Președintele PNL, prim-ministrul Ilie Bolojan, i-a transmis miercuri președintelui Nicușor Dan faptul că își asumă în continuare mandatul de premier.
„Am prezentat poziția PNL. Această poziție reflectă deciziile pe care Biroul Politic le-a decis ieri. Și anume faptul că îmi asum în continuare mandatul de premier. PNL va susține în plan guvernamental și parlamentar activitatea Guvernului în așa fel încât să putem desfășura o activitate de administrare a țării, în condiții cât mai bune, în această situație dificilă. Vom susține atât în plan guvernamental cât și în plan parlamentar proiectele importante care sunt necesar a fi adoptate în perioada imediat următoare,în așa fel încât această criză generată de Partidul Social Democrat să aibă efecte cât mai mici asupra absorbției de fonduri europene, asupra angajamentelor României și asupra situației economice generale”, a precizat Ilie Bolojan, la finalul consultărilor avute la Palatul Cotroceni cu șeful statului.
Premierul a subliniat că printre prioritățile Guvernului se află îndeplinirea jaloanelor necesare pentru accesarea fondurilor europene.
„Pentru a accesa finanțări europene trebuie făcute câteva reforme, ceea ce necesită proiecte de legi în Parlament sau Hotărâri de Guvern. Pentru proiectele de legi este nevoie de un sprijin parlamentar și PNL va susține un moratoriu, în așa fel încât, indiferent de partidele politice, România să îndeplinească aceste jaloane și să absorbim banii europeni”, a explicat liderul liberal.
Bolojan a menționat și necesitatea unor măsuri pentru continuarea proiectelor majore de infrastructură, dar și obligația României de a finaliza până la sfârșitul lunii mai contractele din programul SAFE.
„Am avut un dialog bun și l-am asigurat pe domnul președinte de responsabilitatea PNL și a mea personal pentru a asigura guvernarea țării și a face ceea ce este necesar pentru a genera stabilitate, pentru a corecta lucrurile care nu sunt în regulă, pentru a asigura reformele în așa fel încât să creăm condiții de prosperitate pentru cetățenii României în anii următori”, a mai spus Ilie Bolojan.
Președintele Nicușor Dan a discutat miercuri, la Cotroceni, cu liderii PNL, în contextul consultărilor cu reprezentanții coaliției de guvernare pe care le-a convocat, după ce social-democrații i-au retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan.
Delegația liberalilor a fost formată din președintele partidului, prim-ministrul Ilie Bolojan, secretarul general al PNL, Dan Motreanu, și prim-vicepreședinții Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Adrian Veștea.
Președintele Nicușor Dan a declarat joi că, la întâlnirea care a avut loc la Cotroceni cu liderii coaliției, niciunul dintre partidele de la guvernare nu a adus în discuție vreo altă creștere de taxe față de cele care sunt în implementare deja, acesta arătând că românii ‘au plătit un cost’ și în viitor nu vor mai exista ‘turbulențe suplimentare’.
Șeful statului a avut, la începutul acestei săptămâni, o întâlnire cu liderii coaliției de guvernare.
‘Am vrut să înțeleg care este situația cu cele două legi care întârzie să apară – reducerea în administrația publică și cea privind relansarea economică. Mi s-a spus că sunt foarte aproape ca ele să fie trecute prin ordonanță de urgență. Am întrebat de buget și mi s-a spus că săptămâna viitoare poate să înceapă dezbaterea. Fiecare din cei de acolo a ridicat niște opinii pe buget. Una peste alta, această coaliție merge înainte, adică n-am văzut niciun fel de manifestare în alt sens decât că, prin negociere, care e necesară în politică, toată lumea e dispusă să meargă înainte în această formulă guvernamentală’, a detaliat Nicușor Dan, la Antena 3 CNN.
El a adăugat că inflația a ajuns la 10% în țara noastră și puterea de cumpărare a scăzut cu 10%.
‘Dacă nu se luau măsuri rapide, putea să vină FMI să fie mai rău de atât, pe de altă parte, poate că erau metode de a face aceste ajustări fără să avem așa o diminuare a puterii de cumpărare’, a precizat șeful statului.
