Restrângerea plafonului de venit la nivelul microîntreprinderilor, majorarea impozitului pe dividende, dar și creșterile în rândul taxelor și impozitelor locale sunt principalele modificări fiscale care impactează activitatea firmelor.
Consultanții fiscali recomandă, în special micilor întreprinzători, prudență mai mare în acest an, o evaluare mai atentă a afacerii pe care o derulează, disponibilitate pentru parteneriate și chiar o deschidere mai mare spre mediul online și tehnologie.
Firmele mici sunt mai afectate atunci când mediul economic este supus unor turbulențe de ordin fiscal.
Iar majorarea TVA ului, pe care Guvernul a făcut-o începând cu 1 August, a fost o măsură care a generat în mediul antreprenorial, în general, temeri, reticențe, o mai mare provocare și, implicit, preocupare de a ține firmele pe linia de plutire.
Laurențiu Despina a discutat despre acest aspect cu analistul economic, Dragoș Cabat.
“Firmele mici sunt întotdeauna afectate mai puternic când avem o înăsprire a condițiilor din economie (majorarea TVA ) Pentru că ele nu au forță pe piață, nu au forță în relația cu partenerii de afaceri – companii mai mari, și atunci, pentru a vinde, de multe ori fac compromisuri, încasează mai greu sau uneori deloc, alteori sunt obligate să-și plătească furnizorii în avans, își scad de multe ori marja de profit, pentru a putea să rămână pe piață si, practic, aceste perioade în care avem o economie volatilă sunt perioade în care suferă destul de tare companiile mici. iar cele care nu erau competitive, acum, în perioade de scădere economică, aceste companii necompetitive își închid activitatea, ies din piață, tocmai pentru că se sufocă din punct de vedere al fluxului de numerar, al încasărilor, al cash-ului pe care îl au, Chiar dacă raportează vânzări , vânzările acestea nu se materializează și în intrări de bani pe conturi și de multe ori firmele mici rămân fără bani și, fie renunță la personal, fie închid cu totul activitatea” – Dragoș CABAT, analist economic
Constanța este un județ în care anul trecut s-au înregistrat mai puține proceduri de insolvență decât în anul precedent și, de asemenea, comparativ și cu celelalte județe din țară.
Ca sectoare de impact, comerțul cu ridicata și amănuntul, construcțiile și industria prelucrătoare au fost cele mai afectate.
Laurențiu Despina a stat de vorbă pe această temă cu Cristina Stroe, președinte al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, filiala Constanța.
La data de 20 august a.c., polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Infracționalității de Mediu au desfășurat o acțiune pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind gestionarea deșeurilor.
Astfel, au fost verificate două societăți comerciale din Portul Constanța – Sud Agigea, care au ca obiect de activitate construcția de nave și structuri plutitoare.
În urma neregulilor constatate, au fost aplicate două sancțiuni contravenționale la O.U.G. 92/2021, privind regimul deșeurilor, în valoare totală de 110.000 de lei.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţă că firmele care angajează în perioada vacanţei elevi sau studenţi pot beneficia de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă – ISR, a cărui valoare a fost actualizată la 660 de lei.
Stimulentul se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare pentru fiecare elev şi student, iar diferenţa până la nivelul salariului realizat se suportă de către angajator.
Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar, angajatorii trebuie să încheie o convenţie cu agenția județeană pentru ocuparea forţei de muncă.
La data de 28 februarie, polițiști din cadrul Biroului Municipal de Siguranţă Rutieră au desfăşurat o acţiune pentru verificarea respectării prevederilor legale privind executarea lucrărilor în zona drumului public, în municipiul Constanţa şi staţiunea Mamaia.
Au fost verificate 14 de lucrări, în urma neregulilor constatate fiind aplicate 7 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 91.000 de lei, unora dintre firmele care execută lucrări de reabilitare a carosabilului în municipiul Constanţa şi staţiunea Mamaia, pentru nereguli precum impunerea unor restricţii de circulaţie fără avizul poliţiştilor.
Exemple:
La data de 28 februarie a.c., polițiștii au constatat că o societate comercială a efectuat lucrări pe bulevarul Aurel Vlaicu din municipiul Constanța fără a monta indicatoare sau alte dispozitive speciale pentru semnalizarea corespunzătoare a obstacolelor aflate pe carosabil, punând în pericol siguranța traficului rutier. Societatea comercială a fost sancționată contravențional cu suma de 8.250 de lei.
La data de 28 februarie a.c., polițiștii au constatat că o societate comercială a efectuat lucrări pe bulevarul Tomis din municipiul Constanța fără a monta indicatoare sau alte dispozitive speciale pentru semnalizarea corespunzătoare a obstacolelor aflate pe carosabil, punând în pericol siguranța traficului rutier. Societatea comercială a fost sancționată contravențional cu suma de 8.250 de lei.
Limitarea la plafoane mai mici decât până acum a plăţilor în numerar va fi discutată astăzi de premierul Marcel Ciolacu cu reprezentanţii băncilor comerciale. Tema a căpătat amploare după ce unele bănci și-ar fi notificat clienţii că vor să majoreze comisioanele pentru depunere şi retragere la ghişee, decizie criticată aspru de prim-ministrul României pe Facebook.
Premierul Marcel Ciolacu afirma, într-o postare pe reţeaua de socializare, că lăcomia băncilor nu poate fi alimentată din dezbaterea privind banii cash şi că este, în opinia sa, intolerabilă creşterea artificială a comisioanelor bancare pentru operaţiunile în numerar.
