Comisia Europeană dă undă verde celei de-a patra cereri de plată a României, de 2,62 miliarde de euro
Comisia Europeană a apreciat că România a finalizat în mod satisfăcător 38 jaloane și 24 ținte stabilite prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Comisia Europeană a emis joi o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României pentru 2,62 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
‘Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor aferente acestei cereri de plată, sprijinind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, administrarea fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, acestea vizează consolidarea procesului decizional guvernamental, avansarea digitalizării, îmbunătățirea eficienței sistemului juridic, consolidarea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului de educație’, precizează sursa citată.
Comisia Europeană a apreciat că România a finalizat în mod satisfăcător 38 jaloane și 24 ținte stabilite prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Una dintre principalele măsuri din această cerere de plată este implementarea unui cloud guvernamental iar, potrivit CE, România a făcut progrese semnificative în implementarea infrastructurii necesare, cu peste 30 instituții publice care sunt deja conectate. Măsura vizează modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea partajării datelor, permițând în același timp servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.
De asemenea, în cazul decarbonizării sectoarelor transporturilor și energiei, România a adoptat măsurile pentru a accelera tranziția la o economie cu emisii scăzute de carbon. Acestea includ introducerea unor taxe de proprietate mai mari pentru vehiculele cele mai poluante și reducerea progresivă a dependenței de producerea de energie electrică pe bază de cărbune.
În privința cadrului fiscal, România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul său fiscal mai echitabil și mai eficient, reducând povara administrativă și îmbunătățind conformitatea fiscală. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a poverii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil afacerilor.
Comisia Europeană a trimis evaluarea sa preliminară a îndeplinirii complete de către România a jaloanelor și țintelor cerute pentru această plată la Comitetul Economic și Financiar, care în termen de patru săptămâni își va prezenta opinia. Plata către România poate avea loc în urma opiniei Comitetului Economic și Financiar și adoptarea, ulterior, a deciziei de plată de Executivul comunitar.
Înscrierile în programul „DiscoverEU”, derulat de Uniunea Europeană prin intermediul programului Erasmus+ (2021-2027), se încheie miercuri, 22 aprilie, la ora 13.00.
Proiectul oferă șansa tinerilor de a călători în Europa și de a cunoaște istoria și patrimoniul continentului, precum și explorarea diversității prin cunoașterea altor culturi noi.
În actuala etapă de înscriere, Comisia Europeană oferă în total 40.000 de permise gratuite de călătorie, împărțite proporțional între statele membre.
Permisele acordă dreptul la 7 zile de călătorie cu trenul într-o perioadă de până la o lună, aleasă de tinerii care le vor obține.
Programul este dedicat tinerilor europeni născuți între 1 iulie 2007 și 30 iunie 2008.
Cei interesați se pot înscrie online, pe Portalul European pentru Tineret, iar procedura presupune completarea unui scurt chestionar despre Uniunea Europeană.
Tinerii selectați vor fi anunțați la începutul lunii iunie, iar de la 1 iulie va începe perioada în care pot fi programate călătoriile.
Pe lângă biletul de tren, câștigătorii primesc și un card de reduceri la transportul local, cazare, muzee, restaurante sau activități sportive.
Comisia Europeană va acorda un răspuns României până la sfârșitul lunii aprilie privind cererile de plată 3 și 4 din PNRR, a declarat, joi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
„Pentru cererile de plată 3 şi 4 suntem pe ultima sută de metri în comunicarea cu Comisia Europeană, mai sunt câteva clarificări tehnice. Până la sfârşitul lunii aprilie vom avea un răspuns”, a declarat Pîslaru, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană ar dori ca decizia de aprobare să se ia cumulat pentru cererile de plată 3 şi 4.
„Am un optimism rezervat cu privire la plata pe care Comisia Europeană va decide să o facă pe acest jalon (îndeplinit cu întârziere care include pensiile magistraţilor), v-am spus că am agreat cu Comisia Europeană că se vor uita constructiv cu privire la argumentele pe care România le-a pus pe masă. Motivul este că, odată ce am depus şi cererea de plată 4, Comisia Europeană ar dori ca decizia de aprobare în Consiliu să fie pe ambele cereri cumulat. Şi atunci, practic, acum, deşi pe cererea de plată 3 ei au o analiză preliminară, pe care încă nu o fac încă publică, vor cumva să anunţe cum stă România şi pe cererea 3 şi pe cererea 4”, a explicat ministrul.
În privința cererii de plată 4, o lecţie foarte importantă pentru beneficiari şi coordonatorii de reformă este aceea că îndeplinirea unei investiţii trebuie dovedită cu documente.
„Şi acum suntem pe ultima sută de metri, după al nu ştiu câtelea schimb în care avem ultimele reglaje sau clarificări către Comisie. (…) Lucrăm cu ei pentru a finaliza partea asta tehnică. Apoi cererile pe plată 3 şi 4 le vom vedea aprobate, discutând de o sumă pe care am mai spus-o în spaţiul public, de circa 3 miliarde de euro pe care România speră să le vadă cât mai curând venite spre ţară”, a afirmat Dragoş Pîslaru.
Întrebat ce sume sunt suspendate pe cererile 3 şi 4, ministrul a răspuns: „Nu am de la Comisia Europeană o defalcare a cererii de plată 3, deci discutăm de un total de 800 de milioane, în care, dacă faceţi calculele, eu estimez că luăm cam jumătate din această sumă. (..) Există zone pe care nu mai avem cum să le remediem, cum ar fi numirile în consiliile de administraţie pe zona de transport şi energie, şi există nişte îngrijorări, inclusiv la demonstrarea completă a funcţionalităţii AMEPIP, deşi noi am adus argumente foarte serioase în acest sens.(…) Referitor la cererea de plată 4, nu avem nişte probleme substanţiale. Avem oarecum nişte întârzieri în a aduce toate documentele necesare pe cererea 4”, a mai explicat ministrul Pîslaru.
Comisia Europeană a anunțat miercuri că va aloca aproape 650 de milioane euro sub formă de granturi din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) pentru a contribui la finanțarea a 14 proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Unul dintre cele 14 proiecte care va beneficia de finanțare este proiectul CARMEN (Carpathian Modernized Energy Network), care vrea să îmbunătățească integrarea pieței energiei electrice, să sprijine integrarea surselor de energie regenerabilă la scară largă și să asigure securitatea și flexibilitatea energetică în România și Bulgaria.
Un grant pentru lucrări de construcție în valoare de 103,69 milioane euro va fi acordat acestui proiect. Potrivit Executivului comunitar, rețelele de transport și distribuție vor fi modernizate și digitalizate pentru a îmbunătăți eficiența și a permite fluxuri sigure de energie electrică din producția de energie din surse regenerabile.
‘O uniune energetică puternică și independentă, care să furnizeze energie curată și ieftină consumatorilor, trebuie să se bazeze pe o infrastructură energetică integrată și sigură. Proiectele pe care le sprijinim financiar vor spori competitivitatea și securitatea energetică a Europei, aducându-ne pe o traiectorie constantă către independență’, a declarat comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen.
În ansamblu, finanțarea este alocată pentru 6 proiecte de infrastructură de energie electrică, inclusiv rețele electrice inteligente, și pentru 8 proiecte de infrastructură de hidrogen.
Aproape 470 de milioane euro din finanțare sunt alocate celor 6 proiecte din domeniul energiei electrice, inclusiv rețelelor electrice inteligente. Cel mai mare grant, în valoare de 180 de milioane euro, va sprijini proiectul AGUAYO II pentru construirea unei centrale hidroelectrice reversibile cu acumulare prin pompare în Spania. Instalația combină eficiența sporită a producției de energie din surse regenerabile cu o instalație subterană, fără a fi necesară extinderea rezervoarelor de apă existente utilizate de instalație, neavând, prin urmare, niciun impact asupra mediului.
Aproape 113 milioane euro vor contribui la creșterea rezilienței și a protecției infrastructurii energetice critice împotriva amenințărilor fizice, cibernetice și de altă natură în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania în cadrul sincronizării baltice. Aceasta este prima dată când MIE finanțează măsuri de reziliență și de protecție a infrastructurii energetice critice la o astfel de scară, consolidând capacitatea sistemului energetic al UE de a răspunde noilor provocări.
Aceasta este a doua cerere de propuneri din cadrul primei liste PIC/PMI. Finanțarea acordată depășește bugetul indicativ inițial al cererii de propuneri, de 600 de milioane euro, reflectând succesul și interesul observate în prima cerere de propuneri din 2024. În plus, pentru prima dată, finanțarea MIE va fi utilizată pentru a sprijini protecția infrastructurii energetice critice și pentru a finanța proiecte de lucru privind hidrogenul, demonstrând maturitatea tot mai mare a sectorului.
În urma evaluării cererilor de către Comisie, statele membre au examinat propunerea Comisiei în cadrul Comitetului de coordonare al MIE din 15 ianuarie 2026 și au votat în favoarea acesteia. Adoptarea oficială a deciziei de atribuire va avea loc în următoarele săptămâni. Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) va pregăti apoi acorduri de grant cu beneficiarii. Următoarea cerere de propuneri MIE pentru infrastructura energetică este planificată pentru al doilea trimestru al anului 2026.
UE și Mercosur au semnat un acord comercial istoric după 25 de ani de negocieri
Acordul trebuie să obțină aprrobarea Parlamentului European.
Foto: (L-R) Panama's President Jose Raul Mulino, Bolivia's President Rodrigo Paz, European Council President Antonio Costa, European Commission President Ursula von der Leyen, Paraguay's President Santiago Pena, Argentina's President Javier Milei, Uruguay's President Yamandu Orsi and Brazil's Foreign Minister Mauro Vieira pose for the official picture as European Commissioner for Trade and Economic Security Maros Sefcovic (L, back) applauds, at the end of the signing ceremony of the trade agreement between the European Union and Mercosur, at the Gran Teatro Jose Asuncion Flores of Paraguay's Central Bank in Asuncion on January 17, 2026. The South American bloc Mercosur and the European Union on January 17 signed a major trade deal that has been 25 years in the making. (Photo by Luis ROBAYO / AFP)
Ţările latino-americane din Mercosur şi Uniunea Europeană au semnat sâmbătă, în Paraguay, un tratat comercial care creează una dintre cele mai mari zone de liber-schimb la nivel mondial, după 25 de ani de negocieri.
Acordul, conceput pentru a reduce taxele vamale şi a stimula comerţul dintre cele două regiuni, trebuie acum să obţină aprobarea Parlamentului European şi să fie ratificat de legislativele statelor membre ale Mercosur: Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, s-au alăturat la ceremonia de sâmbătă preşedinţilor ţărilor membre ale Mercosur, cu excepţia celui brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, care l-a trimis în Paraguay pe ministrul de externe.
Acordul a fost semnat după ce a primit undă verde săptămâna trecută de la majoritatea naţiunilor europene, în pofida îngrijorărilor grupurilor de fermieri şi a organizaţiilor de mediu, care se tem de o creştere a importurilor ieftine din America de Sud şi de o sporire a defrişărilor.
Ursula von der Leyen a declarat că va fi creată cea mai mare zonă de liber schimb din lume. „Acest acord transmite un mesaj foarte puternic lumii. Reflectă o alegere clară şi deliberată. Alegem comerţul echitabil în detrimentul taxelor vamale. Alegem un parteneriat productiv, pe termen lung, în locul izolării”, a declarat șefa Executivului Comunitar.
La rândul său, președintele Consiliului European a spus că acordul transmite „un mesaj de apărare a comerțului liber, bazat pe reguli, a multilateralismului și a dreptului internațional ca fundament al relațiilor dintre state și regiuni”. António Costa a adăugat că documentul contrastează cu „folosirea comerțului ca armă geopolitică”.
