Comisia Europeană a confirmat luni că prim-vicepreşedintele său, Frans Timmermans, le-a trimis vineri autorităţilor române o nouă scrisoare în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţiile referitoare la statul de drept în România.
Scrisoarea este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi premierului Viorica Dăncilă, după cum a declarat în conferinţa de presă cotidiană a CE purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas.
”Principala îngrijorare se referă la evoluţiile care interferează cu independenţa sistemului judecătoresc şi combatarea eficientă a corupţiei, inclusiv protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene şi în special amendamentele recent adoptate la codurile penale ce riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni. Posibila legislaţie care permite apelurile extraordinare ar agrava suplimentar situaţia statului de drept. Dacă nu sunt adoptate rapid îmbunătăţirile necesare sau dacă sunt luate alte măsuri negative, precum promulgarea ultimelor amendamente la codurile penale, Comisia va activa fără întârziere cadrul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda Mecanismul de Cooperare şi Verificare. De asemenea, Comisia îşi rezervă atribuţiile de gardian al Tratatelor şi nu va ezita să lanseze rapid procedura de infringement dacă este necesar. Obiectivul Comisiei rămâne de a ajuta autorităţile române să găsească soluţii privind problemele statului de drept. Comisia rămâne pregătită să se angajeze într-un dialog constructiv şi activ cu autorităţile române şi să lucreze împreună pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană”, a declarat Schinas.
La 24 aprilie, Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă. Reacţia CE a survenit la scurt timp după ce Camera Deputaţilor a adoptat proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală.
Referitor la aderarea României la spaţiul Schengen, Margaritis Schinas a răspuns unei întrebări privind declaraţii din trecut ale preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, spunând că în cazul în care problemele identificate în scrisoarea trimisă de Frans Timmermans sunt tratate corect ”nu vede de ce această chestiune specifică (aderarea la Schengen, n.red.) ar fi periclitată”.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat sâmbătă, în plenul Congresului Partidului Socialiştilor Europeni (PES) desfăşurat la Madrid, că i-a transmis liderului PSD Liviu Dragnea că trebuie să respecte valorile fundamentale ale partidului pentru a face parte din această familie politică.
”Dacă suntem partidul care vorbeşte cel mai mult despre propriile valori, dacă suntem partidul care îi critică pe alţii când încalcă statul de drept, când atacă libertatea presei, când pun judecătorii sub control politic, când opresc lupta împotriva corupţiei, trebuie să vorbim deschis şi dacă vedem asemenea probleme în familia noastră, aceasta este datoria noastră, nu putem evita această discuţie”, a spus Timmermans, în aplauzele auditoriului.
”Acesta este un mesaj care i-a fost transmis clar ieri lui Liviu Dragnea, de noi trei – Serghei (Stanişev, preşedintele PES n.red.), Udo (Bullmann, liderul grupului S&D din Parlamentul European n.red.), şi cu mine – când ne-am întâlnit. I-am spus: Liviu, dacă vreţi să faceţi parte din această familie, valorile noastre fundamentale trebuie respectate. Liviu a spus că vor face acest lucru. Vom avea discuţii pe această temă săptămânile viitoare”, a afirmat oficialul CE, care este şi candidatul PES la preşedinţia executivului comunitar.
”Nu putem face niciun compromis în acest domeniu. Aceasta este o linie roşie pentru mişcarea noastră, este o linie roşie pentru Europa. Pentru că am văzut că România a devenit o societate vibrantă, deschisă, unde lupta împotriva corupţiei a avut deosebit succes în ultimii ani, o societate în care există presă liberă, o societate în care sistemul judiciar poate funcţiona independent. Aceste lucruri nu se pot schimba. Nu trebuie să se schimbe. Tocmai am fost în Ungaria. Am văzut ce se întâmplă dacă se fac paşi înapoi”, a insistat Frans Timmermans.