Practic, din 11 noiembrie sunt introduse noi plafoane, atât pentru persoanele fizice, cât şi juridice, la plăţile în numerar, pentru a combate evaziunea fiscală. Potrivit premierului, aceste decizii nu vor afecta cetăţenii, întrucât nu se interzice plata în numerar, însă plăţile care depăşesc limita de 5.000 lei trebuie făcute prin mijloace electronice, fiind considerată totodată o metodă mult mai sigură.
Specialiştii în domeniu spun că măsurile vizează mai mult limitarea plăţilor cu numerar între firme, iar nerespectarea plafoanelor prevăzute în pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat va atrage, desigur, şi sancţiuni.
Cei mai afectaţi de deciziile băncilor, dar şi de limitarea plăţilor cash sunt micii comercianţi, în special cei din zona rurală, unde mai toţi clienţii vin cu banii în mână să cumpere ce au nevoie, iar comercianţii îşi fac aprovizionarea de la marile magazine cash and carry, plătind tot în numerar.
Din 11 noiembrie, ar urma ca între o persoană fizică şi una juridică să poată fi făcute plăţi cu cash de maximum 5.000 lei pe zi, între două persoane fizice – de 10.000 lei pe zi, iar de la 01 ianuarie 2025, aceste plafoane ar urma să se înjumătăţească.
La data de 30 mai a.c., polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice al Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, au efectuat 18 percheziții domiciliare la locuințele a 9 persoane bănuite de comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, precum și la sediile sociale și punctele de lucru a 9 societăți comerciale – informează IPJ Constanța.
Perchezițiile au avut loc în județele Constanța, Timiș, Ilfov, Tulcea, Olt și în municipiul București.
Potrivit sursei, în perioada 2016 – 2022, cele 9 persoane, administratori ai unor societăți comerciale, sunt bănuite că ar fi încasat ilegal peste 2.000.000 de lei, de la o instituție din județul Constanța, în baza mai multor documente falsificate, respectiv ordine de plată, propuneri de angajare a unor cheltuieli, ordonanțări de plată și referate de necesitate.
În schimbul acestora, societățile comerciale în cauză ar fi trebuit să livreze diverse bunuri sau să presteze servicii, pe baza contractelor încheiate. În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat.
În urma perchezițiilor efectuate, au fost descoperite și ridicate înscrisuri cu valoare probatorie, precum și suma de 6.000 de euro.
Cercetările în cauză sunt continuate, de polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală.
La acțiune au participat și polițiști de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Sectorului 2 București, inspectoratelor județene de poliție Timiș, Olt, Tulcea, Ilfov, precum și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Olt.
La Târgul organizat astăzi, la Centrul Comunitaria, pentru cetățenii ucraineni, 20 de firme constănțene oferă zeci de locuri de muncă.
În primele două ore, au fost angajate 12 persoane pe posturi din domeniul ospitalității (cameriste, curățenie, bucătărie etc.), iar organizatorii spun că este posibil că numărul acestora să depășească 25.
Există multe alte situații în care au fost făcute oferte, iar discutiile vor continua.
Ieri a avut loc și o preselecție pentru un lanț international de unități tip fast-food, iar 15 persoane au început procedurile pentru angajare.
Agenții economici prezenți la targ spun că bariera lingvistică este cea mai mare problemă a cetățenilor ucraineni, dar că sunt dispuși să îi ajute să se integreze.
Candidații au pregătiri diverse, de la grădinari, bucătari, până la coregrafi, economiști, contabili, iar unul dintre participanți a ocupat un post de șef de cabinet la nivel ministerial.
La ora 11,00, numărul participanților la Târg era de aproximartiv 100, iar organizatorii spun că este posibil să se dubleze, până la finalul acțiunii.
Comitetul Local pentru Situații de Urgență Ovidiu, convocat astăzi la sediul Primăriei, a stabilit mai multe măsuri care vor fi impuse agenților economici.
Astfel, potrivit unei informări:
– s-a luat act de obligatiile instituite prin Ordonanta Militara nr. 2/21.03.2020 privind masurile de prevenire a raspandirii COVID-19 pentru aplicarea lor pe raza UAT Ovidiu si suplimentar au fost instituite urmatoarele masuri:
– magazinele care comercializeaza produse alimentare, vor servi clientii prin hublou (geam, ghiseu, deschizatura in geam sau usa de la intrare), sau in functie de spatiul de deservire, in incinta, cu respectarea regulii de acces pentru 1 persoana, maxim 2 persoane, cu pastrarea distantei minime obligatorii;
– se interzice desfacerea spre consum a bauturilor alcoolice sau de orice fel in vecinatatea magazinelor, sub sanctiunea suspendarii autorizatiei de functionare si inchiderea activitatii;
– se interzice comercializarea bauturilor la aparatele de tip automate de cafea pe intreaga raza a orasului Ovidiu si a localitatilor arondate (sat Culmea si sat Poiana);
– se interzice detinerea sub orice forma in afara magazinelor a tonetelor, meselor sau orice alte forme de servire pentru cafea, ceai, bauturi alcoolice, etc., sub sanctiunea suspendarii autorizatiei de functionare si inchiderea activitatii;
– spalatoriile de pe zona u.a.t. Ovidiu vor proceda doar la spalarea exterioara a autovehiculelor;
– in perioada sarbatorilor: Buna Vestire, Floriile si saptamana mare a Pastelui, inclusiv noaptea de Invierea Domnului se vor difuza online slujbele sustinute in cadrul bisericilor de pe raza orasului Ovidiu;
– pentru suplimentarea efectivelor de ordine publica, se dispune punerea la dispozitia Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta a tuturor angajatilor OVI PROTECT S.R.L.;
– in zona Atlas se va proceda la limitarea accesului cetatenilor in incinta parcului cu platani prin delimitarea zonei cu banda de protectie si scoaterea bancutelor;
– a fost infiintat grupul de 15 voluntari pentru sprijinirea activitatii Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta al orasului Ovidiu, dupa cum urmeaza:
– voluntarii vor asigura procurarea produselor solicitate de catre persoanele vulnerabile din lista intocmita de DPAS Ovidiu, cu resursele financiare proprii ale solicitantilor si distribuirea acestora domiciliu.