Acordul UE–Mercosur va crea o zonă de liber schimb care va acoperi aproximativ 700 de milioane de persoane și va elimina treptat aproape 90% dintre tarifele vamale din industrie, servicii și agricultură.
Potrivit Comisiei Europene, companiile din UE vor economisi peste 4 miliarde de euro anual din taxe vamale. În același timp, statele Mercosur s-au angajat să își deschidă piețele de achiziții publice pentru firmele europene, în aceleași condiții ca pentru companiile locale.
Acordul prevede și recunoașterea a 344 de indicații geografice, protejând produsele europene împotriva imitațiilor, și urmărește să asigure accesul UE la materii prime critice, reducând dependența de China.
Proteste importante împotriva acestui tratat au avut loc în mai multe țări ale UE, în timp ce mari părți ale societății civile din țările Mercosur se opun și ele acordului.
Susținătorii, în special Germania și Spania,consideră că UE are nevoie de noi parteneriate comerciale, în contextul în care SUA își închid piața, iar China adoptă o politică comercială tot mai agresivă.
Opozanții, conduși de Franța, avertizează că acordul va afecta fermierii europeni, expuși unei concurențe neloiale din partea importurilor sud-americane. Deși s-a opus inițial, Franța a obținut introducerea unei clauze de salvgardare, care permite reintroducerea tarifelor dacă importurile din Mercosur cresc cu peste 5% în sectoarele sensibile.
După semnare, acordul trebuie ratificat de Parlamentul European.
Comisia Europeană agreează propunerea înființării unui Centru European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, în România. Demersul este inițiativa europarlamentarului Victor Negrescu și vizează constituirea unui hub regional care să asigure creșterea gradului de securitate a rutelor maritime , dar și a infrastructurii critice din zonă și, totodată, crearea unui context favorabil creșterii capacității de reacție a Uniunii Europene.
Acest centru regional ar putea fi amplasat chiar la Constanța, spre a deservi zona riverană Mării Negre și flancul sud-estic al NATO. Laurențiu Despina a discutat pe acest subiect cu europarlamentarul Victor Negrescu.
Comisia Europeană a aprobat planurile naționale de apărare a opt state membre și a înaintat Consiliului o propunere de aprobare a asistenței financiare pentru Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.
„Am aprobat acum un lot inițial de planuri SAFE pentru Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România. Ceilalți vor urma la scurt timp după aceea. În prezent, este urgent ca aceste planuri să fie aprobate de Consiliu pentru a permite efectuarea rapidă a plăților” a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Aprobarea deschide calea pentru primul val de împrumuturi cu costuri reduse, pe termen lung, care urmează să fie eliberate, permițând acestor națiuni să-și intensifice urgent pregătirea militară și să achiziționeze echipamentele moderne de apărare necesare. Aceasta integrează, de asemenea, Ucraina în ecosistemul de securitate al UE și asigură faptul că sprijinul este atât rapid, cât și durabil.
Nivelurile de finanțare pentru fiecare țară au fost stabilite provizoriu în septembrie, pe baza principiilor solidarității și transparenței. Grupul de 8 state membre are dreptul la aproximativ 38 de miliarde euro după semnarea acordurilor de împrumut. 16,68 miliarde euro sunt alocate provizoriu României.
După finalizarea evaluării de către Comisie, Consiliul are la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta deciziile de punere în aplicare. Odată aprobate, Comisia va finaliza acordurile de împrumut, primele plăți urmând să fie efectuate în martie 2026.
SAFE va permite statelor membre să își extindă imediat și masiv investițiile în domeniul apărării prin achiziții publice comune din industria europeană de apărare, concentrându-se asupra capabilităților prioritare. Acest lucru va contribui la asigurarea interoperabilității, a previzibilității și a reducerii costurilor pentru o bază industrială europeană de apărare puternică. Ucraina și țările AELS/SEE vor putea să se alăture achizițiilor publice în comun și vor putea cumpăra de la industriile lor.
Miliardarul american Elon Musk, patronul platformei X, a reacţionat dur sâmbătă la adresa Uniunii Europene, după ce în ajun Comisia Europeană a impus o amendă de 120 de milioane de euro reţelei de social media, informează DPA.
„Uniunea Europeană ar trebui să fie eradicată şi suveranitatea ar trebui să se întoarcă la ţările individuale, astfel încât guvernele să îşi poată reprezenta mai bine popoarele”, a postat Musk pe X.
„Birocraţia UE sufocă încet Europa până la moarte”, a adăugat el.
Elon Musk nu a precizat dacă va contesta în justiţie decizia Comisiei Europene. El şi-a continuat criticile la adresa UE într-o serie de alte postări pe X, acuzând blocul european de cenzură şi cerând Statelor Unite să impună sancţiuni contra UE.
Comisia Europeană a aplicat, vineri, o amendă în valoare de 120 de milioane euro reţelei de socializare X (fosta Twitter) pentru încălcarea obligaţiilor sale în materie de transparenţă în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA).
Printre încălcări se numără conceperea înşelătoare a „semnului său de verificare albastru”, lipsa de transparenţă a registrului său de publicitate şi neasigurarea accesului cercetătorilor la datele publice. Potrivit Bruxelles-ului, utilizarea de către X a „marcajului albastru” pentru „conturile verificate” induce în eroare utilizatorii. Acest lucru încalcă obligaţia care le revine platformelor online în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale de a interzice practicile de proiectare înşelătoare în cadrul serviciilor lor.
Pe platforma X, oricine poate plăti pentru a obţine statutul „verificat” fără ca societatea să verifice în mod semnificativ cine se află în spatele contului, ceea ce îngreunează evaluarea de către utilizatori a autenticităţii conturilor şi a conţinutului cu care interacţionează. Această înşelătorie expune utilizatorii la înşelătorii, inclusiv la fraude de uzurpare a identităţii, precum şi la alte forme de manipulare de către actori rău intenţionaţi.
De asemenea, executivul UE a precizat că registrul de publicitate al X nu îndeplineşte cerinţele de transparenţă şi accesibilitate prevăzute în Regulamentul privind serviciile digitale.
În plus, reţeaua X nu îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale de a oferi cercetătorilor acces la datele publice ale platformei.
Guvernul a adoptat, vineri, o ordonanță de urgență prin care este modificat Codul de procedură fiscală astfel încât furnizorii de servirii de criptoactive vor avea obligația sa transmită informații către ANAF.
Prin această ordonanță, România transpune în legislația națională Directiva UE ( DAC8, nr. 2023/2226) care reglementează tranzacțiile cu criptoactive, informează un comunicat transmis de Executiv.
‘Astfel, furnizorii de servirii de criptoactive din România vor avea obligația să transmită informații către ANAF, autoritățile fiscale putând astfel să identifice corect veniturile obținute prin aceste tranzacții. Adoptarea acestei măsuri asigură respectarea termenelor europene, reduce riscul de evaziune fiscală și previne posibile obligații asumate de România. La nivel internațional, standardele OCDE pentru schimbul automat de informații fiscale, incluzând Cadrul de Raportare privind Criptoactivele (CARF) și modificările aduse Standardului Comun de Raportare (SCR), stabilesc proceduri unitare de raportare și schimb de informații între jurisdicții, asigurând o cooperare fiscală eficientă și standardizată’, transmite sursa citată.
Neimplementarea directivei europene în termenul stabilit ar putea expune România la sancțiuni ‘semnificative’ din partea Comisiei Europene, cu penalități zilnice de până la 105.264 euro și o sumă forfetară minimă de 1,63 milioane euro, precizează Guvernul.
‘După adoptarea ordonanței de urgență, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va demara măsuri pentru consolidarea capacității administrative: modernizarea infrastructurii IT, dezvoltarea formularelor de colectare a datelor și implementarea procedurilor de control pentru respectarea obligațiilor de raportare. Prin aceste măsuri, România se aliniază calendarului european de digitalizare și standardizare fiscal, evitând riscul excluderii din mecanismul comun de raportare și consolidând rolul său în cooperarea fiscală internațională’, se mai arată în comunicat.
În 2025, Comisia Europeană marchează 40 de ani de la încheierea Acordului Schengen – fundamentul călătoriilor fără controale la frontiere de astăzi. Cu permisul DiscoverEU, 40.000 de tineri care au împlinit 18 ani pot experimenta această libertate, călătorind gratuit cu trenul în țările Uniunii Europene.
Tinerii români născuţi în anul 2007 pot obține permise pentru călătorii gratuite în Uniunea Europeană, în cadrul programului DiscoverEU.
Înscrierile se termină joi, 13 noiembrie 2025, ora 13.00 (ora României).
Cei care vor să câştige o călătorie trebuie să se înscrie pe pagina Comisiei Europene dedicată tinerilor, să completeze corect formularul de candidatură online, indicând numărul cărții de identitate, al pașaportului sau al permisului legal de ședere și să răspundă la cinci întrebări despre spaţiul comunitar şi la una suplimentară pe portalul european pentru tineret. Candidaţii vor fi triaţi în funcţie de răspunsuri, iar cei 40.000 de câştigători vor fi anunţaţi conform acestui clasament.
Permisele câştigate oferă posibilitatea unei călătorii de una până la 30 de zile, în intervalul cuprins între martie 2025 şi mai 2026.
Fiecare câştigător poate alege anumite destinaţii din Europa sau se poate inspira din ruta culturală „DiscoverEU”, care conectează diverse destinaţii culturale. Printre acestea se numără capitalele europene ale culturii, siturile UNESCO sau cele ale Patrimoniului European.
În afară de călătoriile gratuite, câştigătorii vor primi şi un card cu reduceri şi oferte pentru cazare, masă, intrări la obiective culturale sau pentru alte servicii, iar pentru a şti mai bine ce pot face şi unde anume pot călători, agenţiile naţionale ale programului Erasmus+ vor organiza întâlniri de informare în care vor fi prezentate toate detaliile.
Tinerii cu dizabilități primesc un sprijin suplimentar, astfel că se pot deplasa în călătoria lor având şi un însoţitor alături.
Persoanele selectate pot merge în călătorie singure sau în grup cu alte 4 persoane eligibile. Toți membrii grupului trebuie să utilizeze codul alocat pentru a-și completa propriul formular de candidatură.
Pentru discuții și planuri de călătorie împreună cu alți câștigători ai DiscoverEU puteți accesa grupul DiscoverEU de pe Facebook.
Participanții selectați devin automat ambasadori ai inițiativei DiscoverEU, își pot împărtăși experiențele de călătorie pe rețelele sociale, utilizând hashtagul #DiscoverEU ori pot susține prezentari în cadrul școlii sau al comunității locale.
Comisia Europeană a lansat DiscoverEU în anul 2018 ca parte a programului Erasmus+ care oferă ocazia de a călători în Europa și de a-i explora diversitatea, de a afla mai multe despre istoria și patrimoniul său cultural și de a cunoaște oameni de pe întregul continent.
Reducerea contingentului american nu afectează postura de securitate și descurajare a NATO în România
România trebuie să își consolideze și să își extindă parteneriatele în domeniul securității și apărării cu state europene-cheie precum Marea Britanie, Franța și Polonia și să avanseze operaționalizarea parteneriatului strategic cu Germania, consideră Ionela Ciortan, expertă în securitatea și apărarea UE.
Reducerea contingentului american nu afectează postura de securitate și descurajare a NATO în România, țara noastră rămânând integrată în postura aliată Enhanced Forward Presence, redenumită recent Forward Land Presence (FLP), a declarat Ionela Ciolan, cercetătoare în politica de securitate și apărare a UE la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens din Bruxelles.
Ea a răspuns unei întrebări referitoare la compensarea descurajării amenințărilor de pe flancul estic al NATO prin suplimentarea de echipament militar și prin creșterea prezenței forțelor europene.