În contextul întâlnirii cu liderii de la guvernare, el a susținut că nu au existat discuții privind alte creșteri de taxe.
‘Ce pot să spun este că nu vor exista turbulențe suplimentare. Deci, oamenii au plătit un cost deja. Și pe perioada următoare nu vor exista turbulențe care să-i facă să sufere și mai mult. (…) Ce pot eu să spun cu toată fermitatea este că niciunul din partidele de la guvernare nu a adus măcar în discuție vreo altă creștere de taxe față de cele care sunt în implementare deja. Deci asta pot să spun cu fermitate’, a dat asigurări Nicușor Dan.
Noii miniștri din Guvernul Bolojan – Radu Miruță (Apărare) și Irineu Darău (Economie) – au depus jurământul de învestitură, marți, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Cotroceni.
La ceremonie a fost prezent și premierul Ilie Bolojan.
Președintele Nicușor Dan a semnat marți decretele de numire în funcție a celor doi miniștri.
Vinerea trecută, cei doi au fost validați pentru aceste funcții de Comitetul Politic al USR.
Radu Miruță ocupă fotoliul de ministru al Apărării Naționale, iar Irineu Darău este noul ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Radu Miruță este și vicepremier în Cabinetul Bolojan.
Un fost și un actual procuror confirmă dezvăluirile Recorder pivind problemele grave din justiție
Magistrații au semnalat ingerințe ale superiorilor în anumite dosare, procedurile netransparente de promovare sau puterea concentrată la vârful instanţelor.
La Palatul Cotroceni, a avut loc astăzi o întâlnire între preşedintele Nicuşor Dan și 11 magistrați (cinci judecători și șase procurori, unii aflați în activitate, alții pensionați), care au fost de acord să vorbească deschis despre situaţia din justiţie.
Magistrații au semnalat, între altele, ingerințe ale superiorilor în anumite dosare, procedurile netransparente de promovare sau puterea concentrată la vârful instanţelor.
Alexandru Oancea, fost procuror timp de 12 ani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, care a demisionat din magistratură și a fost eliberat din funcție la 1 noiembrie prin decret prezidențial, a declarat, la întâlnirea magistraților cu președintele Nicușor Dan, că împărtășește punctele de vedere exprimate de alți magistrați care au criticat funcționarea sistemului de justiție.
El spune că problemele din sistemul de justiție persistă și că modificările legislative din ultimii ani nu au fost făcute în interesul public.
Potrivit acestuia, situația din justiție nu s-a îmbunătățit în ultimii ani, cu excepția creșterilor salariale, iar modificările legislative și organizatorice au favorizat mai degrabă anumite grupuri de interese.
„Pe parcursul celor 12 ani cât am fost magistrat, senzația mea este că nu s-a schimbat nimic în bine, în ceea ce privește justiția, mă refer în primul rând la justiția penală, cu excepția măririlor salariale. Tot ce s-a întâmplat în legislație, în organizare judiciară a fost un efort pentru mai multe grupuri de interese pentru a ajunge la situația de azi. Ăsta e motivul principal pentru care mi-am înaintat demisia, nu mă mai regăsesc în acest sistem și nu cred că se poate schimba ceva în bine într-un timp scurt.”
Fostul procuror subliniază că starea justiției afectează întreaga societate și consideră că nivelul actual de funcționare este unul inacceptabil. Alexandru Oancea a făcut referire și la investigațiile jurnalistice recente, menționând instituții-cheie din sistemul judiciar și modul în care, în opinia sa, anumite persoane au ajuns în poziții de putere.
„În reportajul Recorder s-a vorbit mult despre ÎCCJ, CAB, sunt instituții cheie care sunt controlate. Oamenii care au ajuns acolo nu au ajuns acolo într-un mod artificial, aleatoriu, au fost ajutați să ajungă acolo prin diferite mecanisme.”
El afirmă că nu se așteaptă ca persoanele vizate de astfel de investigații să își asume responsabilitatea prin demisie și ridică semne de întrebare asupra lipsei unor mecanisme de corecție internă.