– fac exceptie persoanele aflate in izolare sau carantina, de care se ocupa exclusiv DPAS Ovidiu, sub supravegherea continua a Directiei de sanatate publica a judetului Constanta.
– in afara grupului de voluntari deja stabilit, se pot inscrie si alti doritori, la numarul de telefon 0725.202.322, persoana de contact Mazilu Viorica – Voica.
Afacerile cu flori vor creşte în 2020 cu aproximativ 15%, până la 450 milioane de lei, potrivit estimărilor analiştilor KeysFin. Conform sursei citate, afacerile cu flori au crescut considerabil în ultimii cinci ani, cu 96% faţă de 2014 şi cu 6% faţă de 2017, la 330 milioane de lei în 2018.
„Florile nu sunt doar frumoase, ci pot fi şi profitabile. Business-urile din domeniul floral au căpătat avânt în ultimii ani şi nu putem să nu remarcăm faptul că peste 90% din antreprenorii din domeniu sunt români. Creativitatea acestora şi pasiunea pentru aranjamente florale cu siguranţă că şi-au spus cuvântul, însă, pentru ca piaţa locală să înflorească şi mai mult, este nevoie de o strategie clară şi de investiţii susţinute şi în ceea ce priveşte cultivarea florilor. Momentan, creşterea acestui sector a venit doar din consum, însă cu siguranţă că poate veni şi din producţie dacă vor exista iniţiative în acest sens”, a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin.
În 2018, numărul companiilor care activează în domeniu a fost cu 36% mai mare decât în 2014, în urma analizei calitative rezultând peste 830 de companii în industria florilor.
Cu toate acestea, nu toate sunt afaceri înfloritoare, semnalează KeysFin, conform căreia din totalul celor peste 830 de companii analizate, 387 au înregistrat profit, 373 au avut pierderi, iar restul au avut un rezultat nul în 2018. Pe de altă parte, în acelaşi an, rezultatul net al business-urilor din domeniul floral (profit minus pierdere netă) a evoluat în ritm susţinut, reuşind să treacă de la o pierdere de 12,5 milioane de lei în 2014, la un profit de peste 20 de milioane de lei în 2018.
În topul celor mai mari companii locale din domeniul floral, după cifra de afaceri, se află: Comgaby Moln SRL (florăriile Magnolia: 31,6 milioane de lei), Flowers Market Holland SRL (26,1 milioane de lei) şi Flor de los Andes SRL (17,6 milioane de lei în 2018). Toate cele trei sunt deţinute de investitori români şi, mai mult decât atât, dintre cele peste 830 de companii analizate, doar 20, respectiv 2% – sub marja statistică de eroare de 3%, sunt controlate de investitori străini.
Comerţul internaţional de plante vii şi produse de floricultură al României (exporturi plus importuri) a înregistrat o creştere de 2,7% faţă de 2017 şi 5,8% faţă de 2014, la aproape 136 milioane de euro în 2018. Analiştii KeysFin atrag însă atenţia asupra majorării deficitului comercial (exporturi minus importuri), care a avansat cu 3,5% faţă de 2017 şi a fost cu 6,6% peste nivelul din 2014, la 130 de milioane de euro în 2018.
Valoric, România a importat de 50 ori mai multe flori decât a exportat, în 2018, iar principala sursă a importurilor florale din ţara noastră este Olanda. Ţara lalelelor este aşadar furnizorul oficial de flori al României, iar valoarea importurilor a fost de aproximativ 78 milioane de euro, reprezentând aproape 60% din totalul importurilor de plante vii şi produse de floricultură de pe plan local. În topul ţărilor din care România importă flori se mai regăsesc şi Ungaria, cu 12% din total importuri, şi Italia, cu 8% din acelaşi total.
Olanda este de altfel lider de necontestat în domeniu, cu peste 40% din exporturile de flori la nivel global în 2018, aproximativ 3,7 miliarde de dolari, potrivit datelor Statista.
Bucureştiul se află pe primul loc în topul judeţelor în funcţie de cifra de afaceri a business-urilor din domeniul floral care au sediul aici, însumând 113 milioane de lei, 34% din totalul la nivel naţional. Capitala este urmată în clasament de judeţul Bistriţa-Năsăud, cu 10% din total şi o cifră de afaceri de 32,5 milioane de lei, şi judeţul Ilfov, cu 9% din total şi o cifră de afaceri de 30 milioane de lei. Companiile înregistrate în cele trei judeţe cumulează peste 50% din totalul cifrei de afaceri locale a acestui sector.
