Clădirea Cazinoului de pe faleza din Constanța începe să strălucească! Fiecare sală a fost personalizată în stil propriu, iar interioarele încep să reflecte eleganța de altădată.
Simbol al celui mai mare port al României, Cazinoul de pe faleza orașului Constanţa a fost inaugurat în 1910.
Lucrările de reabilitare au început în urmă cu 3 ani, după mai multe amânări, iar anul viitor aceasta va fi inaugurată în prezența reprezentanților administrației publice locale și a constănțenilor.
Organizația de Management al Destinației Mamaia Constanța a realizat o incursiune între cele mai frumoase încăperi ale Cazinoului și vă prezintă schimbările realizate până în prezent.
“Au început ultimele lucrări, pardoseli, acoperișul este aproape gata în totalitate, se fac ultimele lucrări la instalațiile electrice, instalații de încălzire, ventilație, deci suntem într-un stadiu destul de avansat. În urmă cu câțiva zeci de ani ca și arhitect a fost Daniel Renard, reprezentant al arhitecturii Art Nouveau. La vremea respectivă a fost singura clădire din România ce a avut simboluri și ornamente în stil Art Nouveau. Clădirea a suferit mai multe reparații de-a lungul timpului. În 1916 la bombardament a fost dărâmat acoperișul. A fost refăcut, apoi în al doilea Război Mondial în 1941 a fost bombardată scara de onoare care a necesitat reparație. A fost refăcută cu ajutorul deținuților politici în anul 1951. Acest lucru nu s-a știut, noi am găsit niște mărturii în pereți, niște scrisori, bucăți de sac pe care erau scrise numele lor și impresiile de la acel moment. Tot ca stadiu de lucrare în 1986 ultima intervenție a fost făcută de către ONT Litoral. Sunt cei care au refăcut această clădire pentru a funcționa ca și restaurant. În ultimii 4 ani, de când am câștigat licitația, s-au refăcut planurile exact cum au fost inițial. Clădirea a fost în totalitate îmbunătățită, de la rezistență la ornamente, acoperiș, candelabre, pardoseli, tot ce veți vedea sunt noi în stilul Art Nouveau”, a declarat Gabi Puchiu – reprezentant Edificia Carpați, șef lucrări Cazinoul Constanța.
Cazinoul a fost conceput pentru a fi muzeu. La subsol clădirea adăpostește 3 camere care de asemenea vor fi muzeu, iar la etaj sunt 2 săli mari, sala multifuncțională, sala de spectacole care va primi echipament, scenă, scaune, iar alături va fi încă o sală mare care se numea Sala Oglinzilor, sala de bal.
“Ne bucurăm să vedem schimbările prin care trece Cazinoul, monumentul arhitectural este clădirea simbol a Constanței și abia așteptăm să-l vedem cum strălucește în toată splendoarea lui. Cazinoul vegheaza țărmul Mării Negre de peste 100 de ani. Începuturile Cazinoului se leagă de trecerea Dobrogei sub administrație românească, fiind prima clădire ridicată la malul mării după încheierea dominației otomane. Lucrările de restaurare ale Cazinoului din Constanţa au început în primăvara anului 2020 și au avut iniţial ca termen de finalizare 30 de luni, respectiv toamna anului 2022. Cel mai probabil vara viitoare ne vom bucura de frumusețea lui și vom savura cu toții o cafea pe terasa exterioară, pentru că noul Cazino va avea și o cafenea. Îi așteptăm pe toți cei care îl îndrăgesc, turiști și constănțeni deopotrivă, să ne bucurăm împreună de frumusețea lui anul viitor. Vom anunța în timp util momentul inaugurării”, a declarat George Măndilă, Președinte al Organizației de Management al Destinației Mamaia Constanța.
Lucrările de reabilitare finalizate până în prezent subliniază unicitatea și eleganța arhitecturală a clădirii simbol a Constanței. Clădirea Cazinoului este renovată de compania Aedificia, iar fondurile sunt asigurate de Compania Națională de Investiții prin Ministerul Dezvoltării. După finalizarea lucrărilor, clădirea va reveni administrației publice locale din Constanța.
Organizația de Management al Destinației Mamaia-Constanța a fost înființată printr-o asociere între Primăria Municipiului Constanța și trei patronate din turism, cu scopul de a gestiona activitățile de promovare și management turistic pentru stațiunea Mamaia și municipiul Constanța.
Publicat de Adrian Băncilă,
18 martie 2018, 17:21 / actualizat: 19 martie 2018, 5:25
Femeile de afaceri au fost sărbătorite prin dedicarea unei întâlniri speciale, programate – nu întâmplător – în luna martie, ne-a spus Elena Coandă, președintele Patronatului Național al Femeilor de Afaceri din IMM.
„Toată luna martie e luna noastră, noi o sărbătorim prin activități antreprenoriale, activități de networking, împreună cu tinerii antreprenori reprezentanți de JCI, o organizație foarte activă în ultima perioadă. Prin definiție luna martie e luna femeii, de la început și până la sfârșit și poate în fiecare zi e luna femeii, în business noi putem spune că permanent este o provocare pentru femeia-antreprenor. Oamenii de afaceri trebuie să se cunoască, trebuie să dezvolte parteneriate, femeile sunt deja o comunitate, femeile de afaceri sunt o comunitate și mai dezvoltată. Facem parte din organizații sănătoase, organizații care se susțin și se ajută și care dau înapoi societății un pic din ceea ce au primit“.
Cristi Stancu, președintele organizației non-guvernamentale JCI Constanța, a precizat cum funcționează aceste întâlniri de tip „Speed dating“.
„Practic, Business Networking Event este un eveniment patentat de JCI la nivel internațional, se realizează în matrice fixă de 16 sau 24 de participanți, care, rând pe rând vor trece unii pe la ceilalți, față în față, fac schimb de cărți de vizită, își promovează serviciile și afacerile, iar astfel își lărgesc baza de date și cunoștințele în general. Iar de aici până la o eventuală colaborare sau găsirea unui client, a unui partener sau a unor servicii de care are nevoie este doar o jumătate de pas. În ideea în care sunt mai mulți participanți, oportunitățile sunt mai mari, șansele cresc pentru dezvoltarea de parteneriate.
JCI Constanța și Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din IMM au multiple proiecte de susținere a inițiativei private în special în rândul tinerilor și al femeilor.
Redactor: Monica Cruceanu Comșa
Redactor online: Adrian Băncilă
Aproximativ 80 de militari, cu aproape 20 de mijloace tehnice, au acţionat sâmbătă, 7 ianuarie, în 17 misiuni pentru diminuarea efectelor căderilor de zăpadă din judeţele Brăila şi Constanţa.
Militari din forţele terestre au desfăşurat şi două misiuni de transport persoane cu urgenţă medicală din localităţile Viişoara şi Negreşti, din judeţul Constanţa.
De asemenea, militari din forţele terestre şi au intervenit în sprijinul a trei echipe Enel, pe raza judeţelor Brăila şi Constanţa.
Totodată militari din forţele aeriene s-au deplasat cu două autofreze de la Baza 86 Aeriană din Borcea spre Constanţa, cu misiunea de a degaja căile de acces.
Un detașament de militari din Batalionul 348 Apărare Antiaeriană și Batalionul 912 Tancuri din Murfatlar, din cadrul Brigăzii 9 Mecanizate, ambele subordonate Diviziei 2 Infanterie „Getica”, au intervenit în zona localității Cobadin din județul Constanța în sprijinul unei echipe Enel pentru a putea restabili alimentarea cu energie electrică a localității.
În toate cazurile s-a acționat cu tehnică auto de mare putere, autocamioane 6×6 şi autofreze.
FOTO: La Constanța se va deschide mâine Tărâmul Magic al Crăciunului
Publicat de Daniel Țăndăreanu,
30 noiembrie 2016, 09:39 / actualizat: 30 noiembrie 2016, 17:29
La Constanţa, se deschide mâine, orăşelul copiilor, care anul acesta va fi în Parcul Tăbăcăriei şi se va numi „Tărâmul Magic al Crăciunului”.
Timp de o lună, Constanţa se va muta în Tărâmul Magic al Crăciunului, un eveniment-concept creat în premieră în România.
Structura sa dinamică – evenimentul include componente spectaculare şi educative într-o desfăşurare perpetuă –, accesabilitatea general valabilă, implicaţiile sociale, morale, artistice şi culturale, impactul vizual şi emoţional situează acest tip special de organizare în planul cel mai profesionist al zonei de entertainment şi nu numai – susțin organizatorii.