„Eu nu mă aștept ca persoanele vizate de reportajul Recorder să vină și să-și dea demisia având, subit, conștiință morală. Care e mecanismul ca să intre pe făgașul normal? Eu nu-l văd. Inspecția Judiciară este aservită CSM-ului, în CSM Înalta Curte și Curțile de Apel dețin majoritatea. Ce ar trebui? Să se anchete singuri? Să se cerceteze singuri? Nu este posibil! Nu există mecanismele pentru a remedia această situație. Întrebarea este unde s-ar putea interveni și dacă se poate și acolo, este necesară o intervenție legislativă. Întrebarea este: Clasa politică își dorește asta? Părerea mea este că nu!”, a mai spus Oancea.
În final, fostul procuror spune că speră ca instituția prezidențială să exercite presiune publică, în limitele atribuțiilor constituționale, pentru a forța schimbări în sistem.
La rândul său, Laura Deriuş, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, a confirmat luni, în cadrul discuţiilor de la Cotroceni cu preşedintele Nicuşor Dan, problemele dezvăluite în reportajul Recorder cu privire la schimbarea completurilor de judecată în dosarul de corupţie al lui Marian Vanghelie, dar şi modul în care cei din conducerea DNA „controlează” activitatea procurorilor.
Laura Deriuş a relatat că, în 2017, a fost delegată la DNA, unde a instrumentat dosare de mare corupţie, cu impact mediatic, obţinând decizii de condamnare în instanţe, dar, de la o vreme, „lucrurile nu mai stau aşa”.
„Sunt din 2004 în magistratură. Am fost până în 2017 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1. De la 1 februarie 2017, prin delegare la DNA. Ţin minte foarte bine data 1 februarie 2017, pentru că ea coincide cu Ordonanţa 13. În DNA mi-am desfăşurat activitatea în primă fază pe segmentul judiciar şi ulterior la Secţia II, adică urmărire penală. În DNA am avut o perioadă în care am intrat în cauze cu impact mediatic, în cauze în care am obţinut hotărâri de condamnare şi în care lucrurile păreau că se desfăşoară potrivit aspectelor pe care eu le-am învăţat din facultate până în prezent. De la un timp, lucrurile nu mai stau aşa. Aspect care se poate observa din conţinutul hotărârilor judecătoreşti, care creează un aspect de insecuritate pentru magistraţi, pentru că, pe baza unor astfel de hotărâri, poţi fi exclus din magistratură, poţi fi revocat din DNA”, a spus pocurorul.
Printre dosarele în care a intrat ca procuror de şedinţă a fost şi cel al fostului primar Marian Vanghelie, iar Laura Deriuş spune că dezvăluirile Recorder privind schimbările repetate ale judecătorilor sunt reale.
„Eu am făcut trimitere la o cauză de judecată, definitivă, care a fost obiectul opiniei publice, respectiv dosarul cu Vanghelie. Eu am intrat în acel dosar, începând cu 2018 până în 2021, când a fost emisă sentinţa. Sunt reale aspectele prezentate în spaţiul public. Aş mai adăuga faptul că şi în judecarea în fond s-au mai permutat patru completuri de judecată şi noi am fost puşi în situaţia de a fi simpli observatori, fără să putem să avem pârghii sau să putem să ne manifestăm. Bineînţeles, eu la momentul acela am trimis mesaje către şeful Direcţiei, către şeful Secţiei judiciare, cu privire la aspectele care nu erau în regulă. Interesant este că însăşi hotărârea, adică decizia penală (…) putem observa că sunt anumite aspecte care derapează de la ce ştim noi despre chestiunile de drept. (…) Este extrem de periculos, pentru că intervine arbitrariul”, a explicat Laura Deriuş.
Mai departe, ea a relatat că, după ce a trecut de la Secţia de judiciar la Secţia de urmărire penală de la DNA, a avut un conflict cu cei din conducerea DNA, în legătură cu modul în care a făcut ancheta într-un alt dosar al lui Vanghelie.
