Muzeul de Artă Constanța va sărbători Ziua Națională Constantin Brâncuși

Muzeul de Artă Constanța va fi prezent la Iași cu 13 lucrări de sculptură.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 februarie 2025, 12:46

Muzeul de Artă Constanța va sărbători Ziua Națională Constantin Brâncuși, prin prezența la cea de-a 5-a editie aniversară a celui mai important eveniment dedicat sculpturii din România – Luna Sculptorilor Români, cu o serie de lucrări de sculptură din patrimoniul său.

Organizat de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, începând cu data de 19 februarie 2025, evenimentul marchează cei 149 de ani de la nașterea marelui artist Constantin Brâncuși și promovează sculptura ca formă de manifestare artistică.

Muzeul de Artă Constanța va fi prezent la Iași cu 13 lucrări de sculptură, semnate de mari nume ale sculpturii românești: Ion Jalea, Dimitriu Bârlad, Boris Caragea, Ion Pârvan, Alexandru Călinescu, Leonard Răchită, Aurel Contraș și Richard Hette.

Lucrările expuse la Iași de instituția de cultură contănțeană fac parte din proiectul „Muzeul din depozit”, realizat anual de Muzeul de Artă din Constanța și aflat anul acesta la cea de-a zecea ediție. Prin acest proiect instituția constănțeană și-a propus valorificarea fondului de lucrări care, din lipsă de spaţiu, nu pot fi prezente în expoziția permanentă. De aceea, expoziţiile temporare în care lucrările sunt aduse din depozit şi expuse publicului reprezintă momente de mare însemnătate pentru iubitorii de artă.

Asadar, vineri 21 februarie 2025, de la ora 15.00, la Muzeul Unirii din Iași, va avea loc vernisajul expoziției „Orizonturi postbelice”, parte din proeictul instituției constănțene „Muzeul din depozit”. Expoziția este curatoriată de Maria Bilașevschi și Lelia Rus-Pîrvan.

Aflat la cea de-a cincea ediție, evenimentul Luna Sculptorilor Români va aduce în atenția publicului 53 de opere de artă, care vor fi amplasate temporar în spațiu liber, transformând orașul Iași într-un veritabil circuit cultural. Maeștri ai artei, alături de creatori tineri, reprezentanți ai școlii românești de sculptură, curatori și operatori din sfera culturii vor prezenta publicului ieșean creații reprezentative într-un efort susținut de radiografiere și documentare a fenomenului sculpturii moderne și contemporane.

Spațiile de expunere din Iași sunt: Galeria Ateneului Național, Palatul Culturii, Muzeul Mitropolitan, CIAC Baia Turcească, Muzeul Unirii, Palatul Roznovanu, Muzeului Municipal, Palatul Braunstein, Casa Universitarilor (UAIC), Muzeul Literaturii, Galeria Facultății de Arhitectură și Aeroportul din Iași.

Expoziții speciale vor fi organizate în spațiile UAPR Filiala Iași, precum Galeria Pallady, Galeria Drossu, Galeria Octav Băncilă, Galeria La Geam, Arcada Central Art Space, cât și în cadrul galeriei private Arteast.

Grădina Palas, Esplanada Palatului Culturii, Palas Campus, Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, Piața Unirii, Str. Lăpușneanu, Bulevardul Carol I vor găzdui timp de o lună sculpturi monumentale, invitând publicul larg la introspecție, într-un demers educativ și interactiv de familiarizare cu estetica artei contemporane.

În primele zile ale evenimentului, publicul va avea ocazia să îi întâlnească pe invitații speciali – Dinu Câmpeanu (București), Elena Ilash (Cluj Napoca), Virgil Scripcariu (București), Gabriela Drinceanu (Iași), să participe la expoziții, workshop-uri și acte performative, alături de curatori remarcabili, precum Maria Bilașevschi, Ioan Răducea și Cristina Simion. Academicianul Valeriu Matei, alături de prof. Eugen Târcoveanu vor vorbi despre importanța Ecorșeului lui Brâncuși, în cadrul unei conferințe, organizate la Universitatea de Medicină.

Invitatul de excepție al Ediției din 2025 a Lunii Sculptorilor Români este maestrul Aurel Vlad, care va fi prezent la Iași cu o expoziție personală, organizată la CIAC Baia Turcească și cu o serie de lucrări în spațiu public.

Numeroasele manifestări culturale organizate sub semnul Luna Sculptorilor Români 2025 exprimă pasiunea neîngrădită pentru frumos și inovație și promovează genialiatea și diversitatea creativă a artiștilor plastici români.

