Clubul de fotbal Farul Constanţa a fost sancţionat de Comisia de Disciplină din cadrul Federaţiei Române de Fotbal cu o penalitate sportivă de 7.500 de lei pentru manifestările rasiste şi xenofobe ale suporterilor săi la meciul de pe teren propriu cu FC Rapid Bucureşti.
‘FCV Farul Constanţa vs. FC Rapid 1923 SA – Incidente – În temeiul art. 82.1 şi 3.b, raportat la art. 83.2.c din RD, cu aplicarea art. 54.2 din RD se sancţionează clubul FCV Farul Constanţa cu penalitate sportivă de 7.500 lei’, se arată în soluţia comisiei publicată, miercuri, pe site-ul oficial al Ligii Profesioniste de Fotbal.
Articolele din Regulamentul Disciplinar pentru care a fost sancţionată gruparea constănţeană fac referire la ‘afişarea sub orice formă de inscripţii rasiste, xenofobe şi jignitoare, scandarea de cuvinte/expresii jignitoare şi obscene ori emiterea de sunete în scop jignitor’.
Incidentele provocate de suporterii constănţeni au avut loc la meciul Farul – FC Rapid din etapa a 27-a a Superligii.
Comisia de Disciplină a FRF l-a sancţionat pe antrenorul formaţiei FC Argeş, Bogdan Andone, cu suspendare pentru două meciuri şi penalitate sportivă de 320 lei după eliminarea din partida cu Farul Constanţa din etapa a 28-a.
De asemenea, Mike Botuli Cestor, fundaşul formaţiei Metaloglobus, eliminat în partida cu FCSB din etapa a 28-a, a fost suspendat un meci şi a primit o penalitate sportivă de 740 lei.
Nicușor Dan: Legea privind combaterea extremismului – trimisă la reexaminare; riscăm amplificarea tensiunilor
Potrivit cererii președintelui, statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel.
Legea privind combaterea extremismului a fost trimisă la reexaminare de către președintele Nicușor Dan, acesta apreciind că actuala formă a actului normativ ar putea duce la ‘amplificarea tensiunilor’.
‘Am transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului. Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului’, a scris pe Facebook șeful statului.
El subliniază că, în forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni.
‘Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face diferența între materiale de propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice. România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației’, adaugă președintele.
Potrivit cererii președintelui, statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel.
‘Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este redusă și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități. Legea trimisă la promulgare nu îndeplinește condițiile de previzibilitate în ceea ce privește chiar conținutul constitutiv al infracțiunilor pe care le instituie. Operează cu categorii juridic penale insuficient definite, care pot duce la interpretări neunitare și chiar abuzive’, arată șeful statului.
Acesta abordează faptul că legea încadrează ca infracțiune transmiterea oricăror materiale care conțin idei antisemite sau xenofobe, inclusiv opere clasice.
‘Literatura clasică românească sau străină cuprinde numeroase opere care conțin idei xenofobe (Ion Budai-Deleanu, Nicolae Filimon, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu, William Shakespeare, Christopher Marlowe, Walter Scott, Charles Dickens, Joseph Conrad). Cele două norme citate încadrează ca infracțiune, pedepsită cu închisoare de la unul la cinci ani, transmiterea unor astfel de opere’, spune Nicușor Dan.
De asemenea, el susține că legea încadrează ca infracțiune aderarea la o organizație cu caracter legionar, fără să definească precis noțiunea.
‘Una este o organizație care își propune glorificarea Mișcării Legionare și alta este o asociație care se ocupă de promovarea mișcării de rezistență anticomunistă din Munții Făgăraș, unde o parte dintre luptători făcuseră parte din Mișcarea Legionară, sau o asociație care se ocupă de memoria închisorilor comuniste, unde au fost întemnițați și membri ai Mișcării Legionare, sau o asociație care își propune promovarea operei științifice a lui Mircea Eliade, care a avut și scrieri cu caracter legionar. Este necesar ca legea să definească ce este o organizație cu caracter legionar, pentru care prevede ca infracțiune, pedepsită cu închisoare de la trei la zece ani, apartenența la o astfel de organizație’, detaliază șeful statului.
Totodată, el evocă neclaritatea sintagmei ‘cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unor organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe’, din mai multe perspective.
‘Nu este clar ce este o organizație legionară. Una este Mișcarea Legionară însăși sau o organizație de glorificare a acesteia, alta este o asociație de promovare a rezistenței din Munții Făgăraș sau a memoriei închisorilor comuniste. În al doilea rând, nu este clar ce înseamnă noțiunea de conducere a unei astfel de organizații. Conducerea națională sau conducerea locală? Formalizată prin înscrierea în registre sau de notorietate publică?’, adaugă președintele în cererea de reexaminare.
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
Primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a anulat avizul pentru protestul anunțat marți, 2 septembrie, în București, de către Asociaţia Noua Dreaptă și Partidul S.O.S România.
Stelian Bujduveanu a convocat de urgenţă Comisia de Ordine Publică, iar avizul pentru protest a fost anulat.
„Iniţial, documentaţia depusă de organizatori indica o temă legată de dezbaterea asupra Strategiei de incluziune a migranţilor – document care, reamintim, a fost deja retras din consultare publică. Ulterior, organizatorii au promovat în spaţiul public mesaje explicit anti-imigranţi, care incită la ură şi discriminare”, transmite PMB.
Analiza Comisiei a arătat că manifestarea ar încălca legislaţia în vigoare – O.U.G. nr. 31/2002 şi Legea 60/1991 – interzicându-se expres adunările prin care se propagă idei extremiste, fasciste, rasiste sau care instigă la ură şi violenţă.
„Capitala nu va deveni scena radicalismului”, a spus edilul general, conform unui comunicat transmis de Primăria Capitalei.
„Nu voi permite ca Bucureştiul să fie folosit ca scenă pentru ură şi dezbinare. Dreptul la protest este garantat şi va fi respectat de fiecare dată, dar nimeni nu are voie să calce în picioare legea şi să otrăvească societatea cu mesaje extremiste. Capitala este un oraş european, deschis şi solidar, iar asta trebuie apărat cu fermitate”, a declarat primarul interimar Stelian Bujduveanu.
AUDIO | Veniturile a peste 60 la sută dintre angajații din sistemul de sănătate, afectate de noua lege a salarizării. Interviu cu Daniela Răvescu, asistent medical la Spitalul de Urgență Constanța
Lucrează de 40 de ani în sistemul sanitar din România. A experimentat și munca în spitale din Franța, după criza din 2008, când salariul i-a...