„În 2023, am făcut o cerere către şeful Direcţiei să mă mute de pe judiciar, pe urmărire penală. Având în vedere experienţa mea pe această cauză, am fost desemnată într-un dosar tot cu acelaşi suspect, 56 de suspecţi, o speţă extrem de complexă, în care am muncit extrem de mult. În momentul în care am fost desemnată să lucrez în dosar, dosarul avea deja o activitate de 2 ani şi eu a trebuit să analizez 80 de volume. În momentul în care am fost scoasă din dosar, dosarul avea 300 de volume. Cu toate acestea, conducerea Direcţiei, în mod repetat, a venit către mine cu semnalul să ies din acea cauză. Nu am înţeles argumentele şi normal că le-am expus. S-au găsit nişte aspecte cu privire la chestiuni care nu sunt în regulă în activitatea mea. Acele aspecte au fost evaluate şi am fost prinsă într-o procedură de revocare din DNA, care presupune, printre altele, şi prezenţa mea în faţa Secţiei de procurori (din CSM – n.r.). Toţi membrii Secţiei de procurori în unanimitate au apreciat că toate aspectele din raportul de revocare erau nereale. CSM a emis hotărârea, şeful Direcţiei nu a ţinut cont de aceste aspecte şi a hotărât revocarea mea”, a precizat magistratul.
Laura Deriuş a povestit, în faţa preşedintelui Nicuşor Dan, un alt episod în care şeful de Secţie de la DNA i-a solicitat să-i prezinte, înainte de a trimite în instanţă, cererile privind aprobarea unor interceptări, într-un dosar în care persoanele cercetate aveau legături cu şeful DNA, Marius Voineag.
Preşedintele Nicuşor Dan i-a primit, luni dimineață, pe reprezentanţii magistraţilor, la discuții despre problemele din sistemul judiciar.
Discuţia este transmisă în direct.
Șeful statului a adresat săptămâna trecută invitația de a avea o discuție, luni, începând cu ora 10.00, tuturor magistraților care vor să reclame problemele din sistem.
Ieri, într-o conferință de presă, președintele Nicușor Dan a informat că au fost extrem de puțini magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții și că există o teamă în rândul acestora că participarea la o astfel de întâlnire ar putea avea repercusiuni.
În acest context, șeful statului a anunțat că discuția de astăzi este pentru toți cei care doresc să își asume public un mesaj, iar întâlnirile private, care erau programate în regim de confidențialitate, au fost reprogramate.
„Prin mesajele primite de la magistrați, peste 2000 de pagini, mi-au fost semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de Justiție.” a declarat liderul de la Cotroceni.
Începând de săptămâna viitoare, grădina și interiorul Palatului Cotroceni vor fi deschise vizitatorilor.
”La fiecare final de săptămână, de vineri până duminică, toată această suprafață, inclusiv interioarele, vor fi deschise cetățenilor. Va fi un acces liber atât în grădini, în curtea interioară, la biserică. Iar Palatul propriu-zis va fi integrat în circuitul Muzeului Cotroceni. Este un semn de respect față de cetățenii României și un semn de deschidere din partea Administrației Prezidențiale”, a declarat președintele interimar Ilie Bolojan, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe Platoul Marinescu al Palatului Cotroceni.
El a menționat că asigurarea transparenței, a deschiderii și a respectului față de cetățeni reprezintă ”un pas de bază” pentru recâștigarea încrederii în instituțiile statului.
”Un punct important este și posibilitatea de a-i vedea pe militarii Batalionului de Gardă. Vor fi prezenți la fiecare final de săptămână, în așa fel încât copiii noștri să se poată inspira din această elită a Armatei Române”, a precizat președintele interimar Ilie Bolojan.
Preşedintele Klaus Iohannis a convocat partidele parlamentare, marţi, la Palatul Cotroceni, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Consultările vor avea loc începând cu ora 12,00, când la discuţii cu şeful statului vor intra reprezentanţii PSD, PNL şi ai grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. De la ora 12,30 se vor desfăşura consultările cu UDMR, de la 13,00 – cu USR, iar de la 13,30 – cu AUR.
Luni, şeful statului a luat act de demisia premierului Nicolae Ciucă şi a semnat decretul prin care ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, preia, interimar, atribuţiile de prim-ministru.
Preşedintele l-a primit pe Nicolae Ciucă, luni, la Palatul Cotroceni, iar acesta şi-a înaintat oficial demisia din funcţia de şef al Guvernului.
Conform protocolului dintre PNL şi PSD, conducerea Executivului ar urma să fie preluată de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.
Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Preşedintele Klaus Iohannis va discuta luni, la Palatul Cotroceni, cu reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în viitorul Parlament, în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru.
Şeful statului i-a invitat la consultări pe reprezentanţii PSD, PNL, ai Alianţei USR PLUS, Alianţei pentru Unirea Românilor şi UDMR, dar şi pe cei ai minorităţilor naţionale.
Consultările vor avea loc după următorul program:
* Partidul Social Democrat (PSD) – ora 11,00;
* Partidul Naţional Liberal (PNL) – ora 12,00;
* Alianţa USR PLUS – ora 13,00;
* Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) – ora 14,00;
* Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) – ora 15,00;
* minorităţile naţionale reprezentate în Parlament – ora 16,00
Preşedintele Klaus Iohannis are, miercuri, la Palatul Cotroceni, o nouă şedinţă privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19 cu membri ai Guvernului.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, la şedinţa, are loc la ora 12,00, vor participa premierul Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
La finalul şedinţei, şeful statului va susţine o declaraţie de presă.
Președintele Iohannis convoacă partidele la consultări
Publicat de ,
5 februarie 2020, 18:44
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va convoca pentru joi partidele politice parlamentare la consultări, la Palatul Cotroceni, pentru desemnarea unui nou premier.
„Este nevoie de câţiva paşi politici. Voi convoca partidele parlamentare la o sesiune de consultări care începe mâine (n.r. – joi) la ora 12:00. Mâine seară, după ce voi termina toate consultările probabil că voi anunţa deja persoana desemnată pentru a forma un nou Guvern“, a spus Iohannis la Palatul Cotroceni.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că va solicita Parlamentului o nouă consultare pentru lărgirea ariei de cuprindere a referendumului care va avea loc pe 26 mai.
„Ne dăm seama că acea consultare iniţială pe care am făcut-o, consultarea Parlamentului, a vizat doar o parte din marile probleme pe care le creează PSD. Am decis să fac o reconsultare a Parlamentului, o nouă consultare a Parlamentului României pentru lărgirea ariei de cuprindere a referendumului. Voi adresa Parlamentului României o nouă consultare care lărgeşte aria de cuprindere pentru referendum pentru a-l face mai eficient şi mai puternic. Referendum pe 26 mai. Avertizez Guvernul României să nu emită ordonanţe de urgenţă în aceste domenii, Justiţie, politică penală, până când nu se exprimă poporul, până când nu cunoaştem voinţa suverană a românilor”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.
El a susţinut că ordonanţele de urgenţă sunt o problemă a guvernării PSD.
„O imensă problemă a apărut pe parcursul guvernărilor pesediste şi, între timp, ştim ce vrea PSD şi cum acţionează. Această imensă problemă în felul în care guvernează PSD sunt ordonanţele de urgenţă, care se dau într-un mod, de obicei, total netransparent, fără consultări prealabile, fără a exista claritate de ce trebuie să se dea ordonanţe de urgenţă şi asta se întâmplă în domenii extrem de sensibile. PSD guvernează prin ordonanţe de urgenţă în zona Justiţiei, politicii penale a statului român ori acest lucru nu se poate tolera mai departe”, a afirmat Iohannis.
Şeful statului a subliniat că este obligatorie reglementarea folosirii ordonanţelor de urgenţă. „Trebuie introduse posibilităţi de contestare a acestor ordonanţe la CCR”, a adăugat preşedintele.
El a reafirmat că guvernarea PSD a eşuat şi a subliniat că tema privind amnistia şi graţierea trebuie clarificată.
„Vom avea referendum pe 26 mai. Acum este un lucru cunoscut că guvernarea pesedistă a eşuat. Mult promisele spitale, în special spitalele regionale, nu mai există nici măcar pe hârtie, autostrăzile s-au pierdut pe coridoarele şi în sertarele de resort, economia suferă din cauza experimentelor făcute de PSD, dar cel mai grav este că asaltul PSD asupra Justiţiei nu se mai termină, un asalt constant, continuu, care a început cu Ordonanţa 13, care a scos sute şi sute de mii de români în stradă. Acea Ordonanţă 13 prin care pesediştii au vrut, dintr-o lovitură, să scape de Justiţie, să-şi albească dosarele, au vrut atunci să dea amnistie şi graţiere. Tema nu numai că nu a fost abandonată de PSD este păstrată în continuare şi în continuare pesediştii îşi doresc amnistie şi graţiere pentru corupţi. Această temă trebuie clarificată. Eu nu pot să accept să existe amnistie şi graţiere pentru corupţi”, a susţinut Klaus Iohannis.
