Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a emis o avertizare pentru utilizatorii din România, subliniind că perioada sărbătorilor este un moment propice pentru atacatorii care profită de neatenție.
”În această perioadă, ofertele tentante, mesajele „urgente” și comunicările festive sunt adesea folosite de atacatori pentru a profita de neatenția utilizatorilor.
Rămâi vigilent atunci când faci cumpărături online, primești notificări neașteptate sau accesezi link-uri trimise prin e-mail ori mesaje private.
Recomandări esențiale de securitate:
– Verifică autenticitatea ofertelor și a site-urilor înainte de a face o achiziție.
– Evită link-urile primite prin e-mail, SMS sau social media dacă nu cunoști sursa.
– Folosește metode de plată sigure și evită transferurile către conturi personale.
– Activează autentificarea multi-factor (MFA) pentru a proteja accesul la conturile tale.
– Actualizează dispozitivele și aplicațiile, pentru a reduce riscul exploatării unor vulnerabilități.
– Nu partaja date personale sau financiare, decât dacă ești sigur că interacționezi cu un canal legitim.
Bucură-te de perioada sărbătorilor în siguranță, adoptând o abordare responsabilă și informată în mediul digital.
Sfârșitul de an este de fiecare dată unul cu multe tentații consumeriste, care stimulează apetitul nostru pentru cumpărături. Dar toată această implicare în a găsi cadoul potrivit sau în a ne completa inventarul cu achiziții costisitoare trebuie să fie și o invitație la prudență, la gestionarea mai atentă a instrumentelor de plată, astfel încât să nu cădem în plasa infractorilor cibernetici.
Ținând cont că doar 7% din banii proveniți din fraude pot fi recuperați la nivel mondial, responsabilitatea asupra conturilor și datelor personale trebuie să fie maximă în cazul consumatorilor. Laurențiu Despina a discutat pe acest subiect cu Liviu Fenoghen, Directorul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare – CSALB.
DNSC: Înșelătoriile romantice iau amploare în luna iubirii, exploatând emoțiile potențialelor victime
Actori celebri, doctori sau soldați în misiune și oameni de afaceri în dificultate - personajele cele mai prezente în fraudele romantice pe platforme de dating și rețele sociale.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică și ING Bank avertizează cu privire la creșterea numărului de înșelătorii romantice în luna iubirii, exploatând emoțiile potențialelor victime.
Cele mai populare măști folosite de infractorii romantici sunt ale unor actori celebri sau personalități publice, soldați sau medici în misiune, dar și oameni de afaceri sau investitori aflați în situații dificile temporare.
Activi pe platformele de dating și rețelele sociale, ei vor promite rapid dragoste adevărată și vor depune toate eforturile pentru a construi o relație virtuală, dar scopul este unul singur: de a fura banii persoanelor vulnerabile.
„După stabilirea relației și crearea unui sentiment de apropriere și încredere, invariabil, apar cererile de ajutor financiar. Frecvent, sunt invocate urgențe de sănătate, accidente, conturi bancare blocate sau documente pierdute, adică diferite situații dramatice, care necesită întotdeauna bani.
Astfel, militarul în misiune poate solicita bani pentru a se întoarce acasă sau pentru a accesa o sumă mare de bani blocată într-un cont bancar sau într-o țară străină. Sau poate este o personalitate publică care a suferit un accident grav. Sau un antreprenor de succes care a avut o problemă neașteptată în timpul unei călătorii de afaceri și cere un împrumut temporar, cu promisiunea de a restitui suma în cel mai scurt timp.
Indiferent de povestea creată, ea este mereu presărată cu ghinioane sau accidente suspecte, care trebuie să reprezinte importante semnale de alarmă”, spune Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank România.