„Forțele terestre avansate ale NATO reprezintă un element central al prezenței aliate pe Flancul Estic, fiind organizate în 8 grupuri de luptă multinaționale desfășurate pe teritoriul statelor membre. În România, Franța este națiunea-cadru, iar în prezent avem trupe rotaționale din Spania, Belgia și Luxemburg. Trupele americane retrase făceau parte din rotații efectuate în cadrul relației bilaterale SUA-România, suplimentar față de postura NATO. Prin urmare, plecarea lor nu diminuează postura de securitate și apărare a NATO în regiune”, a explicat experta în securitatea și apărarea UE.
Totuși, a adăugat Ionela Ciolan, această mișcare reflectă ajustarea globală a poziționării militare americane, scăderea prioritizării Europei de către Washington și transmiterea mesajului clar că administrația Trump dorește ca europenii să devină capabili să-și asume independent apărarea continentului.
În acest context, inițiativele europene în domeniul apărării devin cu atât mai importante cu cât ele pot consolida pilonul european al NATO, pot acoperi eventualele goluri rezultate din reducerea implicării americane și pot menține credibilitatea posturii europene de descurajare în fața Rusiei.
În opinia sa, în ceea ce privește România, este esențial ca viitoarea Strategie Națională de Apărare să includă Uniunea Europeană ca pilon al garanțiilor de securitate ale țării noastre, alături de apartenența la NATO și de parteneriatul strategic cu Statele Unite.
„În completarea acestei triade strategice, România trebuie să își consolideze și să își extindă parteneriatele bilaterale în domeniul securității și apărării cu state europene-cheie precum Marea Britanie, Franța și Polonia și să avanseze operaționalizarea recentului parteneriat strategic cu Germania. Întărirea acestor relații poate avea un impact pozitiv asupra consolidării posturii strategice a României pe Flancul Sud-Estic al NATO și al UE. Așadar, pentru a răspunde la întrebare: da, o integrare mai profundă a României în inițiativele europene de dezvoltare a capabilităților militare și de apărare, alături de o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni, inclusiv prin încurajarea unor noi rotații de contingente militare aliate în România, poate contribui substanțial la întărirea posturii noastre de descurajare”, a accentuat ea.
Dincolo de aceste aspecte, însă, elementul realmente decisiv rămâne angajamentul politic intern de a respecta obligațiile asumate în cadrul NATO, în special atingerea nivelului de 3,5% din PIB pentru investiții în capabilități militare în anii următori.
„La fel de importantă este și capacitatea României de a nu rata termenele pentru finanțările europene destinate achizițiilor comune, fie că vorbim de granturi sau de împrumuturi oferite de Comisia Europeană prin SAFE sau alte mecanisme, și de a ne asigura că vom avea o absorbție eficientă a acestor fonduri. Realizarea acestor obiective depinde exclusiv de voința politică de la București, precum și de capacitatea instituțiilor de a acționa rapid și coerent”, a ținut să evidențieze Ionela Ciolan.
Ea s-a referit și la principalele priorități pe care Uniunea Europeană ar trebui să le aibă în domeniul apărării și securității, atât pentru următorii 2-3 ani, cât și pentru cadrul financiar multianual 2028-2034.
„Pe fondul unei ordini internaționale tot mai instabile, al reducerii angajamentului american față de securitatea europeană și al intensificării amenințărilor venite din partea Federației Ruse, în Europa s-a conturat un consens: este necesară o postură de apărare robustă și credibilă, capabilă să descurajeze orice formă de agresiune. Se estimează că dispunem de o fereastră de aproximativ cinci ani, până în 2030, pentru a construi acest nivel de descurajare. În acest context, Comisia Europeană a lansat Carta Albă a Apărării Europene, planul Readiness 2030 (programul de finanțare a dezvoltării capabilităților de apărare europene) și, recent, Foaia de parcurs pentru pregătirea apărării Europei – 2030, planul prin care viziunea politică a UE este transformată în acțiuni concrete”, a amintit cercetătoarea în politica de securitate și apărare a UE la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens.
În următorii ani, Uniunea Europeană trebuie să investească în nouă domenii prioritare pentru a dispune de capabilitățile necesare protejării frontierelor terestre, aeriene și maritime, precum și a infrastructurilor critice din spațiul cibernetic și cosmic: apărarea aeriană și antirachetă; capabilitățile strategice („strategic enablers”, astăzi furnizate în mare parte de SUA); mobilitatea militară; sistemele de artilerie; capabilitățile în spațiul cibernetic, inteligența artificială și războiul electronic; rachetele și munițiile; dronele și sistemele anti-drone; lupta terestră; capabilitățile de securitate maritimă.
Pe lângă dezvoltarea acestor capacități militare, tehnologice și cu dublu uz, Uniunea Europeană va trebui să construiască o industrie europeană comună de apărare capabilă să remedieze deficiențele critice actuale, să reducă fragmentarea și competiția industrială dintre statele membre și să asigure o interoperabilitate reală în cadrul pieței europene de apărare.
Abordarea acestor provocări – a continuat Ionela Ciolan – va permite construirea unei coloane vertebrale solide pentru o apărare europeană coerentă și credibilă, capabilă să ofere o descurajare eficientă împotriva oricărei amenințări externe (convenționale sau hibride) într-un mod cât mai puțin dependent de sprijinul Statelor Unite ale Americii.
În ceea ce privește finanțarea tuturor acestor capabilități, Comisia Europeană a propus planul Readiness 2030/ReArm Europe prin care se mobilizează 800 de miliarde de euro în cadrul planului pentru a finanța o creștere masivă a cheltuielilor de apărare prin activarea clauzei de derogare națională în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere, instrumentul de împrumut în valoare de 150 de miliarde euro Acțiunea pentru securitatea Europei SAFE, dar și flexibilizarea instrumentelor UE existente pentru a permite investiții mai mari în domeniul apărării și contribuții din partea Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI).
În plus, în negocierile actuale pentru viitorul cadrul financiar multianual 2028-2034, executivul UE a propus 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu. „Prin urmare, va fi important ca statele membre să folosească instrumentele de finanțare propuse de Comisie pentru a-și dezvolta industriile de apărare naționale, într-o mai bună cooperare și coordonare la nivel european, ținând cont de standardele NATO”, a explicat experta în securitatea și apărarea UE.
Un alt subiect abordat a fost reprezentat de două proiecte emblematice, Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și Eastern Flank Watch. Bruxelles-ul și-a fixat drept obiectiv ca ambele proiecte să dispună de o capacitate inițială până la sfârșitul anului viitor, cel de apărare anti-dronă să fie deplin operațional un an mai târziu, iar cel de supraveghere a flancului estic la sfârșitul anului 2028.
Din informațiile disponibile până în prezent, proiectul-fanion Eastern Flank Watch își propune să integreze sistemele de apărare aeriană și antidrone cu capabilități de apărare terestră și securitate maritimă în regiunile Mării Baltice și Mării Negre. Acest ansamblu va fi completat de capacități avansate de „situational awareness”, precum și de instrumente dedicate securității interne și managementului frontierelor. Conform Foii de parcurs, proiectul-fanion Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor va fi integrat în cadrul Eastern Flank Watch, urmând să furnizeze un sistem interoperabil și multistratificat pentru detectarea, urmărirea și neutralizarea dronelor ostile. Conceptul presupune o rețea integrată de senzori, soluții de bruiaj electronic și capabilități cinetice, desfășurate de la statele baltice până la Marea Neagră.
„Calendarul propus pentru implementare este fezabil, cu condiția ca statele de pe Flancul Estic să își asume angajamentul de a avansa aceste propuneri în ritmul recomandat de Comisia Europeană. Totuși, ambele proiecte-fanion se află încă într-un stadiu incipient de dezvoltare, iar unele informații esențiale privind operaționalizarea lor lipsesc. În cazul Inițiativei europene de apărare împotriva dronelor, rămân neclare tipurile de infrastructuri critice vizate și modalitatea concretă de implementare a acestui <zid antidrone> ”, a explicat Ionela Ciolan.
În ceea ce privește Eastern Flank Watch, nu este încă evident modul în care acesta va funcționa în arhitectura de securitate a Flancului Estic, alături de noua inițiativă NATO lansată în această toamnă, Santinela Estică, care presupune mobilizarea unor resurse aliate și îmbină capacități tradiționale cu tehnologii emergente, inclusiv instrumente dedicate contracarării dronelor.
„Prin urmare, este esențial să ne asigurăm că există coerență, complementaritate și coordonare între inițiativele UE și cele ale NATO. În acest sens, proiectul Eastern Flank Watch trebuie să fie pe deplin sincronizat cu activitatea viitorului Hub de securitate maritimă al UE pentru Marea Neagră, pe care România își propune să îl găzduiască, precum și cu planurile și inițiativele regionale de apărare ale NATO. Totodată, având statutul de unul dintre actorii-cheie ai Flancului Estic, România ar trebui să își asume un rol de co-inițiator în dezvoltarea și implementarea acestui proiect”, a accentuat experta în securitatea și apărarea Uniunii Europene.
O altă temă abordată a fost conflictul din Ucraina. Potrivit Ionelei Ciolan, asocierea Ucrainei la Fondul european de apărare, în valoare de 8 miliarde euro, va permite companiilor ucrainene să participe la programe europene de cercetare-dezvoltare, accelerând integrarea sa în baza tehnologică și industrială de apărare a UE (EDTIB). Acest lucru nu înlocuiește ajutorul militar direct, dar îl completează, oferindu-i Kievului capacitatea de a-și întări industria de apărare, de a produce local și în parteneriat cu state europene și de a contribui la competitivitatea Europei.
În ultimii trei ani, UE și statele sale membre au mobilizat deja 63,2 miliarde euro în sprijin militar pentru Ucraina, inclusiv 6,1 miliarde euro prin Mecanismul european pentru pace și peste 80.000 de militari ucraineni au fost instruiți prin Misiunea de asistență militară a UE. Conform expertei citate, sprijinul european evoluează acum spre o etapă mai structurată: integrarea Ucrainei în ecosistemul european de inovare și în industria comună europeană de apărare, obiectiv care a fost inclus în Carta Albă a Apărării Europene.
„Industria ucraineană de apărare s-a dovedit extrem de inovatoare, în special în tehnologii precum inteligența artificială și drone, ceea ce o face un partener valoros pentru proiectele europene de cercetare-dezvoltare. Iar deciziile recente luate la nivel european – deschiderea Biroului UE pentru inovare în apărare la Kiev, lansarea BraveTech EU sau crearea unui instrument dedicat de sprijin industrial pentru Ucraina – arată că UE vede potențialul Ucrainei nu doar ca beneficiar, ci și ca generator de tehnologie și inovare în apărare care să ajute dezvoltarea industrială, tehnologică și de inovare din cadrul Uniunii. Pe termen lung, această integrare va spori reziliența Ucrainei și va consolida securitatea colectivă europeană. Pe termen scurt, însă, Kievul va continua să aibă nevoie de sprijin militar și financiar imediat iar această asociere trebuie privită ca parte a unui pachet mai amplu de angajamente europene”, a încheiat Ionela Ciolan.
Comisia Europeană a aprobat, miercuri, varianta finală a PNRR, a anunțat, într-o conferință de presă, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
„Se încheie o etapă esențială în procesul de revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență. Comisia Europeană a aprobat, astăzi, varianta pe care sperăm noi s-o avem finală a Planului Național de Redresare și Reziliență a României – PNRR. Documentul va fi și publicat, de altfel, pe site-ul Comisiei, în perioada imediat următoare. Următorul pas este mai degrabă o aprobare formală în Consiliul ECOFIN din noiembrie și vă pot mărturisi că, după mai bine de trei luni de muncă intensă, dialog constructiv și negocieri foarte dificile cu echipa Comisiei Europene, suntem astăzi în linia dreaptă a ce înseamnă aprobarea revizuirii PNRR”, a spus Pîslaru.