Liviu Dragnea a declarat vineri seara tot în plenul Congresului că a avut o discuţie foarte bună şi foarte interesantă cu Serghei Stanişev, cu Frans Timmermans şi cu Udo Bullmann şi că a propus soluţii pentru o comunicare mai bună. ”Din partea mea, din partea noastră, există toată deschiderea şi sper să avem o comunicare mai bună şi o colaborare mai bună”, a spus Dragnea în discursul său.
PES s-a reunit în Congres vineri şi sâmbătă la Madrid, pentru a-şi confirma oficial candidatul la preşedinţia Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi a-şi adopta Manifestul electoral în perspectiva alegerilor europarlamentare din luna mai.
Riscul ca Marea Britanie să iasă fără un acord din Uniunea Europeană la 29 martie a crescut în această lună, a indicat joi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, transmite Reuters.
Întrebat într-o conferinţă de presă la Bruxelles dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea la data prevăzută, 29 martie, prim-vicepreşedintele Comisiei a declarat că, în ultimele două săptămâni, au crescut temerile sale că „(britanicii) ar putea ieşi chiar dacă nu vor acest lucru”.
„Riscul de ieşire fără un acord a crescut”, a adăugat el.
Timmermans a comparat eforturile unor deputaţi britanici de a încerca să o împiedice pe şefa guvernului, Theresa May, să scoată Marea Britanie din UE fără un acord cu povestea apocrifă despre regele danez Knut al Angliei, care ar fi dat ordin mareei să se oprească, fără succes, desigur.
Dacă britanicii nu se pot strânge în spatele unei alternative, atunci Brexit-ul este inevitabil, a mai spus oficialul Comisiei.
Timmermans a mai afirmat că Uniunea Europeană este dispusă să amendeze acordul convenit cu Theresa May în noiembrie, pentru ca acesta să fie ratificat, dar le-a recomandat deputaţilor pro-Brexit să renunţe la ‘visul utopic’ de evitare a unei frontiere fizice cu Irlanda, căutând în acelaşi timp reguli economice diferite pentru UE şi Marea Britanie.
Bruxellesul „nu va arunca Irlanda sub roţile autobuzului”, a subliniat Timmermans.
Comisia Europeană, hotărâtă să vadă că statele membre al Uniunii Europene își onorează angajamentele în privința primirii de refugiați, ar putea lua în considerare luna viitoare, „dacă va fi necesar”, măsuri de sancționare a țărilor recalcitrante, a transmis miercuri prim-vicepreședintele Executivului comunitar, Frans Timmermans, informează AFP.
„Putem să o facem, avem posibilitatea să deschidem proceduri de infringement. Însă mă întreb dacă acest lucru i-ar ajuta pe refugiați pe termen scurt”, a explicat Timmermans într-o conferință de presă la Bruxelles, potrivit Agerpres.
El a spus că preferă o abordare „pragmatică și politică”. „Viitorul nostru raport (privind progresul programelor) va fi publicat în martie, și va fi momentul potrivit pentru a lua în considerare și alte opțiuni dacă va fi nevoie”, a precizat el.
Comisia Europeană a subliniat încă o dată miercuri lipsa solidarității între statele membre pentru „relocalizarea” refugiaților ajunși în Grecia și Italia.
Un nou bilanț a arătat că, în decembrie, 1.926 de persoane au fost relocalizate în Uniunea Europeană (764 din Italia și 1.162 din Grecia), apoi 1.682 în ianuarie (551 din Italia și 1.131 din Grecia), încă departe de efortul cerut de Comisia Europeană de a putea relocaliza în fiecare lună 1.000 de refugiați aflați în așteptare în Italia și 2.000 în Grecia.
În total, 11.966 de persoane au fost luate în grijă în acest fel.
„Dacă statele membre sunt îngrijorate de situația de pe teren, trebuie să facă mai mult” pentru a o remedia, a spus Timmermans, recomandând țărilor care își respectă angajamentele „să facă presiune” asupra celorlalte.
În Grecia, în tabăra suprapopulată și insalubră Moria din insula Lesbos, trei imigranți au murit în mai puțin de o săptămână la sfârșitul lunii ianuarie. Situația s-a înrăutățit din cauza valului de frig care durează de mai multe săptămâni.