Ziua Universală a Iei, sărbătorită la Constanța sub inspirația eternă a lui Brâncuși

Publicat de Adina Sîrbu, 6 iunie 2024, 10:43

Asociația „Amintiri din Dobrogea” vă invită sâmbătă, 22 iunie, la ora 11.00, la Zoom Beach, pentru a sărbători Ziua Universală a Iei, într-un eveniment dedicat frumuseții și semnificației iei românești, se arată într-un comunicat de presă.

Tematica acestui an, stabilită de către comunitatea La blouse roumaine, este „Noi Începuturi” și își propune să pună în lumină legătura dintre tradiție și inovație, dintre trecut și viitor, sub inspirația eternă a lui Brâncuși.

Ia Românească: O Moștenire Vie

Ia românească este mai mult decât un simplu obiect vestimentar, este un simbol al identității și creativității românești. De-a lungul secolelor, femeile din satele noastre au cusut cu grijă și iubire modele care povestesc despre viață, natură și spiritualitate. Fiecare ie este un testament al măiestriei artizanale și al bogatei noastre moșteniri culturale.

În spiritul „Noilor Începuturi”, ne propunem să aducem această tradiție în contemporaneitate și să o transmitem tinerelor generații, nu doar ca pe un obiect de patrimoniu, ci ca pe o sursă de inspirație și creativitate.

Tema: Brâncuși, Coloana Infinitului, Zbor

Evenimentul se va desfășura sub semnul lui Brâncuși, un artist care a redefinit conceptele de artă și spațiu. Coloana Infinitului, simbol al aspirației și al eternității, va fi firul roșu al zilei. Zborul, una dintre temele recurente ale lui Brâncuși, va simboliza dorința noastră de a îmbina tradiția cu modernitatea, de a da aripi noilor începuturi.

Evenimentul va include o paradă de ii, ateliere pentru copii, dar și, potrivit tradiției, alegerea celei mai frumoase  Sânziene.

Parada de Ii și Piese Urbane

Vom deschide evenimentul cu o paradă spectaculoasă de ii tradiționale, îmbinate cu piese urbane create de designeri autohtoni, tocmai din Mahala, mai mult decât un târg – O STARE DE SPIRIT (ce se va desfășura în perioada 21-24 iunie în aceeași locație).

Ateliere pentru Copii – Rame pentru Țesut

Copiii și părinții vor avea ocazia să creeze împreună amintiri de neuitat în cadrul atelierelor de țesut. Folosind atât fire tradiționale cât și plante, participanții vor reînvia tradiția vechilor obiceiuri de Sânziene și Drăgaica, învățând despre plantele binefăcătoare și semnificațiile lor. Sânzienele, cunoscute și sub numele de Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele, sunt preotese ale soarelui și aducătoare de fertilitate și prosperitate. Se crede că acestea intensifică parfumul florilor, măresc puterea tămăduitoare a plantelor de leac și apără copiii de boli. În ajunul sărbătorii, fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, sperând să-și viseze ursitul. Aceste tradiții oferă un context magic pentru atelierele noastre, creând momente de conectare, învățare și bucurie.

Invitat special – OFF – ovidiu felipov’s fairytale și proiectul „Arta la metru”

Suntem onorați să-l avem ca invitat special pe Ovidiu Felipov cu proiectul său „Arta la metru”. Ovidiu va expune 60 de metri de artă continuă, inspirată de modele tradiționale de ie, Coloana Infinitului și motivele zborului brâncușian. Grafica, un flux continuu de creativitate, va putea fi tăiată și dăruită vizitatorilor, fiecare alegând secțiunea care îi inspiră cel mai mult.

Alegerea Celei Mai Frumoase Sânziene

Ca parte a tradiției acestui eveniment, vom alege cea mai frumoasă Sânziană dintre fetele prezente. Aceasta va fi o celebrare a frumuseții și grației, în spiritul sărbătorii Sânzienelor. Această alegere simbolizează legătura noastră cu tradițiile străvechi și continuarea lor în prezent.

Nu vor lipsi muzica, atmosfera relaxantă și bucuria reîntâlnirii în cadrul acestei sărbători solare. Vă așteptăm să celebrăm împreună ia românească, să ne bucurăm de noi începuturi și să dăm aripi tradițiilor noastre, ducându-le mai departe către viitor.

Pe parcursul întregului eveniment se va desfășura expoziția „Etnotique”, proiect cultural început în 2015, din dragoste pentru costumul popular și folclor.

Inițiatoarele proiectului Alexandra Negrilă și Ileana Rădulescu și-au dorit să ofere vizibilitate și promovarea necesară costumelor populare de sec XIX si XX în recentele mișcări ale globalizării. Plecând de la considerentul că piesele de costum iși pierd apartenența datorită revenirii lor în atenția marilor designeri, inițiatoarele proiectului și-au dorit să pună într-o altă lumină ansamblurile vestimentare din mai multe zone etnografice ale țării.