Escrocii sentimentali vizează frecvent seniorii, profitând de vulnerabilitatea lor emoțională, dar și de faptul că sunt mai puțin familiari cu pericolele din mediul online. Persoanele singure, divorțate sau văduve sunt ținte preferate ale acestora. Totodată, ei caută persoane cu venituri stabile care ar putea fi dispuse să trimită bani, cu mai puțină experiență pe rețelele sociale și aplicațiile de dating. Astfel, persoanele cu vârsta peste 50 de ani pot fi vizate, în principal, de atacatorii romantici.
Pentru manipulare, infractorii pot apela la manifestări excesive de afecțiune și atenție, cunoscute sub numele de tactici de tip „love bombing”. Totodată, mesajele pot fi foarte informale și pot conține uneori greșeli gramaticale.
O practică frecventă este și de a trimite documente false (acte de identitate, bilete de avion, contracte, chitanțe) pentru a părea credibili și a susține poveștile lor.
„Cei care comit escrocherii romantice sunt experți în ceea ce fac, sunt răbdători și meticuloși, cunosc foarte bine cum să activeze stimuli emotionali și par de cele mai multe ori autentici, grijulii și credibili. Unii dintre escroci sunt prezenți pe majoritatea site-urilor de dating, matrimoniale sau pe platformele de social media.
În conversațiile avute cu potențialele victime, ei pot ajunge chiar la cereri în căsătorie sau planuri să se întâlnească personal cu victima, dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată.
Astfel, dacă ați stabilit o relație la distanță pe internet, cu o persoană pe care nu ati întâlnit-o fizic și nu o cunoșteați inainte, analizați cu atenție situația și puneți-vă întrebările potrivite pentru a verifica dacă este o persoană reală sau în spatele contului se află un infractor. Iar în momentul când interlocutorul solicită sume de bani ori date sensibile de la dvs., oferind diferite pretexte care au deopotrivă o aură de urgență, în acel moment trebuie să vă activați reflexele de securitate. Atunci când aveți suspiciuni, nu ezitați să cereți ajutor! ” precizează Mihai Rotariu, manager al Direcției de Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC.
Sfaturi pentru prevenirea fraudelor romantice:
NU trimiteți bani! Oricare ar fi circumstanțele, nu trimiteți niciodată bani unei persoane pe care nu o cunoașteți personal, indiferent de motivele invocate.
Nu oferiți niciodată informații precum datele cardului, parole, PIN, sau copii ale actelor de identitate, indiferent cine cere aceste date.
Aveți grijă ce postați și faceți public online. Atacatorii se pot folosi de informatiile publicate pe social media pentru a vă înțelege și aborda cu mai mult succes online.
Verificați informațiile legate de persoana cu care corespondați online. Cercetați fotografia și profilul persoanei pentru a vedea dacă imaginea, numele sau detaliile au fost folosite în altă parte. Există instrumente gratis online care vă pot arăta dacă o anumită fotografie a aparut și pe alte site-uri sau apartine altcuiva.
Raportați imediat! Dacă ați fost contactați de o persoană suspectă care vă cere bani, raportați profilul pe platforma respectivă și contactați autoritățile.
Pentru a recunoaște tentativele de fraudă online și a nu le cădea victimă, informați-vă constant despre acestea din surse de încredere precum site-ul DNSC și secțiunea de securitate de pe site-ul ING Bank.
Primele trei tipuri de infracțiuni economice raportate de companiile din România sunt fraudele comise de consumatori, criminalitatea cibernetică şi conduita neprofesională, conform raportului Global Economic Crime and Fraud Survey, publicat joi.
În acest context, 42% dintre companiile care activează în România au raportat că au fost victimele criminalității economice.
Respondenţii din România au indicat infracţionalitatea cibernetică drept cel mai mare impact negativ asupra activităţilor economice, în ultimii doi ani.
Sondajul a fost derulat la nivel global, pe un eşantion de peste 7.200 de respondenţi din 123 de ţări.
În România, au participat la studiu 60 de companii din diverse domenii de activitate.
