10 Mai, zi de sărbătoare naţională

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 10 mai 2022, 08:25

10 Mai este celebrată în România ca zi de sărbătoare naţională, Ziua Independenţei Naţionale, fiind declarată astfel prin Legea nr. 103/2015.

Iniţiativa privind instituirea acestei sărbători a aparţinut senatorului PNL, Puiu Haşotti, propunerea legislativă fiind respinsă de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, la 9 decembrie 2013. La 22 aprilie 2015 însă, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 Mai ca zi de sărbătoare naţională fiind publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015. Potrivit prezentei legi, cu această ocazie, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale organizează manifestări cultural-artistice pentru sărbătorirea acestei zile.

Ziua de 10 Mai are o semnificaţie deosebită în istoria poporului român, potrivit site-ului www.familiaregala.ro, ea fiind sărbătoare naţională în perioada în care forma de guvernământ în România era regatul. La 10 mai 1866, Carol I a fost proclamat Domnitor al României, iar la 10 mai 1881, a fost proclamat regatul. De asemenea, aşa cum se arată şi în expunerea de motive a iniţiatorului acestei legi, data de 10 Mai este legată şi de proclamarea Independenţei de Stat a României, căci, cu toate că aceasta avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, a doua zi, respectiv la 10/22 mai 1877, a fost promulgată de Carol I legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă.

Înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, a determinat o acutizare a crizei politice din ţara noastră, între grupările opoziţiei existând mari frământări în legătură cu succesiunea la domnie. Raţiunile reactualizării problemei prinţului străin aveau drept obiectiv menţinerea stabilităţii interne, a coeziunii şi unităţii naţionale, consolidarea autonomiei şi pregătirea terenului pentru dobândirea mai rapidă a independenţei, pentru modernizarea statului.

La 30 martie/17 aprilie 1866, Locotenenţa Domnească a dat publicităţii o „proclamaţie către popor”, prin care recomanda alegerea printr-un plebiscit a principelui Carol Ludovic de Hohenzollern ca Domnitor al României, sub numele de Carol I. Plebiscitul s-a desfăşurat între 2/14 şi 8/20 aprilie 1866, rezultatul confirmând, cu majoritate covârşitoare, alegerea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca Domnitor al României. La 10/22 mai 1866, acesta depune jurământul de credinţă în faţa Adunării Constituante, a Locotenenţei Domneşti şi Guvernului, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I, potrivit volumului „Istoria României în date” (2003). De numele domnitorului şi, apoi, al regelui Carol I (1866-1914) se leagă evenimente deosebite din viaţa şi istoria poporului român – adoptarea Constituţiei de la 1866 şi mai ales proclamarea şi câştigarea independenţei de stat a României (9 mai).

Imediat după Războiul de Independenţă (1877-1878), un obiectiv central al guvernului român a fost recunoaşterea în plan extern a independenţei şi a transformărilor ce i-au urmat în statutul politic al ţării. Încă din toamna anului 1878, Carol I a luat titlul de Alteţă Regală, acesta fiindu-i recunoscut în anul următor. Acesta a fost un prim pas către modificarea statutului politic şi internaţional al ţării. La 10 mai 1881, când se împlineau 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea regatului şi încoronarea domnitorului Carol I ca Rege al României. Preşedintele Parlamentului a înmânat, cu acest prilej, regelui Carol I şi reginei Elisabeta coroana făurită din oţelul unui tun capturat de la turci, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878).

Din 1866 şi până la momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.

După revenirea în ţară, Familia Regală a ales ziua de 10 Mai pentru organizarea petrecerii cunoscute sub numele de Garden Party în grădina Palatului Elisabeta din Bucureşti, marcând astfel această dată ca sărbătoare naţională şi ca zi de naştere a României moderne, se arată pe site-ul www.familiaregala.ro. Începând din 2010, timp de câţiva ani, petrecerea a fost găzduită de regele Mihai, acesta fiind ulterior reprezentat la eveniment de principesa moştenitoare Margareta şi de alţi membri ai Casei Regale. De asemenea, cu prilejul acestei zile, Casa Regală a organizat, de-a lungul timpului, o serie de evenimente publice, precum ceremonii cu depuneri de coroane, conferirea unor distincţii, concerte, Maratonul regal etc.

