Europarlamentarul Siegfried Mureșan: „Călin Georgescu președinte înseamnă blocarea fondurilor europene pentru România”

„Elon Musk și Călin Georgescu susțin împreună lucruri care nu sunt bune pentru România”, atrage atenția europarlamentarul.

Publicat de Adina Sîrbu, 23 februarie 2025, 14:58

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan avertizează că alegerea lui Călin Georgescu în funcția de președinte al României ar putea avea consecințe grave asupra accesului țării noastre la fondurile europene.

Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul susține că UE impune respectarea unor valori democratice clare pentru acordarea fondurilor, iar nerespectarea acestora ar duce la suspendarea finanțărilor.

„Ca să nu fie surprins nimeni mai târziu: Călin Georgescu președintele României ar însemna blocarea imediată a fondurilor europene pentru România. Uniunea Europeană are reguli clare: cine vrea fonduri europene trebuie să respecte valori europene.

Ungaria are blocate peste 20 de miliarde Euro fonduri europene, deoarece Viktor Orban atacă judecători, atacă instituții independente, desființează canale de presă și atacă jurnaliști independenți. Același lucru s-ar întâmpla și la noi, dacă am avea un președinte care încalcă legi și reguli”, a scris Siegfried Mureşan.

Europarlamentarul a atras atenția, anterior, că Elon Musk postează mesaje despre România pentru că vrea să influențeze alegerile și îl susține pe extremistul Călin Georgescu.

„Oameni buni, dacă proprietarul Tesla scrie două mesaje despre România în timp de câteva ore, dintre care unul despre Buzău și unul despre un ONG din România, nu o face fiindcă îi pasă de România. (…) Nu o face fiindcă îi pasă de democrația de la noi. O face fiindcă vrea să influențeze alegerile din România”, a transmis vicepreședintele grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.

„Elon Musk și Călin Georgescu susțin împreună lucruri care nu sunt bune pentru România. Să nu ne lăsăm intimidați. Cel mai important lucru: informați-vă bine, gândiți cu mintea voastră și nu puneți în pericol viitorul României”, a subliniat Siegfried Mureșan în apelul său.

Miliardarul Elon Musk a postat și în cursul nopții de vineri spre sâmbătă pe rețeaua X, pe care o deține, un mesaj potrivit căruia „Soros și USAID subminează democrația în România”, fiind pentru a treia oară în această săptămână când a avut postări critice despre România.

Consilierul președintelui american Donald Trump a preluat o postare a unui internaut care face legătura între o judecătoare a Curții Constituționale din România, Iulia Scântei, și „un agent al lui Soros” și fost consilier al lui Klaus Iohannis, Sandra Pralong. În postarea preluată de Musk se menționează că Sandra Pralong s-ar fi folosit de ONG RePatriot, finanțat de USAID și din care ar face parte și Iulia Scântei, pentru a influența procesul de anulare a alegerilor prezidențiale.

Astăzi, când germanii sunt așteptați la urne pentru scrutinul parlamentar, europarlamentarul Siegfried Mureșan a atras din nou atenția, într-o postare pe Facebook, că la alegerile din Germania Elon Musk susține partidul populist, extremist, anti-european AfD.

„Vă las pe voi să decideți, dacă lucrurile propuse de AfD ar fi bune pentru România, pentru Germania sau pentru orice altă țară din Europa: AfD dorește ridicarea imediată a sancțiunilor împotriva Rusiei și reluarea importurilor de gaz rusesc; AfD exclude orice extindere a NATO și a Uniunii Europene; AfD exclude aderarea Ucrainei la NATO și la Uniunea Europeană; AfD respinge orice politică europeană comună în domeniul apărării sau al politicii externe; AfD cere eliminarea sprijinului pentru energii regenerabile; AdD cere reducerea sprijinului financiar pentru Uniunea Europeană și oprirea PNRR-urilor tuturor statelor europene.”

FOTOREPORTAJ. Când se vor ÎNCHEIA lucrările de pe strada ȘTEFAN CEL MARE

Publicat de Adrian Băncilă, 3 februarie 2022, 16:03

Strada Ștefan cel Mare a intrat în reabilitare de câteva luni, pe tronsonul cuprins între Piața Unirii și strada Atelierelor. Constănțenii care trec prin zonă au păreri împărțite despre șantier:

„Au săpat, au schimbat conductele de scurgere. Au avut mult de lucru“, ne-a spus o constănțeancă.

„Foarte urât (…) Sunt convins că, la un moment dat se va termina (șantierul), dar nu curând“, a spus un constănțean.