Încă un parlamentar de CONSTANȚA, în vizorul DNA. Procurorii vor reținerea și arestarea sa
Publicat de Bogdan Comșa,
10 februarie 2016, 13:55
În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererea și referatul întocmit în cauză, în vederea sesizării ministrului Justiției pentru a cere președintelui Camerei Deputaților încuviințarea reținerii și a arestării preventive a deputaților:
PĂUN NICOLAE, care deţine şi calitatea de preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene,
– schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene,
– deturnare de fonduri,
– spălare a banilor,
– efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,
– cumpărare de influenţă,
– influenţare a declaraţiilor,
toate în formă continuată;
VOICU MĂDĂLIN ŞTEFAN, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– trafic de influenţă,
– fals în declaraţii,
– spălare a banilor,
toate în formă continuată.
Cererea procurorilor anticorupție are în vedere faptul că, potrivit ordonanțelor prin care s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de cei doi suspecţi, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
1.La inițiativa Asociaţiei Partida Romilor ”Pro Europa”, al cărei președinte este deputatul PĂUN NICOLAE, a fost realizat, în toate judeţele României, în perioada 2010 – 2013, proiectul „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi”, cu finanțare din fonduri europene.
Prin implementarea proiectului se urmăreau mai multe aspecte, printre care crearea a 200 de noi locuri de muncă şi implicarea, în iniţiative de antreprenoriat social, a unui număr de peste 3.000 de persoane provenite din grupuri defavorizate. Prin cererea de finanţare s-a stabilit că grupul ţintă va beneficia de servicii şi activităţi care să conducă la creşterea capacităţii de a participa pe piaţa muncii, la creşterea motivaţiei de a deveni persoane active, la creşterea gradului de informare.
Din probele administrate a reieșit că grupul țintă (reprezentând un număr de 3.296 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile) a fost constituit în baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale privind participanţii, aceştia din urmă neavând cunoştinţă despre faptul ca au făcut parte din grupul țintă.
Totodată, în momentul semnării contractului, deputatul Păun Nicolae a impus fiecărui angajat din cadrul proiectului ca, din salariul primit, să vireze 5% sub formă de donație organizației Asociaţia Partida Romilor ”Pro Europa”. Astfel, în contul deținut de Asociaţia Partida Romilor „Pro – Europa”, în perioada 27.09.2010 – 19.12.2013 au fost efectuate donaţii în sumă totală de 428.307,11 lei.
Din probele administrate a reieșit că obiectivele proiectului nu au fost realizate; că majoritatea banilor destinaţi proiectului (77%) au fost folosiţi pentru plata salariilor angajaţilor proiectului, costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului au fost supraevaluate, la cursurile de pregătire organizate la două hoteluri din Sinaia au participat doar 163 de persoane existente în Registrul grupului ţintă format din 3.296 persoane.
A rezultat că sumele acordate proiectului „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi” ca finanţare sunt neeligibile în integralitatea lor, astfel că s-a creat un prejudiciu în suma totală de 12.384.208,72 lei (10.892.425,43 lei reprezentând fonduri europene și 1.491.783,29 lei de la bugetul de stat), având în vedere operaţiunile ilicite derulate de conducerea Asociaţiei Partida Romilor şi de către managementul proiectului.
2.Tot prin Asociaţia Partida Romilor Pro Europa, în perioada 2010 – 2013, s-a derulat şi proiectul cu finanţare intitulat ”Acces pe piaţa muncii – O şansă pentru tine”, cu finanţare din fonduri europene.
Obiectivul general al proiectului a constat în sprijin pentru integrarea socio-profesională şi accesul la o calificare relevantă pe piaţa muncii pentru şomerii tineri, de lungă durată şi persoane inactive, cu focalizare pe cei de etnie romă, din 9 judeţe ale ţării (Alba, Bacău, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Mureş şi Vaslui). Programele de formare de care urmau a beneficia cei din grupul ţintă au fost: lucrător în construcţii, lucrător în izolaţii, zidar, pietrar, tencuitor, barman, bucătar, chelner, lucrător în comerţ, frizer, manichiurist – pedichiurist.
