SĂRBĂTORI: Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor)

Publicat de Doina Sirbu, 6 iunie 2019, 07:38

Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) este sărbătorită în acest an la 6 iunie, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti). Din secolul al IV-lea Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii.

Despre cum S-a arătat Hristos ucenicilor şi femeilor mironosiţe după Înviere şi cum la 40 de zile de la acel moment a venit în mijlocul lor, pe când ei se aflau la Ierusalim, relatează Sfântul Evanghelist Luca. Evanghelia arată cum s-au înfricoşat ucenicii când l-au văzut, crezând că este o nălucă, iar Hristos înviat i-a liniştit, arătându-le semnele cuielor şi cerând să mănânce, apoi: „I-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu”. (Luca cap. 24; 50-53)

Prin Înălţare, Hristos a împlinit misiunea pe care a avut-o de la Dumnezeu-Tatăl: să vină în lume, să Se nască, să trăiască, să sufere, să moară şi să învieze.

Înălţarea Domnului a fost un eveniment din istoria Bisericii care s-a petrecut în văzul oamenilor, în lumină şi în plină zi.

Cel puţin ucenicii Mântuitorului au fost prezenţi la Înălţarea Sa, pentru ca întreaga lume să cunoască prin ei că Iisus Hristos S-a Înălţat la cer cu trupul transfigurat prin Înviere.

După Înălţarea la cer, Apostolii au devenit martorii Lui Hristos, propovăduind Evanghelia din Ierusalim până în Palestina şi în ţările şi centrele din Marea Mediterană: Antiohia, Corint, Efes.

Cartea Faptele Apostolilor face cunoscută călătoria Sfântului Apostol Pavel la Roma. Sfântul Pavel din prigonitor al creştinilor a ajuns cel mai activ apostol, convertit după întâlnirea pe care a avut-o cu Hristos înviat pe drumul spre Damasc.

Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la Înălţarea Domnului şi ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.

Pomenirea eroilor la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1999 şi 2001. (surse: Dicţionar de Teologie Ortodoxă, pr. prof. dr. Ion Bria, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994; www.crestinortodox.ro).

redactor online – Doina Sîrbu / sursă – AGERPRES

Pelerini catolici din Constanța și Năvodari pleacă la București pentru vizita Suveranului Pontif

Publicat de Doina Sirbu, 30 mai 2019, 17:36

Trei autocare cu pelerini catolici din Constanța și Năvodari organizați de Catedrala Sfântul Anton vor pleca spre București mâine, pentru a-l aștepta pe Papa Francisc. Lor li se vor alătura și alți creștini din localități precum: Mihail Kogălniceanu, Pantelimon și Oituz, unde mai există catolici în județul Constanța.

Despre vizita Papei Francisc în România, Monsenior Ieronimo Iacob a declarat, în exclusivitate, pentru Radio Constanța că ecumenismul nu este un lux, este o necesitate și va marca o nouă etapă a refacerii unității creștinilor.

‚‚După momentul de acum 20 de ani, istorica vizită a Papei Ioan Paul al II-lea, când s-a strigat la unison, și catolici și ortodocși la Piața Izvor ‚‚Unitate, Unitate’’, nu poate lipsi de la această vizită, această dimeniune ecumenică. De fapt, nu este un lux, este punerea în practică a rugăciunii lui Hristos pe care noi o repetăm la fiecare Sfântă Liturghie. La fiecare Sfântă Liturghie ne rugăm ca toți să fie una, este rugăciunea lui Hristos de la Cina cea de Taină. Ecumenismul nu este un lux, este o necesitate. Tocmai acest lucru ne reproșează Islamul – lipsa de unitate, pentru ei este o surpriză, sunt surprinzătoare aceste disensiuni, aceste divergențe între creștini. Da, ecumenismul este o necesitate, este un semn al timpului și această vizită, cu siguranță, va marca o nouă etapă în acest drum al refacerii unității’’, a spus Monseniorul Ieronimo Iacob.

redactor – Liliana Fustanela / redactor online – Doina Sîrbu / foto – Liliana Fustanela

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, astăzi, Izvorul Tămăduirii

Publicat de Doina Sirbu, 3 mai 2019, 10:43

Sărbătoarea aminteşte de o minune săvârşită de Maica Domnului în secolul al V-lea, când i-a descoperit Împăratului bizantin Leon un izvor cu apa căruia a fost vindecat un orb.

Astăzi, mii de persoane sunt aşteptate la Mănăstirea Dervent din judeţul Constanţa, unde există un izvor despre care se crede că are apă tămăduitoare.

Despre apariţia acestuia, ne-a vorbit și părintele Andrei, starețul mănăstirii Dervent.