Agenții economici din zonă spun că afacerile lor au de suferit:

„S-au desfășurat pe toată strada Ștefan cel Mare. Cred că era mai recomandat dacă ar fi mers mai mult pe porțiuni (…) Vin mai greu (clienții)…cred că cei care nu știu de șantier“, ne-a spus un agent economic din zonă.

Reabilitarea străzii Ștefan cel Mare este parte dintr-un proiect mai amplu care vizează întreaga zonă centrală a Constanței și se realizează cu fonduri europene. Ar urma să fie gata în a doua jumătate a anului viitor.

Care este stadiul lucrărilor, aflăm de la purtătorul de cuvânt al Primăriei Constanța, Alin Vintilă:

„Lucrările au început la finalul anului trecut. S-a lucrat la tubulatura pentru rețeaua electrică și la sistemul de aducțiune de apă care va fi folosit irigarea spațiilor verzi și la alimentarea fântânilor arteziene. În prezent se lucrează pe strada Cuza Vodă, unde se reabilitează trotuarele, carosabilul, dar va fi modernizat și sistemul de iluminat public, iar pe strada Ștefan cel Mare se lucrează la instalațiile electrice, pe tronsonul cuprins între străzile Atelierelor și Ion Gh. Duca“.

La final, întreaga zonă se va schimba:

„La finalul proiectului vom avea 12 stații de transport public pe bulevardul Ferdinand, mobilier urban modern, fântâni arteziene, o multitudine de spații verzi și va fi reabilitat și sistemul de iluminat public“, a mai spus Alin Vintilă, purtătorul de cuvânt al Primăriei Constanța.

Proiectul are o valoare totală de aproximativ 90 de milioane de lei.

TULCEA: Bani europeni pentru modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă. Când vor începe lucrarile

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 februarie 2021, 14:11

Modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) din Tulcea reprezintă unul dintre proiectele prioritare ale administraţiei judeţene pentru anul 2021, investiţiile care se vor realiza fiind susţinute prin fonduri europene.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Horia Teodorescu, a declarat pentru că lucrările de modernizare a celei mai mari unităţi spitaliceşti din judeţ vor începe la finele acestui trimestru.

‘Lucrările la SJU vor începe în luna martie categoric. În toată curtea aceea vor fi 70 de milioane de euro. Doar în Unitatea de Primiri Urgenţe şi în zona de Ambulatoriu vor fi 40 de milioane de euro. Proiectantul spune că s-ar putea să avem unul dintre cele mai bine dotate şi mai bine compartimentate pe fluxul medical spitale judeţene din ţară’, a afirmat Teodorescu.

‘Ca un insucces al anului 2020 aş putea menţiona faptul că nu am reuşit să demarez foarte repede investiţia de la SJU care a avut o întârziere de şase luni până la semnarea contractului. Nu pot arunca vina pe nimeni, dar cred că aici lucrurile trebuie stimulate şi demarate mai repede, pentru că e o investiţie majoră pentru judeţ’, a declarat preşedintele CJ.

Sursa – Agerpres / Readcor – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă

Primăria Mangalia a început reabilitarea a 17 străzi printr-un proiect cu fonduri europene

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 februarie 2020, 12:26

Primăria Mangalia a început lucrările de reabilitare a 17 străzi din mai multe zone ale oraşului, printr-un proiect în valoare de 7 milioane de euro ce face parte dintr-un amplu program, cu fonduri europene, de modernizare a infrastructurii municipiului şi staţiunilor arondate, a informat administraţia locală.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Primăria Mangalia, proiectul de reabilitare a celor 17 străzi a fost iniţiat încă din 2016, odată cu deschiderea noilor axe de finanţare europeană. După parcurgerea etapelor legale de evaluare şi analiză, contractul de finanţare a fost semnat în primăvara anului 2019. Ulterior, s-au desfăşurat procedurile de achiziţie şi licitaţie, astfel că ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în primele zile ale acestui an.

‘La acest proiect, lucrăm de 3-4 ani, întrucât este cel mai amplu program de asfaltare din Mangalia, din ultimii 30 de ani. Fiind vorba de bani europeni, parcursul documentelor a fost destul de anevoios, cu numeroase etape de verificări, clarificări, analize şi evaluări cerute de normele UE în vigoare. În cele din urmă, am reuşit să intrăm cu lucrările în teren’, a precizat primarul Mangaliei, Cristian Radu, citat în comunicat.