De pe 1 şi până pe 30 decembrie, în Ţara Piticilor se vor recrea mai multe tipuri de spaţii, fiecare dintre personajele din basmele copilăriei noastre, dar şi ale poveştilor moderne devenind centrul unei scene sau al unui eveniment.
Scenele interpretate de actori profesionişti sunt gândite în aşa fel încât să fie uşor recognoscibile de către copii, să îi atragă, să îi încânte şi să le pună la încercare imaginaţia.
Astfel, din simplu public, cei mici, dar şi însoţitorii lor de toate vârstele vor deveni parte din poveştile care se rescriu în chiar momentul desfăşurării acţiunii, devenind parte din legenda personală a fiecăruia dintre participanţi şi transformându-se în amintiri de neuitat.
Scena evenimentului, cel mai frumos castel de poveste din toate timpurile, va găzdui spectacole şi evenimente pentru copii, trupe renumite la nivel naţional şi multe alte surprize.
Componenta educativă a acestui eveniment-concept a fost gândită potrivit celor mai inovative metode de învăţare prin joc. Activităţile vor avea loc în Atelierul de Dulciuri Magice, în Atelierul de Jucării şi în Căsuţa lui Moş Crăciun, se vor desfăşura pe parcursul întregii zile, iar orarul este organizat în aşa fel încât toţi copiii să poată participa la toate cursurile, pe parcursul întregii perioade.
Astfel, în atelierele lui Moş Crăciun, copiii vor fi antrenaţi în multiple activităţi educative şi artistice. Îi vor scrie scrisori Moşului, vor deveni bucătari, actori, dansatori, jurnalişti la Gazeta Moşului, vor învăţa să deseneze, să picteze, să realizeze accesorii de Crăciun, să se comporte potrivit Codului Bunelor Maniere, să scrie şi să citească poveşti, să facă jucării şi multe altele.
Componenta socială a Tărâmului Magic al Crăciunului se distinge prin cinci structuri spectaculare separate de programul cotidian.
Târgul de Crăciun, care se va deschide în apropierea Ţării Piticilor, pune la dispoziţia părinţilor, bunicilor şi copiilor cele mai variate produse cu specific de sărbători, din toate gamele şi pentru toate gusturile şi buzunarele.
FARURI ROMÂNEŞTI VECHI ŞI NOI ALĂTURI DE UN FAR CELEBRU
Comandor dr. Adrian FILIP
Marea Neagră a fost întotdeauna o mare capricioasă, cu furtuni care se pornesc din senin, care a pus în dificultate de foarte multe ori navigatori cu o bogată experienţă, a atras pe fundul ei şi a sfărâmat de stâncile coastei nenumărate corăbii şi nave, atât la începuturile navigaţiei cât şi în zilele noastre. De-a lungul coastelor de vest a Mării Negre au fost ridicate de către geţi, greci, romani, genovezi, turci şi români construcţii vizibile pe timp de zi şi noapte, care marcau pericolele de navigaţie din apropierea coastei şi avertizau navigatorii.
Din antichitate comerţul maritim a avut o importanţă covârşitoare în economia statelor şi a evoluţiei culturale a acestora. Siguranţa navigaţiei a constituit o prioritate şi o responsabilitate pentru conducătorii ţărilor şi imperiilor. Navigatorii din antichitate, la fel ca şi cei de astăzi, au avut şi au nevoie de repere la coastă, pe insule şi în zonele maritime periculoase, vizibile ziua şi noaptea, pe vreme bună sau furtună, pentru a transporta la destinaţie în deplină siguranţă mărfurile sau pasagerii.
Pe timpul navigaţiei costiere echipajele navelor au nevoie de repere care să le dea indicaţii asupra poziţiei lor, pentru a se orienta pe mare. Chiar dacă în zilele noastre navele sunt saturate de aparatură sofisticată, siguranţa echipajului, pasagerilor şi a mărfurilor transportate necesită măsuri deosebite care constau şi în utilizarea în continuare a farurilor maritime ce şi-au dovedit utilitatea de-a lungul mileniilor.
Reperele costiere pentru asigurarea navigaţiei din cele mai vechi timpuri erau construcţii simple de lemn, nu prea înalte, însă suficient de vizibile pe fundalul coastei. Unele dintre ele aveau în partea superioară lămpi cu ulei sau gaz care să le facă vizibile şi pe timpul nopţii. Astăzi farurile sunt adevărate construcţii de artă care au aceeaşi misiune importantă ca şi acum două milenii: asigurarea siguranţei navigaţiei.
Odată cu dezvoltarea navigaţiei, s-a simţit nevoia ca aceste repere să fie vizibile de la distanţe mai mari. În anul 283 î.Hr. s-a înălţat o construcţie care avea să devină una dintre cele şapte minuni ale lumii, – Farul din Alexandria, cea mai veche şi impunătoare construcţie de acest gen, pusă în slujba navigatorilor. Denumirea de ,,far” a fost dată după numele insulei Pharo din Golful Alexandria, pe care a fost înălţat reperul de navigaţie.
Farul a fost comandat de către regele Egiptului, Ptolemeu Soter, după moartea lui Alexandru cel Mare şi realizat de către fiul său Ptolemeu Philadelphus. Din 283 î.Hr, până în 1323 d.Hr., farul a ghidat navigaţia corăbiilor mai mult de un mileniu şi jumătate. Cutremurul din 1303 a afectat parţial structura farului, iar trei secole mai târziu, cutremurul din 1323 l-a distrus definitiv. Datorită valorii şi importanţei sale pentru comerţul epocii, imaginea farului a fost bătută pe monedele romane.
Farul a fost construit după concepţia arhitectului Sostratus. Legenda spune că regele Ptolemaios i-ar fi interzis lui Sostratus să-şi pună numele pe construcţie conform uzanţelor, dar arhitectul a scris totuşi pe baza farului, “Eu Sostratus fiul lui Dexiphanes din Chinidai, ofer această operă Zeilor Navigatori şi oamenilor care călătoresc pe mări”. Farul era construit din trei module şi avea o înălţime de 117 m, impresionantă chiar şi pentru o construcţie a zilelor noastre. Scrierile lui Strabon şi ale lui Pliniu cel Bătrân descriu cu lux de amănunte frumuseţea farului îmbrăcat în marmură albă. Primul modul avea forma unui paralelipiped cu baza de 30 de metri şi înălţimea de 55 m, în care se aflau 300 de încăperi, în care era cartiruită garnizoana care apăra şi deservea farul. A doua secţiune era o prismă octogonală înclinată spre interior înaltă de 27,45 m şi lată de 18,3 m, în care se afla o scară spiralată ce ducea spre modulul superior. Ultima parte avea forma unui cilindru, înalt de 7 m, deasupra căruia se afla statuia lui Poseidon. În interiorul cilindrului se afla o oglindă care reflecta pe timp de zi razele soarelui, iar noaptea ardea în permanenţă focul alimentat cu bălegar uscat. Lumina farului era vizibilă de la o distanţă de 50-90 Km. Recent, în urma cercetărilor subacvatice, arheologii au găsit părţi din far pe care le-au scos la suprafaţă pentru studiu.
Am amintit în acest articol farul din Alexandria întrucât este o construcţie de referinţă în domeniu.
Navigaţia de-a lungul coastelor de vest a Mării Negre şi pe Dunăre are o vechime mai mare de două mii de ani. Marea Neagră a fost întotdeauna o mare capricioasă, cu furtuni care se pornesc din senin, care a pus în dificultate de foarte multe ori navigatori cu o bogată experienţă, a atras pe fundul ei şi a sfărâmat de stâncile coastei nenumărate corăbii şi nave, atât la începuturile navigaţiei cât şi în zilele noastre.
De-a lungul coastelor de vest a Mării Negre au fost ridicate de către geţi, greci, romani, genovezi, turci şi români construcţii vizibile pe timp de zi şi noapte, care marcau pericolele de navigaţie din apropierea coastei şi avertizau navigatorii. Farurile denumite „de aterizare” indică direcţia spre porturile maritime sau fluviale, spre deosebire de farurile care marchează intrarea în porturi sau canale, ce poartă denumirea de „faruri de intrare”
Unul dintre vechile faruri maritime de aterizare, care se mai păstrează şi în ziua de astăzi este cel de pe faleza Cazinoului din Constanţa, cunoscut sub numele de ,,Farul Genovez”.
