanul Nicolae Tudor, a fost rănit prin împunsături de baionetă. Cele patru distrugătoare, împreună cu alte nave ale Marinei Române, având la bord echipaje sovietice, au părăsit portul Constanța la data de 12 octombrie 1944, fiind considerate captură de război.

În anul 1951, distrugătoarele „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” au fost restituite României de guvernul sovietic și au format Divizionul de Distrugătoare, împreună cu distrugătoarele „Mărăști” și „Mărășești”, care fuseseră returnate anterior guvernului român. Cele patru distrugătoare românești au rămas în serviciu până în luna aprilie 1961, când au fost scoase din uz și au fost tăiate, împreună cu alte nave ale Marinei Militare Române.

Foto – Forțele Navale Române

Șantierul Naval Constanța așteaptă decizia instanței privind construirea a patru corvete și repararea celor două fregate cumpărate din Marea Britanie

Publicat de Doina Sirbu, 29 ianuarie 2020, 09:34

De la conducerea Asociației Constructorilor Navaliști am aflat că anul 2020 nu este bogat în comenzi pentru șantierele navale românești. Astăzi aflăm despre situația șantierului din Constanța, care așteaptă decizia instanței privind construirea a patru corvete și repararea celor două fregate cumpărate din Marea Britanie.

Directorul Radu Rusen speră ca și sectorul de reparații să se revigoreze în al doilea trimestru al acestui an.

Este acoperit anul 2020 de contracte?

Radu Rusen – Anul 2020 este acoperit, atât în activitatea de construcții noi, unde avem două nave noi în construcții, una din ele urmând a fi livrată în trimestrul III al acestui an, cât și în activitatea de reparații, unde ne așteptăm ca activitatea să fie destul de susținută în următoarele trei trimestre ale anului.

Pentru anii următori, aveți contracte, aveți negocieri?

Radu Rusen – Șantierul Naval Constanța, fiind într-o asociere cu firma franceză Naval Group, a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru construcția a celor patru corvete pentru Marina Militară și modernizarea a două fregate, licitație care momentan este contestată. În funcție de evoluția acestei contestații, și a negocierilor cu reprezentanții Ministerului Apărării, vom decide dacă activitatea pentru următorii ani de construcții, se va focaliza pe nave militare sau, în situația în care aceste negocieri vor eșua, ne vom reorienta către zona navelor comerciale.

Undeva pe 7 februarie se va decide în instanță!

Radu Rusen – Sunt, de fapt, mai multe dosare în paralel. Pe 7 este doar unul dintre ele, dar sunt și alte dosare suspendate până la rezolvarea acestui dosar.

Șantierele navale s-au confruntat în ultimii ani cu lipsa forței de muncă. În afară de cei aproximativ 100 de vietnamezi pe care îi aveți în șantier, ați mai apelat la forță de muncă din afara granițelor?

Radu Rusen – Am apelat în ideea de a menține un număr constant al acestei forțe de muncă. Contractele de muncă a unora dintre ei expiră în acest an, iar o mare parte dintre ei și-au exprimat dorința de a le prelungi, alții vor să se întoarcă la familii. Vom lua în considerare și suplimentarea pentru a menține același număr constant de personal străin.

Realizator – Cristina Iliuță / Redactor online – Doina Sîrbu / Foto –

Forțele Navale se pregătesc pentru achiziția a trei noi fregate

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 19 octombrie 2018, 18:11

Este gata concepţia pentru achiziţionarea în viitor a încă trei fregate pentru Forţele Navale care vor fi construite în şantiere româneşti.

Navele de luptă se vor alătura în viitor celor patru corvete multifuncţionale a căror achiziţie a intrat în linie dreaptă şi celor două fregate de tip T-22 ce vor fi modernizate.

Jurnalistul RRA Radu Dobrițoiu a stat de vorbă, în exclusivitate, cu ministrul Apărării Naționale despre aceste posibile achiziţii.

„Avem în rezervă sau pe masa de lucru şi alte câteva programe majore de înzestrare pe care intenţionăm să le propunem CSAT-ului şi Parlamentului României spre aprobare. Mă gândesc, de pildă, pentru că tot am zis că trebuie să întărim prezenţa navală, mă gândesc, de pildă, la încă trei fregate. Am discutat deja la Statul Major al Forţelor Navale şi concepţia este gata. Încă trei fregate, repet, pe care să le construim în România, pe modelul pe care intenţionăm să facem corvetele multifuncţionale. Vreau să vă asigur că n-am uitat niciun moment de programul pentru submarin, cele trei submarine pe care Forţele Navale şi le-ar dori ca înzestrare, şi aici copnceptul este aproape gata, deci vom putea prezenta CSAT-ului şi parlamentului şi acest program major de achiziţii. Motivul pentru care încă n-am putut să ieşim cu ele, a fost desigur încadrarea în buget. Vreau să spun că avem sumele deja angajate pentru următorii ani, aproape în totalitate, dar vom căuta posibilitaţi printr-o gestionare mai judicioasă, poate, a acestor 2%, astfel încât să putem genera şi celelalte programe majore de înzestrare“, a declarat ministrul Apărării Naționale, în exclusivitate, pentru Radio România Actualități.