Au fost selectate peste 3.000 de persoane care au fost îndrumate să parcurgă programe de calificare profesională, respectiv tineri cu vârsta între 15-24 de ani, şomeri de lungă durată, şomeri tineri şi persoane inactive.
A rezultat ca unii dintre participanți au urmat câteva ore de curs şi la final au primit un certificat de absolvire , precum şi sume de bani între 300 şi 600 de lei, în timp ce alte persoane, deşi s-au înscris la cursuri, nu au participat la niciun curs, dar au primit sume de bani între 300 şi 600 de lei sau nu au primit deloc.
Solicitarea la plată a acestor subvenţii, prin cererile de rambursare, este nejustificată, iar documentele ataşate în acest nu pot justifica modul de cheltuire a banilor.
Din probele administrate a reieșit că proiectul a fost lipsit de finalitate, cursurile s-au derulat haotic, insuficient, fără a se urmări instruirea temeinică a cursanţilor şi fără a se parcurge într-un mod relevant cele 360 de ore prevăzute de contractele de pregătire profesională, astfel că s-au irosit în mod nejustificat resursele financiare atrase din Fondului Social European şi din bugetul de stat, iar sumele acordate ca finanţare sunt neeligibile în integralitatea lor.
A fost creat un prejudiciu în sumă totală de 14.866.500 lei (13.327.971 lei din bugetul Fondului Social European şi 1.538.529 lei din bugetul naţional).
Cu referire la ambele proiecte, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa, Păun Nicolae a obţinut pe nedrept fonduri europene aferente celor două proiecte, în sensul în care:
– a determinat stabilirea grupurilor ţintă cu persoane fictive, în baza întocmirii unor documente ce nu corespund realităţii.
– i-a determinat pe angajații din cadrul celor două proiecte să plătească un procentaj din salariul pe care îl încasau către Asociaţia Partida Romilor ”Pro Europa”, cu titlu de donaţie. Donațiile astfel strânse, în mod nelegal, de asociație, totalizează 1.364.098,11 lei (428.307,11 lei aferente proiectului „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi” şi 935.791 lei aferente proiectului ”Acces pe piaţa muncii – O şansă pentru tine”).
– a întocmit şi a semnat cererile de plată aferente celor două proiecte, pe baza de documente justificative ce nu corespund realităţii, având ca urmare prejudicierea bugetului comunităţilor europene cu suma totală de 24.220.396,43 lei și bugetul de stat cu suma totală de 3.030.312 lei, reprezentând partea de cofinanțare.
Sumele de bani alocate de la bugetul de stat au fost obţinute pe nedrept, prin prezentarea, ca documente justificative, a unor convenţii civile încheiate în mod fictiv de Asociația Partida Romilor. În vederea disimulării şi ascunderii activităţii ilegale săvârşite în calitate de preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor ”Pro Europa” în contextul deturnării fondurilor alocate de la bugetul de stat, începând cu luna ianuarie 2015, Păun Nicolae, folosindu-se de calitatea de deputat al Parlamentului României – Camera Deputaţilor, a făcut demersuri pentru promovarea unui proiect de lege privind anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice. De asemenea, Păun Nicolae a făcut demersuri astfel încât ANAF să nu încaseze sumele aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor Pro Europa. Aceasta, în condițiile în care, persoanele (cetăţenii de etnie romă care au fost incluşi în mod fictiv în proiectele şi acţiunile Asociaţiei Partida Romilor ”Pro Europa”) au primit decizii de plata din partea instituţiilor statului;
– a creat circuite financiare, disimulând sumele de bani obţinute din donaţii, în scopul de a da o aparenţă legală cheltuielilor din cadrul celor două proiecte;
– a efectuat, prin persoane interpuse, în numele unei societăţi comerciale, tranzacţii cu terenuri achiziţionate la preţuri subevaluate, pentru a-şi însuși sumele de bani rezultate şi pentru a disimula originea infracțională;