Noua valoare a PNRR este de 21,41 miliarde de euro
„Acest proces de renegociere nu a fost doar un proces tehnic, ci a fost o reconstrucție importantă strategică prin care am transformat un plan care era aferent unui proiect, unui portofoliu de proiecte mult supra-contractate. Vă aduc aminte, de la 28,5 miliarde aveam 47,4 miliarde contractate, proiecte întârziate în mare măsură, proiecte cu probleme pe achiziție publică, proiecte care erau neclare pe componenta chiar și de granturi, de fonduri nerambursabile.
În acest moment, avem o versiune revizuită care este realistă, este sustenabilă, este orientată către rezultate și fezabile pentru a fi implementate până pe 31 august (2026, n.r.). După toate aceste ajustări, valoarea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență este 21,41 miliarde de euro, din care toată suma de grant, integrală, 13,57 miliarde de euro, și 7,84 miliarde de euro pe zona de împrumuturi. Avem acum un plan mai coerent, un plan realist”, a subliniat demnitarul.
Vineri, la Bruxelles, discuții despre depunerea cererii de plată IV
„Până acum, am avut trei cereri de plată. Urmează cererea de plată IV, la care lucrăm chiar acum, iar vineri dimineața voi avea, la Bruxelles, o întâlnire pentru a discuta depunerea cererii de plată IV (…) Revizuirea (PNNR, n.r.) a avut deci două obiective.
Mai întâi, pe partea de aplicare a articolului 21 din Regulamentul European, care permite ajustări atunci când apar circumstanțe obiective, care au fost mai mult decât obiective în cazul României (…)
Cealaltă componentă este de simplificare a Planului. Mă bucur să vă pot confirma că am eliminat jaloane redundante, am clarificat indicatorii pentru ca să putem avea o monitorizare mai clară și o implementare predictibilă. Scopul nostru este unul foarte clar. În 2025-2026, mai ales, avem o presiune pe deficitul bugetar mare. Avem nevoie de banii de pe PNRR. Scopul nostru a fost acela de a reduce presiunea pe bugetul de stat și deficitul, iar celălalt scop, evident, să evităm penalitățile cauzate de întârzieri sau de nerezolvare a reformelor, protejând investițiile care sunt cu adevărat importante și arătând oamenilor, cetățenilor români rezultate (…)”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Investițiile cu risc major, eliminate din PNRR
„Am eliminat investițiile cu risc major, am mutat din împrumuturi în granturi 26 de investiții cu progres solid, ca să ne asigurăm că luăm banii aceia pe parte nerambursabilă. Valoarea investițiilor mutate este nu mai puțin de 5,7 miliarde de euro. Am alocat pe trei investiții o finanțare suplimentară de 254 de milioane de euro și, foarte important, am introdus investiții noi. Vă aduc aminte capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, achiziția de ambulanțe moderne pentru situații de urgență și contracte pentru energie verde, un act adițional în care ne-am alocat încă 350 de milioane de euro pe tranziția energetică.
Ceea ce este iarăși remarcabil este că am reușit să mutăm finanțarea autostrăzii A7, de 2,17 miliarde de euro, pe granturi, și lucrul acesta a fost aprobat de Comisia Europeană. Programul Valul Renovării are acum o componentă de 1,39 miliarde de euro pe granturi și a menținut investițiile strategice în digitalizare, automatizarea administrației, cloud-ul guvernamental, toate lucrurile care țin de proiectele cruciale. Ceea ce cred că este important de remarcat e că avem 8 spitale și 1.200 de ambulanțe, după cum spuneam, care rămân în PNRR până pe 31 august”, a afirmat Pîslaru.
Renegocierea jaloanelor și reorganizarea ANAF
Oficialul a precizat, totodată, că pe zona fiscală a fost negociată o reformulare a jaloanelor, inclusiv reorganizarea ANAF, „pentru ca, în parteneriat cu Ministerul de Finanțe, să avem o administrație fiscală mai eficientă și venituri mai mari’.
„După această cerere IV, mai avem încă două cereri, V și VI, probabil undeva în luna mai, și VI, la sfârșitul perioadei de implementare, 31 august 2026.
În acest moment, am simplificat lucrurile. De la 518 de jaloane, acum suntem la 390. Deci, am dat jos peste 128 de jaloane, astfel încât să putem într-adevăr să fim siguri că putem implementa programul coerent. Vă readuc aminte că am încasat deja 10,72 de miliarde de euro în formula revizuită. Asta înseamnă cam jumătate din alocarea totală a PNRR (…) Dezideratul este de a atrage această diferență de bani importantă din PNRR în buget în perioada următoare. Din acest punct de vedere avem o aproape o certitudine că nu se pune problema de vreo criză economică în România, pentru că banii aceștia sunt imediat disponibili și împreună cu banii de pe Coeziune pe care îi estimăm la circa 5 miliarde pe un interval de 12 luni, vom avea spre 15 miliarde de euro care se pot absorbi de economia românească. România merge mai departe cu un PNRR realist, care e construit pe rezultate și aduce investiții concrete, protejează bugetul de stat și contribuie fundamental la dezvoltarea țări”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Demnitarul a reamintit faptul că reformele sunt o componentă crucială în plan și o condiție pentru a putea să luăm toți banii.
Comisia Europeană a propus al 19-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei
Trump s-a declarat pregătit să adopte noi sancțiuni contra Rusiei, dar cu condiția ca europenii să renunțe la cumpărarea de a hidrocarburi rusești, al căror export este una din principalele surse de finanțare a mașinii de război ruse contra Ucrainei.
Comisia Europeană le-a propus vineri țărilor membre ale Uniunii Europene să adopte al 19-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, vizând în special hidrocarburile rusești, a anunțat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar, transmite AFP.
”Comisia a adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, putem confirma acest lucru”, a indicat Pinho în fața presei, precizând că președinta CE, Ursula von der Leyen, va face o declarație pe acest subiect.
După o întrevedere cu președintele american Donald Trump, președinta Comisiei Europene promisese marți ”măsuri suplimentare” contra Moscovei, mai ales împotriva sectorului energetic rus.
Trump s-a declarat pregătit să adopte noi sancțiuni contra Rusiei, dar cu condiția ca europenii să renunțe la cumpărarea de a hidrocarburi rusești, al căror export este una din principalele surse de finanțare a mașinii de război ruse contra Ucrainei.
Drept răspuns, Ursula von der Leyen a indicat că dorește să ”accelereze” renunțarea completă la importurile de hidrocarburi rusești, într-un ”efort comun” cu Statele Unite.
Uniunea Europeană a decis deja, începând din decembrie 2022, să renunțe la orice importuri de petrol rusesc. Două țări europene au obținut totuși o exceptare, Ungaria și Slovacia, ca urmare a dependenței lor de țițeiul din Rusia.
De asemenea, UE și-a redus masiv dependența de gazul rusesc după începerea invaziei ruse în Ucraina, dar nu total. În 2024, Rusia încă asigura 19% din necesarul de gaz al UE, din care aproape jumătate sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), generând venituri de sute de milioane de euro pentru Rusia.
În iunie, Comisia Europeană a propus să pună total capăt acestei dependențe înainte de 2027.
Una din măsurile avute în vedere ar fi accelerarea calendarului referitor la GNL, potrivit unor diplomați de la Bruxelles.
Programul prin care copiii ar trebui să primească fructe și legume proaspete la școală este blocat
Comisia Europeană a alocat banii pentru acest an școlar, dar Guvernul nu a adoptat actul normativ necesar.
Publicat de Adina Sîrbu,
14 septembrie 2025, 15:07
Peste 1,8 milioane de elevi și preșcolari din România nu primesc la școală sau grădiniță fructe și legume proaspete, atrage atenția Asociația FRULEG-RO, organizație reprezentativă a grupurilor și organizațiilor de producători de fructe și legume din România.
Programul este derulat de Uniunea Europeană pentru a promova alimentația sănătoasă, pentru a susține producătorii locali și pentru a educa elevii în spiritul unei nutriții echilibrate.
Comisia Europeană a alocat fondurile necesare pentru acest an școlar, însă guvernul nu a adoptat încă actul normativ, care să permită acordarea alimentelor.
Fermierii spun că întârzierea aplicării programului riscă să afecteze credibilitatea României în fața Comisiei Europene, deoarece schema europeană prevede utilizarea fondurilor alocate în timp util, altfel ţara noastră riscă să piardă o parte din finanţare.
Lucian Florea, președintele FRULEG România, susține că a informat Executivul despre acest blocaj.
Nu știm din ce motive, la ora actuală, ordonanța de urgență care stabilește bugetul pentru acest program nu a fost aprobată și publicată în Monitorul Oficial. Din informațiile noastre, încă mai trebuie avizată. Cu toate că sunt bani europeni și normal ar trebui să aibă buget alocat, pentru că vorbim de alocarea bugetară 2023-2027 de la Comisia Europeană, nu discutăm despre bani din fonduri proprii guvernamentale. Am făcut această informare către Guvernul României și către Președinția României. Așteptăm și noi un răspuns din partea dumnealor.
Ucraina: Zelenski a promulgat legea ce restabilește independența instituțiilor anticorupție
Comisia Europeană a confirmat în acest timp că legea adoptată joi de parlamentul de la Kiev restabiliește 'principalele garanții' cu privire la 'independența' agențiilor anticorupție.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că a promulgat legea ce restabilește independența organismelor anticorupție, votată mai devreme în aceeași zi de parlament, fiind astfel anulată o lege adoptată săptămâna trecută și care plasa două instituții principale anticorupție sub tutela procurorului general, măsură care a condus la proteste de stradă, relatează AFP.
‘Tocmai am semnat documentul și textul va fi publicat imediat’, a scris Zelenski într-un mesaj postat pe Telegram. Noua legislație garantează ‘funcționarea normală și independentă’ a organismelor anticorupție, a dat asigurări președintele ucrainean.
Comisia Europeană a confirmat în acest timp că legea adoptată joi de parlamentul de la Kiev restabiliește ‘principalele garanții’ cu privire la ‘independența’ agențiilor anticorupție. ‘În opinia noastră, noua lege răspunde principalelor provocări reprezentate de independența’ Biroului Național Anticorupție (NABU) și a Procuraturii Specializate Anticorupție (SAP), a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier.
Parlamentul de la Kiev adoptase în mod expeditiv marțea trecută o lege care plasa aceste două instituții sub autoritatea directă a procurorului general, care este numit de Zelenski. Respectiva lege, promulgată atunci de președinte imediat după votul rapid din parlament, a provocat reacții negative din partea Uniunii Europene, un susținător esențial al Ucrainei în războiul cu Rusia, și primele manifestații de amploare de când a început acest război în anul 2022.
Luat prin surprindere de aceste evoluții și confruntat cu prima criză politică serioasă de la preluarea mandatului în urmă cu șase ani, președintele Zelenski, care inițial a invocat ‘interferențele rusești’ ca argument pentru limitarea independenței celor două instituții pe care le-a acuzat, în plus, de ineficiență, s-a văzut nevoit să facă un pas înapoi și a propus o nouă lege, despre care a promis că ‘garantează independența NABU și a SAP’, act normativ salutat de aceste două organisme.
Noua lege adoptată joi restabilește majoritatea prevederilor care asigură independența NABU și a SAP. Totuși, ea introduce verificări suplimentare, inclusiv teste regulate cu detectorul de minciuni pentru angajații acestor instituții care au acces la informații clasificate, pentru a preveni orice ‘acțiune în folosul’ Rusiei, conform textului publicat pe site-ul parlamentului.
Miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene se reunesc marți, în cadrul Consiliului ECOFIN, pentru a analiza strategia Guvernului de la București pentru a reduce deficitul bugetar record de 9,3%.
Asumat luni în Legislativ, pachetul de măsuri fiscale al Executivului condus de Ilie Bolojan este menit să transmită un mesaj de încredere Comisiei Europene și piețelor financiare, de rezultatul analizei depinzând viitoarele ratinguri acordate de agențiilor de evaluare financiară.