Legea zilierilor în varianta modificată va reprezenta o competiţie neloială în privinţa flexibilităţii forţei de muncă şi va duce la abuzuri din partea angajatorilor, afirmă preşedintele Asociaţiei Române a Agenţilor de Muncă Temporară, Florin Godean.
Noua lege a zilierilor prevede extinderea domeniilor de activitate la 25 – 30 şi prelungirea perioadei de angajare la 180 de zile.
Actul normativ în varianta modificată a trecut de Parlament şi va ajunge la preşedintele României pentru promulgare.
Președintele Klaus Iohannis i-a transmis luni premierului Sorin Grindeanu o scrisoare prin care îi solicită o întrevedere cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2017.
„Având în vedere ca astăzi Parlamentul României a transmis spre promulgare Legea bugetului de stat pe anul 2017 și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017, consider oportună o întrevedere cu privire la cele două acte normative, la care vă invit împreună cu ministrul Finanțelor Publice, domnul Viorel Ștefan, marți, 14 februarie, ora 11,00, la Palatul Cotroceni”, se arată în scrisoare.
La Palatul Cotroceni au avut loc vineri după-amiază consultări între preşedintele Klaus Iohannis şi reprezentanţii partidelor şi ai societăţii civile, în vederea desemnării unui nou premier.
Concluzia generală a discuţiilor: oamenii nu mai vor politicieni corupţi.
Iată declaraţia preşedintelui Iohannis, imediat după terminarea întâlnirii:
Klaus Iohannis: „Am terminat prima rundă de consultări şi nu spun consultări cu partidele, fiindcă de data asta consultările au avut un specific aparte. Ultimii participanţi i-am avut acum la consultări destul de ample şi este vorba despre reprezentanţi din societatea civilă şi din piaţă.
Mă voi referi prima dată la această ultimă întâlnire, care mie mi s-a părut una foarte bună. A fost foarte bună, oameni care au venit cu idei foarte bune, concepte gândite, abordări care pentru mine în această etapă sunt de un real folos. Voi prelua bună parte din aceste idei şi le voi duce înspre partidele politice.
A fost, evident, în discuţia cu reprezentanţii societăţii civile şi ai pieţei că aşteptările sunt multiple şi cu siguranţă toate sunt îndreptăţite, dar în această etapă putem să constatăm, am putut eu să constat încă o dată în plus că nu este nevoie de o simplă schimbare de guvern. Este nevoie de o schimbare complexă în politica românească.
Toţi, dar absolut toţi, aşteaptă să vină în faţă politicieni noi, politicieni care nu au avut nimic de-a face cu corupţia, care nu au fost urmăriţi penal, care nu au făcut afaceri dubioase, aceste lucruri sunt clare şi pot să vă spun că aceste lucruri au fost bine înţelese şi de liderii politici cu care m-am întâlnit în aceste zile.
În cursul acestei ultime întâlniri, am primit multiple invitaţii de a merge în piaţă şi le-am promis că voi merge, dar nu voi anunţa nici ora, nici măcar ziua în care voi merge în piaţă, fiindcă nu vreau să fac din asta un eveniment media, ci vreau să merg să vorbesc şi eu cu oameni simpli care sunt în piaţă, să-mi spună mie ce aşteaptă de la mine, ce aşteaptă de la clasa politică.
În discuţiile cu liderii politici am constatat câteva lucruri îmbucurătoare: toată lumea a înţeles că este vorba de mai mult decât o schimbare de guvern. Toată lumea a înţeles că electoratul şi sigur, piaţa sau strada, cum se spune, aşteaptă schimbări în abordarea politică, aşteaptă mai multă curăţenie, mai multă seriozitate, mai multe soluţii”.