– a condus in fapt activitatea aceiași societăţi comerciale (inclusiv prin reprezentarea societății), în sensul că a intermediat și a înlesnit obţinerea de credite bancare pentru societate, a întocmit acte financiare si contabile justificative in contextul unor controale ale organelor fiscale ;
În perioada 2011-2015, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa, Păun Nicolae a plătit, lunar, sume de bani fixe în cuantum total de 217.300 lei, deputatului Mădălin Voicu şi a asigurat un salariu unei persoane din familia acestuia acestuia (fără nicio contraprestație), în cadrul unuia din proiectele derulate de Asociaţia Partida Romilor. Aceste foloase au fost oferite pentru ca deputatul Mădălin Voicu să intervină la funcţionari şi demnitari, intervenţii concretizate în contextul validării proiectelor cu finanţare europeană, în contextul promovării unui proiect de lege privind amnistia contribuţiei de asigurări de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice și în legătură cu neîncasarea, de către ANAF, a sumelor aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate, în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor Pro Europa.
În perioada octombrie 2015 – decembrie 2015, suspectul Păun Nicolae, aflându-se în posesia listelor cu martori citaţi de DNA, respectiv fiind încunoştinţat despre aceste aspecte, a determinat mai multe persoane, prin corupere, în mod direct, sau prin intermediari, să nu dea declaraţii sau sa dea declaraţii mincinoase în faţa organelor de urmărire penală cu privire la activitatea derulată în cadrul Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa, in contextul derulării celor două proiecte cu finanțare europeană menţionate mai sus.
În perioada 2011-2015, cu intenţie, suspectul Mădălin Voicu, în exercitarea obligațiilor ce derivă din calitatea de deputat, a depus declaraţii de avere la Camera Deputaţilor, fără a declara sumele de bani obţinute de la Asociaţia Partida Romilor „Pro Europa”, totalizând 300.682 lei – venit brut si 217.300 lei venit net. Banii respectivi fuseseră primiți de la Păun Nicolae, prin intermediul Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa, cu justificarea „plăţi drepturi de autor” în perioada 2011-2015. Acești bani proveneau din fondurile alocate derulării proiectelor europene despre care Mădălin Voicu știa ca sunt deturnați, având în vedere că o persoană din familia sa fusese angajată în cadrul proiectului „Acces pe piaţa muncii – O șansă pentru tine” şi remunerată cu suma totală de 194.241 lei.
Suspecţilor li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a fost formulată având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de procedură penală.
Prezentele cereri intră sub incidența prevederilor Codului de Procedură Penală și ale Constituției României, prin urmare, persoanele față de care s-a solicitat sesizarea pentru formularea cererii de încuviințare a reţinerii şi arestării preventive, beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Doi cetățeni români, soț și soție, au fost arestați în Coreea de Sud, fiind acuzați că au instalat sisteme electronice ilegale la bancomate, obținând copii după cardurile a sute de persoane, anunță poliția din Seul, citată de site-ul agenției Yonhap.
Un român în vârstă de 26 de ani, identificat doar prin inițiala M., și soția sa sunt acuzați că au instalat sisteme de fraudare la opt automate bancare din Seul, în perioada mai – iunie 2015, obținând datele cardurilor a 365 de clienți.
Cei doi români sunt acuzați că au sustras prin această metodă 15,9 milioane de woni (138.000 de dolari) de la bancomate din Taiwan.
Autoritățile sud-coreene susțin că cei doi români fac parte dintr-un grup infracțional, fiind căutați încă cel puțin doi complici.
80 de inspectori antifraudă au participat ieri, la efectuarea a 110 percheziții domiciliare și la sediile unor societăți din domeniul producerii, depozitării și comercializării de alcool și băuturi alcoolice, pe raza județelor: Brăila, Constanța, Tulcea, Bacău, Harghita, Covasna, Brașov, Mureș, Maramureș și a municipiului București, sub coordonarea procurorilor DIICOT.