Sursa – Agerpres

Ziua Culturii Naționale a fost marcată și de Comunitatea Elenă „Elpis“ Constanța prin două evenimente

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2022, 16:53

La Biserica Greacă „Schimbarea la față“/ „Metamorphosis“, s-a oficiat astăzi, o slujbă religioasă, unde a avut loc tăierea Vasilopitei, numită și „prăjitura Sfântului Vasile“, care simbolizează prosperitatea și aduce belșug, în tot anul ce vine, aceluia ce găsește bănuțul norocos. Apoi, la Muzeul de Artă, a fost evocată personalitatea Majestății Sale Regina Elena-Mamă, prin prezentarea unei serii de tablouri din diferite momente istorice reprezentative.

De asemenea, fotograful Casei Regale, Daniel Angelescu, a prezentat o colecție unică de 30 de tablouri, reprezentându-l pe Regele Mihai, în diferite momente importante ale vieții acestuia.

”Împreună cu Consiliul Județean și Alianța Națională pentru Monarhie am organizat acest eveniment. Regina Elena Mamă, știm foarte bine toți, era grecoaică. Putem să spunem că a fost și româncă! Nu poți să evoci cultura fără Regina Elena pentru că și-a adus aportul la cultura noastră. Putem să spunem că a adus pe partea ei un pic de lumină în cultura României. De aceea, încercăm să evocăm pe cine putem, când putem și mai ales să fim bucuroși că avem oameni care au fost de o asemenea anvergură încât să poată fi pomeniți”, a menționat președintele Comunității Elene „Elpis“ Constanța, Traian Anton Antoniadis.

O colecție unică de tablouri, reprezentând portrete și momente din activitatea Regelui Mihai, a fost prezentată de fotograful Casei Regale, Daniel Angelescu.

”Sunt și câteva fotografii istorice reprezentându-l pe Regele Mihai mic, conducând la volanul unei mașini, chiar cu Regina Mamă Elena. Regele Mihai, întotdeauna în fotografii, a avut o postură demnă, o postură foarte bine definită, naturală. Majestatea Sa, prin prezență, impune respect. A fost doar emoția momentului în care Regele se așează, în fața ta, pentru fotografie. E un moment unic pe care-l poate simți cineva care face astfel de meserie”, a precizat Daniel Angelescu.

Sunt două expoziții importante care marchează momente și personalități remarcabile, cu destine remarcabile, nu neapărat și fericite, a subliniat directorul Muzeului de Artă din Constanța, Lelia Rus Pîrvan: ”Regina Elena, prin originile sale, era grecoaică, însă și-a iubit nespus țara de adopție, este un omagiu până la urmă adus ei. Este vorba despre un destin excepțional, dar nu neapărat și fericit, un destin care a fost marcat de exil, din păcate cu reverberații în viața fiului său care, la fel, a avut un destin aparte. Iată că expozițiile sunt un omagiu adus acestor oameni care au însemnat atât de mult pentru România”.

La evenimentul prilejuit de Ziua Culturii Române, au mai participat reprezentanții Federațiilor Române de Oină și Sporturi Tradiționale, precum și ai Asociațiilor Culturale «Tomis» și «Astra Dobrogeană», care au prezentat uniforme militare specifice Războiului de Independență, beneficiind de experiența și cunoștințele istoricului dr. Costin Scurtu.

Osemintele Reginei-mamă Elena au ajuns astăzi în ţară

Publicat de , 18 octombrie 2019, 11:09

O ceremonie religioasă şi militară a avut loc, pe Aeroportul Internaţional Otopeni, pentru Regina-Mamă Elena, ale cărei oseminte au ajuns în ţară, vineri, cu o aeronavă a Forţelor Aeriene Române.

Regina Elena a murit în Elveţia, pe 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

Opt militari de la Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul“ au scos sicriul din aeronavă şi l-au aşezat apoi, acoperit cu stindardul regal, pe catafalc.

În continuare, a fost intonat Imnul Naţional. Reprezentanţi ai Bisericii Romano-Catolice, Bisericii Greco-Catolice, Bisericii Armene, ai Cultului Mozaic şi ai Cultului Musulman s-au înclinat în faţa catafalcului.

Arhiepiscopul Târgoviştei, Nifon, şi Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale, împreună cu un sobor de preoţi, au oficiat o slujbă religioasă.