Italia se confruntă de asemenea cu o presiune tot mai mare odată cu venirile tot mai numeroase pe ruta zonei centrale a Mediteranei.
Comisia are puterea să atace în justiție un stat membru care nu își respectă obligațiile legate de legislația UE. Ca răspuns la criza migratorie, statele membre s-au angajat în 2015 să primească un anumit număr de refugiați proveniți fie din Grecia și Italia, fie direct din Turcia, Iordania și Liban.
Premierul Sorin Grindeanu reiterează „angajamentul ferm al tuturor instituțiilor și factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupției” într-o scrisoare transmisă, miercuri, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, Grindeanu a transmis această scrisoare în contextul pozițiilor publice generate de promovarea de către Guvern a textelor legislative privind amendarea Codului penal, a Codului de procedură penală și a proiectului de lege privind grațierea unor pedepse.
„Am luat notă de declarația comună făcută astăzi cu privire la lupta împotriva corupției în România. Doresc, de la bun început, să subliniez că lupta împotriva corupției este una dintre prioritățile Guvernului pe care îl conduc și sunt în totalitate de acord cu evaluarea dumneavoastră privind raportul Comisiei de Cooperare și Verificare care reprezintă și pentru Uniunea Europeană și pentru noi o temă de maxim interes. Prin Delegația noastră permanentă vă voi transmite și textele legislative adoptate de Guvern privind amendarea Codului penal și proiectul de lege cu privire la grațiere”, spune Grindeanu în scrisoarea adresată oficialilor europeni.
Premierul precizează că primul pachet este compus din cele două legi, care vor fi trimise Parlamentului și care vor urma procesul legislativ obișnuit.
„Ambele proiecte normative au ca obiectiv punerea în acord a legislației române cu prevederile Directivei 334/ 2016 a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi reprezentat la procesele penale. În ceea ce privește tematica grațierii, vă informez că există deja o procedură în cadrul CEDO care se referă la o decizie pilot privind supraaglomerarea din închisorile române și condițiile precare de detenție, situație care poate conduce la o penalizare semnificativă a României (cca 80 milioane EUR pe an — conform calculelor estimative întocmite de ministrul de justiție din fostul guvern). Subliniez faptul ca ambele proiecte legislative vor intra în procedura de dezbatere
parlamentară obișnuită, asigurând astfel parcurgerea integrală a tuturor etapelor prevăzute de Constituția României”, afirmă Sorin Grindeanu.
Prim-ministrul face referire și la adoptarea OUG pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală.
„Alegerea procedurii de adoptare a unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului decurge din Constituția României care prevede în articolul 147 alin (1) că ‘Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției și pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. Prin decizia Curții Constituționale nr. 405/ 2016, s-a constatat că dispozițiile art. 246 din Codul Penal din 1969 sunt constituționale pentru infracțiunea de abuz în serviciu, numai în cazul în care prin sintagma ‘îndeplinește în mod defectuos’ din conținutul acestei legi se înțelege ‘îndeplinește prin încălcarea legii’. De asemenea, Curtea a constatat că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare a determinat Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu”, spune Grindeanu.
Potrivit premierului, Curtea a constatat că fapte care potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale.
„În ceea ce privește valoarea plafonului, precizez că acesta a fost introdus la recomandarea Curții Constituționale, care a constatat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei, și nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanța de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite și celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu. Stabilirea plafonului de 200.000 lei nu a fost una arbitrară, ci s-a plecat de la prevederile art. 183 Cod Penal care definesc noțiunea de consecințe deosebit de grave ale unei infracțiuni, unde regăsim un cuantumul de 2 milioane lei. Am apreciat că pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu Decizia Curții Constituționale, Comisiei de la Veneția și jurisprudenței CEDO. De menționat că, prin fixarea unui plafon de 200.000 lei, răspunderea nu este înlăturată, ci va continua să fie o răspundere administrativă și disciplinară iar prejudiciul va fi recuperat integral, acest lucru fiind în consonanță inclusiv cu recomandările instituțiilor europene”, mai afirmă Grindeanu.