Mihai Fifor: Săptămâna viitoare aprobăm HG pentru achiziţionarea sistemului de lansare de rachete anti-navă

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 16 august 2018, 18:33

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a declarat la festivităţile dedicate Zilei Marinei Române, de la Constanța, că săptămâna viitoare  va fi aprobat în ședința de guvern proiectul de act normativ privind achiziţionarea sistemului de lansatoare mobile de rachete anti-navă.

Ministrul Mihai Fifor a reiterat faptul că Guvernul României continuă politica de înzestrare a forţelor armate, în conformitate cu angajamentele asumate faţă de aliaţi.

„Pentru al doilea an consecutiv în 2018 Parlamentul şi Guvernul au aprobat alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare şi aşa cum am mai afirmat şi în alte rânduri, anul 2018 – Anul Centenar – va fi unul de referinţă pentru Marina Militară Română. Suntem în plin proces de selecţie a câştigătorului programului de achiziţie pentru corvetele multifuncţionale, program care va asigura nu doar o capabilitate modernă de apărare la Marea Neagră, dar, prin offsetul aferent, va asigura şi modernizarea celor două fregate tip T-22 – ‘Regele Ferdinand’ şi ‘Regina Maria’. Totodată, săptămâna viitoare vom aproba în Guvern hotărârea de guvern pentru derularea achiziţiilor sistemului de instalaţii mobile de lansare de rachete antinavă, bateriile de coastă care vor întregi amprenta de securitate navală a ţării noastre. Toate aceste programe pornesc de la dorinţa de a întări capacitatea de reacţie imediată a Forţelor Navale, de a consolida poziţia strategică a României la Marea Neagră. În acelaşi timp, condiţia de bază de la care s-a plecat în proiectarea acestor programe strategice de înzestrare, a fost de implicare maximă a industriei naţionale de apărare, atât în producerea acestor capabilităţi de înaltă tehnologie, dar şi pe întreg ciclu de mentenanţă al tehnicii, care va intra, astfel, în dotarea Marinei Militare“, a susținut ministrul Apărării Naționale.

În context, Fifor  a reafirmat politica guvernului de relansare a industriei naţionale de apărare.

„Guvernul României şi-a asumat, prin programul de guvernare, relansarea industriei naţionale de apărare, accesul la cele mai noi tehnologii în domeniu, crearea de locuri de muncă înalt calificate şi asigurarea pentru ţara noastră a statului de hub regional al industriei de apărare europene. Ne pregătim în acest an să lansăm, la Bucureşti, producţia transportoarelor bloncate 8×8 ‘Piranha 5’ pentru Forţele Terestre. Pentru Forţele Aeriene pregătim relansarea activităţii fabricii de avioane de la Craiova, care va realiza modernizarea avioanelor-şcoală IAR- 99 ‘Şoim’ la standardul ‘Super Şoim’ (…) În aceeaşi notă, şi programul de construcţie al corvetelor, va da şansa şantierelor navale din România să se dezvolte Anul 2018, anul Centenar, va fi unul de referinţă pentru Marina Militară Română. Suntem în plin proces de selecţie a câştigătorului programului de achiziţie pentru corvetele multifuncţionale, program care ca asigura nu doar o capabilitate de apărare la Marea Neagră, dar, prin offsetul aferent, va asigura modernizarea celor două fregate tip T22 – Regele Ferdinand şi Regina Maria“, a spus Fifor.

În discursul său, ministrul a făcut referire şi la nivelul de încadrare cu personal al Marinei Militare şi la gradul înalt de pregătire ce trebuie asigurat în sistemul specific de educaţie.

„Anul Centenar – este unul foarte intens şi din punct de vedere al pregătirii, cu multe exerciţii şi misiuni, în special cele cu nave aliate, care sunt desfăşurate în Marea Neagră, în baza deciziilor luate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Nu trebuie uitată resursa umană, cea mai importantă din punctul de vedere al resurselor dintr-o categorie de forţe, ce-şi doreşte performanţă şi profesionalism. Pentru conducerea Ministerului Apărării Naţionale, este foarte important să investim în educaţie. În acest sens, anul acesta am aprobat reînfiinţarea la Constanţa a Colegului Naţional Militar ‘Alexandru Ioan Cuza’ – o instituţie militară de învăţământ preuniversitar, unitate ce a pregătit generaţii întregi de elevi-marinari până în urmă cu aproximativ 20 de ani. Alături de cele două instituţii de învăţământ prestigioase ale Forţelor Navale, Academia Navală ‘Mircea cel Bătrân’ şi Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale ‘Amiral Ion Murgescu’, Colegiul Naţional Militar ‘Alexandru Ioan Cuza’ îşi va redeschide porţile peste aproximativ trei săptămâni, mai exact pe data de 10 septembrie, având misiunea de a redeveni o instituţie performantă, valoroasă şi recunoscută în sistemul de învăţământ militar şi naţional“,  a subliniat Mihai Fifor.

În final, Mihai Fifor a asigurat asistenţa de întregul sprijin pentru îndeplinirea misiunii care le revine în arhitectura de apărare a frontierei estice a NATO şi UE.