Vă așteptăm cu drag la Zoom Beach pentru o zi plină de frumusețe, artă și tradiție!

Sursă și foto: comunicat de presă/ Redactor: Adina Sîrbu

Muzeul de Artă Constanța expune zeci de lucrări din patrimoniul său la cel mai mare eveniment dedicat sculpturii românești

Publicat de Adina Sîrbu, 20 februarie 2024, 07:28

Luni, 19 februarie, la celebrarea a 148 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, s-a deschis a IV-a ediție a evenimentului „Luna Sculptorilor Români”, cel mai amplu proiect dedicat sculpturii, organizat de Ateneul Național din Iași.

Manifestările, dedicate marelui artist Constantin Brâncuși și pentru a promova sculptura ca formă de manifestare artistică, se vor desfășura până la data de 19 martie 2024.

„Luna Sculptorilor Români” reunește 11 expoziții solo și colective, cu peste 185 de sculpturi, o parte expuse în aer liber.

Muzeul de Artă Constanța este prezent la Iași cu 21 de lucrări din patrimoniul său semnate de mari nume ale sculpturii românești: Oscar Han, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea, Constantin Baraschi, Gheorghe Anghel, Ion Irimescu, Wilhelm Demeter, Edith Orlovski Balogh, Mia Deac, Daniel Suciu, Nicolae Mira, Pavel Bucur, Raffaelo Romanelli, Iorgos Iliopolos.

Pe lângă expoziția deschisă la Ateneul Național din Iași, lucrări de sculptură ale celor mai importanți artiști români sunt expuse și în zona urbană dedicată evenimentului de către Primăria Iași: Grădina Palas, Esplanada Palatului Culturii, pietonalul Ștefan cel Mare, Piața Unirii, Str. Alexandru Lăpușneanu, Casa Universitarilor și Parcul Copou.

Această prezentare necesită JavaScript.

Sursă și foto: Muzeul de Artă Constanța/ Redactor: Adina Sîrbu

148 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, cel care a făcut piatra să cânte pentru omenire

Publicat de Adina Sîrbu, 19 februarie 2024, 08:15

Se împlinesc, astăzi, 148 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, părintele sculpturii moderne, geniul despre care s-a spus mereu că a exprimat viziunea țăranului român asupra lumii înconjurătoare, reușind să îmbine, într-un mod unic, simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene.

În amintirea celui care a transformat sculptura într-o rugăciune a sufletului, a vorbit dobrogeanul Alexandru Paraschiv, sculptorul care modelează lutul de la malul Dunării și care s-a născut, poate deloc întâmplător, în anul morții lui Brâncuși.

Alexandru Paraschiv:

Pentru mine a fost artistul nostru cel mai original, ambasadorul nostru cultural, care a putut să respire aerul altei zone ale lumii și care a creat, în același timp, așa cum a simțit încă de la început. Nu a fost pradă modelor și a altor influențe din afară, pentru că materia era viață și materia îl ajuta să progreseze. Sunt, din întâmplare zic eu, nu mă laud acum, născut chiar în ziua morții lui. Fără să îmi dau seama până acum un an de zile, poate că astrele au organizat și pentru mine o șansă de a simți lucrurile în același fel. Sper să înnobilez bucata de materie.

După 25 de ani trăiți în Franța, premiat cu Palm D`Art la Festivalul de Artă Contemporană, dar și la Concursul de Sculptură din Japonia, sculptorul dobrogean Alexandru Paraschiv a ales simplitatea și s-a întors acasă, lângă podgoriile din Ostrov, scăldate de apele Dunării, unde și-a găsit adevărata inspirație. De la Constantin Brâncuși ne mărturisește că a învățat ce înseamnă respectul pentru materia primă necesară sculpturii, respectul pentru tradiție, dar și pentru valori morale.

Oricine ajunge la Târgu Jiu poate admira o parte din moștenirea lui Brâncuși. Adina Drițoiu, de la Centrul Cultural Constantin Brâncuși, vorbește despre Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, alcătuit din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, inagurat la 27 octombrie 1938.

Adina Drițoiu:

Coloana fără sfârșit a fost de fapt Coloana Recunoștinței fără sfârșit sau Coloana Infinită. Poarta Sărutului era portalul din piatră, iar Masa, un act de triumf. Pentru că, dacă îl interpretăm în cheia drumului eroului, atunci el pleacă de la Masa în jurul căreia stă împreună cu întreaga familie, parcurge Aleea Scaunelor, pe care, de o parte și de alta, se află câte 15 scaune cu față pătrată. Este drumul lui de jertfă. Trece prin Poartă, care este de fapt poarta de trecere de la lumea de aici la lumea de dincolo, intră în Infinit, sufletul lui urcă pe acea Coloană ca pe o scară.