În ceea ce priveşte forţa de muncă din domeniu, aceasta a rămas relativ constantă faţă de 2017. Astfel, în 2018 existau aproximativ 1.600 de angajaţi activi în industrie, la nivel naţional, cu 36% mai mulţi decât în 2014. Pe de altă parte, costul mediu per angajat a avut o creştere de aproape două ori mai rapidă decât productivitatea medie per angajat, respectiv de 80% în 2018 versus 44% în 2014.
KeysFina semnalează că piaţa de e-commerce din România creşte de la an la an, iar obişnuinţa românilor de a găsi totul la un click distanţă se regăseşte şi în cazul business-urilor florale. Potrivit datelor din domeniu, în 2019 existau aproximativ 150 de magazine online de flori, iar cele mai ocupate luni sunt februarie, martie şi decembrie. Sărbătorile locale, precum 1 martie sau Dragobetele, dar şi cele internaţionale, precum Valentine’s Day sau 8 martie, contribuie semnificativ la veniturile comercianţilor online de flori.
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companiile selectate în urma analizei interne calitative la Ministerul Finanţelor (la sfârşitul perioadei). Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase în prima parte a lui 2020. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puţin 5 ani.
KeysFin oferă informaţii despre firmele din România şi din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienţi, KeysFin este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) a Academiei Române a emis anul acesta avize de recoltări a unor specii din parcuri naturale pentru circa 270 de firme, număr considerat „enorm” de preşedintele Comisiei, profesorul emerit Vasile Cristea.
„Presiunea cea mai mare în România este în judeţele din Ardeal, Bihor, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Alba, dar şi în Suceava, Maramureş. Până la ora actuală, au solicitat avize pentru recoltări circa 270 de firme. Este enorm şi numărul lor a crescut faţă de anul trecut”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Cristea.
El a ridicat problema valorificării resurselor biologice din ariile naturale.
„Problema cu ariile protejate nu este încă rezolvată, pentru că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru această activitate (de valorificare a resurselor naturale, n. red.) este nevoie de un alt pas, de studii de evaluare adecvată pe ariile protejate şi apoi avizele care se dau. Problema în general cu aceste resurse este că firmele care solicită exagerează un pic cu cantităţile. Apoi, sunt firme care achiziţionează şi exportă materia primă. Or, este păcat că în ţara asta bogată, cu asemenea resurse, să nu fie valorificate la maxim. Plus valoarea se obţine de la produsul finit şi nu din materia primă”, a menţionat preşedintele CMN.
Profesorul emerit Cristea a atras atenţia asupra pericolului ca unele specii să ajungă la limita supravieţuirii.
„O firmă cere flori şi fructe de la o plantă. De la alte plante cere flori, fructe şi rădăcini. Or, cred că e logic că dacă iei flori, nu mai ai fructe, iar dacă iei rădăcina numărul exemplarelor scade. Trebuie cântărită această decizie. Sunt de acord că există un potenţial (de valorificare a resurselor naturale, n.red.), dar dacă nu facem economii la gura sacului, va fi trist. (…) De exemplu, de la ciuboţica cucului se cere foarte mult şi flori şi rizomi. Când scoţi ani în şir aceşti indivizi ai speciei, se ajunge la un moment dat ca populaţia să fie prea mică şi să nu poată să supravieţuiască. Acum dispare dintr-o mică regiune, apoi în alta”, a mai spus preşedintele Vasile Cristea.
Preşedintele CMN a participat vineri şi sâmbătă la un eveniment organizat de Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului cu prilejul Zilei Europene a Parcurilor.
Evenimentul a constat atât în prezentări ale unor lucrări pe tema ariilor naturale protejate, cât şi în expoziţii culinare la care au participat reprezentanţii parcurilor naţionale din ţară şi vizite în teren.
Peste 7.000 de persoane cu dizabilităţi, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani, vor primi vouchere în cuantum de până la 5.000 de euro.
Potrivit proiectului de peste 23 de milioane de euro, voucherele vor putea fi folosite pentru procurarea de echipamente care să le uşureze viaţa şi să le dea totodată şansa de a-şi găsi un serviciu.
‚‚Vor fi cititoare pentru nevăzători, fotolii rulante, proteze audio, elevatoare diverse sau diverse instrumente ajutătoare pentru scriere sau desen, dar și instrumente manipulatoare robotizate. Toate acestea, dar și altele, le vor ușura viața acestor persoane care se pot reinventa în plan profesinal și se pot reintegra mai bine social’’, a declarat Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici.
În plus, firmele vor fi stimulate să angajeze şi persoane cu dizabilităţi, prin acordarea unei subvenţii lunare de 2.250 de lei, pentru o perioadă de 18 luni.
Joi – 17 ianuarie, este ultima zi în care persoanele fizice autorizate (PFA) şi întreprinderile individuale (II) pot solicita Oficiului Național al Registrului Comerțului înregistrarea menţiunilor referitoare la obiectul de activitate, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 182/2016, cu un termen de doi ani pentru modificarea mențiunilor la ONRC.
Potrivit acestui act normativ, un PFA poate avea în obiectul de activitate cel mult cinci clase de activităţi prevăzute de codul CAEN, în timp ce o întreprindere individuală poate avea în obiectul de activitate cel mult zece clase de activităţi prevăzute de codul CAEN.
După data de 19 martie, Oficiul Registrului Comerţului radiază, din oficiu, persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale al căror număr de activităţi incluse în obiectul de activitate este mai mare decât cel impus de legislaţia în vigoare.