‚‚Pentru noi e sărbătoarea Izvorului Sfântului Apostol Andrei, care a apărut prin minune, lovind cu toiagul, și în care a botezat primii creștini ai cetății Dervent, pe malul Dunării’’, a spus părintele Andrei, starețul mănăstirii Dervent.

redactor online – Doina Sîrbu

Creștinii ortodocși intră de astăzi în Postul Mare

Publicat de Doina Sirbu, 11 martie 2019, 09:54

Creştinii ortodocşi intră de astăzi, în Postul Mare sau Postul Paştelui.

Postul Mare este cel mai lung, cel mai aspru şi cel mai important dintre posturile Bisericii Ortodoxe, durata totală de postire fiind de 48 de zile.

În Postul Paştelui, sunt doar două dezlegări la peşte: de Buna Vestire, pe 25 martie şi de Florii, pe 21 aprilie.

VINEREA MARE, zi de doliu pentru întreaga creştinătate

Publicat de Arantxa Catană, 6 aprilie 2018, 10:59

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc Vinerea Mare, o zi în care îşi amintesc de moartea lui Iisus Hristos pe Cruce şi de aşezarea Lui în mormânt.

În această seară, credincioşii participă la Denia Prohodului, în care au loc procesiunile cu Sfântul Epitaf care simbolizează purtarea trupului lui Iisus de la Cruce la mormânt.

În Vinerea mare credincioșii refac simbolic alaiul care l-a condus pe Iisus Hristos de la Cruce la Mormânt. În mijlocul bisericilor se află o cruce mare așezată de la denia de joi seara, pe care este pictat Iisus răstignit. În fața crucii este așezat sfântul epitaf – o icoană pe pânză, care îl reprezintă pe Iisus mort, înainte să fie așezat în mormânt. În jurul acestei icoane în biserică, se intonează, vineri seara, o cântare lungă, numită Prohod, care exprimă tristețea în fața morții Lui Iisus Hristos, dar și speranța că El va învia.

Radio Constanţa va transmite în direct slujba de Înviere de la Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, pe frecvenţele FM şi online pe radioconstanta.ro.

Creștinii îl cinstesc pe Sfântul Ioan Botezătorul

Publicat de Arantxa Catană, 7 ianuarie 2018, 10:12

Biserica creştină îl cinsteşte, duminică – 7 ianuarie, pe Sfântul Ioan Botezătorul.

În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa, 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca Botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

El mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos.

„Acest Sfânt al Bisericii noastre are trei mari calități: este mai întâi de toate botezătorul Domnului – așa cum l-am văzut în sărbătoarea de ieri, este Înaintemergătorul Domnului pentru că el a arătat calea oamenilor prin Mesia – el este cel ce a arătat lumii pe cel ce avea să fie Mântuitorul lumii, dar este în același timp și prooroc pentru că în predica pe care Ioan o susținea în pustie vorbea despre venirea lui Mesia și despre importanța pocăinței pentru viața duhovnicească”, a declarat pentru Radio Constanța preotul Eugen Tănăsescu.

Peste 2 milioane de români – aproape 650.000 de femei şi peste 1,3 milioane de bărbaţi – poartă numele Sfântului Ioan şi îşi sărbătoresc onomastica.

Sfântul Vasile: Sute de mii de români își serbează onomastica

Publicat de Adrian Băncilă, 1 ianuarie 2018, 13:41

În prima zi a anului creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc Tăierea Împrejur a Domnului şi pe Sfântul Vasile cel Mare.

Peste 600.000 de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica.

Potrivit tradiţiei iudaice, după 8 zile de la Naşterea Sa, Iisus a fost tăiat împrejur, ca orice orice copil evreu de sex masculin, şi şi-a primit numele.

Tot astăzi este sărbătorit Sfântul Vasile cel Mare, care a trăit în secolul al IV-lea şi a fost episcop, mare teolog şi un bun organizator al vieţii monahale şi al activităţii sociale în Biserică.

Este primul episcop care a întemeiat spitale şi azile pentru ocrotirea celor săraci şi suferinzi.

VIDEO/FOTO: Apostolul românilor, sărbătorit de mii de credincioși la Mănăstirea Peștera Sfântului Andrei

Publicat de Arantxa Catană, 30 noiembrie 2017, 10:17

Apostolul românilor este sărbătorit de creştinii ortodocşi şi catolici de pretutindeni.

Sfântul Sinod a declarat ziua de 30 noiembrie sărbătoare bisericească naţională.

Despre simbolistica acestui praznic bisericesc aflăm de la Paul Pârlică, preotul paroh de la Biserica Sfântul Apostol Andrei din Constanţa.