A fost ridicat în jurul anului 1300 de către comercianţii şi corăbierii care utilizau portul Constanţa în acele timpuri, pentru a ghida corăbiile spre micul port. Chiar dacă nu a fost construit de genovezi, denumirea de astăzi a farului este un omagiu adus negustorilor genovezi, care au pus bazele comerţului maritim şi fluvial dezvoltat în Dobrogea, începând din secolul al XIII-lea. Construcţia iniţială a fost din lemn, farul fiind poziţionat mai probabil pe promontoriul aflat la sud de portul Tomis de astăzi. În decursul timpului construcţia a suferit nenumărate avarii datorită furtunilor puternice, fiind reconstruit de mai multe ori şi mutat în final pe poziţia pe care se află astăzi.
Între anii 1858-1860, micul far de pe coasta constănţeană a fost refăcut din piatră, de către aceeaşi societate engleză de construcţii care a executat calea ferată Constanţa-Cernavodă şi noul port al Constanţei. Farul are înălţimea de la baza solului până la terasa oglinzii de 12 m, iar înălţimea de la nivelul mării este de 21 m, fiind vizibil până la 9,5 Mm (aprox. 17Km).
,,Farul Genovez” a fost reconstruit din piatră nefasonată, iar la exterior a fost placat cu dale din rocă albă, calcaroasă, şlefuite şi tăiate paralelipipedic. Are o arhitectură interesantă, pentru anii la care a fost realizat, având baza de formă hexagonală, înaltă de 2,5 m, cu o latură de dimensiuni diferite faţă de celelalte patru, în acest spaţiu aflându-se uşa metalică de intrare în far. De la înălţimea de 2,5 m până la 3 m, prin restrângerea treptată a grosimii, se trece la un octogon regulat, înalt de circa 8 m, acoperit cu o cupolă metalică. Deasupra intrării, într-un basorelief, e sculptată o corabie cu pânze, care se presupune a fi mult mai veche decât farul, provenind probabil dintr-un basorelief roman. În spaţiul cilindric interior se desfăşoară, în spirală, o scară cu trepte de piatră ce face posibil accesul spre vârful farului. În partea superioară, o cornişă octogonală susţinută de pandantive, încadrate de două nervuri, formează decorul construcţiei.
Farul a funcţionat până în anul 1913. Acesta a fost restaurat de mai multe ori, ultima restaurare fiind în anul 1948. Din anul 1955 a fost declarat monument de arhitectură, reprezentând un simbol al Constanţei.
Canalul Sulina a constituit pentru România poarta comercială cu Europa şi Asia, înainte de 1878, întrucât Dobrogea se afla încă sub Imperiul Otoman, iar noi nu aveam ieşire directă la mare decât pe Dunăre. În condiţiile în care întreaga navigaţie spre porturile româneşti dunărene se desfăşura pe braţul Sulina, a fost necesară securizarea navigaţiei pe această arteră comercială. Primul far din Sulina a fost construit în jurul anului 1745, de către Beshir Aga, una dintre personalitățile istoriei otomane din prima jumătate a veacului al XVIII-lea, pe o fundație islamică, pe terenul cuprins între brațele Chilia și Sfântu Gheorghe ale Dunării. În preambulul actului de la acea vreme, citat de Tudose Tatu în lucrarea „Cărți vechi, corăbii, neguțători și Diplomați Dunărea de Jos 1745-1856” se explică și motivul construirii farului: „Brațul Sulina fiind o cale dificil de urmat, în întunericul nopților se scufundă și pier cele mai multe din corăbiile încărcate, ceea ce provoacă lipsuri în aprovizionarea unor orașe, îndeosebi a reședinței mărețului sultanat”.
Din arhivele firmei franceze „Collas et Michel” care se ocupa cu întreţinerea farurilor administrate de statul otoman la mijlocul secolului al XIX-lea, reiese că la Sulina existau trei faruri, din care unul pe insula Şerpilor şi două în Sulina. Acestea au fost predate mai târziu în schimbul unei indemnizații, Comisiei Europene a Dunării. În anul 1886, Comisia a adoptat un proiect semnat de Charles Hartley pentru îmbunătățirea iluminării și balizajului gurii de vărsare de la Sulina, iar pe data de 29 aprilie 1887 la Sulina, potrivit unui autor francez, au început să funcționeze patru faruri, din care doar despre trei mai avem date.
Pe capătul digului de nord al canalului Sulina, Comisia Europeană a Dunării construieşte între anii 1869-1870 un far, care se mai poate vedea şi astăzi pe partea stângă a canalului.
În anul 1856 a început construcţia Farului Sulina la iniţiativa Comisiei Europene a Dunării. Construcţia farului s-a realizat în două etape, fiind finalizat în anul 1870 când a intrat în proprietatea Comisiei Europene a Dunării.
Acesta este situat la marginea de est a oraşului, pe malul drept al canalului Sulina, în punctul = 45º09’03″N; λ = 29º39’09″E. În anul 1911 a fost modernizat, iar în 1946 a fost electrificat şi s-au operat unele modificări la sistemul optic. Farul vechi Sulina era un far cu lumină fixă albă de ordinul doi, vizibilă de la 15 mile marine şi are forma unui turn alb de zidărie, deasupra căruia se află mecanismul de iluminat acoperit de o cupolă, în jurul căruia era amenajată o platformă de circulaţie. Înălţimea construcţiei este de 17,5 m de la sol, iar înălţimea luminii faţă de nivelul mării este de 21,4 m. Pentru avertizarea navelor pe timp de ceaţă, mai exista un nautofon, care emitea un semnal sonor din 10 în 10 minute. Planurile şi construcţia acestui obiectiv au fost realizate de către inginerii englezi Ch. Hartley şi M. Engelhardt, angajaţi de Comisia Europeană a Dunării, ingineri care au participat şi la realizarea planurilor de construire a canalului navigabil, sistematizarea oraşului Sulina şi întocmirea procedurilor de întreţinere permanentă a braţului Sulina.
După desfiinţarea Comisiei, ansamblul Farului din Sulina a fost transferat către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos din Galaţi. Astăzi, farul a devenit monument istoric şi se află în administrarea Oficiului Naţional pentru Protejarea Patrimoniului.
În anul 1865 a intrat în funcţiune Farul Sfântu Gheorghe, (astăzi denumit farul vechi Sfântu Gheorghe), pe grindul Olinca (Ins. Sahalin), la 1,5 mile marine (aprox. 2,6 Km) nord de extremitatea sudică a ostrovului Ilinca, în punctul = 44º51’00″N; λ = 29º37’00″E, pentru a ghida ambarcaţiunile pescăreşti şi cele comerciale spre intrarea pe canalul Sfântu Gheorghe.
Turnul său de formă paralelipipedică din lemn umplut cu pământ se sprijinea pe o fundaţie din lemn. Înălţimea construcţiei era de 19 m, iar a luminii faţă de nivelul mării de 20 m. Distanţa de vizibilitate era de 10 mile marine. Având structura din lemn a fost necesar să fie consolidat şi refăcut de mai multe ori. A avut o lampă cu petrol, cu lumină albă fixă. Între anii 1890-1895 a fost introdus sistemul optic – lentila turnantă, ce astăzi se află la Muzeul Marinei Române din Constanţa. Sistemul optic era montat într-o baie de mercur, se rotea pe lanţ cu contragreutate, având o cursă de aproximativ 12 ore. În anul 1913, şi-a schimbat caracteristica luminii, iar în anul 1968 a fost scos din funcţiune.
În 1935 Comisia Europeană a Dunării a dezbătut problema modificării construcţiilor farurilor Sf. Gheorghe şi Sulina. Se solicitau construcţii de metal, asemănătoare cu cea a farului Tuzla, care la acea dată era cel mai modern far de pe coasta românească. Cele două faruri – Sf. Gheorghe şi Sulina, au fost scoase succesiv din funcţiune iar locul lor a fost preluată de alte două faruri moderne care asigură navigaţia şi în zilele noastre.
În anul 1940 s-a aplicat „Regulamentul de război al farurilor”, când farurile au fost stinse pe timpul nopţii, iar pe timpul zilei au funcţionat după un anumit program.
În anul 1897 s-a instalat pentru prima oară în epoca modernă, un far de aterizare la Mangalia. Farul se afla pe coastă, pe locul unde astăzi se găseşte Sanatoriul Balnear. Acesta avea forma unui turn metalic, cilindric, înalt de 10 m, vopsit în dungi orizontale albe şi roşii. Vizibilitatea luminii era de 12 Mm. Farul a fost modernizat în anii 1936 şi 1947, funcţionând până în anul 1958, an în care a fost dat în folosinţă actualul far de aterizare Mangalia. Lentila originală a acestui far se află în patrimoniul Muzeului Marinei Române.