Constantin Brâncuși spunea:

Eu am vrut să înalț totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru omenire. Sculpturile mele sunt chiar și pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată!

„Spre imensitatea văzduhului” – aceasta este Pasărea mea. Copil fiind, am visat totdeauna că aş fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia şi continuu să creez Păsări măiestre. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însuşirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul… Nu cred că voi putea izbuti vreodată… Dumnezeirea este pre­tutindeni; şi când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, şi când te simţi umil, şi când te dăruieşti sau iubesti!

***

Născut în satul Hobiţa, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuşi a urmat Școala de Arte și Meserii de la Craiova. În 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secţia de finisare artistică a unei fabrici de mobilă. În 1904, a plecat pe jos spre Paris, cu popasuri la Budapesta şi Viena, iar în anul următor, 1905, s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din capitala Franţei, lucrând în atelierul de sculptură al lui lui Antonin Mercié. După un an, a expus la Salonul de toamnă trei lucrări: „Copilul“, „Orgoliul“, „Portretul lui M.G. Lupaşcu“.

În 1907, a petrecut o scurtă vreme în atelierul lui Auguste Rodin. Părăseşte atelierul acestuia după doar trei luni, convins că „la umbra marilor copaci nu creşte nimic“. La trei ani după sosirea la Paris a sculptat „Rugăciunea“. În 1908, Brâncuşi a realizat „Sărutul“, prima sa operă majoră, precum şi „Cuminţenia pământului“.

În perioada care a urmat a lucrat mult, expunând la Salonul Oficial din Paris şi la Expoziţia „Tinerimii Artistice“ din Bucureşti. Lucrările sale au fost prezentate apoi în numeroase expoziţii din întreaga lume: Amsterdam, Boston, Chicago, Haga, Londra, New York, Paris etc.

În lucrările realizate în primele decenii ale secolului XX, se constată o esenţializare a formelor şi o concentrare maximă a expresiei:„Începutul lumii“, „Prometeu“, „Domnişoara Pogany“, „Pasărea în spaţiu“, „Măiastra“, „Pasărea măiastră“, „Începutul lumii“, „Cocoşul“ etc.

În 1918, a realizat, în lemn de stejar, prima versiune a „Coloanei fără sfârşit“, definitivată şi inaugurată mai târziu, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor“, la Târgu Jiu. Creat între anii 1937 şi 1938, în aer liber, faimosul ansamblu sculptural brâncuşian a fost ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.

De la acestea şi până la atingerea „esenţei zborului“ din seria „Măiestrelor“ în bronz şi marmură, creaţia sa întruchipează o adevărată viziune despre lume, rămânând în plastica mondială „modelul necontestat al secolului ce se încheie, ca şi a celui ce urmează“, potrivit volumului „Membrii Academiei Române/1866-2003“.

Considerat părintele sculpturii moderne, Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la vârsta de 81 de ani, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris, departe de frumusețea țării sale natale, pe care nu a uitat-o niciodată.

Redactor: Silvia Pascale/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada” Constanța

Două proiecte culturale pentru orașul Ovidiu, tot mai aproape de a fi finalizate

Publicat de Doina Sirbu, 14 martie 2023, 07:49

„Cocoșul”(1935), „Capul unei fete tinere”(1907), „Peștele” (1922), „Somnul”(1908) sunt câteva dintre creațiile lui Constantin Brâncuși, ce sunt reconstituite de sculptorul Rodion Gheorghiță și care vor putea fi admirate pe faleza din orașul Ovidiu, de 1 Decembrie 2023.

Primăria și Consiliul Local Ovidiu au alocat fonduri în valoare de 322 000 de lei, pentru un „Pavilion expozițional dedicat lui Brâncuși”, afirmă primarul George Scupra. Până acum au fost reconstituite 25, dintre operele pierdute sau distruse ale acestuia. În total, 104 lucrări reconstituite din gips sau bronz, de sculptorul Rodion Gheorghiță, după un inventar realizat de Teja Bach, al celor 284 de lucrări ale maestrului, ar putea fi admirate de 1 Decembrie 2023, pe faleza din Ovidiu.

La „Atelierul lui Brâncuși” din Paris sunt expuse 118 lucrări, iar aproximativ 20 – 30 de lucrări au dispărut din țară după Revoluția din Decembrie `89. Prin reconstituirea a 104 creații ce vor fi expuse la Ovidiu, Academia Tomitană, inițiatoarea proiectului, spune că astfel vor fi două centre mondiale dedicate lui Brâncuși.

Mai întâi însă, ovidenii își vor aștepta turiștii cu statuia Sfântului Dionisie Exiguul, sfânt dobrogean, ce va fi inaugurat pe faleza orașului Ovidiu, la vară, în cadrul Castrului Roman și a Bazilicii Romane Paleocreștine, spune primarul George Scupra.