El a mai spus că, pentru a nu îngreuna circulaţia rutieră şi pietonală în oraş, se va interveni pe rând, pe câte o singură stradă din cele 17 prevăzute în proiect.

‘Abia după finalizarea lucrărilor pe o stradă, se va intra pe următoarea stradă din graficul de lucrări. În prezent, suntem cu utilajele pe str. Muncitorului, care avea nevoie stringentă de reabilitare. Facem trasările topografice, apoi începem reabilitarea trotuarelor, cu pavele. Ulterior, vom continua cu asfaltarea străzilor şi aleilor din cartier. Acolo unde avem arbori uscaţi sau cu rădăcinile ieşite prin trotuar, vom cere acordul de la Protecţia Mediului pentru a planta copaci tineri, aşa cum am procedat pe strada Negru Vodă’, a explicat primarul.

Conform proiectului tehnic, se vor asfalta peste 7.000 metri pătraţi de drum, pe următoarele străzi: Dr. Motaş, Frumoasei, I.C. Brătianu, Ion Creangă, Libertăţii, Mărăşeşti, M. Eminescu, Mihai Viteazu, Mircea cel Bătrân, Muncitorului, Negru-Vodă, Oituz, Portului, Ţepeş Vodă, Vânători, Vasile Alecsandri, Vasile Pârvan.

Termenul de finalizare a lucrărilor este toamna anului în curs.

Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă

TULCEA: Consiliul Judeţean anunţă reabilitarea unui drum cu fonduri europene

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 februarie 2020, 13:18

Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea a lansat proiectul de modernizare a drumului Traian-Peceneaga-Ostrov-Dăeni-Făgăraşu Nou, singurul din judeţ realizat prin fonduri alocare prin Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), valoarea totală a acestuia fiind de peste 18 milioane de lei.

Potrivit unui comunicat transmis de către CJ Tulcea, obiectivele specifice al proiectului sunt creşterea mobilităţii populaţiei şi a mărfurilor din zona rurală situată pe traseul Traian – Peceneaga – Ostrov – Dăeni – Făgăraşu Nou, prin îmbunătăţirea calităţii rutiere, crearea de noi facilităţi de acces şi mobilitate prin construirea de piste pentru biciclişti şi modernizarea/construirea de staţii pentru pasageri şi creşterea gradului de siguranţă în trafic prin investiţii destinate siguranţei rutiere.

‘Consiliul Judeţean are în patrimoniu 625 de kilometri de drum judeţean şi iată că reuşim astăzi, prin acest proiect de aproximativ 27 de milioane de euro, să asfaltăm 46 de kilometri. Nu este puţin, nu este nici foarte mult, însă venim astfel în întâmpinarea nevoilor locuitorilor din aceste zone, pe acest tronson Peceneaga-Ostrov-Dăeni, care este departe de drumul naţional şi care nu a mai fost reparat de foarte mult timp. Pentru aceste investiţii am căutat cât mai multe surse de finanţare, neavând posibilităţi pe bugetul propriu. Acesta este singurul proiect pe SUERD, nu ni se dădeau mari şanse, dar colegii au fost insistenţi şi am reuşit să accesăm aceste fonduri. Tronsonul scurtează foarte mult drumul pentru cei din zona Măcin spre drumul naţional spre Bucureşti’, a declarat vicepreşedintele CJ, Dumitru Mergeani, citat de comunicatul de presă al instituţiei.

Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 6: ‘Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională’, apel dedicat Strategiei Uniunii Europene privind regiunea Dunării (SUERD), iar contractul de finanţare a fost încheiat cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei în calitate de Autoritate de Management şi cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud – Est, în calitate de Organism Intermediar.

Valoarea totală a proiectului este de 18.325.973,69 lei, din care valoarea nerambursabilă este de 17.856.165,06 lei.

Lungimea drumului modernizat este de 46,332 km, populaţia deservită este de 12.320 persoane, iar termenul de finalizare a investiţiei este luna iunie a anului 2022, potrivit comunicatului de presă.

Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă

MANGALIA: Consiliul Local a aprobat construcția unui ambulatoriu de specialitate, cu fonduri UE, la spitalul din localitate

Publicat de Doina Sirbu, 18 septembrie 2019, 16:32

Consilierii locali din municipiul Mangalia au aprobat, marți, într-o şedinţă extraordinară, proiectul de hotărâre care vizează extinderea și dotarea Ambulatoriului Spitalului Municipal Mangalia, din fonduri UE.

