Până la 10.000 de militari americani ar putea fi retrași din Europa de Est, inclusiv din România
Forțele retrase ar reprezenta aproape jumătate din cei 20.000 de militari americani dislocați de fostul preşedinte, Joe Biden, pe flancul de est al NATO, după ce Rusia a invadat Ucraina.
Pentagonul ia în calcul retragerea a până la 10.000 de militari americani din estul Europei, afirmă NBC News, care citează mai mulţi oficiali europeni şi americani.
Oficiali de rang înalt din Departamentul Apărării al SUA, care au preferat să îşi păstreze anonimatul, cred că o astfel de măsură l-ar încuraja pe liderul rus, Vladimir Putin, care ar percepe-o drept o slăbire a capacităţii de descurajare a NATO.
Forţele care ar fi retrase ar reprezenta aproape jumătate din cei 20.000 de militari americani pe care fostul preşedinte, Joe Biden, i-a dislocat pe flancul de est al NATO, după ce Rusia a invadat Ucraina pe scară largă, în februarie 2022.
Numărul exact este încă în discuție, iar printre ţările din care Statele Unite şi-ar retrage o parte din militari se numără şi România.
Discuțiile interne privind reducerea efectivelor americane în România și Polonia au loc într-un moment în care președintele Donald Trump încearcă să-l convingă pe Putin să accepte o încetare a focului în Ucraina.
AUDIO | DIALOGURI LA ZI: Sistarea ajutorului militar american pentru Ucraina provoacă temeri legate de securitatea întregii Europe de Est
Toate scenariile sunt analizate de Iulian Fota, expert în relații internaționale, Marius Crăciun, general în rezervă, și Valentin Mateiu, comandor în rezervă.
Publicat de Adina Sîrbu,
5 martie 2025, 16:06 / actualizat: 5 martie 2025, 22:11
Suspendarea ajutorului militar american pentru Ucraina a trimis un fior înghețat peste Europa, mai ales peste Europa de Est, care știe din istoria ultimelor sute de ani ce înseamnă cizma rusească pe grumaz.
Este neclar dacă decizia va fi definitivă ori dacă este doar un joc al negocierilor. Specialiștii în geopolitică și probleme militare, consultați de noi, spun că, pentru români, este esențial ca Ucraina să reziste, pentru că, în acest fel, îl cităm pe unul dintre acești experți, „nenorocirea este păstrată departe”. Specialiștii mai spun că nu este cazul să intrăm în panică, fiindcă, deocamdată, NATO continuă să existe și ne protejează. În același timp, însă, va trebui, ca în următorii ani, Europa să devină capabilă să țină singură piept unui agresor de talia Rusiei.
Astăzi, în emisiunea „Dialoguri la zi”, subiectul a fost tratat pe larg de Bogdan Comșa și invitații săi: Iulian Fota, fost consilier prezidențial, expert în relații internaționale, Marius Crăciun, general în rezervă, fostul comandant al Forțelor pentru Operații Speciale din Armata Română, și Valentin Mateiu, comandor în rezervă. Aflăm, totodată, și cât de rapid și de eficient se poate înarma Europa inclusiv din perspectivă nucleară.
Iată câteva fragmente din emisiune:
Situația va afecta grav capacitatea Ucrainei de a lupta și, în acest context, se vede mai clar cât de important este ca Rusia să nu ajungă la granițele României, spune comandorul în rezervă Valentin Mateiu.
Cred că impactul va fi imediat, în sensul în care ucrainenii vor fi într-o situație critică, depinzând prea mult de ajutorul american în elemente cheie – intelligence, comunicații, artilerie reactivă, multe alte elemente – și cred că în 2 – 4 luni situația ucrainenilor va fi critică, aproape imposibil de continuat. Suntem țara care va suferi cel mai mult dacă Ucraina pierde pacea, în sensul în care rușii reușesc să controleze Ucraina, în fond șterg Ucraina de pe hartă. Pentru că dacă ajunge Ucraina în situația Belarusului, nu mai putem vorbi de Ucraina independentă și suverană. Iar noi vom fi în prima linie și, din prima linie, suntem printre cei mai vulnerabili. O pace solidă înseamnă pentru noi că nenorocirea este păstrată departe, în sensul în care nu este nevoie să luptăm acasă.
Fostul consilier prezidențial Iulian Fota, specialist în relații internaționale, este mai optimist. Situația poate fi deblocată, iar ajutorul american pentru Ucraina reluat. Subliniază și el însă ce ar însemna pentru România ca Rusia să cucerească Ucraina.
Eu cred că asistăm la o sistare temporară a acestui ajutor, pentru că, în condițiile în care un anumit compromis ar obține sau un anumit contact între Rusia și Ucraina s-ar produce și ar începe niște negocieri, este foarte posibil că americanii să revină asupra deciziei. Deci, eu nu cred că astea sunt decizii definitive americane. Sunt decizii de etapă, sunt decizii intermediare, sunt decizii care sunt valabile o perioadă de timp, ca o formă de presiune pe administrația Zelenski. (…) Știm că Rusia a fost și este în continuare principalul pericol de securitate națională pentru România. Deci aici nimic nou. (…) Pe de altă parte, Ucraina rezistă, statele europene s-au mobilizat și eu nu cred că le va fi atât de ușor rușilor să treacă peste Ucraina. Este un popor foarte îndrădnic, atunci când e vorba de libertatea lui și foarte rezilient. Dar ăsta este un scenariu, trebuie să operăm cu el, pentru că ce spune președintele Macron este absolut clar. Și asta îți arată încă o dată în plus importanța Ucrainei pentru noi: cade Ucraina, cade Moldova, a căzut Moldova, România va avea o situație infernală.
Europa trebuie să se dezmeticească, să se înarmeze și să se pregătească să fie capabilă să se apere singură în termen de câțiva ani. Însă nu este cazul să ne panicăm, crede generalul în rezervă Marius Crăciun, fost comandant al Forțelor pentru Operațiuni Speciale. Temerea care persistă, însă, este aceeași. Ce face România dacă Rusia trece de Ucraina și ocupă Republica Moldova?
Deocamdată, Alianța Nord-Atlantică, Statele Unite au fost autorul și principalul motor al acestei alianțe, există și funcționează. (…) Deocamdată, NATO, așa cum este și cum a fost definit prin semnăturile celor 32 de state membre, rămâne cam la aceeași situație. Problema este că și în Alianța Nord-Atlantică nu se pot lua decizii decât în unanimitate. Dacă un stat din cele 32 nu este de acord cu o propunere, cu o problemă, cu o mișcare, atunci Alianța nu se mișcă, îngheață. Și din punctul ăsta de vedere, avem state care au interese diferite în cadrul NATO, mă refer aici la Ungaria, poate la Slovacia, dar și la Turcia, care joacă un joc special, unde își vede de interesele sale ca putere zonală, și alte asemenea. Adică o decizie la nivelul Alianței Nord-Atlantice este din ce în ce mai greu de luat, însă nu cred că Putin deocamdată va trece la acțiuni ofensive asupra unui stat din NATO care este sub acest scut. Însă, mă aștept dacă reușește să ocupe Ucraina sau părți importante din Ucraina, mă aștept să încerce ceva în Republica Moldova, din păcate, și noi aici va trebui să vedem exact ce vrea poporul român, dacă vrem să sprijinim inclusiv militar Republica Moldova sau nu.