„Da, amândouă sunt în lucru. O dată vorbim de Dionisie Exiguul în zona Castrului Roman și a Bazilicii Romane Paleocreștine. Este vorba de un bust al lui Dionisie Exiguul, realizat de către un tânăr sculptor român. Se numește Vladlen Babcinețchi, iar lucrarea este donată de Înalt Prasfinția Sa orașului Ovidiu. O vom inaugura în vara aceasta, cel mai probabil în iunie-iulie. O să stabilească Înalt Prasfinția Sa momentul, dar se va întâmpla cel mai probabil odată cu inaugurarea proiectului pe finanțare europeană Castrul Roman și Bazilica Paleocreștină. Apoi un alt proiect pe care îl derulăm, pe care l-am aprobat la începutul anului, în prima ședință din ianuarie, am aprobat o parte din bugetul necesar, este vorba despre un „Pavilion expozițional dedicat lui Brâncuși”. Pe scurt, ne dorim să vedem reconstituită opera lui Brâncuși de un sculptor renumit în viață – Rodion Gheorghiță. Lucrează deja la acest lucru. În acest moment a realizat deja 25 din operele pierdute sau distruse și probabil că în cel mai scurt timp le vom avea pe toate la Ovidiu. Pavilionul la care lucrăm în acest moment, Primăria, cum spuneam, a alocat fonduri în valoare de 322.000 de lei. Sigur că nu este suficient pentru a termina proiectul, dar urmează rectificări din vară și avem încredere că un termen optimist, poate realist, vom vedea. Noi am vrea să inaugurăm la 1 decembrie anul acesta”, a declarat primarul oraşului Ovidiu, George Scupra.

Mai multe despre operele pierdute sau distruse ale lui Brâncuși, am aflat de la profesorul Constantin Barbu, inițiatorul proiectului.

„Aveți aici cartea pe care ați mângâiat-o înainte. E vorba de cartea cu inventarul celor 284 de lucrări de Brâncuși. Între ele sunt și 104 lucrări care s-au distrus sau s-au pierdut în timp. Noi avem un proiect împreună cu Primăria Ovidiu, Academia Tomitană, pe care sculptorul Rodion Gheorghiță, după un inventar cercetat de mine ani mulți, după acest inventar sunt 104 lucrări distruse sau pierdute. Sculptorul Rodion Gheorghiță, pe care eu îl consider cel mai mare sculptor român de astăzi și poate nu numai român, reconstituie aceste lucrări ale lui Brâncuși. Imaginați-vă că din 284, 104 sunt distruse sau pierdute. 40%, deci, aproape jumătate. Ați văzut la Paris, unde sunt vreo 118 lucrări pe Brâncuș și în atelierul Brâncuși, imaginați-vă că Parisul are 118 lucrări și Ovidiu, care aici lângă Constanța, are 104 lucrări. Deci ar fi două centre mondiale Brâncuși. Asta am vrut să fac și fiindcă Brâncuși a avut o serie de 20 și ceva, 30 de lucrări în țară, care după Revoluție s-au furat sau au fost scoase ilegal din țară, vom vedea și vor vedea alții care au putere, ce se poate face. Zic cel puțin să îi aducem acum opera distrusă acasă, fiindcă pe cea reală n-au vrut s-o primească. Cam asta vrem să facem și vom face”, a declarat profesorul Constantin Barbu.

„Constantin Brâncuși – Opera pierdută sau distrusă” este un proiect al Academiei Tomitane, în parteneriat cu Arhiepiscopia Tomisului și Asociația Studenților Creștini – Ortodocși Români, filiala Constanța.

Redactor: Liliana Fustanela/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: Liliana Fustanela

143 de ani de la nașterea marelui Constantin Brâncuși | Sculptorul Gheorghe Fărcașiu: „Ceea ce a făcut el a marcat toată lumea artistică mondială“

Publicat de , 19 februarie 2019, 11:07

Începând cu anul 2016, la 19 februarie, se sărbătoreşte Ziua Brâncuşi, amintind de data naşterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876. Despre marele Constantin Brâncuși ne-a vorbit și sculptorul Gheorghe Fărcașiu, fost vicepreședinte al Asociației Artiștilor Plastici din România, Filiala Constanța, în emisiunea matinală realizată de Adelina Tocitu. 

Constantin Brâncuşi, considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în satul Hobiţa (comuna Peştişani).

„Eu am făcut piatra să cânte pentru omenire“, spunea Constantin Brâncuși.

„Nu a făcut doar piatra să cânte, a făcut și lemnul. Românii sunt singurii care știu să cioplească lemnul. Este un adintre cele mai mari personalități pe care le-a dat țara aceasta, universală. Este cotat din ce în ce mai bine la casele mari de licitații. Ceea ce a făcut el a marcat toată lumea artistică mondială, de la el încoace. Niciodată o sculptură nu se face cum se făcea înainte de el“, spune sculptorul Gheorghe Fărcașiu.