Acest proiect, depus la ministerul de resort în prima decadă a anului în curs, se află în etapa de precontractare, urmând ca în perioada imediat următoare să fie semnat. În cadrul ședinței CL s-a aprobat și sursa de finanțare din fonduri nerambursabile UE, respectiv în valoare de 2, 3 milioane de euro pentru înființarea ambulatoriului și achiziționarea aparaturii aferente.

Noul corp de clădire va fi o extindere a pavilionului B, cu parter și două etaje, unde vor fi amenajate cabinete medicale de specialitate. Astfel, la parter, în imediata apropiere a zonei de așteptare, se va afla recepția, amplasată central pe lângă culoarele de circulație, pentru o mai bună accesibilitate. Tot la parter, se vor regăsi cabinete ambulatoriu cu următoarele specializări: tratamente chirurgicale, investigații imagistice, medicină internă, cardiologie, stomatologie, ortopedie și spațiu tehnic.

La etajul I, accesul pacienților se va face cu lifturi la cabinetul de recoltare, la cabinetul de neurologie și urologie. La etajul al II-lea, se vor regăsi cabinete de hematologie, biochimie, imunologie, microbiologie, citologie Papa-Nicolau, alergologie, bacteorologie. Conform documentației tehnice, s-a propus și achiziționarea de aparatură medicală performantă pentru diverse specializări, printre care: chirurgie, radiologie, stomatologie, ortopedie, etc.

De asemenea, s-a mai propus contractarea, din aceleași fonduri UE, a echipamentelor RMN, CT și mamograf, necesare diagnosticării diferitelor afecțiuni, precum și alte dispozitive de tehnică medicală de ultimă generație, folosite în cabinetele de specialitate. În aceeași ședință, a fost validat în unanimitate mandatul de consilier local al consilierului Marius Ciobănel, înlocuindu-l de drept pe fostul consilier local Ozghiun Menabit.

redactor online – Doina Sîrbu / foto – Primăria Mangalia

Corina Crețu: „România a pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro din fondurile alocate infrastructurii de transport“

Publicat de , 29 octombrie 2018, 11:09

România a pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro din fondurile totale alocate în valoare de 19,5 miliarde de euro într-un domeniu sensibil pentru ţara noastră, cel al infrastructurii de transport, a declarat, luni, comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu.

Comisarul european participă la Conferinţa „EuroImpact – Impactul şi rezultatele politicii de coeziune în România. Experienţe cu privire la accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate”, care este organizată la Bucureşti de Institutul European din România.

„Din anul 2007 până în anul 2011, rata de absorbţie a fost de 4%. Am preluat mandatul în 2014, cu o rată de absorbţie de 48%. Încheiem ciclul financiar (…) cu o rată de absorbţie de aproape 90% (…) Din păcate, din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe fondurile pe care le gestionez – e vorba de Politica de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională – s-au pierdut (…) între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport“, a explicat Corina Creţu.

Ea a precizat că au fost lucruri „care au afectat potenţialul României“ de a beneficia pe deplin de avantajele pe care le oferă Politica de Coeziune.

„Dar, sigur, dacă ne uităm la partea plină a paharului, dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2014, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar doar aproximativ 14-15 miliarde au fost practic lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde aproape au fost salvate prin proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea încă pentru proiecte realizate, cum ar fi de pildă Autostrada Soarelui, care era deja realizată, dar pentru care statul încă plătea credite. De asemenea, am preluat salariile tuturor funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene în România, tocmai pentru a ajunge la această rată de absorbţie de 90% şi a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase“, a spus Corina Creţu.

Ea a subliniat că, în acest ciclu financiar, România are alocaţi, în total, aproximativ 31 de miliarde de euro, incluzând banii pentru agricultură.

„Fondurile europene oferă finanţare pentru aproximativ 60-65% din investiţiile publice în România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor, am vorbit de procedurile greoaie şi de capacitatea administrativă redusă. Vorbim despre lucruri care nu s-au întâmplat azi, ieri sau în ultimul an. Este o slăbiciune pe care am avut-o ca ţară încă de la începutul intrării noastre în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiţi de a accesa o asemenea sumă de bani“, a mai afirmat Corina Creţu.