Prim-ministrul precizează că „lipsa de coerență dintre o decizie constituțională și prevederile declarate neconstituționale ar putea conduce la vid legislativ, precum și la o interpretare și aplicare neunitară a acestor prevederi”.
„Au fost avute în vedere și recomandările Comisiei de la Veneția din 2013 asupra relației dintre răspunderea ministerială politică și cea penală, potrivit căreia prevederile penale naționale cu privire la ‘abuzul în serviciu’, ‘abuz de putere’ și expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns și aplicate la un nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă. Este esențial și faptul că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, reținând cele expuse în Raportul Comisiei de la Veneția a invitat organismele legislative ale statelor membre ale căror reglementări penale includ încă dispoziții generale referitoare la ‘abuzul în serviciu’ să ia în considerare abrogarea sau reformularea unor astfel de dispoziții, în scopul de a limita domeniul lor de aplicare, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. De menționat că abuzul în serviciu nu a fost eliminat din legislație, ci s-a vizat înlocuirea sintagmei ‘îndeplinește în mod defectuos’ din art. 246 din Codul Penal din 1969 și ale art. 297 alin 1 din noul Cod Penal prin sintagma ‘îndeplinește prin încălcarea legii’, în conformitate cu deciziile obligatorii ale Curții Constituționale”, spune Sorin Grindeanu.
Conform premierului, OUG va fi transmisă Parlamentului pentru dezbatere, aprobare, modificare sau respingere.
„Așteptăm cu interes părerea dumneavoastră asupra textelor, iar ministrul justiției vă va sta la dispoziție pentru obținerea tuturor clarificărilor necesare, inclusiv printr-o eventuală deplasare la Bruxelles. De asemenea, ministrul afacerilor externe, care va fi la Bruxelles cu prilejul Consiliului Afaceri Externe, va fi onorat să aibă o discuție cu dumneavoastră pe această temă, dacă programul dumneavoastră permite”, le mai transmite Grindeanu oficialilor europeni.
Totodată, Grindeanu îi asigură pe Juncker și Timmermans de „deschidere” pentru a continua dialogul.
„Doresc să vă asigur de deschiderea mea de a continua dialogul cu dumneavoastră, inclusiv la Bruxelles, și reiterez angajamentul ferm al tuturor instituțiilor și factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupției. În aceste eforturi contăm pe sprijinul și susținerea Comisiei Europene, dar și pe o evaluare echilibrată și corectă din partea acesteia, care să țină cont de cadrul constituțional național și de substanța concretă a prevederilor legislative, nu doar de reacțiile din spațiul public și mediatic”, mai afirmă Grindeanu.
Una dintre victimele zborului MH 17 avea masca de oxigen pe față
Publicat de ,
9 octombrie 2014, 09:29
Până acum se credea că toți pasagerii avionului malaezian Boeing 777, aparținând companiei Malaysia Airlines, care s-a prăbușit la 17 iulie în estul Ucrainei, au murit pe loc, însă una dintre victime a fost descoperită cu o mască de oxigen pe față, a relatat ziarul olandez Volkskrant, care îl citează pe ministrul olandez de externe, Frans Timmermans.
Ancheta în acest caz se desfășoară sub conducerea Olandei, țara care a fost cel mai greu încercată de tragedia aviatică din estul Ucrainei, având în vedere că 193 de victime din cele 298 aveau cetățenie olandeză.
Zborul MH17, pe ruta Amsterdam-Kuala Lumpur, s-a prăbușit la 17 iulie în regiunea Donețk. La bordul aeronavei se aflau 298 de persoane. Toate au murit. Până acum versiunea dominantă a fost cea susținută de Kiev și Occident, potrivit căreia avionul malaezian a fost doborât, din greșeală, de rebeli proruși cu un sistem de rachete avansat sol-aer, adus din Rusia. Separatiștii ar fi confundat avionul de pasageri cu unul militar ucrainean.