„Sfântul Apostol Andrei a propovăduit cuvântul Evangheliei în multe cetăți, îndeosebi s-a oprit în Dobrogea. A iubit toate locurile și a propovăduit cuvântul Evangheliei în aceeași măsură. Viața lui începe cu răstignirea Domnului și se încheie cu propria sa răstignire, crucea fiind amvonul lui. Pentru că el a fost un exemplu de bărbăție și de curaj, pentru că numele Andrei înseamnă bărbăție, înseamnă curaj. Toți românii să-l avem exemplu de credință pe acest apostol”, a declarat pentru Radio Constanța Paul Pârlică, preotul paroh de la Biserica Sfântul Apostol Andrei din Constanţa.

13 ierarhi sunt aşteptaţi astăzi la sărbătoarea hramului Mănăstirii „Peştera Sfântului Apostol Andrei” din judetul Constanţa.
Printre ei, mitropoliţi din Bulgaria şi Ucraina, arhiepiscopi şi episcopi din ţară.
La ceremonie se estimează că vor sosi peste 15 mii de pelerini din toată ţara, a declarat colonelul Sorin Trancă, purtătorul de cuvânt al Grupării de Jandarmi Tomis.

„Estimăm participarea între 10 și 15 mii de credincioși din județul Constanța, dar și din județele limitrofe, la sărbătoarea Sfântului Andrei de la Peștera Sfântului Apostol Andrei. La acest eveniment noi vom acționa în principal pentru protecția acestora, asigurarea măsurilor de ordine publică pe timpul desfășurării ceremonialului religios. Rugămintea noastră către cei care participă este să nu se îmbulzească”, a declarat pentru Radio Constanța colonelul Sorin Trancă.

Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei se află la aproximativ 80 de kilometri de Constanţa, în apropierea localităţii Ion Corvin. Aici, vin în fiecare an mii de pelerini pentru a se închina.

Ziua de 30 noiembrie a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală, în care nu se lucrează, în anul 2012, prin decret al Președintelui României.

Peste 700 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei, potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor.

Video/Foto: Radio Constanța 

Tradiții și obiceiuri de Rusalii

Publicat de Arantxa Catană, 4 iunie 2017, 11:46

Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos. Această sărbătoare se celebrează în fiecare an la 50 de zile după Înviere.

De Rusalii oamenii din România ţin cont de mai multe tradiţii care de-a lungul anilor s-au transmis de la generație la generație.

Fiecare zonă a țării are tradițiile ei legate de această sărbătoare. De exemplu, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.

Se spune că cine nu va respecta această sărbătoare va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular „luat din Rusalii”.

În multe sate din România, credincioșii se duc la biserică cu crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite, cu care mai apoi vin acasă și le pun în general la icoane. Însă sunt zone În unele zone unde românii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.

Aceste buruieni mai sunt ținute de unii creștini în sân sau în buzunare, pentru a fi feriți de cele rele.

Un obicei păstrat chiar și în zilele noastre în zona Ardealului este „udatul nevestelor”, care se practică imediat după Rusalii pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului.

Intrarea Domnului în Ierusalim, sărbătorită de creștinii de pretutindeni

Publicat de Arantxa Catană, 9 aprilie 2017, 15:10

Creştinii sărbătoresc duminică Intrarea Domnului în Ierusalim, zi numită popular Duminica Floriilor.

Credincioşii au participat în cursul dimineţii la Liturghie în biserici, unde au primit ramuri de salcie sfinţite, în amintirea Întâmpinării Domnului la Ierusalim, cu o săptămână înainte de Înviere.

Duminica Floriilor este şi o sărbătoare care prilejuieşte procesiuni religioase.

Ortodocşii au participat la astfel de procesiuni sâmbătă, iar catolicii le organizează duminică, în cursul după-amiezii.

În acest an, toti creştinii celebrează Paştele la aceeaşi dată, duminică, pe 16 aprilie.

BOBOTEAZA: Obiceiuri și tradiții. În DOBROGEA există obiceiul numit „Iordanela”

Publicat de Arantxa Catană, 5 ianuarie 2017, 19:51

Boboteaza este o sărbătoare comună a întregului spațiu creștin. Fondurile ei încep odată cu recunoașterea creștinismului ca religie oficială de stat. Obiceiurile sunt încetățenite în mentalitatea poporului român și au două componente: o latură religioasă și o latură magică, o latură care ține de relația omului cu natura.

Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul și este o reducție temporală a celor 12 luni ale anului.

Obiceiul sfinţirii apelor face referire la procesiunea botezării lui Isus Hristos de către Ioan Botezătorul, în ziua de Bobotează.

După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, copiii pe drumul de întoarcere, de la aruncarea crucii în apă, într-o fântână, într-o apă curgătoare sau izvor, cântă un colind vesel, inspirat din colindele de Crăciun „Chiraleisa” pentru belşugul holdelor viitoare și alungarea spiritelor rele.