„Este esenţial să stabilizăm într-un timp cât mai scurt relaţia cu pieţele, iar până la sfârşitul lunii iulie să venim cu al doilea pachet de soluţii, care va însemna îndeplinirea jaloanelor din PNRR şi ne va permite accesarea fondurilor europene aferente cererii de plată numărul 4”, a declarat recent premierul Bolojan.
La predecenta ședință a Consiliului Miniștrilor de Finanțe din UE, organizată în iunie, concluzia a fost că România nu a îndeplinit recomandările primite la începutul anului pentru a reduce deficitul.
Executivul european avertizase Bucureștiul că riscă declanșarea unei proceduri care poate duce în final la suspendarea fondurilor europene de coeziune și a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Amânarea măsurilor fiscale ar fi avut un impact devastator în toamnă”, consideră ministrul Finanțelor.
„Este vorba, practic, de un demers de recredibilizare a României. E un semnal foarte puternic pe care îl dăm noi, că vrem să avem o abordare complet diferită în modul în care ne gestionăm finanţele publice. Este doar un prim pas în acest sens şi, din nefericire, nu aveam alternative în privinţa luării acestor măsuri. Alternativele ar fi fost mult mai dificile. Adică, măsurile, dacă le-am fi amânat acum, ar fi avut un impact dublu, devastator din punctul meu de vedere, în toamnă, în nişte condiţii mult mai grele, pentru că adoptarea astăzi a acestui pachet ne menţine libertatea de decizie economică şi ne menţine libertatea de finanţare de pe pieţe. Poate părea puţin lucru, dar este o condiţie necesară. Nu este şi suficientă. Contează ce vom face de acum încolo, pentru că trebuie să facem de acum încolo mult mai mult cu bani mai puţini, din cauza situaţiei în care suntem”, a declarat Alexandru Nazare.
Nemulțumite de strategia măsurilor de austeritate, sindicatele organizează proteste și amenință cu greva generală.
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, la întâlnirea cu președintele Nicușor Dan: Măsurile de austeritate vehiculate sunt „inacceptabile”
Termenul pentru depunerea la Comisia Europeană a raportului de compensare a deficitului excesiv este 30 iunie, dată până la care vom avea guvern cu puteri depline, a declarat Bogdan Hossu, la finalul discuțiilor.
Publicat de Adina Sîrbu,
16 iunie 2025, 10:07 / actualizat: 16 iunie 2025, 12:39
Măsurile de austeritate despre care se vorbește în spațiul public sunt „inacceptabile” – i-a transmis liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu președintelui Nicușor Dan, la începutul discuțiilor de la Cotroceni cu reprezentanții sindicatelor.
Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit, luni, cu reprezentanții sindicatelor Cartel Alfa, Blocul Național Sindical, CNSLR – Frăția, Meridian și Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), pentru a dezbate reforma fiscală. La întâlnire au participat şi consilierul onorific Dragoş Anastasiu şi Ioan-Radu Burnete, consilier prezidenţial începând cu 1 iulie.
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că măsurile radicale vehiculate în presă nu sunt acceptabile.
„Noi am făcut apel la dumneavoastră, pe de-o parte, și prin pichetarea pe care am făcut-o la Palatul Cotroceni, tocmai pentru că sunt măsuri radicale, care s-ar putea să fie necesar să fie luate și trebuie să fie luate împreună cu partenerii sociali, iar rolul dumneavoastră ca președinte este de mediator între potențialii guvernanți care sunt legați în coaliția în discuție, sperăm că sunt toți, adică legat de acest lucru și partenerii sociali. Din punctul nostru de vedere – al Cartel Alfa -, dar cred că și colegii mei sunt de acord , măsurile de austeritate care s-au vehiculat prin mass-media sunt inacceptabile și nu suntem de acord ca pe un sistem heirupist să se taie sporuri și salariile, ceea ce ar conduce la o cădere a puterii de cumpărare, care și așa este erodată de inflația galopantă cu care ne confruntăm”, a adăugat Bogdan Hossu.
La finalul întâlnirii, liderul Cartel Alfa a spus că până pe 20 iunie se va face o analiză împreună cu partidele şi patronatele pe tema măsurilor privind reducerea deficitului bugetar, urmând ca programul de compensare a deficitului excesiv să fie depus la CE până la 30 iunie, dată la care vom avea și un guvern cu puteri depline.
„Preşedintele, ca şi consilierul preşedintelui au subliniat că, în măsurile de combatere a deficitului excesiv, nu s-au luat în discuţie măsuri pentru sănătate, educaţie, ordine publică şi că, în acelaşi timp, pentru restul problemelor se va face o analiză în comun – partide politice, patronate, sindicate – pentru a evidenţia sau a identifica problemele care să aducă imediat bani la buget şi să dea semnalul de credibilitate atât pentru Comisia Europeană, cât şi pentru evaluatorii internaţionali de standard pentru România. Al doilea element important este că ECOFIN-ul din 20 va relua raportul din 4 iunie, iar pentru Comisia Europeană, termenul de depunere a programului de compensare a deficitului excesiv va fi 30 iunie, timp în care se speră să existe deja un guvern cu puteri depline legate de acest lucru. O altă promisiune importantă este că domnul preşedinte a zis că va face o întâlnire între patronate, sindicate, partide politice pe măsurile respective, lista mai scurtă, şi în care să se analizeze eficient, în 12 sau 24 de persoane, listele respective pentru a vedea care măsuri ar trebui luate”, a explicat Hossu.
El a mai precizat că în urma discuţiilor de la Cotroceni s-a decis ca grupurile de lucru pe specialităţi de la ministere să fie mărite cu reprezentanţii sindicali şi patronali.
Cât despre data la care vom avea un executiv cu drepturi depline, liderul sindical a afirmat că până la 30 iunie.
„Încă sunt discuţii săptămâna asta între partidele politice şi eu am înţeles că săptămâna viitoare vom avea deja un guvern şi, practic, noul guvern va fi cu puteri depline până la 30 iunie”, a spus liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
România urmează să primească marţi din partea Comisiei Europene aproape 1,3 miliarde de euro din cererea de plată cu numărul 3 cuprinsă în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Bruxelles-ul a decis însă suspendarea altor aproximativ 870 de milioane de euro.
Banii vor fi virați la final de noiembrie, dar numai dacă Bucureștiul duce la bun sfârșit reforme în trei domenii esențiale: pensiile speciale, numirea conducerii la agenția care monitorizează performanțele companiilor de stat și desemnarea administratorilor de firme aflate în subordinea Ministerului Energiei.
Ministrul investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a mai afirmat că o nouă cerere de plată, cea de-a patra, este negociată cu Comisia Europeană, iar Bucureștiul își dorește o creștere a sumelor alocate de la aproape 2,7 miliarde de euro la 5,7 miliarde de euro.
Comisia Europeană a avertizat România să elimine plafonul la prețul gazelor naturale, riscând în caz contrar acțiuni legale în legătură cu această politică despre care Executivul UE a precizat că încalcă regulile pieței energetice a blocului comunitar.
Facturile de gaz și energie electrică pentru gospodăriile românești, întreprinderile mici și instituțiile publice au fost plafonate până la anumite niveluri de consum lunar începând din noiembrie 2021, furnizorii fiind compensați pentru diferență.
Într-o notificare publicată miercuri, Comisia Europeană a comunicat că politica încalcă regulile UE privind formarea liberă a prețurilor la gazele naturale, întrucât măsura României obligă firmele să vândă o parte din producția lor la un preț fix cu ridicata.
Guvernul României are la dispoziție două luni pentru a răspunde avertismentului UE, după care Comisia poate aduce cazul în faţa instanței superioare a UE, dacă problema nu va fi rezolvată.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni că Uniunea Europeană este pregătită să negocieze cu Statele Unite pentru a ajunge la un acord în privința taxelor, dar, în același timp, pregătește măsuri pentru a-și apăra interesele, relatează agenția EFE.
‘Am oferit taxe ‘zero pentru zero’ pentru bunurile industriale, așa cum am făcut cu succes cu mulți alți parteneri comerciali, pentru că Europa întotdeauna este pregătită pentru un acord bun, așa că îl menținem pe masă. Dar, de asemenea, suntem pregătiți pentru a răspunde cu contramăsuri și a ne apăra interesele’, a spus von der Leyen.
Autorităţile române resping vehement afirmaţiile Serviciului rus de Informaţii Externe, potrivit cărora Uniunea Europeană ar fi şantajat România ca să-i blocheze candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.
Fără să aducă niciun fel de dovadă, serviciul rus susţine că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-ar fi cerut autorităţilor de la Bucureşti să-i interzică lui Călin Georgescu să participe la scrutinul din mai, avertizând că, în caz contrar, va restricţiona accesul României la fondurile europene.
Premierul Marcel Ciolacu apreciază ca intolerabile comentariile unui serviciu secret al Rusiei faţă de decizii ale autorităţilor române.
Faptul că un serviciu secret al Rusiei se poziţionează faţă de decizii ale autorităţilor române este de netolerat! Rusia nu poate transmite autorităţilor române pe cine să ancheteze şi pe cine nu. Rusia nu poate dicta pe cine să aleagă românii şi pe cine nu. Rusia nu poate fi un model de bune practici de democraţie. Rusia este o ţară în care opozanţii politici sunt torturaţi, aruncaţi în închisori sau omorâţi. Pe scurt: în Rusia, drepturile omului şi democraţia sunt o glumă proastă! Dincolo de retorica politică, românii au ocazia să înţeleagă în mod direct cine sunt forţele care încearcă să submineze parcursul european şi euro-atlantic al României, a scris , ieri, premierul pe Facebook.
Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) a susţinut, marţi, într-un comunicat de presă, preluat şi de TASS, că liderii Uniunii Europene se află în mod evident în spatele deciziei de a aduce acuzaţii împotriva candidatului la Preşedinţia României Călin Georgescu.
După un atac asupra lui Georgescu, este foarte probabil ca mainstreamul liberal european să facă noi încercări de a înăbuşi disidenţa în UE. Principala lor ţintă va fi Ungaria, ca „bastion al conservatorismului european”, iar un bun pretext vor fi viitoarele alegeri parlamentare din această ţară de anul viitor, a scris SVR.
Ministerul român de Externe califică acuzaţiile drept ridicole şi neavenite, şi spune că sunt parte a unei campanii hibride de subminare a democraţiei şi de diminuare a încrederii în autorităţi, iar liderul USR, Elena Lasconi, a cerut convocarea ambasadorului rus pentru explicaţii.
Comisia Europeană a salutat decizia unanimă a Consiliului de a elimina controalele la frontierele terestre interne cu România şi Bulgaria începând cu 1 ianuarie 2025.
„Acest pas important finalizează intrarea deplină a ambelor ţări în Spaţiul Schengen. Acest lucru nu numai că întăreşte Spaţiul Schengen, dar va consolida şi mai mult piaţa internă, va spori călătoriile, comerţul şi turismul. Un Spaţiu Schengen solid consolidează unitatea UE şi face UE mai puternică la scară mondială”, a transmis CE într-un comunicat de presă.
Decizia „înseamnă că, începând cu 1 ianuarie 2025, cetăţenii pot călători fără controale la frontierele terestre către şi între Bulgaria şi România”, a adăugat Executivul european.
Preşedinta CE, Ursula von der Leyen, a salutat la rândul său aderarea deplină a celor două state la spaţiul european de liberă circulaţie. „Pe deplin în Schengen, acolo unde vă este locul”, a scris Ursula Von der Leyen într-o postare pe reţeaua X, însoţindu-şi textul cu o imagine cu steagurile României şi Bulgariei împreună.