Reducerea numărului claselor de activități CAEN a fost obligatorie ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 182/2016, avand un termen de 2 ani pentru conformare. Textul de lege prevede cel mult 5 clase de activităţi la PFA si cel mult 10 clase de activităţi la II.
Potrivit datelor afișate pe site-ul ONRC, în județul Constanța există încă 448 de persoane fizice autorizate și 140 de intreprinderi individuale care risca radierea. În Tulcea sunt 253 de PFA și 21 de intreprinderi individuale care nu s-au conformat cerințelor legii.
Modificarea mențiunilor referitoare la obiectul de activitate și emiterea noilor certificate de înregistrare se realizează, în baza cererii adresate oficiului registrului comerțului competent, cu titlu gratuit.
Documentele se pot depune online pentruc cei care dețin semnătură electronică. De asemenea, se pot depune la ghișeu sau prin poștă. Cei care depun prin poștă pot descărca formularul-tip de pe site-ul onrc.ro. Cererea trebuie însoțită de certificatele constatatoare pentru care se doresc modificări. Singurul cost pentru aceste operațiuni este de 7,68 lei dacă se dorește expedierea certificatului constatator modificat prin poștă.
Pentru că în aceste zile la Oficiul Registrului Comerțului este foarte aglomerat, programul cu publicul a fost prelungit până la ora 18.00 (8.00 – 18.00) și vineri până la ora 16.00. De asemenea, a fost suplimentat personalul de la Biroul de Asistență Contribuabili și cel de la ghișeele unde se depun documentele.
Programul Start-Up Nation din acest an va avea un buget de 2 miliarde de lei, suficient pentru a finanţa 10.000 de proiecte, şi va începe după ce vor fi efectuate majoritatea plăţilor aferente ediţiei de anul trecut, a declarat, pentru Agerpres, Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.
„Din programul de anul trecut, până acum au fost efectuate peste 1.300 de plăţi. Toţi cei care astăzi sunt cu cererile de plată în aşteptare sau nu le-au depus au fost sunaţi de către cei din agenţiile regionale, astfel încât să fie consiliaţi şi îndrumaţi să facă acest lucru mai repede şi să vedem ce piedici eventuale întâmpină. Banii există şi îi aşteaptă, sunt în conturile băncilor şi ai agenţiilor”, a arătat ministrul.
Potrivit acestuia, ministerul va analiza punctele slabe din procesul de implementare, pentru a nu le repeta în noua ediţie.
„Astfel că vom veni cu un ghid de bune practici, pentru ca procedura să fie simplificată şi să fie unitară. Am mers pe ideea poveştilor de succes, care pot fi exemple pentru alţi potenţiali doritori care să aplice anul acesta. În rest, condiţiile rămân aceleaşi, se dau 200.000 de lei pentru fiecare proiect, pentru 10.000 de firme”, a spus Oprea.
El a evitat să dea un termen exact de începere pentru programul 2018, precizând că acest lucru depinde de rapiditatea cu care se vor face plăţile pentru cei care au aplicat anul trecut.
„Eu îmi doresc să începem cât mai repede, însă depinde de felul în care cei care au aplicat înţeleg mesajul de a veni cât mai repede la ghişeele băncilor şi la agenţiile regionale pentru depunerea cererii de plată şi inspecţia în teren. Ultima zi de depunere a cererilor de plată este 29 septembrie 2018 şi ultima zi de plată este sfârşitul lunii decembrie. Eu îmi doresc să avem cele mai multe cereri de plată în următoarele două luni, astfel încât, atunci când Start-Up Nation 2018 va fi lansat, să avem capacitatea să gestionăm în mod corect”, a continuat ministrul de resort.
Prin programul Start-Up Nation, o firmă nou înfiinţată primeşte o finanţare de până la 200.000 de lei, care poate reprezenta 100% din valoarea proiectului. În sesiunea 2017 au fost declarate câştigătoare circa 8.600 de planuri de afaceri.
Fiscul schimbă modul în care va controla firmele și le va executa silit în contul datoriilor, urmărind să se concentreze pe companiile cu datorii mai mari, dar și pe cele de la care consideră că are de unde să ia bani.
Fiscul va controla cu prioritate companiile cu anumite coduri CAEN, firmele cu potențial de risc, dar și cu active care să poată fi valorificate pentru recuperarea datoriilor.
De asemenea, va verifica tranzacțiile cu mașini second-hand, centrele comerciale en-gros și va intensifica monitorizarea și controalele în comerțul online.
Noile direcții pentru controale au fost introduse de Ministerul Finanțelor într-un document oficial, fără a fi însă anunțate explicit public.
Acestea măsuri au fost pregătite cu scopul de a compensa impactul fiscal al ordonanței de urgență aprobată joi de Guvern, care prevede inclusiv opțiunea de ieșire de la regimul de microîntreprindere, creșterea cotei din impozit cu care pot fi susținute ONG-urile, sau o reducere a accizei la motorină pentru transportatori.
Dobânzile și cursul euro vor crește, din fericire și salariile mici vor fi pe un trend ascendent. Acestea sunt câteva din previziunile economice ale anului care tocmai a început, în opinia analistului economic Cristian Hostiuc.
Cristian Hostiuc: Cred că dobânzile la lei vor crește. În funcție de nivelul dobânzilor de pe piață, în funcție de necesarul de bani al Ministerului de Finanțe, în funcție de supraîncălzirea economiei sau nu, în funcție de derapajele macro, respectiv în funcție de deficitul bugetar, deficitul de cont curent și deficitul comercial, vom vedea o creștere sau nu a cursului (n.r. cursul euro).