Se sfințesc cu agheasmă pentru a le merge bine, oamenii, animalele, pentru a fi sănătoase și interioarele caselor.

Cunoscute sunt și focurile de Bobotează. Tinerii cântau şi dansau în jurul focului şi săreau peste foc, crezând că vor fi feriţi, astfel, de boli.

Tinerii, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, udându-le cu apă din fântână.

În Dobrogea există obiceiul numit Iordanela.

Există şi credinţa că în noaptea de Bobotează fetele îşi pot vedea ursitul. Se spune că, dacă pe 5 ianuarie îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc, îşi vor visa alesul.

Apa sfinţită, numită agheasma mare, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă, poate vindeca boli și poate curăţa casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până la 14 ianuarie.

La Mulţi Ani, celor care poartă numele de Ştefan, sau Ştefania!

Publicat de gabriel.afuz, 27 decembrie 2015, 14:09 / actualizat: 27 decembrie 2015, 17:30

În a treia zi de Crăciun, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir al Bisericii.

Există credinţa că Sfântul Ştefan îi ajută pe cei bolnavi, dar şi că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.

Peste 420 de mii de români poartă numele Ştefan sau Ştefania şi îşi serbează astăzi onomastica.

Sâmbăta Mare pentru credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici

Publicat de Bogdan Comșa, 11 aprilie 2015, 12:18

Pentru credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici astăzi este Sâmbăta Mare.

Este ultima zi până la Sărbătoarea Învierii Domnului, ce mai mare sărbătoare a creştinilor, care a adus omenirii speranţa mântuirii prin sacrificiul lui Isus Hristos.

În Sâmbăta Mare, credincioşii se pregătesc de sărbătoare. Va fi o zi de linişte în care nici clopotele nu se vor auzi.

La Ierusalim va avea loc în jurul prânzului slujba Sfintei Lumini, un ritual special oficiat doar acolo unde patriarhul Ierusalimului va împărţi lumina primită în capela Sfântului Mormânt.

O delegaţie a Partriarhiei Române se află Cetatea Sfântă şi va aduce în ţară Lumina de la Ierusalim pentru a fi împărţită credincioşilor la miezul nopţii, odată cu vestea că Hristos a Înviat.

De la Aeroportul Internaţional Henri Coandă, Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi dusă cu avioane de mici dimensiuni la Bacău, Iaşi, Suceava, Sibiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare şi Timişoara pentru comunităţile de credincioşi ortodocşi din aceste regiuni ale ţării.

Şi în acest an, constănţenii vor primi Lumina Sfântă de la Ierusalim, în noaptea de Înviere.

La ora 23 şi 25 de minute, Arhiepiscopul Tomisului va aduce Sfânta Lumină din largul Mării Negre, în zona falezei Cazino din municipiul Constanţa.

Lumina va fi purtată în procesiune la altarul de vară din aripa de sud a Catedralei Arhiepiscopale, acolo unde va fi oficiată şi Slujba de Înviere.

Şi la Mangalia, credincioşii vor putea lua Lumină de la malul mării.

Slujba de Înviere se va desfășura începând cu ora 23.00, la altarul special construit și sfințit, în Portul Turistic Mangalia.

Slujba Învierii Domnului de la Catedrala Patriarhală din Bucureşti va fi transmisă în direct şi la Radio România Actualităţi cu începere de la ora 23:30.

Sfânta Maria Mică

Publicat de Adina Sîrbu, 8 septembrie 2014, 09:49

Creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc astăzi Naşterea Maicii Domnului, zi care poartă numele popular de Sfânta Maria Mică.
Conform credinţei creştine, Fecioara Maria s-a născut în urma unei minuni, din părinţii Ioachim şi Ana, ajunşi la bătrâneţe fără prunci.
Maria a fost persoana umană aleasă de Dumnezeu pentru a naşte ca om pe fiul lui Dumnezeu.
Maica Domnului este sfânta cea mai cinstită în creştinism.
La noi, aproximativ 2.200.000 de persoane îşi sărbătoresc astăzi onomastica.

Români care îşi serbează onomastica de Sfânta Maria

Publicat de gabriel.afuz, 15 august 2014, 19:23

Peste două milioane două sute de mii de români îşi serbează astăzi, de Sfânta Maria, onomastica.
Deşi nu sunt cunoscute cu exactitate nici ziua şi nici anul în care Maica Domnului s-a înălţat la cer, pe 15 august, creştinii ortodocşi celebrează, în toată lumea, Adormirea sa, cunoscută la noi în ţară ca sărbătoarea de Sfânta Maria Mare.
Întrucât Sfânta Maria este considerată ocrotitoarea marinarilor, pe 15 august este sărbătorită şi Ziua Marinei.