„Din decembrie anul trecut, când Consiliul a decis să primească România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, ambele state membre au luat toate măsurile necesare pentru a asigura o bună aplicare a normelor Schengen începând cu 31 martie 2024. La acea dată, controalele la frontierele aeriene şi maritime interne au fost ridicate şi au început să se aplice normele Schengen, inclusiv în ceea ce priveşte eliberarea vizelor Schengen”, reaminteşte Comisia Europeană în comunicatul său.
„Cadrele de cooperare pe care Comisia le-a lansat în luna martie a acestui an cu Bulgaria şi România se bazează pe punerea în aplicare cu succes a proiectelor-pilot pentru proceduri rapide de azil şi returnare. Ambele ţări vor sprijini în continuare eforturile europene comune de a aborda securitatea UE la frontierele externe ale UE şi provocările legate de migraţie. De asemenea, Comisia va continua să ofere sprijin financiar şi asistenţă Frontex ambelor state membre”, a adăugat Bruxellesul.
Comisia Europeană mai notează că, „după cum s-a subliniat în raportul privind starea Schengen din 2024, Schengen este puternic şi rămâne cea mai vizitată destinaţie din lume”.
„Garantând călătorii fără probleme şi sigure într-o regiune cu o populaţie de aproape 450 de milioane de persoane, Spaţiul Schengen este esenţial pentru Uniunea Europeană, cetăţenii şi companiile sale. Având în vedere că Bulgaria şi România sunt acum parte deplină a Spaţiului Schengen, facem încă un pas crucial pentru a construi o Uniune puternică şi conectată”, şi-a încheiat Comisia Europeană declaraţia.
Urmare a informaţiilor declasificate de autorităţile române, Comisia Europeană a cerut platformei TikTok să îngheţe toate informaţiile din sistemul său legate de alegerile din Uniunea Europeană, pentru a le studia în profunzime.
Comisia a emis un „ordin de reţinere” către TikTok, în conformitate cu DSA, ordonând platformei să îngheţe şi să conserve informaţiile legate de riscuri sistemice actuale sau previzibile pe care funcţionarea sa le-ar putea cauza proceselor electorale şi discursului civic în Uniunea Europeană. Această măsură are ca scop păstrarea informaţiilor şi probelor disponibile în cazul unei investigaţii suplimentare a Comisiei asupra respectării obligaţiilor care îi revin platformei TikTok în conformitate cu prevederile DSA.
„TikTok trebuie să conserve documentele şi informaţiile interne referitoare la proiectarea şi funcţionarea sistemelor sale de recomandare, precum şi la modalitatea de tratare a riscului de manipulare intenţionată prin folosirea coordonată contrafăcută a serviciilor. Comisia dispune conservarea documentelor şi a informaţiilor legate de orice încălcare sistematică a termenilor de funcţionare a TikTok ce interzic folosirea funcţiilor de monetizare pentru promovarea conţinutului politic pe platformă. Ordinul de reţinere priveşte alegerile naţionale din Uniunea Europeană de la 24 noiembrie 2024 până la 31 martie 2025”, se arată într-un comunicat.
Comisia a convocat mai multe întâlniri cu responsabili din statele membre, mai multe instituţii europene şi alte platforme digitale cu care va analiza riscurile sistemice informaţionale de la nivelul întregului bloc comunitar, pornind de la cazul României.
Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene în domeniul tehnologiei şi apărării: Aceste date vor fi la dispoziţia Comisiei Europene, iar după analiza lor vom merge cu următorii paşi sau sancţiuni. Solicitarea vine şi ca urmare a informaţiilor declasificate de autorităţile române, inclusiv cele referitoare la interferenţele Rusiei.
Am solicitat, de asemenea, o întâlnire a tuturor statelor membre la nivelul autorităţilor care coordonează aplicarea legislaţiei privind serviciile digitale. Nu în ultimul rând, am convocat o reuniune pe probleme de securitate cibernetică, din care face parte Comisia Europeană, Europol şi alte instituţii europene. Avem discuţii în paralel cu autorităţile române, TikTok şi cu alte platforme digitale.
Organizația Expert Forum, care a analizat datele legate de veniturile şi cheltuielile competitorilor electorali la alegerile prezidenţiale, publicate ieri de Autoritatea Electorală Permanentă, îi cere acesteia să realizeze un control pentru a verifica posibila finanțare nedeclarată a lui Călin Georgescu și să constate dacă s-a încălcat legea.
Nu au fost declarate venituri și cheltuieli, ceea ce este neverosimil pentru un candidat care obține peste 20% din voturi, se arată în comunicatul Expert Forum.
Organizația mai solicită Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații să se coordoneze cu Comisia Europeană și să ceară aplicației TikTok, spațiul în care Călin Georgescu și-a desfășurat campania electorală, o investigație în acest caz.
După rezultatul surpriză din turul întâi al prezidențialelor, mai mulți politicieni au reclamat faptul că opinia publică a fost manipulată prin rețelele de socializare, iar unele instituții ale statului au oferit explicații.
ANCOM spune că TikTok nu a luat măsuri rapid, aşa cum a solicitat Autoritatea Electorală Permanentă, care a semnalat diverse nereguli legate de conţinutul ilegal distribuit, iar Consiliul Naţional al Audiovizualului a sesizat Comisia Europeană pentru că platforma, deşi şi-a asumat că nu face publicitate politică, i-a permis candidatului independent Călin Georgescu să facă exact acest lucru.
Georgescu a respins acuzaţiile, susținând că nu are troli care să-i amplifice mesajele pe reţeaua de socializare. USR urmează să sesizeze instituţiile statului în legătură cu modul în care s-a desfăşurat campania lui Călin Georgescu, a anunţat candidata formaţiunii la prezidenţiale, Elena Lasconi.
Şi grupul RENEW din Parlamentul European a cerut conducerii reţelei chineze TikTok explicaţii și dovezi că votul din România nu a fost manipulat prin intermediul platformei, dar și asigurări că aplicația respectă prevederile legislației europene privind serviciile digitale.
Amintim că, în urmă cu un an, Comisia Europeană a cerut personalului să elimine aplicaţia TikTok de pe aparatura de serviciu.
Comisia Europeană a aprobat astăzi o schemă de ajutor de stat pentru agricultorii români afectaţi de secetă. Fondurile, în valoare de 400 de milioane de euro, vor fi acordate pentru pierderile din perioada septembrie 2023 – august 2024.
Ajutorul de stat este destinat producătorilor agricoli care au avut pierderi pentru una sau mai multe din cele 39 de tipuri de culturi selectate de Comisie, ca de exemplu, grâu, secară, orz, ovăz sau rapiță, mazăre, floarea-soarelui sau porumb, culturi afectate de seceta severă după toamna lui 2023.
Pentru a se califica pentru acest tip de ajutor, producătorii agricoli trebuie să demonstreze că au pierdut mai mult de 30% din recolte, iar sprijinul financiar va fi obținut prin subvenții directe.
Valoarea maximă a ajutorului este de 200 de euro pe hectar pentru pierdere de 100%, iar plățile vor fi efectuate până pe 31 decembrie.
Fermierii pot să depună cererile și procesele verbale de constatare a pagubelor la direcțiile județene pentru agricultură până pe 29 octombrie.
Comisia Europeană propune suspendarea parţială a plăţilor din PNRR, în urma evaluării preliminare a celei de-a treia cereri de plată a României, în valoare de 2 miliarde de euro, întrucât Guvernul nu a îndeplinit 6 din cele 74 de jaloane asumate.
Obiectivele neatinse au legătură cu modul netransparent în care au fost numiți șefii unor mari companii de stat, cum ar fi CFR, Metrorex sau Nuclearelectrica, iar altele se referă la investițile în transporturi și la sistemul de impozitare a microîntreprinderilor.
Conform procedurii, România are la dispoziție 6 luni pentru a-și îndeplini obiectivele restante, astfel încât să primească integral cele două miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a precizat marţi seara că România va încasa o sumă importantă pe partea de jaloane îndeplinite din PNRR, dar va avea şi o suspendare de plată pe cele 6 jaloane neîndeplinite.
„Din 74 de jaloane şi ţinte, 68 sunt considerate îndeplinite şi sunt 6 jaloane care au rămas în discuţie, pentru care vom primi o suspendare de şase luni până când le vom îndeplini. Cele şase jaloane sunt: numirile de la companiile din energie, făcute în anul 2022, unde trebuie clar reluată procedura. S-a reluat deja procedura şi la AMEPIP (Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice – n.r.), agenţia care coordonează companiile de stat, dar jalonul este parţial considerat neîndeplinit până va fi numită o nouă conducere şi operaţionalizată. Mai avem jalonul cu microîntreprinderile. Practic, astăzi, avem o formalizare a ceea ce am anunţat deja de câteva luni că vom avea această plată parţială. Din 2,7 miliarde de euro, România deja a încasat 649 de milioane de euro, iar evident pe partea de jaloane îndeplinite vom mai încasa o sumă importantă, urmând ca într-adevăr să avem şi o suspendare pe cele şase jaloane, aşa cum v-am anunţat, dar în niciun caz nu se suspendă cererea de plată sau nu se suspendă toţi banii”, a precizat Câciu, la Digi 24.
Acesta susţine că procedura Comisiei vizează emiterea a două decizii, una de plată parţială şi o decizie de suspendare a unei plăţi, iar acestea sunt în prezent în discuţie în comitetele economice ale Comisiei Europene timp de o lună.
Tinerii români născuţi în anul 2006 pot obține permise pentru călătorii gratuite în Uniunea Europeană, în cadrul programului „DiscoverEU”.
Permisele câştigate oferă posibilitatea unei călătorii timp de o lună, în intervalul cuprins între martie 2025 şi mai 2026.
Fiecare câştigător poate alege anumite destinaţii din Europa sau se poate inspira din ruta culturală „DiscoverEU”, care conectează diverse destinaţii culturale. Printre acestea se numără capitalele europene ale culturii, siturile UNESCO sau cele ale Patrimoniului European.
Cei care vor să câştige o călătorie trebuie să se înscrie pe pagina Comisiei Europene dedicată tinerilor, iar în aplicaţie vor fi puşi să răspundă la cinci întrebări despre spaţiul comunitar şi la una suplimentară pe portalul european pentru tineret. Candidaţii vor fi triaţi în funcţie de răspunsuri, iar cei 35.000 de câştigători vor fi anunţaţi conform acestui clasament.
În afară de călătoriile gratuite, câştigătorii vor primi şi un card cu reduceri şi oferte pentru cazare, masă, intrări la obiective culturale sau pentru alte servicii, iar pentru a şti mai bine ce pot face şi unde anume pot călători, agenţiile naţionale ale programului Erasmus+ vor organiza întâlniri de informare în care vor fi prezentate toate detaliile.
Tinerii cu dizabilități primesc un sprijin suplimentar, astfel că se pot deplasa în călătoria lor având şi un însoţitor alături.
Comisia Europeană a lansat „DiscoverEU” în anul 2018 şi până acum au beneficiat de acesta peste 300.000 de tineri.
Sursă: Radio România/ Foto: Freepik/ Redactor: Adina Sîrbu
Limite ale capturilor şi cote pentru şprot şi calcan în Marea Neagră, propuse de Comisia Europeană
Publicat de Adina Sîrbu,
17 septembrie 2024, 12:03
Comisia Europeană a adoptat, luni, propunerea privind posibilităţile de pescuit pentru 2025 în Marea Mediterană şi în Marea Neagră, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
În ceea ce priveşte Marea Neagră, propunerea Comisiei include limite ale capturilor şi cote pentru şprot şi pentru calcan.
Potrivit Comisiei Europene, noile propuneri promovează gestionarea durabilă a stocurilor de peşte din Marea Mediterană şi din Marea Neagră şi respectă angajamentele politice asumate în declaraţia MedFish4Ever şi în Declaraţia de la Sofia.