„Dragi marinari, aveţi datoria să vă pregătiţi, ca şi până acum, adică temeinic şi profesionist, pentru că responsabilităţile voastre sunt esenţiale în apărarea flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene, în dimensiunea sa maritimă. La acestea se adaugă capabilităţile speciale desfăşurate pentru apărarea unuia dintre cele mai importante coridoare fluviale de transport ce măsoară peste o mie de kilometri de Dunăre. Vă asigur, totodată, de întregul sprijin al echipei de conducere a Ministerului Apărării Naţionale în promovarea ambiţioasei, dar perfect realizabile, agende în domeniul înzestrării şi întăririi capacităţii de luptă, după cum vă asigur că aşteptările noastre şi ale cetăţenilor României cu privire la modul în care vă veţi îndeplini misiunile, sunt pe măsura înaltelor obiective pe care vi le-aţi asumat. Misiunea dumneavoastră nu este una uşoară, dar capabilităţile şi aptitudinile dumneavoastră ne dau nouă convingerea că veţi fi tot timpul acolo unde ţara v-o cere – la datorie“,  a încheiat ministrul Apărării Naţionale.

Modernizarea fregatelor „Regele Ferdinand“ și „Regina Maria“, pusă pe pauză din lipsa banilor

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 2 iunie 2018, 10:53

Licitația pentru modernizarea celor două fregate ale Forțelor Navale Române, Regele Ferdinand“ și „Regina Maria“ a fost  sistată  pentru moment, după cum anunță Compania Națională Romtehnica.

Se renunţă la înțelegerea de aproximativ 215 milioane de euro, deoarece Romtehnica afirmă că nu mai există fonduri în bugetul de anul acesta. Asta deşi licitaţia trebuia să intre în etapa a doua. Printre ofertanţii calificaţi în această etapă se numără divizia canadiană a Lockheed Martin, dar şi un consorţiu româno-turc. Dar încheierea contractului a devenit acum imposibilă.

Una dintre condiţii era ca fregatele să fie modernizate, obligatoriu, în România. Iar acest lucru ar fi presupus, între altele, crearea de locuri de muncă. Dar chiar şi dacă ar fi încheiat acorduri de acest fel între companiile oferate şi jucători autohtoni, începerea lucrărilor de modernizare nu ar fi putut avea loc anul acesta. Pentru că tot Romtehnica precizează scurt, fără să intre în detalii, că fondurile necesare încheierii contractului anul acesta sunt inexistente.

Ofertanţii calificaţi în etapa a doua a procedurii sunt un consorţiu turco-român, din care face parte Centrul pentru Servicii de Radiocomunicaţii, dar şi Lockheed Martin Canada, Finmeccanica din Italia şi o altă companie franceză. Fregatele „Regina Maria“ şi „Regele Ferdinand“ au fost, însă, urmărite de ghinion încă de la început. Au fost cumpărate de la guvernul britanic în 2003, în timpul mandatului premierului de la acea vreme Adrian Năstase. Au costat aproape 170 de millioane de euro, la acea vreme.

Operaţiunea a generat însă un mare scandal, după ce firma desemnată de la Londra pentru a asigura mentenanţa acestora în sistem offset nu şi-a respectat obligaţiile. În plus, navele au avut, încă de la început, o mare hibă: consumul uriaş de combustibil. Autonomia e scăzută, sunt dependente de alte nave de alimentare, care să le însoţească.

Prin contractul pe care vrea să-l acorde Romtehnica, blocat pentru moment, cele 2 fregate ar fi trebuit să fie dotate cu sisteme rachetă şi noi baterii de tunuri. Ar fi urmat să fie echipate şi cu noi radare şi senzori.

Modernizarea fregatelor ar putea fi realizată  totuşi, „la pachet“ cu contractul de achiziţie a corvetelor multirol, o înţelegere estimată la 1,6 miliarde de euro, iar compania câştigătoare să refacă şi cele două nave aflate în dotarea Forțelor Navale.

Companii din mai multe țări se arată interesate de construirea unor corvete și de modernizarea fregatelor

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 noiembrie 2017, 12:22

Companii din Italia, Franţa şi Olanda şi-au declarat interesul pentru construirea de noi corvete şi modernizarea celor două fregate achiziţionate din Anglia, şi aflate în dotarea Marinei Militare Române.

Ministerul Apărării va face selecţia ofertelor, după care proiectul va fi supus aprobării Parlamentului.

Suma alocată este între 1.2- 1,6 miliarde de euro.

Naval Group din Franta îşi doreşte o colaborare cu Şantierul Naval Constanţa, italienii cu Şantierul Naval Tulcea, iar olandezii şi-au manifesta interesul pentru şantierul de la Galaţi.

Până la definitivarea acestora, Asociatia Constructorilor Navali din România si Asociatia Industriei Navale Franceze au semnat un protocol de colaborare.

Marina Militară nu renunță la programul de înzestrare cu patru corvete și nici la modernizarea fregatelor

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 24 mai 2017, 10:18

Programul de înzestrare cu patru corvete multifuncţionale rămâne o prioritate a Fortelor Navale Române, justificată de obiectivele de securitate ale României, în zona Mării Negre.