Sursa: Agerpres

Județul CONSTANȚA: Bani europeni pentru managementul deșeurilor și sistemelor de canalizare

Publicat de , 27 ianuarie 2017, 11:21 / actualizat: 27 ianuarie 2017, 15:37

Un număr de 10 proiecte de infrastructură începute în perioada 2007 – 2013 vor fi continuate în România, cu o contribuție din partea Uniunii Europene (UE) de aproximativ 800 de milioane de euro pe actuala perioadă de programare, informează, vineri, Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Potrivit sursei citate, două dintre cele 10 proiecte aprobate vizează lucrări de infrastructură în sectorul Transporturi și se referă la construcția șoselei de centură a municipiului Brașov, tronsoanele I (DN1-DN11), II (DN11-DN13) și III (DN13-DN1), și la reabilitarea liniei de cale ferată Brașov — Simeria, componentă a coridorului pan-european IV, tronsonul Sighișoara — Coșlariu. Obiectivele proiectelor de transport cuprind modernizarea infrastructurii și sporirea vitezei de circulație maximă la 160 km/h pentru trenurile de călători și la 120 km/h pentru trenurile de marfă pe tronsonul Sighișoara — Coșlariu, respectiv construcția șoselei de centură a Brașovului pentru diminuarea traficului din municipiu.

De asemenea, trei proiecte au ca țintă domeniul Managementului deșeurilor în: județul Caraș-Severin — Dezvoltarea sistemului de management integrat al deșeurilor, județul Constanța — Dezvoltarea sistemului de management integrat al deșeurilor, și județul Iași — Dezvoltarea sistemului de management integrat al deșeurilor.

În același timp, pentru infrastructura de apă sunt aprobate patru proiecte, după cum urmează: în județul Covasna — Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată, în județul Teleorman — Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată, în județele Constanța și Ialomița — Reabilitarea și modernizarea Infrastructurii de apă și a sistemului de canalizare, iar în județele Sibiu și Brașov — Extinderea și reabilitarea Infrastructurii de apă și apă uzată.

Nu în ultimul rând, pe segmentul „Prevenirea dezastrelor naturale”, s-a aprobat finanțare pentru continuarea proiectului WATMAN — Sistem informațional pentru managementul integrat ai apelor — Etapa I.

Proiectul WATMAN are ca obiectiv final protejarea populației prin modernizarea infrastructurii de prevenire a inundațiilor și va permite optimizarea securității și a eficienței infrastructurii lucrărilor hidrotehnice deja existente de la nivel național, informatizarea sistemului de colectare a datelor provenite de la stațiile automate care vor fi montate la nivelul barajelor de importanță majoră, monitorizarea de la distanță a modului în care se comportă construcțiile hidrotehnice, cât și integrarea tuturor informațiilor la nivel electronic și comunicarea rapidă și în timp real între autoritățile responsabile.

Suspiciuni de contracte de arendare falsificate la Tulcea

Publicat de Catalin Donose, 6 iulie 2015, 15:43

Procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari au dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor:

plutonier major TACEA GIGI, subofiţer operativ în cadrul I.S.U. DELTA al Judeţului TULCEA, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire de documente false sau inexacte dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în formă continuată (patru acte materiale);

POPA VICTOR, asociat şi administrator la S.C. AGROPOPA S.R.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– folosire de documente false sau inexacte dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în formă continuată (şase acte materiale) şi
– 47 de infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată

POPA NICOLETA-MONICA, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire de documente false sau inexacte dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în formă continuată (două acte materiale);

În rechizitoriul întocmit, procurorii militari au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada 2010 – 2014, inculpatul Popa Victor, în calitate de asociat şi administrator la S.C. AGROPOPA S.R.L. cu obiect de activitate cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, a solicitat şi obţinut de la A.P.I.A. – Centrul Judeţean Tulcea, subvenţia pe suprafaţa de teren agricol lucrată, folosind contracte de arendare falsificate.
De asemenea, acelaşi inculpat a încercat obţinerea de fonduri structurale nerambursabile de la AGENŢIA DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT – Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Tulcea, prin măsura 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” şi prin măsura 112 „Instalarea tânărului fermier”, creând condiţii artificiale de eligibilitate, constând în interpunerea fiicei sale inculpata POPA NICOLETA MONICA şi inculpatului plt. maj. TACEA GIGI ca persoane care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea finanţărilor nerambursabile, după ce în prealabil a falsificat, cu complicitatea acestora, un număr de 47 de contracte de arendare.
Prejudiciul se ridică la suma de 236.288 de lei, reprezentând „subvenţia pe suprafaţă” obţinută de inc. POPA VICTOR de la A.P.I.A. cu ajutorul celorlalţi doi inculpaţi.
În cauză, a fost dispuse măsuri asiguratorii asupra unor bunuri ce aparțin inculpatului Popa Victor.
În cauză, procurorii militari au beneficiat de sprijin din partea Direcţiei Generale Anticorupţie.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Tulcea.