Constantin Brâncuși a urmat Școala de Arte și Meserii de la Craiova. În 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secţia de finisare artistică a unei fabrici de mobilă. În 1904, a plecat pe jos spre Paris, făcând popasuri la Budapesta şi Viena. În anul următor, 1905, s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din capitala Franţei, lucrând în atelierul de sculptură al lui lui Antonin Mercié. După un an, a expus la Salonul de toamnă trei lucrări: „Copilul“, „Orgoliul“, „Portretul lui M.G. Lupaşcu“.

În 1907, a petrecut o scurtă vreme în atelierul lui Auguste Rodin. Părăseşte atelierul acestuia după doar trei luni, convins că „la umbra marilor copaci nu creşte nimic“. La trei ani după sosirea la Paris a sculptat „Rugăciunea“. În 1908, Brâncuşi a realizat „Sărutul“, prima sa operă majoră, precum şi „Cuminţenia pământului“.

În perioada care a urmat a lucrat mult, expunând la Salonul Oficial din Paris şi la Expoziţia „Tinerimii Artistice“ din Bucureşti. Lucrările sale au fost prezentate apoi în numeroase expoziţii din întreaga lume: Amsterdam, Boston, Chicago, Haga, Londra, New York, Paris etc.

În lucrările realizate în primele decenii ale secolului XX, se constată o esenţializare a formelor şi o concentrare maximă a expresiei („Începutul lumii“, „Prometeu“, „Domnişoara Pogany“, „Pasărea în spaţiu“, „Măiastra“, „Pasărea măiastră“, „Începutul lumii“, „Cocoşul“ etc.).

În 1918, a realizat, în lemn de stejar, prima versiune a „Coloanei fără sfârşit“, definitivată şi inaugurată mai târziu, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor“, la Târgu Jiu. Creat între anii 1937 şi 1938, în aer liber, faimosul ansamblu este format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii. Emblemă a municipiului Târgu Jiu, ansamblul sculptural brâncuşian a fost ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, fiind inaugurat la 27 octombrie 1938, scrie centrulbrancusi.ro.

De la acestea şi până la atingerea „esenţei zborului“ din seria „Măiestrelor“ în bronz şi marmură, creaţia sa întruchipează o adevărată viziune despre lume, rămânând în plastica mondială „modelul necontestat al secolului ce se încheie, ca şi a celui ce urmează“, potrivit volumului „Membrii Academiei Române/1866-2003“.

Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la vârsta de 81 de ani, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Gheorghe Fărcașiu este de părere că ar trebuie să avem și mai multă grijă de moștenirea lăsată de Constantin Brâncuși în România. „Am fost nedrepți întotdeauna cu marile personalități“, este de părere sculptorul.

„Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă și când am constatat că n-o pot afla m-am oprit, parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini“, spunea Constantin Brâncuși.

„El a avut o percepție asupra volumului mai specială, vrea să meargă la esența lucrurilor, de pildă să sculpteze zborul. Și ca idee sună ciudat, cum să sculptezi zborul?! Totuși, asta a vrut să facă – sculptură pentru orbi, dacă pui mâna pe ea, să poți să înțelegi despre ce este vorba. A fost un mare artist, cu mari gânduri. Vreau să vă împărtășesc ceva personal. La o întâlnire cu Țuțea, în timpul studenției, Țuțea povestea că îl consideră sigur artist român, nu francez, pentru că faptul că se simte originea lui ortodoxă – figurile, gândurile lui, prelungirile lui, visele lui sunt altele decât figurativul catolicismului. Am mai întrebat și un sculptor la București, pe vremea când eram elev și mi-a spus: «Brâncuși este Dumnezeu». Cred că a spus cel mai simplu, bine și amplu, despre Constantin Brâncuși“, a spus Gheorghe Fărcașiu, în direct la Radio Constanța.

La 142 de ani de la naștere, Brâncuși rămâne simbolul sculpturii moderne. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu ar putea intra, în 2019, în patrimoniul mondial UNESCO

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 19 februarie 2018, 12:28

Operele lui Constantin Brâncuşi Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului şi Coloana fără sfârşit ar putea intra în patrimoniul UNESCO.