Corvetele existente sunt vechi şi au armament depăşit moral, iar la rândul lor acestea trebuie modernizate.

Şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral Alexandru Mîrşu, a vorbit, în exclusivitate pentru Radio Constanţa, despre reluarea procesului de atribuire a construcţiei corvetelor şi despre modernizarea fregatelor:

Şeful Statului Major al Forţelor Navale speră ca până la sfărşitul acestui an să fie demarate lucrările la corvete.

Modernizarea fregatelor Regele Ferdinand şi Regina Maria a fost amânată

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 5 aprilie 2017, 06:31

Modernizarea fregatelor Regele Ferdinand şi Regina Maria se amână din nou, pe termen nedeterminat.

De dotarea fregatelor cu radare şi sisteme de rachete trebuia să se ocupe o companie din Turcia, care a câştigat licitaţia anul trecut.

Firma în cauză nu își mai poate respecta însă contractul.

Ministerul Apărării spune că firma nu a primit aprobări de la guvernele ţărilor care produceau echipamentele de luptă necesare.

Armata anunţă că a găsit acum o altă soluţie de finanţare a modernizării, care ar urma să coste în jur de 800 de milioane de lei.

România a cumpărat cele două fregate în 2003 şi a plătit 134 de milioane de euro.

Fregatele de Tip 22 Broadsword au fost scoase din uz cu un an mai devreme din Marina Regală Britanică.

Cele doua fregate au fost denumite Regele Ferdinand (F-221) și Regina Maria (F-222).

Fregata Regele Ferdinand, fostă HMS Coventry F98, este actuala navă-amiral a Marinei Militare Române.

Sursa – stiri.tvr.ro

Au fost selectate firmele care vor participa cu oferte la modernizarea fregatelor românești

Publicat de Adrian Băncilă, 2 iulie 2016, 07:09

Departamentul pentru armament din cadrul Ministerului Apărării Nationale a selectat operatorii economici care vor participa cu oferte pentru modernizarea celor doua fregate romanesti: „Regele Ferdinand” si „Regina Maria”.

Cele două nave vor fi înzestrate cu sisteme de rachete antiaeriene şi de luptă anti-navă, dar şi cu aparatură electronică de ultimă generaţie.

Potrivit Radio România Actualităţi, operatorii economici selectaţi sunt aşteptaţi să depună ofertele până la data de 18 iulie.

Cele patru firme selectate sunt din Canada, Italia, Franţa şi un consorţiu turco-român, şi – cu cel puţin două dintre ele – MApN a mai colaborat.

Regele Ferdinand şi Regina Maria, 85 de ani în slujba marinei militare

Publicat de Bogdan Comșa, 9 septembrie 2015, 13:23

Pentru a marca 85 de ani de tradiţii şi de evenimente remarcabile, realizate în istoria recentă a poporului român de către Distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria şi, ulterior, de fregatele care poartă aceleaşi nume, Forţele Navale Române organizează vineri, 11 septembrie, la ora 12.00, o ceremonie militară şi religioasă în Portul Militar Constanţa, la care vor participa şi şefii promoţiei de absolvenţi de la toate instituţiile de învăţământ militar, din anul 2015, care poartă denumirea onorifică Regele Ferdinand – 150.

Începând cu ora 13.00, la bordul celor două fregate vor fi prezentate expoziţii de fotografii din colecţia Muzeului Marinei Române şi expoziţii de pictură cu tematică marină, realizate de către pictorii Alexandru Ghinea şi Nicolae Găgeanu, iar elevii Colegiului Naţional de Arte Regina Maria din Constanţa şi eleva Lavinia Ghinea de la Şcoala Gimnazială nr. 3 din Mangalia vor susţine minirecitaluri de muzică clasică.

Distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria acostau în portul Constanţa în luna septembrie a anului 1930.

Acestea fuseseră construite în şantierul din Napoli şi aveau inscripţionate pe bordaj Asul de Pică, respectiv Asul de Cupă. Navele se alăturau distrugătoarelor de tip M, Mărăşeşti şi Mărăşti, alcătuind Escadrila de Distrugătoare a Marinei Regale Române.

România a reluat tradiţia acestor nave, prin intrarea în serviciul Marinei Române a Fregatei Regele Ferdinand, în luna septembrie 2004, şi a Fregatei Regina Maria, în primăvara anului 2005.

Atât distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria, cât şi actualele fregate care le poartă numele, au scris pagini importante în istoria poporului român, de-a lungul zecilor de ani în care s-au aflat în serviciul Marinei Militare Române, prin misiunile executate în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial şi prin misiunile executate după anul 2005, sub comanda NATO şi UE.

Jurnaliştii interesaţi să participe la eveniment sunt aşteptaţi la intrarea în Portul Militar Constanţa, Dana Zero, vineri, 11 septembrie, în intervalul orar 11.30-11.45.

***

La data de 4 septembrie 1930, ora 00.00, distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria au părăsit portul Napoli, luând drumul către România, acostând în portul Constanţa trei zile mai târziu, la 7 septembrie. Conform Ordinului de Zi nr.35 al Comandamentului Marinei, navele au intrat în serviciu în ziua de 7 septembrie, înscriindu-se în ordinea de bătaie a Diviziei de Mare.