În anul 1901 a intrat în funcţiune, în partea de sud a litoralului, Farul Tuzla fiind al patrulea far al Romaniei aflat în folosinţă în acea perioadă. Ridicat în anul 1900, în timpul regelui Carol I, de către firma franceză Barbier, Bernard & Turrene (BTT), farul din Tuzla îşi face şi acum datoria de a le lumina marinarilor drumul pe mare şi ai atenţiona asupra zonei periculoase din dreptul promontoriului Capului Tuzla.
La proiectarea farului a lucrat, în cadrul firmei franceze BTT şi ing. Anghel Saligny şi ing. Gheorghe Panculescu, care s-au implicat în multe proiectele majore de la Marea Neagră la începutul secolului al XIX-lea. Acest „turn metalic cu zabrele” – aşa cum a fost denumit ulterior, are o înălţime de 44 m, iar în partea superioară se află un cilindru vopsit în dungi orizontale negre şi albe în interiorul căruia de află sistemul de iluminare propriu-zisă. Lentila iniţială a farului – aflată în patrimoniul Muzeului Marinei Române, se prezintă sub forma unei cupole ovale din prisme de cristal cu înălţimea de 281 cm, diametrul de 318 cm şi o greutate de aproximativ 800 kg. Sursa luminoasă a farului se afla în interiorul lentilei şi consta dintr-o lampă de petrol cu şase fitile concentrice, ce avea un consum de 80 g petrol pe oră. Farul dispunea şi de un nautofon cu compresor, acţionat de un motor de 11 CP, construit de Uzinele Wolf din Bucureşti care dădea semnale sonore pe timp de ceaţă pentru atenţionarea navigatorilor. Motorul şi compresorul se află în momentul de faţă în patrimoniul Muzeului Marinei Române. În anul 1958, lentila farului şi lampa de petrol care producea lumina a fost înlocuită cu o instalaţie electrică, iar vechea lentilă cu sistemul de iluminare, se află la muzeul Direcţiei Hidrografice Maritime. În 2011 sistemul de iluminare al farului instalat în 1958 a fost schimbat cu o instalaţie modernă pe LED-uri, vechiul sistem găsindu-se în prezent tot la muzeul Direcţiei Hidrografice Maritime.
În anul 1903 a intrat în funcţiune Farul de aterizare Regele Carol I, construit la extremitatea digului mare, în partea de est a portului Constanţa, ca omagiu adus primului rege al României, care şi-a dedicat o mare parte a vieţii ridicării portului Constanţa, poartă a României cu întreaga lume.
Turnul farului este din granit cu dungi orizontale albe şi negre pe o fundaţie paralelipipedică de piatră, fiind decorat cu efigia Regelui Carol I, în basorelief. Are o înălţime construită de 13 m şi 18 m de la nivelul mării şi a fost vizibil de la 12 Mm. Farul a dispus de un nautofon, care emitea pe timp de ceaţă un semnal sonor la fiecare minut, timp de 8 secunde.
Tot în acea perioadă, în portul Constanţa s-au construit şi farurile de intrare pe capetele digurilor construite la începutul secolului al XX-lea. În urma extinderii portului, farul de aterizare a devenit lumină interioară, iar farurile de intrare au dispărut odată cu înaintarea în mare a digurilor pe care se aflau. Farul a funcţionat până în anul 1960, an în care a fost dat în folosinţă actualul far de aterizare Constanţa.
Astăzi Direcţia Hidrografică Maritimă este instituţia responsabilă cu securitatea costieră a navigaţiei de pe litoralul românesc al Mării Negre având pentru aceasta în proprietate, farurile de aterizare, farurile de intrare şi luminile de intrare în porturi.
Pe litoralul românesc al Mării Negre, există un număr de şapte faruri de aterizare ce asigură o vizibilitate mai mare de 15 Mm de la coastă , trei faruri de intrare în porturi şi un număr de şase lumini de intrare în porturi, situate pe extremităţile digurilor.
Farurile de aterizare de la sud la nord: Mangalia, Tuzla, Constanţa, Midia, Gura Portiţei, Sf. Gheorghe şi Sulina sunt faruri de tip costier, cu lumină albă normală, destinate pentru aterizare la coastă. Aceste faruri acoperă toate rutele maritime de la litoralul. Toate farurile au surse secundare pentru alimentarea cu energie electrică şi un sistem de monitorizare automată care supraveghează funcţionarea acestora de la distanţă instalat în clădirea Direcţiei Hidrografice Maritime.
Farul de aterizare Mangalia a intrat în funcţiune în anul 1958. Are o lumină albă cu grup de două sclipiri şi o vizibilitate de 22 Mm, înălţimea luminii de la nivelul mării 72m, înălţimea construcţiei 42 m. Turnul farului este de formă paralelipipedică, de culoare albă, din piatră, având în vârf o cupolă rotundă, albă.
La extremitatea digului de nord – est din Mangalia este situat farul de intrare ce a fost pus în funcţiune în anul 1979. Are o lumină albă cu sclipiri, perioada 4 s, o vizibilitate de 10 Mm, înălţimea luminii este situată la 23 m, înălţimea construcţiei fiind de 21 m. Turnul farului este metalic, de culoare gri, din zăbrele, având în vârf o cupolă rotundă, albă. Pe farul de intrare Mangalia se mai află instalat un semnal de ceaţă (nautofon) care emite litera „M” în codul Morse.
Lumina de intrare verde Mangalia a intrat în funcţiune în anul 1979 şi este situată pe extremitatea pintenului digului de nord-est. Are o lumină verde cu sclipiri, perioada 3 s, vizibilitate 5 Mm, înălţimea luminii 15 m, înălţimea construcţiei 13 m, este o clădire din beton de culoare bej, având în vârf o cupolă rotundă, verde.
Lumina de intrare roşie Mangalia a intrat în funcţiune în anul 1979 şi este situată pe extremitatea digului de sud-est. Are o lumină roşie cu sclipiri., perioada 3 s, vizibilitate 5 Mm, înălţimea luminii: 15 m, înălţimea construcţiei, 13 m, este o clădire din beton de culoare bej, având în vârf o cupolă rotundă, roşie.
În anul 1960 a intrat în funcţiune farul de aterizare Constanţa. Are o lumină albă cu grup de două sclipiri, vizibilitate 24 Mm, înălţimea luminii 87 m, înălţimea construcţiei 58 m. Turnul farului este piramidal, de culoare albă din beton, având în vârf o cupolă albastră în formă de piramidă cu vârful în jos.
Farul de intrare Constanţa a intrat în funcţiune în anul 1972. El este situat pe extremitatea digului de nord-est. Are o lumină albă cu sclipiri, vizibilitate 10 Mm, înălţimea luminii 24 m, înălţimea construcţiei 18 m. Turnul este o construcţie de granit, de culoare cenuşie, având în vârf o cupolă rotundă, albă. Pe farul de intrare Constanţa se află instalat un semnal de ceaţă (nautofon) care emite litera „C” în codul Morse, perioada 30sec.
Lumina de intrare verde Constanţa a intrat în funcţiune în anul 1972, este situată pe extremitatea pintenului digului de nord – est a portului Constanţa. Are o lumină verde cu sclipiri, vizibilitate 5 Mm, înălţimea luminii 14 m, înălţimea construcţiei 10 m, clădire cenuşie din zidărie, având în vârf o cupolă rotundă, verde.
Lumina de intrare roşie Constanţa a intrat în funcţiune în anul 1972, este situată pe digul de sud. Are o lumină roşie cu sclipiri, vizibilitate 5 Mm, înălţimea luminii 14 m, înălţimea construcţiei 10 m, clădire cenuşie din zidărie, având în vârf o cupolă rotundă, roşie.
În anul 1942 a intrat în funcţiune farul de aterizare Midia. Acesta a fost modernizat şi electrificat în anul 1958 şi se află instalat în punctul = 44º20’50″N; λ = 28º40’58″E. Are o lumină albă cu sclipiri, vizibilitate 17 Mm, înălţimea luminii 36 m, înălţimea construcţiei 22 m. Turnul farului constă într-un schelet metalic cu zăbrele de culoare roşie, cu dungi orizontale albe şi o cupolă albă, octogonală.
Farul de intrare în portul Midia, a intrat în funcţiune în anul 1989, este instalat pe extremitatea noului dig de larg (est) în punctul = 44º19’16″N; λ = 28º41’40″E, are o lumină albă cu sclipiri, perioada 5 s, vizibilitate 10 Mm, înălţimea luminii 25 m, înălţimea construcţiei 18 m. Turnul este o construcţie din beton, de culoare albă.