Celelalte posibilităţi de pescuit vor fi propuse după ce apar rezultatele sesiunii anuale a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) şi după publicarea noilor avize ştiinţifice de către Comitetul ştiinţific, tehnic şi economic pentru pescuit (CSTEP), preconizate pentru jumătatea lunii noiembrie.
Pe baza acestei propuneri şi a altor propuneri viitoare ale Comisiei, Consiliul va stabili, pe 9 şi pe 10 decembrie, alocarea posibilităţilor de pescuit. Regulamentul ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2025.
Comisia Europeană a aprobat, marţi, înscrierea produsului românesc „Sardeluţă marinată” în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate (STG), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Potrivit sursei citate, „Sardeluţa marinată” este obţinută prin marinarea şprotului, putând rezulta trei varietăţi diferite în funcţie de marinada folosită. După adăugarea vinului, uleiului de floarea soarelui sau a uleiului de floarea soarelui cu ardei iute la şprotul marinat şi aromat cu diferite ingrediente, produsul capătă gusturi distincte, cu calităţi organoleptice specifice.
În mod tradiţional, următoarele ingrediente sunt folosite pentru marinarea peştelui: sare neiodată, oţet de vin, vin alb, zahăr, ulei de floarea soarelui, praf de boia dulce, ardei iute, boabe de piper negru, foi de dafin, ardei iute, ardei iute şi seminţe de coriandru.
Denumirea produsului indică specificul materiei prime – şprotul fără cap şi eviscerat – şi modul de preparare (marinare).
La nivel european, România are recunoscute şi protejate 13 produse, din care 11 cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnaţi de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni, Salata cu Icre de Ştiucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibăneşti şi un alt produs cu Specialitate Tradiţională Garantată (STG) – Salată tradiţională cu icre de crap.
Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european sunt: respectiv Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virşli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.
Dintre cele 1.760 de produse alimentare din statele-membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar 13 sunt produse alimentare româneşti.
Comisia Europeană este îngrijorată de situaţia fiscală din România şi se aşteaptă ca deficitul bugetar să se apropie de 7% din PIB, mult mai mult decât ţinta asumată pentru 2024. În plus, România are la dispoziţie mai puţin de doi ani şi jumătate pentru a realiza obiectivele asumate prin PNRR, în caz contrar fiind nevoită să returneze banii primiţi, au atras atenția, la Bucureşti, responsabili din cadrul Executivului comunitar.
Declan Costello, adjunctul şefului Directoratului General Afaceri Economice şi Financiare al Comisiei Europene, a ţinut să reamintească faptul că reforma sistemului fiscal este un obiectiv asumat de România prin PNRR şi a atras atenţia că sunt în continuare probleme cu colectarea veniturilor, iar reforma salarizării în sectorul public ar putea veni cu costuri suplimentare:
Recunoaştem că există o problemă structurală cu fragmentarea salariilor în sectorul public din România, dar şi faptul că, în unele zone critice, salariile nu sunt la un nivel care să fie competitiv, pentru a avea oameni înalt calificaţi care să lucreze în sectorul public. Deci, inevitabil, această reformă va veni, aproape sigur, cu unele costuri fiscale suplimentare. Dar cum se echilibrează acest aspect cu asigurarea sustenabilităţii fiscale? Aceasta este provocarea cheie. De aceea suntem foarte dornici să ştim că o astfel de reformă va fi bine pregătită şi este încurajator să afli că Ministerul Finanţelor lucrează cu ministerele de resort pentru a se asigura că aceasta se va desfăşura bine.
La rândul său, Celine Gauer, responsabil al Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, a atras atenţia că România are la dispoziţie doar 29 de luni pentru a realiza toate obiectivele asumate și că neîndeplinirea aşa-numitelor jaloane ar putea pune România în situaţia de a returna banii primiţi.
Celine Gauer a amintit că ţara noastră a beneficiat până acum de plăţi în valoare de 9 miliarde de euro, iar o nouă cerere de plată, a treia, este întârziată:
Trebuie să vedem ce a realizat România cu aceste fonduri. Multe plăţi au fost prefinanţare, plata a fost făcută, dar cu condiţia ca tot planul să fie implementat, altfel banii vor fi returnaţi. Am ajuns la cererea de plată numărul trei, de fapt, este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm şi este esenţial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare. De ce? Avem doar 29 de luni, un timp foarte scurt dacă trebuie să implementezi 400 de jaloane şi ţinte.
România are alocate în total fonduri de aproape 29 de miliarde de euro prin PNRR.
Cu toate cele patru specii de sturioni din Europa aflate în pragul extincției, Comisia Europeană a îndemnat statele UE să accelereze eforturile de luptă împotriva braconajului și a traficului cu sturioni pentru a salva speciile rămase în Europa.
Apelul a venit în urma unei interpelări a unui europarlamentar spaniol, îngrijorat de statisticile alarmante din articolul ”Braconajul și Comerțul Ilegal cu sturioni din Dunăre” din cel mai recent număr al publicației Current Biology, articol ce a avut ca bază raportul WWF (Fondul Mondial Pentru Natură), finanțat de programul LIFE al Uniunii Europene despre braconajul și criminalitatea cu sturioni din zona Dunării Inferioare, și prezentat aici opiniei publice din România.
În urma răspunsului primit, Virginijus Sinkevičius, Comisarul European pentru Mediu, Oceane și Pescuit a emis un apel la acțiune, evidențiind în conservarea speciilor de sturioni din Dunărea Inferioară o obligație legală ce revine Statelor Membre în contextul Directivei Habitate.
Evidențiind cele 70 de acțiuni din cadrul Planului de Acțiune Pan-European pentru Sturioni, adoptat în cadrul Convenției de la Berna, Sinkevičius a menționat că noul Plan de Acțiune UE împotriva Traficului cu Specii Sălbatice, revizuit, ar trebui să îmbunătățească acțiunile, dialogul și cooperarea dintre Statele Membre, autoritățile cu drept de control din cadrul UE precum și țările cheie din afara UE.
Comisia este îndreptățită să îndemne la acțiune, deoarece țările încă nu iau suficiente măsuri pentru a descuraja braconajul, sau alte amenințări la adresa speciilor de sturioni rămase, a menționat Beate Striebel Lead, Global Sturgeon Initiative, WWF-CEE.
Deja am pierdut viza din apele UE. Vom pierde mai multe specii dacă țările nu acționează acum, în special pentru descurajarea braconajului și a traficului cu sturioni, care sunt principalele amenințări la adresa acestor specii critic periclitate, care se află în pragul extincției, a mai adăugat Striebel.
Împreună cu eforturile crescute de a descuraja braconajul și traficul cu caviar și carne provenită de la sturioni, Sinkevičius a evidențiat și alte amenințări indirecte care trebuie adresate, cum ar fi dezvoltarea de hidrocentrale și modificarea cursurilor râurilor.
Comisarul a mai menționat proiectul LIFE-Boat 4 Sturgeons, care este finanțat de programul LIFE al UE și care își propune să conserve patru specii de sturioni din Dunăre. Printre activitățile proiectului se numără repopularea cu pui de sturioni a bazinului Dunării Inferioare și a Mării Negre, cooperarea cu autoritățile din domeniul pescuitului și creșterea gradului de conștientizare în comunitățile de pescari.
WWF sprijină repopulările, deoarece acestea reprezintă o activitate cheie pe termen lung, pentru conservarea populațiilor de sturioni din Europa dar, poate avea un impact mic dacă nu putem controla braconajul și comerțul ilegal, a mai adăugat Striebel.
În România, se fac pași spre combaterea braconajului, dar sunt încă necesare eforturi susținute, date fiind lungimea sectorului de Dunăre pe teritoriul României, suprafața importantă a Deltei Dunării și Mării Negre. Pe de altă parte, România nu are încă un Plan Național de Acțiune pentru sturioni, care să coordoneze activitățile de monitorizare și combatere a activităților ilegale legate de sturioni,– a declarat Cristina Munteanu, Coordonator Național – sturioni, WWF-România (Fondul Mondial Pentru Natură).
Până pe 8 martie pot fi depuse cererile la APIA, pentru obținerea ajutorului financiar acordat fermierilor din sectorul vegetal, afectați de războiul din Ucraina.
În urma protestelor de luna trecută, fermierii români au obținut din partea guvernului o serie de compensații financiare și de facilități care vin în sprijinul situației dificile, în care se află de câțiva ani. Nicu Ispas a discutat subiectul cu vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea – APAD, Răzvan Filipescu.
Ce au obținut concret fermierii în urma protestelor de luna trecută?
Poate cel mai important lucru este acea compensație pentru pierderile generate de războiul din Ucraina, în urma căruia se vor acorda 100 de euro la hectar pentru culturile de toamnă. Deja se depun cererile la APIA, până pe 8 martie, și astfel îi încurajez pe toți fermierii să se ducă să-și depună solicitările. Toate documentele sunt deja predefinite în sistemul APIA, deci nu trebuie decât să se ducă fermierul sau reprezentantul legal să semneze trei hârtii. Este foarte important! Șia apărut ordonanța, să vedem cum apar normele, pentru amânarea ratelor la bănci și la leasinguri pentru fermierii care întâmpină dificultăți financiare.
Care este situația fermierilor din Dobrogea la acest moment?
Situația fermierilor din Dobrogea este una dificilă și nu neapărat din cauza anului 2023. Ea a început și s-a acutizat în anul 2020, când am avut parte de acea secetă, și ulterior a început și războiul din Ucraina, care a dus la o explozie a inputurilor, a culminat cu probleme logistice, acele ambuteiaje și cozi în Portul Constanța, o lipsă a mijloacelor de transport, toate acestea reflectându-se în ultimii 2 aniîntr-un preț scăzut al cerealelor ofertat fermierului român. Anul trecut, 2023, am avut o secetă la fel de cumplită, care a început în luna iunie și s-a terminat abia la sfârșitul lunii noiembrie, când am avut parte de ploi, ceea ce a pus în pericol atât culturile de primăvară, înființate în primăvara anului 2023, dar cel mai mult, culturile de toamnă din anul 2023, mă refer la rapiță, orz și grâu, care au pierdut perioada optimă de vegetație, au intrat în vegetație destul de târziu, în decembrie, iar acum, dacă ne uităm pe câmp, de abia acum a început să încolțească grâul.
Ceea ce înseamnă că există riscuri reale pentru o scădere a producției
Riscuri reale, concomitent cu faptul că deja prețurile pe plan internațional, și cu atât mai mult în zona Mării Negre, scad zilnic de peste o lună și jumătate.
Și de la Comisia Europeană vin vești bune pentru agricultori și crescători de animale: CE a aprobat două scheme de ajutor de stat pentru fermierii români, pe fondul perturbărilor pieţelor din cauza războiului din Ucraina.
Comisia Europeană spune că cele două scheme de ajutor de stat sunt necesare, adecvate şi proporţionale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru. Un al doilea argument este sprijinul fermierilor pentru accelerarea tranziţiei verzi. În ambele cazuri, ajutoarele din cadrul schemei vor fi sub formă de granturi directe cu valoare limitată.
Schema pentru agricultori are o valoare de 241 de milioane de euro, iar beneficiarii pot atrage granturi de până la 280.000 euro fiecare, termenul de acordare a sprijinului fiind 30 iunie 2024. Măsura va fi deschisă producătorilor agricoli de anumite produse vegetale, în special producătorilor de cereale care au lucrări pe timp de iarnă, precum şi producătorilor de rapiţă.
Cea de-a doua schemă de sprijin este dedicată sectorului porcinelor şi al păsărilor, are condiţii similare, este în valoare totală de 56 de milioane de euro, iar beneficiarii pot obţine granturi tot de până la 280.000 euro fiecare, cu același termen de acordare, până la finele lui iunie.
Redactor: Nicu Ispas/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Pexels
Asociaţia Elevilor din Constanţa a sesizat Comisia Europeană în legătură cu Hotărârea de Guvern 1337, care blochează transportul gratuit al elevilor și încalcă legislaţia Uniunii Europene.