Festivitatea prilejuită de botezul distrugătoarelor Regele Ferdinand şi Regina Maria a avut loc la 27 mai 1931, în portul Constanţa, iar începând cu 1 iulie 1931 au format, împreună cu distrugătoarele Mărăşti şi Mărăşeşti Escadrila de Distrugătoare.

Camuflate după modelul Kriegsmarine, distrugătoarele purtau ca semn de recunoaştere un dreptunghi alb cu crucea Sfântului Andrei, de culoare roşie, iar în borduri aveau inscripţionate pe bordaj Asul de Cupă – Regele Ferdinand, Asul de Pică – Regina Maria, Asul de Treflă – Mărăşeşti şi Asul de Caro – Mărăşti, escadrila fiind denumită simbolic Careul de Aşi al Marinei Regale Române.

Scurt istoric pentru Distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria (perioada 1930-1961)

Contratorpiloarele Regele Ferdinand şi Regina Maria, devenite distrugătoare, au fost construite de şantierele italiene CTT&Pattison, devenite ulterior Officine Meccaniche e Cantieri Navali di Napoli, după un proiect Thornicroft, începând cu anul 1927 şi până în anul1930, când au sosit în ţară.

Lansarea la apă a avut loc în luna martie a anului 1929, la Napoli, iar probele de recepţie au durat până la 15 iunie 1930.

La data de 28 iulie 1930 au sosit la Napoli echipajele şi s-au ambarcat la bordul distrugătoarelor Regele Ferdinand şi Regina Maria, iar la data de 4 septembrie 1930 distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria au părăsit portul Napoli, luând drumul către ţară.

La data de 7 septembrie 1930, ora 13.00, navele au acostat în portul Constanţa, intrând în serviciul Marinei Regale Române, în ordinea de bătaie a Diviziei de Mare.

La 22 iunie 1932, Majestatea Sa Regina Maria a dorit să viziteze nava care îi purta numele. Astfel, împreună cu 10 invitaţi a făcut un voiaj la Balcic, de unde s-a înapoiat în aceeaşi zi.

La 23 aprilie 1937, Regina Maria s-a ambarcat din nou la bordul distrugătorului care îi purta numele şi a plecat într-un voiaj cu destinaţia Portsmouth, prilejuit de festivităţile nautice desfăşurate cu ocazia încoronării regelui George VI al Marii Britanii.

Ca un arc peste timp, tot în portul britanic Portsmouth, fregatele Regele Ferdinand şi Regina Maria au primit pavilionul românesc, la mai bine de 70 de ani, în anul 2004, respectiv 2005, intrând în serviciul Forţelor Navale Române.

În anul 1938 au fost înscrise trei repere importante pentru istoria poporului român de către Distrugătorul Regina Maria. În luna ianuarie, nava a fost destinată să reprezinte România la serbările ocazionate de căsătoria prinţului moştenitor al Greciei, avându-l la bord pe prinţul moştenitor al Coroanei Române, Alteţa Sa Mihai, dar, datorită unei furtuni care a produs avarii grave navei, în perioada 4 – 6 ianuarie 1938, aceasta a fost obligată să se întoarcă la Constanţa.

Al doilea reper important a avut loc la data de 19 octombrie 1938, când Distrugătorul Regina Maria s-a deplasat în Turcia, iar comandantul navei, căpitan-comandorul Horia Măcellariu, ulterior comandant al Marinei Regale Române, a participat la funeraliile preşedintelui Turciei Kemal Attaturk, depunând o coroană de flori la mormântul acestuia.

Al treilea eveniment, înscris în istoria României de către Distrugătorul Regina Maria, a avut loc la data de 29 octombrie 1938, la decesul Reginei Maria. Conform testamentului reginei, trupul i-a fost înmormântat la Curtea de Argeş, iar inima a fost transportată la reşedinţa din Balcic (în Bulgaria de astăzi).

De la Constanţa până în Balcic, inima reginei a fost transportată cu Distrugătorul Regina Maria, sub comanda căpitan comandorului Horia Măcellariu, fiind adusă înapoi în ţară, în anul 1940, când România a pierdut Cadrilaterul, tot cu Distrugătorul Regina Maria, pentru a fi depusă în capela reşedinţei regale de la Bran.

La intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial, se aflau în stare de operativitate numai distrugătoarele Regina Maria şi Mărăşeşti.

Aceste nave au participat în ziua de 26 iunie 1941, împreună cu alte forţe ale Marinei Regale, la lupta navală din zona Tuzla, împotriva a două nave militare sovietice, crucişătoarele Moscova şi Harkov, care aveau un deplasament de 5.900 t fiecare.

Focul artileriei distrugătoarelor româneşti precum şi al bateriei germane Tirpitz au obligat navele sovietice să schimbe de drum şi să ajungă în situaţia de a intra în câmpul de mine plasat de militarii români.

Drept urmare, Crucişătorul Moscova s-a scufundat iar Crucişătorul Harkov avariat, s-a retras.