Reporter: Care ar putea fi un maxim al cursului anticipat de dumneavoastră?
Cristian Hostiuc: Cursul poate să se ducă la 4,7 lei, 4,75 sau chiar 4,8 dacă vom avea o deteriorare a poziției macroeconomice.
Reporter: Ce credeți că se va întâmpla cu salariile românilor?
Cristian Hostiuc: Salariile vor crește! Cresc prin trecerea contribuțiilor, 4%, este o chestiune tehnică, și sunt anumite sectoare în creștere, spre exemplu în retail, unde salariile vor crește. Salariul minim sau în general salariile apropiate, în partea inferioară a grilei de salarizare din România. Adică salariile mici vor crește. Salariile de mijloc vor fi sub presiune, respectiv s-ar putea să nu crească sau să crească foarte puțin, iar salariile mari mă îndoiesc că vor crește.
Reporter: În privința companiilor românești versus multinaționale care sunt tendințele?
Cristian Hostiuc:Trendul din economie și așa cum arată economia românescă astăzi multinaționalele și companiile de stat câștigă teren. Au forță, au bani, pot să facă față concurenței din piață, pot să plătească mai bine salariații în caz că le pleacă oamenii, în schimb companiile românești mijlocii și mici, deci cele care nu au apucat să intre în liga mare, vor gâfâi pentru că nu vor avea cash, respectiv își vor recupera banii din piață mai greu, vor gâfâi pentru comenzi, pentru încasarea banilor, va fi o presiune salarială din partea angajaților și vor avea o viață mult mai grea.
„Corupția se duce acolo unde sunt banii“, adică în mediul privat, a mai afirmat analistul economic Cristian Hostiuc. Aceasta înseamnă că interesele marilor companii, luarea comenzilor și alte decizii vor fi influențate de corupție, meteahnă de care sufereau până acum în special companiile de stat și administrația.
Garda de Mediu a făcut, în primele zece luni ale anului, aproape 34.000 de controale, cu 4,4% mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Amenzile aplicate au totalizat aproape 34 de milioane de lei, valoare cu 13 procente mai mică decât în acelaşi interval din 2016.
În aproape 200 de cazuri a fost sistată activitatea firmelor care nu au respectat normele de poluare sau reglementările legale referitoare la biodiversitate şi arii protejate.
TULCEA, în topul firmelor cu cea mai profitabilă ramură a zonei, piscicultura
Publicat de Arantxa Catană,
14 noiembrie 2017, 21:05 / actualizat: 15 noiembrie 2017, 5:52
La finalul anului trecut existau în Tulcea 11.892 de firme active, înregistrate la Registrul Comerţului, din care 6.409 cu personalitate juridică şi 5.483 ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi sociale. Dintre acestea, doar jumătate au depus bilanțul, dar doar 1.382 de firme au întrunit indicatorii pentru includerea în Topul Firmelor.
Acest număr al câștigătorilor, 1.382, este foarte mic pentru economia județului apreciază Marcel Popescu, secretarul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Tulcea.
Domeniul cu cei mai mulți angajați este industria, dar cea mai profitabilă este agricultura, evident cu ramura sa de piscicultură, specifică zonei.
„La Tulcea, cel mai important profit din explotare îl deţine agricultura, urmată de comerţ-turism. Agricultura, silvicultura şi piscicultura. E un trend naţional care se menţine şi în tabloul de indicatori al judeţului Tulcea. Serviciile cresc şi sunt destul de importante. Cresc, de la an la an şi numărul de oameni ocupaţi şi cifra de afaceri şi profitul din exploatare şi numărul de firme. De altfel, cele mai multe firme sunt în comerţ şi turism, după care urmează serviciile: 2.608, respectiv 1.729. E un tablou relativ echilibrat, iar Tulcea a crescut”, a precizat Marcel Popescu.
Indicatorii economici situază județul Tulcea pe locul 33 la nivel național ca număr de firme, pe locul 34 ca cifră de afaceri şi profit din exploatare şi pe locul 35 ca număr de salariaţi.
Contrar opiniilor vehiculate în spațiul public în ultima perioadă, beneficiarii selectați să fie finanțați prin programul Start-up Nation nu au de ce să-și facă griji pentru că vor primi sumele solicitate. Este adevărat că cea mai mare parte a fondurilor provin de la bugetul de stat și vor fi primite după rectificarea bugetară, însă primele plăți vor fi făcute din alte surse, a spus în exclusivitate pentru Radio Constanța, George Fulina, directorul Agenției pentru IMM Constanța.
Până pe 29 septembrie va fi finalizată evaluarea proiectelor și se va ști câte și care sunt firmele beneficiare ale fondurilor nerambursabile prin programul Start-up Nation. Evaluarea dosarelor și semnarea contractelor de finanțare se fac în paralel, iar firmele care au acumulat până la 90 de puncte semnează deja contractele de finanțare. Fondurile există, iar primele plăți vor fi făcute din bani europeni atrași de stat și se așteaptă rectificarea bugetară pentru diferență, a precizat George Fulina, directorul Agenției pentru IMM Constanța.