Lumina de intrare verde în portul Midia a intrat în funcţiune în anul 1989, este instalată pe extremitatea digului de sud, are o lumină verde cu sclipiri, perioada 5 s, vizibilitate 6 Mm, înălţimea luminii 14 m, înălţimea construcţiei 9 m, aspectul construcţiei; un turn din beton, de culoare albă, având în vârf o cupolă din sticlă.
Lumina de intrare roşie în portul Midia, a intrat în funcţiune în anul 1989, este instalată pe extremitatea digului de sud în punctul = 44º19’24″N; λ = 28º41’22″E, are o lumină roşie cu sclipiri, perioada 5 s, vizibilitate 6 Mm, înălţimea luminii 14 m, înălţimea construcţiei 9 m, aspectul construcţiei: un turn de beton, de culoare albă având în vârf o cupolă din sticlă.
În anul 1944 a intrat în funcţiune farul Gura Portiţei. El a fost modernizat în anii 1952 şi 1958. Datorită inundării vechiului amplasament, farul a fost mutat, în anul 1966, pe malul sudic al fostului canal Gura Portiţei. În anul 1977 a suferit o nouă inundaţie şi a fost din nou mutat pe malul nordic al fostului canal Gura Portiţei. Astăzi el este amplasat în punctul = 44º40’31″N; λ = 28º59’14″E, are o lumină albă cu sclipiri, perioada 9 s, vizibilitatea 10 Mm, înălţimea luminii 22 m, înălţimea construcţiei 23 m. Turnul farului este o construcţie metalică cu zăbrele în benzi orizontale albe şi negre şi o cupolă de culoare albă. Până în anul 1994 farul a funcţionat pe acetilenă, an în care a fost racordat la reţeaua electrică naţională, iar în anul 2011 a fost alimentat de un sistem de panouri fotovoltaice, care îi asigură necesarul de energie pentru sistemul de lumini şi nevoile curente ale personalului care deserveşte farul.
În anul 1968 a intrat în funcţiune farul de aterizare Sfântu Gheorghe. El este instalat pe capul Sf. Gheorghe. Turnul farului este construit din metal, având forma a două prisme triunghiulare uşor torsionate, acoperite pe două laturi cu plăci din tablă inoxidabilă, iar pe celelalte două cu plăci din policarbonat.
Farul are o lumină albă cu grup de două sclipiri, perioada 7,2 s, vizibilitate 19 Mm, înălţimea luminii 50 m, înălţimea construcţiei 48 m.
Prin prelungirea în mare a celor două diguri, între anii 1923-1978, s-a produs o îndepărtare considerabilă a punctului de intrare pe canalul Sulina faţă de vechiul far rămas acum în centrul oraşului, fapt ce a impus construirea unui nou far.
Între anii 1978-1980, pe digul de sud a fost construit un nou far, care a intrat în funcţiune în anul 1983. El se află instalat în punctul = 45º08’53″N λ = 29º45’33″E, pe extremitatea digului de sud a canalului Sulina. El are o lumină albă cu grup de trei sclipiri, perioada 16,2 s, sector de vizibilitate 240º (165º-045º), vizibilitate 19 Mm, înălţimea luminii 48 m, înălţimea construcţiei 48 m, turnul farului este un cilindru din beton alb cu o cupolă albă în vârf. Farul are semnal de ceaţă (nautofon) care emite grupul de litere „SU” în codul Morse. Fundaţia farului este îngropată 30 de metri în solul nisipos al mării până a ajuns un filon calcaros care traversează Marea Neagră din Peninsula Crimeea până la Sulina.
Cea mai mare realizare în domeniul semnalizării maritime a ultimilor ani, a fost executată la sfârşitul anului 2010, când au fost modernizate toate farurile de pe coasta românească prin schimbarea tuturor capetelor de far. În acest sens au fost montate 16 capete de far de tip VEGA VRB-25 pentru farurile mobile şi tip VEGA VLB-44 pentru farurile fixe, astfel încât la ora actuală România se poate mândri cu un sistem de semnalizare maritimă modern, având monitorizare automată de la distanţă, la nivelul standardelor internaţionale.
Inya Cutova, elevă la la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” – calificată în finala celei de-a 34-a ediții a Concursului Internațional de Pian și Orchestră „Città di Cantù”
Inya Cutova, elevă, clasa a X-a, la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, a obținut o nouă performanță artistică...
TULCEA/FOTO: Trecerea de pietoni ,,inteligentă” a început să se fisureze
Publicat de Daniel Țăndăreanu,
23 noiembrie 2016, 08:32 / actualizat: 23 noiembrie 2016, 10:17
Trecerea de pietoni ,,inteligentă” de la Tulcea a început să se fisureze, iar din sticla securizată se desprind bucăți.
Trecerea de pietoni a fost inaugurată oficial luni, 21 noiembrie, la ora 17.00, pe strada Babadag din municipiu.
Conform proiectului, șoferii mijloacelor de transport sunt avertizați vizual atunci când un pieton traversează strada.
Dalele din sticlă securizată au fost fabricate în Bacău, iar investiția în valoare de peste 10.000 de euro, suportată integral de inventatorul tulcean Adrian Trifan, ar fi trebuit să aibă o garanție de cel puțin cinci ani.
Investiția a fost avizată de Poliția Rutieră a municipiului Tulcea.
Reamintim că și administrațiile locale din Constanța și București s-au arătat deja interesate de acest gen de trecere pentru pietoni.
Sursa foto Facebook
Echipajele de intervenție din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași, au fost solicitate să acţioneze în ieri, intervalul 9.00 – 18.00 pentru îndepăratarea mai multor elemente desprinse din acoperișurile blocurilor din municipiu și pentru stabilizarea acestora.
În data de 13.11.2016, în intervalul orar 9.00 – 18.00, mai multe echipaje specializate de intervenție din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași au fost solicitate să acţioneze pe raza municipiului, pentru îndepăratarea unor elemente desprinse din acoperișurile blocurilor din cauza vântului extrem de puternic, acoperișuri, care prin prăbușire de la înalțime, puteau provoca victime și avarii puternice mai multor bunuri și autovehicule situate în apropierea imobilelor.
Pe strada Dunărea, la imobilul L 11, au intervenit două echipaje cu autospeciale și au acționat rapid pentru stabilizarea elementelor de acoperiș, care flambau din cauza vântului puternic, pe o suprafață de circa 50 de metri pătrați.
Pe strada Trandafirilor, la blocul D 25, a intervenit un alt echipaj de pompieri profesioniști pentru a stabiliza structura unui acoperiș deteriorat pe o suprafață de aproximativ 15 metri pătrați. S-au întreprins măsurile necesare de consolidare a structurii acoperișului și a fost balizată zona pentru asigurarea măsurilor de siguranță a trecătorilor.
Pe strada Cornișei, la blocul B 33, pompierii călărășeni au fost de asemenea solicitați să acționeze pentru îndepărtarea mai multor elemente din structura acoperișului imobilului, acesta fiind foarte puternic afectat de rafalele de vânt, pe toată suprafața sa, aproximativ 200 de metri pătrați.
Pe strada Mușețelului la Blocul K 22, echipajele de salvatori au fost solicitate să intervină pentru stabilizarea elementelor de acoperiș, care flambau din cauza vântului puternic, pe o suprafață de circa 10 metri pătrați.
Pe strada Belșugului, la blocul K 7, au intervenit alte două echipaje de pompieri profesioniști pentru a stabiliza structura unui acoperiș deteriorat pe o suprafață de aproximativ 25 metri pătrați. Pompierii militari au întreprins măsuri de consolidare a structurii acoperișului cu scoabe și cu cordițe de prindere și a fost balizată zona pentru asigurarea măsurilor de sigruranță a trecătorilor.
Pe strada Aleea Constructorului , la imobilul J 13, un echipaj a intervenit cu o autospecială pentru a îndepărta mai multe elemente din structura acoperișului, care erau desprinse și exista riscul să se prăbușească. S-a acționat și în acest caz cu echipamentul din dotare și pericolul a fost îndepărtat.
În zona Bazarului Big Beșugului, un echipaj de pompierii a intervenit cu un motoferăstrău pentru tăierea unui arbore afectat de rafalele de vânt, acesta fiind deja înclinat înspre un imobil (modul) al centrului social SERA Călărași. Și în acest caz pompierii au îndepărtat pericolul.