Camuflate după modelul Kriegsmarine, distrugătoarele purtau ca semn de recunoaştere un dreptunghi alb cu crucea Sfântului Andrei, de culoare roşie, iar în borduri aveau inscripţionate Asul de Cupă – distrugătorul Regele Ferdinand, Asul de Pică – Regina Maria, Asul de Treflă – Mărăşeşti şi Asul de Caro – Mărăşti.

Misiunile navelor în timpul războiului antisovietic au constat în apărarea litoralului românesc, în asigurarea siguranţei transporturilor de trupe şi materiale, în protecţia navelor care executau minări în zonele de litoral ale ţării noastre, dar şi în zone ale teatrului de operaţiuni din nordul Mării Negre.

La data de 30 noiembrie 1941 Distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria au scufundat un submarin în zona Şabla, Bulgaria, iar la 17 decembrie 1941 au scufundat un submarin inamic în zona Burgas.

În perioada aprilie – mai 1944, distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria a participat, alături de alte nave româneşti, la cea mai mare operaţiune navală din Marea Neagră – Operaţiunea 60.000, care a constat în evacuarea trupelor române din Crimeea.

La 30 august 1944 la orele 2.40, în portul Constanţa au intrat primele unităţi navale sovietice. La bordul distrugătoarelor şi a altor nave militare româneşti au pătruns în ziua de 5 septembrie ofiţeri şi soldaţi sovietici înarmaţi, care au debarcat echipajele româneşti, ofiţerii şi maiştrii militari fiind internaţi în clădirea Gării Maritime din port.

Distrugătoarele Regele Ferdinand, Regina Maria şi celelalte două distrugătoare tip M, Mărăşeşti şi Mărăşti, împreună cu alte nave ale Marinei Regale Române, având la bord echipaj sovietic, au părăsit portul Constanţa în ziua de 12 octombrie 1944, la orele 16.00, intrând în compunerea flotei sovietice dislocată în porturile din Marea Neagră.

La 11 mai 1951, prin ordinul Marelui Stat Major nr. 00316, a fost constituit Divizionul de Distrugătoare, format la început din navele Mărăşti şi Mărăşeşti, iar de la 24 iunie 1951 în componenţa acestuia au intrat şi distrugătoarele tip R – Regele Ferdinand şi Regina Maria – restituite de guvernul sovietic.

Activitatea la bordul distrugătoarelor s-a desfăşurat până în aprilie 1961, când a început acţiunea de tăiere a acestora şi a altor nave ale Marinei Militare Române.

Istoria recentă a fregatelor Regele Ferdinand şi Regina Maria
(de la misiunile în serviciul Marinei Regale Britanice la misiunile în serviciul Forţelor Navale Române)

De la Fregata HMS Coventry la Fregata Regele Ferdinand, număr de bordaj 221

Fregata tip 22 (Batch 2) HMS Coventry a fost construită de şantierul Swan Hunter din Anglia. Operaţiunile de construcţie a navei au demarat în anul 1984, aceasta fiind lansată la apă în luna aprilie 1986, când a fost încadrată şi cu echipaj.

A intrat în serviciul Marinei Regale Britanice în luna octombrie 1988, cu numărul de bordaj F98. A fost dislocată în numeroase zone, de la Golful Arabic, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian, până la Marea Mediterană şi Marea Caraibelor, unde, în timpul ultimei sale misiuni, în luna noiembrie 2001, a jucat un rol decisiv în capturarea unui transport de cocaină, în valoare de 40 milioane de lire.

A parcurs 425.776 Mm şi a navigat o durată care depăşeşte 30.000 de ore, ceea ce înseamnă o rată de utilizare pe mare de 25% pe an.

A fost dislocată în acţiunile Marinei Regale Britanice din Kosovo, în anul 1999, iar la sfârşitul aceluiaşi an a continuat să reprezinte contribuţia Marii Britanii la Forţa Navală Atlantică a NATO.

A ieşit din serviciul Marinei Regale Britanice în luna ianuarie 2002, iar începând cu anul 2003 a intrat într-un program de regenerare şi modernizare pentru a fi preluată de către Forţele Navale Române.
Fregata Regele Ferdinand

Prin Hotărârea nr.1423 din 12 decembrie 2002, Guvernul României a aprobat achiziţia de către MApN a două fregate tip 22, disponibilizate de către Marina Regală Britanică, şi începerea etapei I de regenerare şi modernizare a acestora.

La data de 01 mai 2004, personalul selecţionat şi pregătit pentru ocuparea posturilor la Fregata Regele Ferdinand a fost numit în funcţii. Echipajul complet al navei s-a reunit la Portsmouth, Marea Britanie, în perioada 2 – 7 iulie 2004, pentru luarea în primire a navei şi desfăşurarea pregătirii centralizate sub coordonarea specialiştilor britanici.

La data de 9 septembrie 2004, pe dana Victory Jetty din portul Portsmouth, Marea Britanie, prima fregată tip 22, achiziţionată de statul român, a primit numele Regele Ferdinand şi numărul de bordaj F 221, fiindu-i conferit, în cadru festiv, pavilionul românesc al navei, de către Preşedintele României.

Nava a părăsit portul Portsmouth la 26 noiembrie 2004, orele 13.30 şi a acostat în portul Constanţa vineri, 10 decembrie 2004, fiind escortată la intrarea în port de două elicoptere şi nave de luptă.