„George Fulina: Știu că acest program a avut alocat un buget de 1,5 miliarde de lei, din care 30% sunt fonduri nerambursabile de la Ministerul Fondurilor Europene, aproximativ 500 de milioane, iar restul de 1,2 miliarde de la bugetul de stat. Am fost asigurați și știm treaba asta că după data de 29 septembrie trebuie să începem să facem plata. Dorim să ne încadrăm până la sfârștitul lunii septembrie să terminăm evaluarea primelor 10.000 de dosare. La Constanța a început deja semnarea acordurilor de finanțare.
Reporter: Până acum cu câți beneficiari ați semnat deja acordurile de finanțare?
George Fulina: Din primii 2.000 (n.r. la nivel național) avem 156 de proiecte declarate eligibile. Am semnat în jur de 110 proiecte. Zilnic semnăm câte 20-25 de acorduri de finanțare.
Reporter: Cu ce situații v-ați întâlnit la verificarea acestor contracte?
George Fulina:Cineva care vine și aplică pe un cod CAEN de frizerie – coafor și-a făcut achiziție de echipamente printre care și o mașină de tuns iarbă. I-am explicat omului că mașina de tuns iarba n-ar nicio legătură cu codul CAEN (n.r. prin care se stabilește domeniul de activitate) pe care a aplicat el. Cheltuiala este ne-eligibilă. Și a zis că este eligibilă pentru că în fața spațiului, a frizeriei, are gazon și vrea să tundă gazonul.
Reporter: Din momentul în care semnați acordurile de finanțare, beneficiarii își pot achiziționa ce au scris în proiect că au de gând să cumpere?
George Fulina:Sunt două modalități: unii beneficiari au optat pentru cerere de plată, ceilalți pentru creditul-punte. Cei care au optat pentru credit-punte, noi avem un protocol încheiat de Minister (n.r. Ministerul Mediului de Afaceri) cu trei bănci. Ei se îndreaptă către banca respectivă și în condițiile băncii, iau creditul pentru perioada asta, din momentul în care a semnat până în momentul în care i se virează banii. Ceilalți așteaptă, în momentul în care noi avem banii în buget și sperăm să fie la prima rectificare bugetară, vin la decont și noi îi facem plata în contul lui.“
Acesta este primul program a cărui sursă de finanțare este mixtă: de la bugetul de stat și din fonduri europene.
Programul Start-up Nation își propune să ajute la înființarea a peste 10.000 de firme, deși, matematic bugetul ar ajunge doar pentru 8.000. Însă nu toți beneficiarii au optat pentru suma maximă și nu toate cheltuielile solicitate au și fost acceptate ca eligibile prin program.
La rectificarea bugetară, la Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț si Antreprenoriat s-a alocat suplimentar, în completarea fondurilor europene (500 de milioane lei) pentru Programul Start-up Nation, suma de 250 milioane lei.
Firmele din construcţii care nu au reuşit să ducă la bun sfârşit proiectele finanţate din bani publici nu vor mai putea obţine contracte publice timp de doi ani.
Lista cu firmele care nu au respectat clauzele din contractele încheiate cu Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării şi cu autorităţile locale va fi făcută publică, a anunţat premierul Mihai Tudose.
El a subliniat că pe viitor ar trebui să conteze mai mult calitatea lucrării, garanţia şi viteza de execuţie şi mai puţin preţul atunci când se atribuie o lucrare.
Se lucrează şi la o listă a companiilor care contestă licitaţiile, în mod frecvent şi blochează astfel începerea proiectelor.
Peste 70% dintre firmele nou înființate se închid în primii trei ani de funcționare, iar printre motivele pentru mortalitatea start-up-urilor se găsesc lipsa de experiență a antreprenorilor, dar și agresivitatea organelor de control, apreciază Iulian Gropoșilă, președintele Patronatului IMM Constanța.
Ca să aibă o șansă reală, programul Start-up Nation ar trebui să dea o șansă tinerilor care au lucrat cel puțin 5 ani în domeniul în care vor să investească banii puși în joc de stat, este de părere Iuliana Constantin, vicepreședintele patronatului constănțean.
De asemenea, o propunere inedită ar fi să fie punctați în plus cei care au cel puțin un faliment la activ pentru că aceștia au învățat lecția necesară și știu ce greșeli să nu repete.
În plus, tinerii fără experiență ar trebui să înțeleagă că există legi de respectat, există o disciplină a plăților către parteneri și a relațiilor cu angajații.
„De ce dau Start-up-urile faliment? Sunt copii fără experiență în care se investesc niște bani. Deci dacă vrei să îți iei o firmă trebuie să ai experiență de afaceri. Nu poți să dai vina numai pe faltul că vine Garda Financiară, că ANAF-ul, nu – sunt niște legi. Cu aceste trebuie să ne conformăm. Cine a avut o afacere, a greșit și nu a știut că trebuie să respecte aceste reguli, a doua oară va ști. Trebuie să am o disciplină cu clienții și furnizorii, cu partenerii, pentru că dacă nu ai o disciplină de afaceri, normal că te paste un faliment”, a declarant vicepreşedintele patronatului IMM Constanţa, Iuliana Constantin.
În perioada premergătoare începerii programului Start-up Nation, Patronatul IMM Constanța va începe o serie de cursuri de antreprenoriat și va oferi consultanță firmelor care vor să devina beneficiari ai finanțărilor nerambursabile.
Aproape jumătate dintre firme vor acorda în această lună bonusuri de sărbători.
Cele mai multe beneficii, adică 65%, reprezintă cadouri financiare de cel mult 500 de euro şi aproximativ 16% din bonusuri constau în daruri sub formă de cozonac sau sticle de vin.