Dosarul de nominalizare a fost depus la sfârşitul lunii trecute, ne-a declarat Iosefina Postăvaru, istoric de artă în cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului:

„Dosarul de nominalizare în patrimoniul mondial a fost depus la sfârșitul lunii ianuarie la Comitetul Patrimoniului Mondial, la Paris, urmând o cale anevoioasă spre decizia Comitetului Mondial UNESCO de înscriere a ansamblului monumental în lista Patrimoniului Mondial. Acest lucru se va întâmpla în luna iulie 2019. R: Sunt șanse ca ansamblul monumental de la Târgu-Jiu să intre în patrimoniul mondial UNESCO? În ceea ce ne privește, noi am făcut tot ce a putut depinde de noi, documentare minuțioasă și argumentarea criteriilor de admitere în patrimoniul mondial“, a explicat, pentru Radio Constanța, istoricul de artă Iosefina Postăvaru.

Astăzi se împlinesc 142 de ani de la nașterea artistului Constantin Brâncuși, sculptorul român despre care s-a spus mereu că a exprimat viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, reuşind să îmbine, într-un mod unic, simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene. Despre însemnătatea zilei de 19 februarie a vorbit pentru Radio Constanta, sculptorul de la malul Dunării, Alexandru Paraschiv, un artist născut chiar în anul morții lui Constantin Brâncuși.

„Pentru mine, Constantin Brâncuși a fost artistul nostru cel mai original, ambasadorul nostru cultural care a putut să respire aerul alte zone a lumii și care a creat în același timp așa cum a simțit încă de la început. Nu a căzut pradă modelor și altor influențe din afară pentru că materia era viață și materia îl ajuta să progreseze. Sunt din întâmplare, zic eu, născut în ziua morții lui și fără să îmi dau seama, până acum un an, poate că astrele au organizat și pentru mine o șansă de a simți lucrurile în același fel. Sper să înnobilez bucata de materie“, afirmă sculptorul care duce mai departe o artă făcută celebră de românul Constantin Brâncuși.

Alexandru Paraschiv a locuit 25 de ani în Franța, apoi s-a reîntors acasă și a devenit sculptorul de a malul Dunării. Ceramica obținută din lutul dobrogean a transformat-o în artă. De la Constantin Brâncuși ne mărturisește că a învățat ce însemnă respectul pentru materia primă necesară sculpturii, respectul pentru tradiție, dar și pentru valori morale. Oricine ajunge la Târgu-Jiu poate admira o parte din moștenirea lui Brâncuși. Adina Adrițoiu de la Centrul Cultural Brâncuși vorbește despre ansamblul monumental Masa tăcerii, Scaunele, Poarta Sărutului și Coloana Infintutului.

„Coloana fără sfârșit a fost de fapt Coloana recunoștinței fără sfârșit sau Coloana infinită, Poarta Sărutului era portalul din piatră, iar Masa Tăcerii un fel de Arc de Triumf, pentru că dacă-l interpretăm în cheia drumului eroului, atunci el pleacă de la masa în jurul căreia stă împreună cu întreaga familie, parcurge acea alee, Aleea Scaunelor pe care pe de-o parte și de alta se află câte 15 scaune cu față pătrată, este drumul lui de jertfă, trece prin poartă – care este de fapt poarta de trecere de la lumea de aici la lumea de dincolo și intră în infinit. Sufletul lui se urcă pe acea coloană ca pe o scară“, povestește Adina Adrițoiu.

Constantin Brâncuși, plecat în 1904, pe jos spre Paris, cu popasuri la Budapesta și Viena spunea:

„Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată“.

Emoționant este și mesajul transmis de o fetiță din Constanța: „România ar trebui să se mândrească și cred că se și mândrește cu operele acestui mare sculptor inspirat de spațiul românesc. Este un gest firesc din partea noastră a românilor să ne păstrăm valorile acasă, să îl respectăm pe Brâncuși și sculpturile sale“.

Constantin Brâncuşi, considerat părintele sculpturii moderne, a murit în martie 1957. A fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris, departe de frumusețea țării sale natale pe care nu a uitat-o niciodată.

Pe 19 februarie a devenit, prin lege, „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională.

La această dată, în anul 1876, în localitatea Hobiţa, din județul Gorj, s-a născut Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii.  Ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile

Redactor: Silvia PASCALE

Se vor intensifica acțiunile pentru achiziționarea lucrării „Cuminţenia Pământului”

Publicat de Arantxa Catană, 28 august 2016, 07:53

Acţiunile pentru achiziţionarea lucrării „Cuminţenia Pământului” a lui Constantin Brâncuşi vor fi intensificate în perioada imediat următoare, a anunţat premierul Dacian Cioloş.

Colectările continuă, procesul de subscripţie publică nu este finalizat, iar un secretar de stat din Ministerul Culturii se ocupă doar de acest lucru, spune premierul.

Campania de colectă naţională „Brâncuşi e al meu” are ca ţintă strângerea sumei de 6 milioane de euro din donaţii publice până la sfârşitul lunii septembrie.