„Susţinem relaxarea şi simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe şi impozite în condiţiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală şi predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă şi temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât şi pentru anii următori şi numai cu respectarea obligaţiilor asumate de România şi a legislaţiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetară”, se arată în cererea de reexaminare publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele mai spune că „bunăstarea economică unanim dorită de toate forţele politice din România în beneficiul cetăţenilor şi al agenţilor economici poate fi atinsă numai printr-o abordare fiscal-bugetară responsabilă, predictibilă pe termen lung, în concordanţă cu obiectivele de creştere economică sustenabilă”.
„Simpla relaxare fiscală, neînsoţită de continuarea procesului de creştere a colectării veniturilor şi de o reaşezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai raţională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluţiilor economice şi sociale viitoare”, se mai arată în cererea şefului statului.
Precizăm că Parlamentul se află în vacanţă. Legislativul poate fi convocat în sesiune extraordinară la cererea preşedintelui României, a Biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, potrivit art.66 din Constituţie.
La Palatul Cotroceni s-au desfăşurat consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu liderii partidelor parlamentare pe tema Strategiei Naţionale de Apărare, subiect care este inclus şi pe ordinea de zi a şedinţei CSAT de marţi.
La discuţii au participat, mai întîi, lideri ai coaliţiei de guvernare, preşedintele PSD Victor Ponta, liderul UNPR, Gabriel Oprea şi preşedintele PC, Daniel Constantin.
Ulterior, au luat parte la consultări reprezentanţi ai PNL, UDMR şi minorităţilor naţionale. Schimbarea faţă de programul iniţial care prevedea discuţii, în acelaşi timp, cu toate formaţiunile a fost luată pentru ca subiectul consultărilor să nu fie perturbat de tensiunile politice din aceste zile, a precizat Administraţia Prezidenţială.
Liberalii anunţaseră că vor boicota acţiunile politice la care participă premierul Victor Ponta.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit, astăzi, la Palatul Cotroceni, cu prinţul Charles, moştenitorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Iohannis a postat pe pagina sa de Facebook câteva rânduri despre această experienţă.
„M-am întâlnit astăzi, la Palatul Cotroceni, cu Prințul Charles, un om care prețuiește România și care ne promovează locurile transilvane oriunde merge în lume. Mi-a făcut plăcere să mă întâlnesc cu el, mă bucur că ne reprezintă și că vorbește despre România ca despre o parte a sufletului său” – a scris preşedinele.
Finanţarea partidelor, reforma electorală şi procedurile privind aprobarea cererilor procurorilor de arestare preventivă a parlamentarilor sunt subiectele aflate pe agenda consultărilor pe care preşedintele Klaus Iohannis le are astăzi cu partidele parlamentare.
Consultările vor avea loc la Palatul Cotroceni, între orele 10.00 şi 17.00, fiind convocaţi reprezentanţii PSD, PNL, UNPR, PC, UDMR şi ai grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
Partidul Liberal Reformator nu se află, însă, pe lista celor invitate, iar preşedintele formaţiunii, Călin Popescu Tăriceanu a dezaprobat acest lucru într-un comunicat de presă.
El susţine că parlamentarii PLR şi-au făcut mereu datoria în cadrul Legislativului, iar miniştrii au acţionat eficient în Guvern.
O şedinţă a CSAT va avea loc marţi după-amiază, pe ordinea de zi figurând teme precum riscurile şi ameninţările la adresa României pentru 2015, prevenirea şi combaterea utilizării internetului în scopuri teroriste şi participarea României la misiunea NATO din Afganistan.
Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Traian Băsescu, va avea loc marţi, începând cu ora 16.00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse teme legate de riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa României pentru anul 2015, ameninţările cibernetice la adresa securităţii naţionale şi capabilităţile României de reacţie la atac cibernetic major şi prevenirea şi combaterea utilizării internetului în scopuri teroriste.
De asemenea, în şedinţa CSAT se va discuta şi despre preşedinţia română a Comitetului Interministerial de Rang Înalt al Forţei de Jandarmerie Europeană din anul 2015, cadrul de cooperare interinstituţională dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne, participarea Armatei române la misiunea NATO Resolute Support din Afganistan în anul 2015 şi posibilele contribuţii ale României la coaliţia internaţională condusă de Statele Unite ale Americii împotriva Statului Islamic din Irak.