Nu vor lipsi nici tichetele-cadou acordate angajaţilor, cu atât mai mult cu cât acestea aduc companiei reduceri fiscale.
Pe scurt, reprezentanţii ANI susţin că există indicii care duc la concluzia că Nicuşor Constantinescu ar fi „drenat” o parte din banii publici în buzunarele proprii, folosind mai multe contracte şi firme intermediare.
Contactat prin SMS, Constantinescu ne-a declarat în exclusivitate că nu i-a fost solicitat un punct de vedere (reprezentanţii ANI susţin contrariul), că este supus unui nou abuz şi că acuzaţiile respective erau, deja, în atenţia organelor de anchetă.
El a mai precizat că va depune o plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva inspectorului Agenţiei Naţionale de Integritate care a instrumentat cazul.
Comercianţii şi patronii de restaurante îi acuză pe inspectorii Antifraudă că le închid activitatea pentru sume derizorii depistate în casele de marcat şi că îi hărţuiesc cu amenzi.
Zilele trecute, câteva zeci de firme au fost sigilate, după ce li s-a afişat pe uşi anunţul „Activitate suspendată de ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale”.
Într-o intervenţie telefonică în emisiunea „Bună Dimineata!”, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Constanţa, Iulian Gropoşilă, spune că acest lucru pune beţe în roate mediului de afaceri:
„Pentru noi este cel puţin ciudată atitudinea ANAF, în primul rând datorită faptului că nu face altceva decât să distrugă afaceri. ANAF, din păcate, face o mare greşeală. Această agresivitate nu are decât rolul de a crea o stare de confuzie şi de stres în mediul de afaceri. Şi, atunci, mai putem discuta de un mediu de afaceri previzibil şi prietenos? Categoric, nu!”.
Încă trei agenţi economici constănţeni vor sta cu lacătul pe uşă timp de o lună, după ce inspectorii antifraudă au descoperit lipsa caselor de marcat.
În ultimele două zile, funcţionarii fiscali au făcut peste 50 de controale în judeţul Constanţa şi au aplicat amenzi în valoare de peste 200 de mii de lei, pentru nereguli.
Acest val de controale al inspectorilor ANAF stârneşte nemulţumirea multora.
După ce hotelierii au ameninţat că vor boicota deschiderea sezonului estival şi agenţii economici pun la cale proteste, considerând abuzive măsurile luate de Fisc.
O primă acţiune de acest gen ar urma să aibă loc joi, în faţa sediului ANAF din Constanţa.
pe de altă parte, reprezentanţii ANAF spun că aplică legea, iar sumele foarte mici se adună şi, în acest mod, statul este păgubit, anual, cu sume uriaşe.
În plus, reprezentanţii ANAF mai spun că o mare parte a dosarelor pe care le au în lucru vizează prejudicii foarte mari, de peste un milion de euro.
Publicat de monica.comsa,
21 octombrie 2014, 16:32
Sute de mii de români supraviețuiesc datorită faptului că primesc de la stat ajutorul social sub forma venitului minim garantat. Aproape 193.000 de români primesc ajutoare de la stat sub forma venitului minim garantat, arată cifrele oficiale ale Institutului Național de Statistică.
Românii anticipează o uşoară creştere a salariilor şi a tarifelor, cu influenţă favorabilă asupra dorinţei de cumpărare, iar campania electorală îi face mai optimişti şi cu privire la performanţa economică, în contrast cu aşteptările celorlalţi europeni, potrivit unui sondaj realizat recent.
Numărul total al firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut în primele opt luni ale acestui an cu 29,62% faţă de perioada similară din 2013, de la 15.652 firme la 11.016 firme, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Capacitatea de cazare turistică era reprezentată, la 31 iulie, de 6.130 unităţi, în creştere cu 2% faţă de iulie 2013, iar numărul hotelurilor a fost depăşit de cel al pensiunilor agroturistice, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică.
(AUDIO) Numărul firmelor constănţene intrate în insolvenţă rămâne ridicat
Publicat de gabriel.afuz,
25 septembrie 2014, 18:32
Numărul companiilor din judeţul Constanţa care au intrat în insolvenţă în anul 2014 a scăzut cu 27% faţă de anul trecut şi se situează la dublul mediei naţionale.
Declaraţia a fost făcută de Octavian Barbu, manager de zonă în cadrul Casei de Insolvenţă Transilvania, în cadrul conferinţei „Asociaţi în afaceri” care a avut loc astăzi, în Mamaia.
În ceea ce priveşte activele aparţinând firmelor intrate în insolvenţă, valoarea acestora a crescut cu cel puţin 30% faţă de anul trecut a mai precizat Octavian Barbu.
O explicaţie ar fi lipsa de flexibilitate a companiilor mari de a se adapta la noile realităţi economice, în timp ce firmele mici au intrat mai devreme în insolvenţă şi au redus pierderile.
Ieri a fost ultima zi de depunere a ofertelor pentru primul tronson al şoselei de coastă, care urmează a fi construit între Comandamentul Forţelor Navale şi plaja Modern.
Costul investiţiei se ridică la aproape 10 milioane de euro, iar planurile includ şi amenajarea a 300 de noi locuri de parcare în zonă.
La ultima strigare a celei de-a doua licitaţii şi-au prezentat ofertele patru firme.
Urmează ca ele să fie analizate şi să fie desemnat constructorul.