În urmă cu 120 de ani, pe 16 octombrie 1896, se punea piatra de temelie a portului modern Constanța.
Evenimentul avea loc într-o atmosferă specifică de sărbătoare, în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta, a membrilor Guvernului, prefecţilor judeţelor Constanţa, Ialomiţa, Ilfov, a primarului Constanţei, Eugen Schina dar și cu participarea unor personalități ale ingineriei românești precum Anghel Saligny, Gheorghe Duca, Gheorghe Lahovary și alții.
Ministrul lucrărilor publice, C. I. Stoicescu citea documentul regal: „Noi, Carol I, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României. În anul mântuirii 1896, în a 16-a zi a lunii octombrie, am pus piatra de temelie pentru construirea portului Constanţa pe ţărmurile Mării Negre, Dumnezeu dăruindu-Ne în domnia Noastră asupra acestei ţări, numai ani de glorie, ca împreună cu viteaza mea oştire să-i pot da independenţă şi o poziţie statornică, dar şi ani de paşnică domnie, am lucrat cu râvnă şi stăruinţă pentru înflorirea şi prosperitatea României.
Înmulţind căile de comunicaţie şi reţeaua căilor ferate, unind cele două ţărmuri ale Dunării prin podul de la Feteşti – Cernavodă, luat-am hotărârea ca aceste temeinice şi nepieritoare lucrări să fie desăvârşite prin întemeierea unui port la ţărmurile vechiului Pont – Euxin, unde din veacurile cele mai îndepărtate comerţul a găsit un loc de adăpost.
Nădăjduim că Dumnezeu ne va ajuta să desăvârşim în linişte şi fericire lucrarea începută astăzi, care va duce peste mări numele României şi va înlesni în toate vremurile transportul bogățiilor acestei țări.
Spre amintire am subscris acest document în îndoit exemplar, din care unul se va aşeza în piatra de temelie, iar celălalt se va păstra în Arhiva Statului.”
„Documentul inaugurării lucrărilor, citit mulţimii şi semnat de rege, este pus într-un tub de sticlă şi închis într-un bloc uriaş de piatră, care cântărea patru tone, la baza digului de larg. Blocul este ridicat de o macara puternică şi pus la loc într-un mod matematic. Operaţiunea foarte însemnată şi minunată reuşeşte pe deplin. Tunurile bastimentelor care staţionează în port bubuie, muzicile cântă şi şampania curge. Familia regală, în faţa dlor miniştri şi a invitaţilor, a cimentat cu mistria şi bătut cu ciocanul prima piatră a temeliei, care poartă inscripţia: 16 octombrie 1896.”
Volumul „Constanţa – memoria oraşului, 1878 – 1940”, autor Aurelia Lăpușan, coautor Ştefan Lăpuşan, publicistică, Constanţa, Editura Muntenia, 1997, a stat la baza documentării acestui material.
Edilii constănţeni au amenajat în anii 1900, în Portul Tomis, plaja Duduia, cu cabine separate pentru barbaţi şi femei.
„Duduia“ era soţia celui care administra plaja. Ea vindea bilete, închiria vestiare, şezlonguri şi umbrele. Toţi o numeau „Duduia“ şi aşa a rămas numele plajei.
Plaja şi-a schimbat ulterior denumirea în Golful Delfinilor, ca urmare a numărului mare de delfini care veneau la mal să se joace, apoi Golful Pescarilor.
Ulterior, a fost amenajată plaja Mamaia.
La început, nu exista decât un mic sat, în partea nordică a oraşului Constanţa, populat de pescari greci şi lipoveni, oieri români şi crescători de cai. Plaja era sălbatică şi plină de ciulini. Staţiunea Mamaia a apărut din necesitatea oraşului Constanţa de a avea o plajă modernă.
Inaugurarea oficială a staţiunii a avut loc în august 1906 şi tot atunci s-au amenajat primele spaţii turistice.
Edilii nu au renunţat nici la dezvoltarea turismului în Constanţa. Aşa a apărut Plaja Tataia în perioada interbelică, în spatele sediului vechi al Universităţii Ovidius din prezent. În apropiere se afla Parcul Tataia, pe fostul Bulevard Regina Maria.
Într-o publicaţie de epocă, citată de ctcro.wordpress.com se spune că plaja era în partea de sus a oraşului.
Avea cabine de zid şi o potecuţă pitorească coboară din Parcul Tataia la mare.
Plaja Wartanoff era situată în partea de nord a plajei Modern din prezent. Ulterior, s-a extins spre nord, devenind Plaja Domniţa Ileana (după numele fiicei lui Ferdinand I), conform arhitectului Radu Cornescu.
După apariţia Plajei Modern, Domniţa Ileana a dispărut, dar partea dinspre nord s-a extins şi noua plajă s-a numit „Trei Papuci“.
Denumirea vine de la faptul că ea era la trei papuci distanţă de casele contănţenilor.
O altă plajă din nordul oraşului Constanţa a fost denumită „Duduia”, în amintirea celei vechi din zona Portului Tomis, apoi rebotezată „Diana”.
Plaja Modern se numea initial „Muncitorul“.
Nu existau şezlonguri şi fiecare îşi aducea de acasă patru beţe şi un cearşaf şi se acoperea de soarele dogoritor.
Arhitectul Radu Cornescu spune că au mai existat cel puţin încă patru zone unde se făceau, pe vremuri, băi de mare.
Una era Plaja de la Vii, în dreptul Porţii 5 a Portului Constanţa şi alta la Poarta 2.
Când administraţia românească a intrat în Constanţa, au găsit lângă portul englezesc o plajă pe care o foloseau mai ales englezii, deoarece era în perimetrul concesionat lor de către Imperiul Otoman. Această plajă a dispărut odată cu ridicarea Portului Constanţa (1896-1909).
Arhitectul a mai găsit în Arhivele Statului faptul ca între 1878 şi 1900 au existat două „instalaţiuni” balneare pe faleză.
La prima se ajungea chiar pe stâncile care astăzi sunt sub actualul Cazino. A doua era între Hotel Carol (actualmente Comandamentul Marinei) şi Palatul Sturdza (între timp dispărut).
Numele de ”Mamaia” este pentru prima dată consemnat de către Alexandre de Launay, care, în drumul său spre Constantinopol, a traversat Dobrogea în anul 1799.
El scrie despre localitatea ”Mammay”, denumită, astfel, conform unei hărţi ruseşti din 1855. Numele turces al localităţii era ”Mamakioi”, ceea ce însemna Mamai Sat (Mamay Kyoi).
Potrivit lui Nicolae Iorga la Conferinţa ”Politica Mării Negre”, publicată în „Neamul Românesc”, numele de Mamaia este de origine tătară şi vine de la Hanul Crimeii Mamai, conducătorul Hoardei Albastre la din timpul anilor 1370.
Familia regală acceptă un cadou făcut de către notabilităţile constănţene, după 1920, sub forma unei suprafeţe de 4 hectare de teren între lac şi mare. Aici se construieşte în scurt timp un mic palat în stil românesc. Regina Maria a început construirea reşedinţei de vara de la Mamaia. Palatul avea o formă destul de neregulată, semănând mai mult cu o vilă cu mai multe corpuri, și era situat în mijlocul unui parc. Construcția avea o suprafață de 1200 m pătrați și a fost ridicată în doi ani și jumătate. Construcţia se va finaliza în vara anului 1926.
După moartea Regelui Ferdinand, în anul 1927, clădirea a fost donată de către Regina Maria și patru din copiii săi (Nicolae, Ileana, Elisabeta si Marioara), prințesei Elena, mama Regelui Mihai.
După 1930, palatul va intra în posesia Regelui Carol al II lea, care l-a folosit ca reședință de vară. Regina Maria și-a oprit 2780 m pătrați din parc, unde a dispus construirea unei moderne vile, “Vila Stirbey”, dotată cu ascensor francez, marca “G. Houplain Paris” de 4 persoane, cu centrală electrică proprie și o pompă centrifugală ce alimenta turnul cu apă. La 6 iunie 1932, din ordinul lui Carol al II lea, vila ridicată de Regina Maria a fost predată Flotilei de Hidroaviație din Mamaia.
Polițiștii tulceni de la rutieră au „descoperit”, astăzi, ultimul tip de bilet de călătorie eliberat în această dimineață, de un transportator pe un traseu din județul Tulcea.
,,Pe timp de vară pentru atragerea turiștilor, linia 102 a cumparat merțane” – a scris autorul acestei fotografii publicate pe pagina de Facebook Parchez ca un Bivol – Constanta
Comentariile sunt de prisos.