De-a lungul celor peste zece ani de când este în serviciul Forţelor Navale Române, Fregata Regele Ferdinand a înscris mai multe repere în istoria recentă a ţării noastre, prin realizarea a numeroase premiere. Astfel, în anul 2005, a fost prima navă militară românească ce a participat la Operaţia NATO Active Endeavour, în Marea Mediterana, în anul 2008 a efectuat prima vizită oficială a unei nave militare româneşti într-un port din Israel.

În luna noiembrie 2009, în premieră pentru Forţele Navale Române, în cadrul echipajului fregatei Regele Ferdinand a fost încadrat serviciul de luptă aviaţie, iar în anul 2011 a participat la prima misiune de luptă a Foţelor Navale Române de după cel de-Al Doilea Război Mondial, la Operaţia de impunere a embargoului din Libia, Unified Protector, sub comanda UE.

În anul 2012, Fregata Regele Ferdinand a realizat mai multe misiuni, în premieră, în istoria Forţelor Navale şi a României.

A fost prima navă militară a ţării noastre care a tranzitat Canalul Suez şi a executat misiuni de combatere a pirateriei navale în Emisfera Sudică, în Oceanul Indian, în cadrul Operaţiei Atalanta a Uniunii Europene.

În timpul acestei misiuni, fregata Regele Ferdinand a jucat şi un rol activ în domeniul diplomaţiei navale, fiind un remarcabil ambasador al României în porturile africane din Djibouti, Tanzania şi Insulele Seychelles.

Scurt istoric: de la Fregata HMS London la Fregata Regina Maria

Nava este o fregată de tip 22, generaţia a II-a. Operaţiunile de construcţie a navei au demarat pentru Marina Regală Britanică la 23 februarie 1982, fiind lansată la apă la 27 octombrie 1984. Operaţiunea de comisionare a avut loc în 1987, iar nava a primit numele Bloodhound şi numărul de bordaj F95.

La solicitarea primarului capitalei britanice, în amintirea distrugătorului clasa County, având acelaşi nume cu oraşul Londra, tradiţie foarte populară în Marina Regală Britanică, nava a preluat numele de HMS London.

În anul 1988, nava a fost dislocată în Marea Baltică având misiunea de a testa echipamentul de detectare submarină de pe navele ruseşti, iar în anul 1991 a fost dislocată, ca navă comandant, în forţa Marinei Regale Britanice din Golful Persic. În anul 1993, a participat activ la Războiul din Golf, iar în anul 1995 a participat la războiul din Bosnia.

În luna noiembrie 1998, a participat, din partea Marinei Regale Britanice, la exerciţii în Marea Neagră, alături de nave militare ale României şi Ucrainei, iar în perioada 21-24 noiembrie a vizitat portul Constanţa.

Fregata HMS London a ieşit din serviciul Marinei Regale Britanice în anul 1999. În perioada cât a fost în serviciu, a parcurs peste 300.000 Mm, a fost dislocată în climate de la arctic la tropical şi a navigat o durată care depăşeşte 35.000 de ore, ceea ce înseamnă o rată de utilizare mai mare de 25% din anii cât s-a aflat în serviciu.

În anul 2004, a început parcurgerea unui program de regenerare a fregatei, program care avea ca obiectiv asigurarea parametrilor iniţiali ai tehnicii de la bord şi implementarea de tehnică şi armamente noi.

Fregata Regina Maria

La data de 01 august 2004, a intrat în vigoare statul de organizare al fregatei Regina Maria, nava cu numărul de bordaj F 222.

În luna martie 2005, întregul echipaj a fost dislocat în baza navală NELSON din Portsmouth, Marea Britanie, în vederea începerii pregătirii pentru preluarea navei de către statul român.

La data 16 aprilie 2005, a fost semnat acordul de recepţie a fregatei Regina Maria, iar la 21 aprilie 2005 a avut loc ceremonialul de înmânare a pavilionului navei şi de intrare a acesteia în serviciul Forţelor Navale Române.

La data de 14 iulie 2005, fregata a părăsit baza navală NELSON din Portsmouth, Marea Britanie, începând marşul către ţară. Ceremonialul de primire a Fregatei Regina Maria în portul Constanţa a fost oficiat în prezenţa Preşedintelui României, la data de 25 iulie 2005.

În cei zece ani de când se află în serviciul Forţelor Navale Române, echipajul Fregatei Regina Maria, a obţinut rezultate remarcabile în timpul executării unor misiuni sub pavilion NATO şi UE, precum: Cooperative MAKO (2006), Operaţia Active Endeavour (2006, 2009, 2011), NIIRIS (2007), SUMMIT-ul NATO (2008).

Mircea Duşa a vizitat portul militar Constanţa

Publicat de gabriel.afuz, 8 august 2015, 16:27

Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a vizitat sâmbătă, mai multe bastimente din Portul Militar Constanța cu prilejul Zilei Porților Deschise, eveniment tradițional ce prefațează în fiecare an Ziua Marinei Române.

Festivitatea fiind organizată de Statul Major al Forțelor Navale.