La acțiunea națională de prevenire și combatere a evaziunii și fraudei fiscale și vamale au mai participat, pe lângă inspectorii antifraudă, și 60 de inspectori vamali, împreună cu polițiști din cadrul structurilor teritoriale BCCO și lucrători din cadrul inspectoratelor județene de poliție și al Jandarmeriei Române.
În perioada mai – octombrie 2014 inspectorii antifraudă au identificat prejudicii de circa 8,4 milioane euro (37.435.970 lei) cauzate bugetului de stat prin evitarea plății accizei aferente produselor din alcool, și au întocmit șase sesizări penale prin care au semnalat fapte susceptibile a întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni de evaziune fiscală.
Urmare investigațiilor efectuate, s-a stabilit existența unui grup infracțional organizat, având ca scop determinarea și înlesnirea comiterii, de către alte nuclee infracționale organizate, a infracțiunilor de evaziune fiscală și deținerea și producerea, în afara unor antrepozite fiscale, unor bunuri supuse accizării.
Inspectorii antifraudă și organele de urmărire penală au stabilit existența unor circuite economice evazioniste de mare amploare în domeniul comercializării nefiscalizate a alcoolului etilic și produselor derivate, începând cu denaturarea ilicită (parțială) a alcoolului etilic de către producătorul Marex SA Brăila, urmată de livrarea disimulată a acestuia sub apartenența unor diverse produse (alcool sanitar, loțiuni cosmetice, soluție spălare parbriz etc.) fie în mod direct, fie prin intermediul unor societăți comerciale de ‘tip fantomă’, ori chiar prin intermediul unor lanțuri de magazine de tip hipermarket, către nuclee infracționale organizate, în baza unor înțelegeri prealabile.
Grupările infracționale din acest din urmă palier erau specializate în ‘renaturarea’ ilicită a produselor achiziționate (prin filtrări succesive și alte procedee empirice) și comercializarea clandestină a alcoolul etilic astfel reconstituit.
Alcoolul etilic obținut prin filtrarea clandestină a alcoolului sanitar și a celorlalte produse similare fabricate a fost valorificat prin înglobarea în diferite băuturi alcoolice, care au fost puse în vânzare. Totodată a fost identificat și un mecanism de spălare a banilor ce constă în preluarea și transferul activelor societăților comerciale implicate în activitățile de evaziune fiscală de către un grup infracțional organizat, în scopul asigurării foloaselor materiale obținute în mod ilicit.
DGAF urmează a realiza toate demersurile legale care se impun, potrivit competențelor, în scopul recuperării eficiente a tuturor debitelor fiscale identificate.
Primarul oraşului Năvodari a fost arestat preventiv
Publicat de Bogdan Comșa,
10 septembrie 2014, 18:39
Primarul oraşului Năvodari, Nicolae Matei, a fost arestat astăzi preventiv pentru 30 de zile.
Decizia a luat luată de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care au admis, astfel, solicitarea procurorilor de la DNA Constanţa.
Arestarea preventivă a lui Nicolae Matei a fost dispusă într-unul din dosarele penale în care acesta este acuzat de fapte de corupţie, alături de cumnatul său, Isidor Gurgu.
Primarul din Năvodari este anchetat pentru abuz în serviciu, tentativă de abuz în serviciu și dare de mită, iar Isidor Gurgu, pentru spălare de bani și complicitate la tentativă de abuz în serviciu.
Procurorii DNA spun că Nicolae Matei şi apropiaţii săi au intrat în posesia unor terenuri valoroase din Năvodari, în urma unor retrocedări ilegale.
În plus, Matei i-a vândut cumnatului său 3 terenuri din domeniul privat al oraşului Năvodari, la preţuri mult subevaluate.