După intonarea Imnului Regal, militarii Brigăzii 30 Gardă au aşezat sicriul în maşina mortuară. Cortegiul funerar se va deplasa la Palatul Elisabeta, unde sicriul va fi depus pentru scurt timp în Sala Regilor.

La ceremonie au luat parte Custodele Coroanei Române, Margareta, principele Radu, principesele Sofia şi Maria, avocatul Ioan Luca Vlad şi Constanţa Iorga, membri ai Casei Majestăţii Sale.

De la Palatul Elisabeta, cortegiul funerar se va deplasa către Curtea de Argeş. Sâmbătă, la ora 13,00, va avea loc ceremonia de reînhumare o osemintelor Reginei-Mamă Elena în pridvorul Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale.

Familia Regală a anunţat doliu pentru zilele de 18, 19 şi 20 octombrie.

Sursa – Agerpres / Foto – www.familiaregala.ro

Familia Regală, la manifestările de la Alba Iulia

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 decembrie 2018, 14:16

Peste o mie de persoane au luat parte, sâmbătă, la primirea oficială a Familiei Regale în gara din Alba Iulia, Custodele Coroanei, Principesa Margareta, şi Principele Radu, fiind însoţiţi de celelalte fiice ale Regelui Mihai, Elena, Sofia şi Maria.

Familia Regală a venit la Alba Iulia cu trenul regal şi a fost întâmpinată de oficialităţile locale, printre care s-au numărat preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, şi primarul municipiului, Mircea Hava.

La sosirea în gara din Alba Iulia, o fanfară îmbrăcată în uniforme militare similare celor din 1918, a intonat Imnul Naţional al României şi Imnul Regal, după care un grup de tineri le-a oferit oaspeţilor pâine şi sare, alături de buchete de trandafiri în culorile tricolorului.

Principesa Margareta şi Principele Radu i-au salut pe cei prezenţi şi le-au transmis ‘La mulţi ani!’, după care s-au deplasat spre coloana oficială, urmând să participe la evenimentele organizate de Ziua Naţională la Alba Iulia.

Trenul regal, format din cinci vagoane şi o locomotivă cu aburi, a rămas în gara din Alba Iulia şi va putea fi vizitat, până la ora 20,00, de către toţi cei care doresc acest lucru.

Locomotiva cu aburi a trenului regal a fost fabricată în anul 1922 şi poate prinde o viteză de 126 km/oră. Ea face parte dintr-un lot de 70 de bucăţi ce au fost comandate în anul 2012, primele 20 de bucăţi fiind livrate în România în anul 1913, iar diferenţa în anul 1922.

Sursa – Agerpres

Muzeul de Istorie din Constanța va găzdui expoziția „Familia Regală a României pe frontul Marelui Război”

Publicat de Arantxa Catană, 10 august 2018, 15:02

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Național Cotroceni, prezintă, în perioada august – septembrie, Expoziția „Familia Regală a României pe frontul Marelui Război (1916 -1918)”.

Organizată sub semnul Centenarului, expoziția îşi propune să readucă în atenţia publicului aspecte esenţiale ale implicării Regelui Ferdinand, Reginei Maria şi a copiilor lor în actele decizionale şi în acţiunile efective derulate de-a lungul participării României la Primul Război Mondial.

Din punct de vedere tematic, sunt prezentate diferite aspecte și acțiuni ale Armatei Române pe front, momente oficiale în care apare familia regală alături de personalităţi, membri ai Guvernului României din acea perioadă, generali, conducători de armate –  generalul Averescu, generalul Prezan – , şefii misiunilor militare aliate franceză, engleză, americană. Ultimele secvențe expoziționale ilustrează momentul intrării familiei regale în București și împlinirea idealului statal – înfăptuirea României Mari.

Un accent deosebit este pus pe contribuţia Reginei Maria, ilustrată printr-o serie de fotografii în care suverana apare în calitate de infirmieră în spitalele de pe linia frontului sau vizitând frontul de la Mărăşeşti alături de generalul Eremia Grigorescu.

Vernisajul expoziției va avea loc marți – 14 august, de la ora 11.30, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din Piața Ovidiu.

Familia Regală: Aducem omagiu națiunii române, care a făcut sacrificiu de sânge pentru unirea țării

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 decembrie 2017, 14:07

Familia Regală a României le urează tuturor românilor, de Ziua Națională, ”La mulți ani fericiți, într-o Românie respectată și prosperă!” și aduce în această zi ‘un omagiu națiunii române, care a făcut sacrificiu de sânge pentru unirea țării’.