Sursa foto – Marcu Horațiu
Museum Syndicate a publicat recent o serie inedită de imagini color, realizate în 1941, în Constanta și pe țărmul Mării Negre, de către fotograful german Horst Grund, cu ocazia operațiunilor militare desfășurate în zonă de către armata germană.
Sursa foto – muzeuldefotografie.ro
FOTO/MAMAIA: Administratorii fac legea pe plajele reabilitate cu bani europeni
Publicat de Daniel Țăndăreanu,
8 iunie 2016, 10:42 / actualizat: 8 iunie 2016, 11:45
În ultimul an, plajele româneşti au câştigat încă 33 de hectare, în urma lucrărilor făcute cu fonduri europene nerambursabile.
Comisia Europeană cere ca, timp de cinci ani, noile plaje să poată fi folosite gratuit de turişti, fără a fi inchiriate operatorilor economici privaţi.
Însă, în teren, lucrurile stau altfel.
În staţiunea Mamaia, au început să apară beach – baruri şi şezlonguri, pe noile suprafeţe de plajă, ba mai nou și panouri care interzic turișilor să pună cearșafuri în fața șezlongurilor.
Purtătorul de cuvânt al Apelor Române – Dobrogea Litoral, Marieta Iorga, a declarat acum căteva zile pentru Radio Constanța, că „în ce privește plajele noi, se fac discuții la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Mediului și Comisiei Europene. În momentul de față nu avem un răspuns oficial. Inspectorii noștri fac controale zi de zi și se iau măsuri. Până nu am coordonatele, vecinii, nu pot să spun că cineva a ocupat sau nu ilegal un sector de plajă.”
Contactat astăzi de Radio Constanța, purtătorul de cuvânt al Apelor Române – Dobrogea Litoral, a precizat că este în concediu, prin urmare nu poate oferi detalii cu privire la situația de pe plaje.
Marieta Iorga a recomandat redactorilor Radio Constanța să facă o adresă oficială către Apele Române – Dobrogea Litoral, astfel încât inspectorii ABADL să poată verfifica situația din teren.
Menționăm că Radio Constanța a depus până acum două adrese la instiuțiile care au competențe în acest domeniu, fără a primi încă răspuns.
La această oră, 10.00, traficul rutier este aproape blocat pe DN2A, la intrarea în Constanța, dinspre Ovidiu.
Intre Ovidius Clinical Hospital si Carrefour se circulă bară la bară, în timp ce utilajele care ar trebui să lucreze la reabilitarea DN2A sunt trase pe dreapta.
În Noaptea Muzeelor, pe 21 mai, tulcenii au fost invitaţi să participe în număr cât mai mare la realizarea unei picturi uriaşe, pe o temă deltaică.
Iată ce au scris organizatorii pe Facebook:
,,Am fost 842. În realitate am fost mai mulți (cca. 1100). Mulți dintre participanți au refuzat diploma și înregistrarea.
Magnific! Peste așteptările noastre. Din momentul în care, din motivele știute, am reunțat la începutul săptămânii la tentativa de omologare, am diminuat timpul de realizare cu 4 ore (am început abia la ora 14:00), am renunțat la planificarea concretă organizată pe ore în care, cu sprijinul primăriilor din județ și al unităților școlare din municipiu, să picteze cât mai mulți elevi. Ne-am limitat, totodată, mai ales la promovarea online (facebook) a evenimentului. A fost un exercițiu de solidaritate.
La Muzeul de Artă au fost 2521 de vizitatori.
La Casa Avramide au fost 1517. În realitate, numărul celor care au fost la Casa Avramide este, din estimările noastre, cel puțin de 2500. Monitorizarea prin bilete gratuite a putut fi realizată doar la intrarea principală. Foarte multe persoane au intrat direct în zona Art Cafe și pe terasă, la pictură. De aici fie nu au mai vizitat și parterul, fie au intrat pe la ieșire, neffind monitorizați prin bilete.
MULȚUMIM ÎN MOD SPECIAL CELOR 20 DE VOLUNTARI CARE NE-AU SPRIJINIT LA MUZEUL DE ARTĂ ȘI LA CASA AVRAMIDE!
MULȚUMIM TUTUROR CELOR CARE AU SPRIJINIT DIRECT SAU INDIRECT EVENIMENTUL!
IAR VOI, AȚI FOST 842 DE EROI ARTIȘTI. MULȚUMIM!”
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa împreună cu S.C. Tomis S.A. organizează la această oră, exerciţiul pentru consolidarea cunoştinţelor şi perfecţionarea deprinderilor forţelor participante în conducerea şi desfăşurarea acţiunilor de limitare şi lichidare a efectelor negative în cazul situaţiilor de urgenţă ce se pot produce în caz de seism, ce va avea loc la Centrul Comercial Tomis Mall Constanţa.
Simulări de acest gen se fac trimestrial, iar ISU are această obligație legală.
La exercițiul de astăzi participă 100 de angajați ai ISU Dobrogea.
Exercițiul urmăreşte verificarea funcţionalităţii fluxului informaţional în cadrul ISUJ; a concepţiei de acţiune stabilită prin planul organizării şi desfăşurării exerciţiului; pregătirea psihologică a efectivelor proprii, a structurilor pentru situaţii de urgenţă şi a populaţiei pentru cunoaşterea modului de comportare pe timpul acţiunilor de intervenţie şi salvare-evacuare în situaţia creată conform temei tactice; organizarea, desfăşurarea şi coordonarea acţiunilor de salvare şi evacuare a persoanelor surprinse în interiorul clădirilor în prezenţa fumului şi gazelor toxice; verificarea modului de organizare a cooperării între forţele participante la exerciţiu şi stabilirea modalităţilor de îmbunătăţire a performanţelor, verificarea modului de acces în teren a personalului de intervenţie; realizarea acţiunilor şi măsurilor post seism pentru recuperarea, reabilitarea şi restabilirea stării de normalitate în zonele afectate, verificarea viabilităţii Planului roşu de intervenţie, verificarea viabilităţii Planului de protecţie şi de intervenţie în caz de cutremur/alunecări de teren la nivelul judeţului Constanţa şi a celor de cooperare.
La activitate, ISU „Dobrogea” va participa cu personal din toate structurile implicate în gestionarea unei astfel de situaţii. Acestora li se vor alătura:
– Inspectoratul de Poliţie,
– Inspectoratul de Jandarmi,
– Primăria municipiului Constanţa,
– Serviciul de Ambulanţă Judeţean,
– UPU – SMURD,
– Agenţia de Protecţia Mediului Constanţa,
– Inspectoratul de Stat în Construcţii,
– Societatea Naţională de Cruce Roşie,
– S.C. Enel Distribuţie Dobrogea S.A.,
– S.C. Congaz S.A.,
– S.C. Raja S.A.
– S.C. Tomis S.A.
O serie de fotografii din Constanța, dar și din împrejurimile orașului, au ajuns virale, după ce au fost publicate pe celebrul site Boredpanda.com.
Conform autorului fotografiilor, Viorel Papu, Marcel este un puști curajos, căruia îi place să hoinărească și să descopere vechiul și noul din Constanța.
Tot autorul ne spune că Marcel este o jucărie făcută la fabrica Arădeanca, între 1970-1989 (?). Arădeanca a intrat în faliment în 2013.
Ziua Culturii Naționale reprezintă nu numai o zi în care este sărbătorit Mihai Eminescu, ci și un moment de reflecție asupra importanței păstrării identității românești, în contextul impactului tot mai puternic al globalizării.
Ne-au fost alături: Inspectoratul Şcolar Județean Constanţa, Muzica Militară a Forțelor Navale, Muzeul de Artă din Constanța, și formația de majorete din cadrul Centrului Cultural Judetean Theodor Burada.
VIDEO: Un nou SUV de la Renault, testat în România
Publicat de Bogdan Comșa,
19 decembrie 2015, 18:33 / actualizat: 19 decembrie 2015, 20:38
Jurnaliştii revistei Auto Bild au surprins pe străzile din România un autovehicul nou de la Renault, aflat în teste.
Aşa cum se practică în astfel de circumstanţe, maşina este acoperită cu o folie specială, care maschează elementele definitorii de design, pentru a nu strica surpriza de la lansare.
Se pare că este vorba despre un SUV de dimenisuni compacte, dotat cu faruri cu xenon.
Specialiştii consideră că nu avem de-a face cu o nouă generaţie Duster, în ciuda zvonurilor că Dacia pregăteşte o nouă lansare, mai degrabă, de un model nou de la Renault sau Nissan.