La finalul vizitei, Mircea Dușa a declarat că anul acesta sărbătorirea Zilei Marinei Române are loc în contextul aniversării a 155 de ani de la crearea Marinei Militare Române moderne de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în anul 1860.

Ministrul Apărării Naționale a reamintit că în curând vor fi organizate licitațiile pentru modernizarea celor două fregate Tip 22, Regele Ferdinand și Regina Maria și înzestrarea cu echipamente electronice și armament de ultimă generație. „Ne străduim să obținem alocația bugetară și pentru repararea și modernizarea submarinului Delfinul, dar și pentru achiziționarea noilor corvete ce vor intra în dotarea Forțelor Navale Române”, a declarat Dușa.

România devine mai puternică pe mare

Publicat de Bogdan Comșa, 8 august 2015, 11:23

Cele două nave de top ale marinei militare române, fregatele Regele Ferdinand şi Regina Maria vor intra, la toamnă, într-un program de reparaţii.

Declaraţia a fost făcută, sâmbătă, la Constanţa, de ministrul Apărării Nanţionale, Mircea Duşa.

Acesta s-a aflat în portul militar din Constanţa, unde a vizitat navele şi tehnica de luptă ale Forţelor Navale, cu ocazia Zilei porţilor Deschise în porturile militare.

Ministrul Apărării nu a oferit alte detalii, limitându-se la a menţiona că forţa militară a ţării noastre pe mare va creşte, odată cu achiziţionarea unor corvete şi remorchere.

Vă reamintim că astăzi, 8 august, este marcată Ziua Porţilor Deschise în porturile militare, activitate dedicată Zilei Forţelor Navale.

Cu acest prilej, până la ora 17.00, vor putea fi vizitate navele militare şi vor fi organizate expoziţii de tehnică (torpile, rachete, bombe antisubmarin, mine şi sisteme de comunicaţii etc.), precum şi o expoziţie de pictură cu tematică marină.

De asemenea, va fi prezentată oferta educaţională a Forţelor Navale Române prin organizarea de ateliere interactive şi standuri de prezentare ale instituţiilor militare de învăţământ, iar Muzica Militară a Forţelor Navale va susţine un spectacol.

Fregate, corvete, nave purtătoare de rachete, dragoare maritime, vedete blindate fluviale și alte nave își vor aștepta vizitatorii sâmbătă, 8 august, în porturile militare Constanța, Mangalia, Brăila și Tulcea, cu prilejul organizării Zilei Porților Deschise de către Forțele Navale Române.

În cadrul evenimentului, vor fi prezentate publicului expoziții de tehnică, armament și echipamente militare, expoziții de pictură cu tematică marină, expoziții de lucrări de matelotaj, ofertele educaționale ale învățământului militar de marină, iar vizitatorii vor avea ocazia să învețe să confecționeze noduri marinărești la atelierele interactive, sub îndrumarea marinarilor militari.

Programul de vizitare este următorul:

PORTUL MILITAR CONSTANTA

– orele 09.00-17.00: expozitie de tehnica si nave, torpile, rachete, bombe antisubmarin, mine si sisteme de comunicatii; expozitie de pictura cu tematica marina; spectacol sustinut de ansambluri artistice si Muzica Militara a Fortelor Navale; prezentarea ofertelor educationale, ateliere interactive, standuri de prezentare ale institutiilor FNR.

La Muzeul Marinei Romāne intrarea va fi libera īn intervalul orar 09.00-17.00.

PORTUL MILITAR MANGALIA

– orele 10.00-14.00: expozitie de nave, tehnica, armament si echipamente militare, concursuri de ambarcatiuni cu rame si cu vele, jocuri marinaresti pe cheu, ateliere de confectionare noduri marinaresti, program artistic sustinut de ansambluri artistice ale Cercului Militar Mangalia;

– orele 09.00-16.00: Ziua Portilor Deschise la Muzeul Marinei Romāne – filiala Mangalia.

PORTUL MILITAR BRAILA

– orele 09.00-13.00: expozitie de nave, tehnica, armament si echipamente militare, expozitie de lucrari de matelotaj, expozitie de noduri marinaresti.

PORTUL MILITAR TULCEA

– orele 10.00-13.00: expozitie de nave, tehnica, armament si echipamente militare, expozitie de lucrari de matelotaj, expozitie de noduri marinaresti.

Īn atentia participantilor la evenimente: Este interzisa utilizarea dronelor īn spatiul aerian al porturilor militare!

(AUDIO) Modernizarea fregatelor în atenţia autorităţilor de la Bucureşti

Publicat de gabriel.afuz, 15 august 2014, 17:11

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a anunţat, astăzi, la Constanţa, că în acest an vor începe programe pentru modernizarea fregatelor aparţinând Forţelor Navale.
Ministrul Apărării le-a declarat jurnaliştilor, la finalul manifestărilor care au avut loc de Ziua Marinei, că la rectificarea bugetară MapN a primit o sumă în plus pentru continuarea programului de modernizare a Armatei.
Mircea Duşa a precizat că submarinul ”Delfinul”, care a fost achiziţionat de la ruşi în anii ’80 şi nu mai este funcţional din 1996, are nevoie de mai multe lucrări de modernizare pentru a fi capabil să desfăşoare misiuni.