Acestei sume i se adaugă 5 milioane de euro alocaţi de Guvern, pentru ca opera lui Brâncuşi să intre în proprietatea statului, după achiziţionarea de la proprietarii săi actuali.

Până acum, însă, s-au strâns puţin peste 500.000 de euro prin colectă publică.

Ministerul Culturii va plăti 5 milioane de lei pentru o sculptură de Brâncuşi

Publicat de , 11 decembrie 2015, 13:09

Bugetul Ministerului Culturii a fost suplimentat în comisiile parlamentare de specialitate cu 5 milioane de lei pentru achiziţionarea sculpturii lui Constantin Brâncuşi, „Cuminţenia pământului”.

Totodată, comisiile parlamentare au aprobat suma de un milion cinci sute de mii de lei pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a Bisericii din Dârjiu, Harghita, declarată monument UNESCO.

Banii alocaţi Ministerului Culturii vor fi rediscutaţi în comisiile de buget finanţe, care se reunesc vineri după amiază, la Parlament.

Comisiile de specialitate au avizat favorabil bugetele Ministerului de Externe, Serviciului Român de Informaţii şi Ministerului Comunicaţiilor.

Anghel Saligny, unul dintre cei mai iscusiți ingineri constructori români

Publicat de Carmen Secuiu, 15 septembrie 2015, 18:08 / actualizat: 6 octombrie 2015, 8:57

În România profesia de inginer este practicată de peste o sută de ani. Primul Corp Tehnic din țară a fost Corpul Tehnic Român, înființat la 15 iunie 1894.

Pe 14 septembrie este sărbătorită „Ziua Inginerului Român”, care a fost instituită în urmă cu 15 ani, în anul 2000, prin Hotărârea de Guvern 525/2000, la propunerea Asociaţiei Generale a Inginerilor din România. (AGIR).

Și tot în septembrie 1895, acum 120 de ani, se inaugura podul peste Dunăre de la Cernavodă, început în anul 1890.

Podul de la Cernavodă, în lungime de 3850 de metri, a fost proiectat şi realizat de inginerul Anghel Saligny și la vremea aceea era cel mai lung pod din Europa și al treilea din lume.

Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat.
A găsit soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor, a construcţiilor industriale, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială.

În anul 1899, conducerea lucrărilor portuare constănțene a fost preluată de către Saligny, iar în 1909 a fost inaugurat oficial portul Constanța.
S-au efectuat lucrări de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud și cheurile.

”Așa cum a fost Constantin Brâncuși în arta sculpturii în piatră, așa a fost Anghel Saligny”, ne spune un interlocutor dobrogean.

Inginerul român Anghel Saligny a lăsat pentru noi, cei care am venit mai târziu, niște capodopere, începând de la proiectare până la execuție”, adaugă un inginer al Constanței, căruia îi urăm ”La mulți ani!”, cu ocazia Zilei Inginerului Român.

carmensecuiu@radioconstanta.ro

Constantin Brâncuși – La umbra marilor copaci nu crește nimic

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 septembrie 2015, 00:28

Radio Romania Regional va prezinta proiectul “Eu aleg Romania – 100 de romani pentru istoria lumii”.

100 de personalitati din cultura sau stiinta, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor. 100 de romani care, prin creativitate, munca si curaj, au adus Romania intre tarile care au imbogatit cunoasterea universală.

Astazi vi-l prezentam pe Constantin Brancusi, marele sculptor roman, nascut la 19 februarie 1876 în Hobiţa, judetul Gorj.

Constantin era al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși și Maria Brâncuși. Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi.

În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie. Este înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova, apoi urmeaza Scoala de Belle Arte din Bucuresti. La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales in reprezentări clasice ale formei umane. Bustul lui Vitellius, Laocoon, Studiu dateaza din acei ani, caracterizati de o acumulare sensibilă de cunoștințe și îndemânare, dar și de căutarea a diferite soluții de modelare a materialelor.

Muza Adormită de Constantin Brâncuşi, vândută la licitaţie

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 mai 2015, 17:39

Una dintre primele versiuni ale ‘Muzei Adormite’, de Constantin Brâncuşi, a fost vândută la o licitaţie la New York cu 9 milioane 125 de mii de dolari. Un record într-o săptămână plină de vânzări spectaculoase în lumea artei.

Muza a fost cumpărată de proprietara unei firme de consultanţă în domeniul artei şi va rămâne în Statele Unite.

Operele realizate de Brâncuşi sunt destul de rare la licitaţii.

Modelată în lut, ‘Muza Adormită I’ aparţine primilor ani petrecuţi de marele artist român la Paris şi a fost dusă în Statele Unite în 1913.

Casa Christie’s a înregistrat un record impresionant: a vândut săptămâna acesta opere de artă în valoare de 1 miliard 600 de milioane de dolari.

Sursa – stiri.tvr.ro