Cei de la Auto Bild spun că viitorul model Dacia va fi un SUV de 4,1 metri, poziționat sub Duster, dar mai mare decât Sandero, bazat pe arhitectura lui Renault Captur.
Publicat de Daniel Țăndăreanu,
30 octombrie 2015, 10:22 / actualizat: 2 noiembrie 2015, 8:41
Radio România Constanța şi-a deschis porţile, vineri 30 octombrie, între orele 9:30-16.00.
Toţi cei care ne-au trecut pragul pot vedea de unde pleacă ştirile, şi i-au putut cunoaşte pe cei care vă aduc în casă informaţii, reportaje, muzică, sau sport.
Proiectul „Zebil de Dobrogea” a prins formă din dorința de a promova, susține și fotografia tradițiile din zona dobrogeană a României.
Mixul de culturi și peisaje, mult prea puțin apreciate în aceste vremuri, au reprezentat la rândul lor un alt imbold al inițierii acestui proiect – susțin autorii proiectului.
Destinația Beidaud:
,,Duminica este o zi bună de plimbare. Ca atare, am întins harta pe masă, ne-am spus părerile, apoi am votat: mergem la Beidaud să vedem cerul nopții.
Ne-am echipat corespunzător unei călătorii prin județ, soarele apunea, iar noi ne reîntorceam în sânul naturii.
Beidaud, o comună în județul Tulcea, ascunde noaptea o mulțime de bijuterii, fiind de asemenea ferită de zgomotul orașului.
Înainte de a porni la drum prin pădurea de tei, aproape de miezul nopții, un prieten, Robert, ne-a poftit la el în curte pentru a ne povesti puțin despre ce se întâmplă în această comună, despre originile bunicilor, ocupația sătenilor, și nu în ultimul rând, la un ospăț cu produse locale, legume proaspăt culege din grădină, o cină căreia nu îi mai lipsea nimic.”
Text: Lisandra Lungu
Foto: Alexandru Belciuganu, Dragos Anca, Ovidiu Luca.
Premierul și-a scos colegii de cabinet la o plimbare în Delta Dunării, pe Brațul Sfântu Gheorghe.
Şeful Executivului şi o parte a miniştrilor au ajuns în Tulcea în jurul orei 10,40 şi s-au îmbarcat pe nava ‘Naiada’, care aparține Consiliului Judeţean Tulcea, pentru o excursie în Deltă.
„Delta Dunarii – Ca in fiecare an locul ideal pentru team building/ Guvernul este o echipa sudata si performanta, suntem colegi si prieteni, iar pregatirea politicilor publice pana la sfarsitul anului extrem de importanta pentru toti cetatenii”, a scris premierul pe Facebook.
Printre cei care-l însoţesc, vineri, în Delta Dunării, se numără vicepremierul pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, ministrul Transporturilor, Iulian Matache, ministrul Muncii, Rovana Plumb, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi ministrul Tineretului şi Sporturilor, Gabriela Szabo.
Publicat de Daniel Țăndăreanu,
16 iulie 2015, 18:35 / actualizat: 16 iulie 2015, 20:57
Pe pagina de Facebook a comunității ,,Parchez ca un bou – Constanța”, au fost publicate câteva fotografii care au stârnit revolta intetnauților.
Este vorba de o mașină cu numere de Arad, parcată pe două locuri rezervate pentru persoanele cu handicap, iar în parbrizul autoturismului este afișată la vedere o insignă emisă de Asociația Internațională a Poliției (http://www.ipa-iac.org/index.php).
Aceasta este o organizație profesională, din care pot face parte numai polițiști activi, sau în retragere.
Situat în partea sudică a Deltei Dunării, pe malul complexului lagunar Razim Sinoe găsim un mic colţişor rupt din rai numit Jurilovca.
Sat pescăresc, întemeiat la începutul secolului XIX-lea de către ruşii lipoveni, acesta deţine o încărcătură istorică impresionantă precum şi diverse locuri menite să capteze orice privire, fiind înconjurat de numeroase atracţii turistice, unele din ele încă necunoscute pentru unii drumeţi.
Printre acestea regăsim Capul Doloşman, o faleză calcaroasă maiestuasă de un mare interes geologic şi istoric datorită biodiversităţii, aşezată la răscrucea lacurilor Razim şi Goloviţa; Cunoscută deja de către turiştii şi pescarii împătimiţi aici găsim şi Gură Portitei, fâşia de nisip ce desparte Lacul Goloviţa de Marea Neagră, aceasta fiind un punct de plecare al amplelor expediţii cu barca în delta, cât şi un loc de relaxare datorită plajelor însorite şi primitoare de la malul mării.
Pe lângă acestea dacă timpul vă permite vă puteţi întoarce în timp vizitând Cetatea Argamum, aşezată la doar 6 km Est de Jurilovca, loc marcat de coloniştii greci originari din Asia mică, unde se găseşte cel mai vechi mormânt grecesc din bazinul Marii Negre.
Recomandăm cu căldură o escapadă în aceste locuri ascunse printre ape, atât de bogate din punct de vedere turistic, atât pentru delectarea privirii cât şi a sufletului.
Pasionaţii de scenarii extraterestre au prezentat în premieră fotografii realizate în 1947, după presupusul accident de OZN de la Roswell, în New Mexico. Ei cred că imaginile sunt dovada vieţii extraterestre.
Fotografiile ar fi fost realizate în perioada 1947-1949 de un geolog american care susţine că înfăţişează resturile unui extraterestru care a murit în accidentul de la Roswell.
Fotografiile au fost găsite într-un depozit din Arizona şi au fost analizate timp de cinci ani.
Ufologii spun că în perioada realizării fotografiilor nu exista imaginea micuţilor omuleţi verzi generalizată de filmele science fiction.
Edgar Mitchell, al şaselea astronaut care a pus piciorul pe Lună, a asistat la conferinţă. El şi alţi cercetători ai domeniului susţin că imaginile sunt autentice şi nu au fost falsificate.
Evenimentul a fost organizat la Naţional Auditoriul din Mexico City, o uriaşă sală cu zece mii de locuri, şi a fost prezidat de Jaime Maussan, un celebru realizator TV din Mexic.
FOTO: Seamănă atât de tare, că nu mai ştii care e animalul şi care e stăpânul
Publicat de Bogdan Comșa,
13 aprilie 2015, 22:00 / actualizat: 14 aprilie 2015, 1:31
Se spune că oamenii şi animalele lor de companie împrumută, în timp, unul de la celălalt, anumite trăsături.
Fie că este vorba de o asemănare fizică oricât de vagă, fie una de atitudine, galeria foto de mai jos, realizată de Bored Panda, pare să confirme teoria.
Nu am găsit, însă, un exemplu şi cu cei care ţin în casă purcei.
Am fi avut parte de cei mai rafinaţi godaci, sau de cei mai porci oameni?
Credem că producătorii de vopsea de păr se scarpină în cap, nedumeriţi.
Clienţii le solicită, în ultima vreme, cantităţi din ce în ce mai mari de vopsea de păr… gri!
Pentru că din ce în ce mai multe femei tinere vor să-şi vopsească pletele nu roşcat, nu blond, nu brunet şi nici măcar albastru.
A propos de păr albastru… vom reveni asupra subiectului după galeria foto cu frumuseţi cu părul cărunt. Dar vă avertizăm că subiectul şi imaginile s-ar putea să nu fie pe placul tuturor.
Şi acum, despre părul albastru. De aici a pornit, în decembrie 2014, moda vopsirii părului de la subsuoară pentru femei.
Începuturile duc la un salon de înfrumuseţare din Statele Unite ale Americii, unde o coafeză, Roxie Hunt, tocmai îşi vopsise o colegă de serviciu cu un albastru ţipător.
Hunt a povestit că i-a propus în glumă fetei s-i vopsească şi părul de la subsioară în acelaşi fel. Tânăra a acceptat şi şi-a făcut mai multe fotografii, iar internetul a realizat restul. Acum, vopsirea părului de la axilă este un manifest al mişcării feministe.
Un accident a avut loc în urmă cu puțin timp în stațiunea Mamaia.
Accidentul a fost provocat de o șoferiță care venea dinspre Constanța spre Năvodari și, încercând să intre în curtea unui complex rezidențial, a tăiat linia dublă continuă fără să se asigure.
Ea a intrat în plin într-un autoturism Volkswagen care circula regulamentar din sens opus.
Femeia a suferit răni ușoare, dar a fost trasnportată la spital pentru investigații amănunțite.