”Cu ocazia zilei de 1 Decembrie, Familia Regală urează tuturor românilor, celor din țară, celor din Republica Moldova, celor din vecinătatea României și celor aflați departe, în alte țări ale lumii, la mulți ani fericiți, într-o Românie respectată și prosperă! În zi de fericită și optimistă sărbătoare, aducem omagiu națiunii române, care a făcut sacrificiu de sânge pentru unirea țării”, arată Familia Regală într-un comunicat de presă publicat, vineri, pe portalul romaniaregala.ro.

În mesaj se subliniază că gândul se îndreaptă către Regele Ferdinand Întregitorul și Regina Maria, precum și către Regele Carol I și Regina Elisabeta, ‘cei care prin lucrarea lor desăvârșită au făcut posibilă ziua de 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri, care a devenit de câteva decenii Ziua Națională a României’.

”La 1 Decembrie 1918 a fost împlinit idealul de unire al românilor, dar această zi a reprezentat totodată și încheierea unei triumfătoare jumătăți de secol de fondare constituțională și de consolidare a Statului român modern: 10 mai 1866 — venirea lui Carol I ca Domnitor al Principatelor Române Unite; 30 iunie 1866 — promulgarea Constituției României; 10 mai 1877 — Independența României; 10 mai 1881 — Încoronarea primului rege al Regatului României”, arată Familia Regală pe portalul romaniaregala.ro.

Sursa – agerpres

Slujbă religioasă în memoria Reginei Ana

Publicat de , 4 august 2016, 09:36

Un scurt serviciu religios în memoria Reginei Ana a avut loc, miercuri, în prezența principesei moștenitoare Margareta, principelui Radu, principesei Sofia și a principesei Maria, în capela Beausobre din Morges, Elveția. La rugăciune au luat parte și Guy Pochelon, membru al Consiliului Regal, anunță romaniaregala.ro.

Slujba religioasă a fost oficiată de părintele Charlemagne, vicar judiciar, paroh al bisericii catolice din Morges. Preotul a rostit o predică în care a evocat credinţa şi căldura sufletească a Reginei Ana, potrivit sursei citate. Membrii Familiei Regale au aşezat pe sicriu stindardul Reginei Ana, împreună cu o coroană de flori albe.

Guvernul a decretat Zi de doliu naţional la 13 august, când vor avea loc funeraliile Reginei Ana. Drapelul naţional va fi arborat în bernă, iar posturile de radio şi televiziune îşi vor adapta programele în mod corespunzător.

Regina Ana, soţia Regelui Mihai I, a murit luni, într-un spital din Elveţia, la vârsta de 92 de ani. Trupul său va fi repatriat săptămâna viitoare, la 9 august.

Sicriul va fi depus la Castelul Peleş din Sinaia, apoi la fostul Palatul Regal din Bucureşti, care adăposteşte Muzeul Naţional de Artă al României.
Înmormântarea va avea loc la 13 august, la Curtea de Argeș.

Regele Mihai a retras titlul de Principe al României nepotului său Nicolae. Acesta a fost şi dezmoştenit!

Publicat de , 10 august 2015, 18:28

În ziua de 1 august 2015, Majestatea Sa Regele Mihai a semnat un document prin care a retras nepotului său Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de ‘Principe al României’ și calificativul de ‘Alteță Regală’.

De asemenea, Regele a exclus pe Nicolae din Linia de Succesiune la Coroana României.

Aceste hotărâri au intrat în vigoare în aceeași zi.

În calitate de Șef al Casei și Familiei Regale ale României, Regele Mihai a luat deciziile de mai sus cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei și vieții fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei.

Majestatea Sa a afirmat că Familia Regală și societatea românească din acele vremuri vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect și mereu cu gândul la ceilalți.

Păstrând aceeași afecțiune nepotului său, Regele Mihai nădăjduiește că Nicolae va găsi, în anii viitori, un fel potrivit de a-și servi idealurile și de a folosi calitățile cu care Dumnezeu l-a înzestrat.

Alteța Sa Regală Principesa Elena, mama lui Nicolae, a primit înștiințarea acestei decizii, printr-o scrisoare personală trimisă de Majestatea Sa Regele.