Prima Hotărâre de Guvern care a venit în completarea noii Legi a Învăţământului Preuniversitar a fost HG nr. 810/ 2023, un document redactat cu termeni interpretabili, ce creează confuzie, contradicţii cu textul original al legii şi aprobat la numai trei zile de la punerea în discuţie, fără respectarea termenelor impuse legal.
Pe 29 decembrie, HG 1337/ 2023 a venit în completarea HG 810/ 2023, un document care este clar neconstituţional prin blocarea accesului la educaţie, drept fundamental pentru toţi copiii, şi adânceşte incertitudinea despre cum se aplică transportul pe partea celor ce îl oferă – operatorii de transport.
Cele două hotărâri încalcă Regulamentul CE nr. 1370, deoarece acestea au reglementat greşit autoritatea contractantă competentă să facă plăţile către operatorii de transport.
În ambele hotărâri, Ministerul Educaţiei este considerat autoritatea contractantă competentă, prin Inspectorate.
Asociaţia Elevilor din Constanţa a ridicat această problemă prin amendamente şi discuţii în dezbaterile publice organizate, dar Ministerul îşi doreşte să încalce legea.
După un protest finalizat cu promisiuni goale şi refuzarea ascultării doleanţelor elevilor de către ministrul Ligia Deca, precum şi o grevă japoneză în desfăşurare la nivel naţional, pare că guvernanţii nu sunt mişcaţi de suferinţele elevilor.
Astfel, AEC a sesizat Comisia Europeană, care apără interesul general al UE, propunând acte legislative, asigurând respectarea acestora şi implementează politicile şi bugetul Uniunii, în speranţa că se va face lumină în această situaţie.
Solicităm demisia ministrului Ligia Deca şi revocarea HG 1337 pentru caracterul său ilegal – se arată într-un comunicat al AEC.
După imaginile postate pe rețelele de socializare, cu șuruburi slăbite sau care lipsesc din parapetul podului suspendat de la Brăila, CNAIR a anunțat, ieri, că au început verificări.
”Echipele constructorului italian Webuild au verificat ieri 35.000 din cele 100.000 de șuruburi ale parapetului montat pe Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila. Dintre acestea au fost identificate aproximativ 70 de suruburi slăbite. Joi va continua verificarea celorlalte șuruburi pentru a ne asigura că toate sunt strânse conform normativelor tehnice. Operațiunea este supravegheată de responsabilii cu implementarea contractului din cadrul CNAIR” – a scris Cristian Pistol, directorul general al Companiei, pe Facebook.
El le-a cerut din nou constructorilor podului să ia în serios contractul și să se asigure că lucrările sunt executate profesionist, precizând că lucrările care nu respectă standardele de calitate trebuie remediate pe cheltuiala constructorului.
Totodată, le-a atras atenția că podul va fi recepționat doar dacă va respecta standardele de calitate prevăzute în contractul încheiat cu CNAIR.
Pe de altă parte, europarlamentarul USR Vlad-Marius Botoş, vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională, a anunțat că a fost sesizată Comisia Europeană cu privire la respectarea cerinţelor de siguranţă în ceea ce priveşte Podul de la Brăila, construit cu fonduri europene.
”Inaugurat cu mare fast de către autorităţile publice, Podul suspendat peste Dunăre din zona Brăila este subiectul unor ştiri şi al unor postări pe paginile de social media care arată că acesta ar avea porţiuni ce nu sunt în concordanţă cu siguranţa la care oamenii au dreptul să se aştepte. Nerespectarea măsurilor de siguranţă, şuruburi neadecvate, asfalt turnat defectuos, ar putea avea efecte dezastruoase asupra celor care utilizează podul. Trebuie să ştim cât mai repede dacă informaţiile care circulă acum în presă sunt adevărate, dacă podul este un pericol, pentru a remedia cât mai curând situaţia. Voi urmări subiectul acesta şi voi încerca să aflu informaţiile pe căi formale şi informale, pentru că ar putea fi viaţa unor oameni în joc”, a spus europarlamentarul USR.
Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a declarat, pe 11 august, că denivelările apărute în asfaltul de pe podul suspendat peste Dunăre sunt generate de nerespectarea restricţiilor de tonaj de 7,5 tone, impuse în zilele caniculare, iar atribuțiile de verificare a tonajului autovehiculelor care circulă pe pod cad în sarcina Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.
Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila a fost inaugurat pe 6 iulie 2023.
Trenul prezidențial a sosit ieri în Gara Constanța, unde a adus oficiali ai Comisiei Europene și reprezentanți ai Companiei Naționale de Căi Ferate.
Astăzi, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, împreună cu membri ai Comisiei Europene pe probleme de transport, participă, în stațiunea Mamaia, la primul Comitet de Monitorizare a Programului de Transport, unde se vor semna 6 contracte finanţate din fonduri europene.
În cadrul vizitei ministrului Sorin Grindeanuîn judeţele Constanţa şi Călăraşi, este evaluat stadiul proiectelor de modernizare a infrastructurii feroviare din Portul Constanța, dar și cel al lucrărilor de la Pasajul Drajna, de pe Autostrada Soarelui.
Reamaintim, la finele lunii martie, Compania Națională CFR SA a lansat licitația pentru modernizarea stației CF Valu lui Traian, ca parte a programului de reabilitare a infrastructurii feroviare din Portul Constanța.
Programul ministrului Transporturilor:
ora 10,00 – participare la Primul Comitet de Monitorizare a Programului de Transport;
ora 11,00 – participare la semnarea a şase contracte finanţate prin POIM și conferinţă de presă;
ora 13,30 – verificarea stadiului lucrărilor de la Pasajul Drajna, din judeţul Călăraşi. (13,30).
Evenimentele sunt transmise live pe pagina de Facebook a MTI.
Comisia Europeană a aprobat astăzi, 30 martie, o nouă indicație geografică protejată (IGP) pentru România – „Plăcintă dobrogeană”.
Plăcinta dobrogeană este un produs de patiserie fabricat în regiunea Dobrogea din sud-estul României. Ea se prepară cu foi de aluat întinse și umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caș și cu ouă. Foile de aluat umplute se rulează, se încrețesc și se aranjează în formă de spirală în tăvi rotunde. Foile se întind și se usucă până când devin foarte subțiri, translucide, elastice și puțin lucioase, caracteristici pe care numai localnicii din regiunea respectivă le cunosc.
Caracterul specific al produsului „Plăcintă dobrogeană” se datorează modului de preparare și îndemânării transmise de la o generație la alta de locuitorii din Dobrogea. Reputația produsului se datorează dovezilor istorice privind vechimea și notorietatea sa, transmise prin izvoare orale culese și transcrise în reviste și în cărți în vederea păstrării în timp pentru generațiile viitoare.
Această nouă denumire va fi adăugată în lista celor 1 621 de produse agricole deja protejate. Lista tuturor indicațiilor geografice protejate se găsește în baza de date eAmbrosia. Mai multe informații sunt disponibile online cu privire la sistemele de calitateEN••• și pe portalul GIView.
România începe joi măsurătorile de adâncime pe braţul Chilia al Dunării și, în scurt timp, probabil în câteva zile, pe canalul Bîstroe, aflat pe teritoriul Ucrainei – au precizat, pentru Radio România Actualități, surse oficiale.
Ministerul Transporturilor face verificările, pentru a clarifica dacă s-au făcut lucrări de dragaj sau de întreținere și în ce măsură ar putea exista un risc asupra biodiversității din Delta Dunării.
Procedura va dura 10 zile, iar în zonă va fi permis accesul a trei nave pentru măsurători de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos.
Pentru măsurătorile de adâncime pe canalul Bîstroe partea ucraineană nu și-a dat încă acordul în scris, deși acest lucru a fost stabilit la rundele de negocieri care au fost mediate inclusiv de Comisia Europeană.
Acordul scris este absolut necesar, întrucât canalul se află complet pe teritoriul Ucrainei, țară aflată în război, și este nevoie de garanții de securitate și asistență pentru specialiștii români care vor face măsurătorile.
Navele așteaptă ancorate la Periprava, în județul Tulcea, să primească undă verde și să înceapă acțiunea convenită la negocieri.
Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, cu o declarație făcută la TVR: Data de 15 martie a fost confirmată în prima întâlnire bilaterală cu partea ucraineană. Şi la întălnirea trilaterală, Comisia Europeană a menţinut ca şi punct-ţintă această dată. Sunt de înţeles dacă sunt eventuale întârzieri de o zi, două. Discutăm de măsurători în toate direcţiile, care vor cartografia şi malurile, şi adâncimea, pe toată lungimea canalelor Chilia şi Bâstroe.
În alte 30 zile vor fi prelucrate datele și apoi vom afla rezultatele, conform surselor din Ministerul Transporturilor, citate de TVR.
Recent, ministrul Mediului, Tanczos Barna, spunea că numai după aceste măsurători și după analiza debitelor se va putea stabili dacă lucrările de dragare afectează sau nu Delta Dunării.
Deocamdată, Ucraina a suspendat toate lucrările.
Pe de altă parte, Comisia Europeană împreună cu autoritățile din România susțin că principala cale de transport pe Dunăre rămâne Sulina, care ar trebui modernizată.
Comisia Europeană pune la dispoziţia Ucrainei încă 500 de milioane de euro
Publicat de ,
14 decembrie 2022, 13:53
Comisia Europeană a anunţat, miercuri, alocarea a încă 500 de milioane de euro pentru Ucraina, în cadrul pachetului de asistenţă financiară pentru Kiev, informează DPA.
Astfel, valoarea totală a creditelor disponibile pentru Ucraina din partea UE de la declanşarea invaziei ruse, în 24 februarie acest an, ajunge la 7,2 miliarde euro.
Creditele sunt menite să ajute Ucraina să poată acoperi cheltuieli precum plata pensiilor şi administrarea spitalelor.
Începând din februarie, Uniunea Europeană a ajutat Kievul cu asistenţă umanitară, bugetară şi financiară în valoare de 19,7 miliarde euro, potrivit executivului comunitar.
Pentru anul 2023, Comisia intenţionează să sprijine Ucraina cu alte 18 miliarde euro.
Comisia Europeană cere Consiliului să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen.
Într-o comunicare adoptată miercuri, Comisia salută reuşitele celor trei state membre ale UE în aplicarea regulilor Schengen.
„Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la spaţiul Schengen – n.r.). Iar UE este pregătită să le primească”, a declarat miercuri comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă la Bruxelles.
„Este momentul să spunem ‘Bine aţi venit’. Cele trei ţări merită să devină pe deplin membre (…) Aşteptarea a fost prea mare”, a mai spus ea, care a precizat că acum Consiliul trebuie să ia o decizie.
„România are un management al frontierelor de înaltă calitate şi puternic, inclusiv o supraveghere a frontierelor şi controale sistematice ale frontierelor, precum şi cooperarea poliţienească internaţională. Lupta împotriva migraţiei ilegale şi a traficului de persoane sunt două priorităţi în care România este activă. Sistemul de Informaţii Schengen este bine stabilit. În ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu respectarea principiului nereturnării”, se arată în comunicarea Comisiei Europene.
„Este un raport extrem de pozitiv şi vorbeşte în termeni foarte elogioşi despre nivelul de pregătire şi contribuţia pe care România, dar şi celelalte două state, Bulgaria şi Croaţia, o pot aduce Spaţiului Schengen. Este poate cel mai bun limbaj pe care l-am văzut vreodată”, a declarat la rândul său comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, într-o întâlnire cu jurnalişti români la Bruxelles.
„Noi am ilustrat din partea Comunităţii de Transport, într-un limbaj foarte clar (…), că tot ceea ce înseamnă transport şi trecere printr-o frontieră Schengen înseamnă pierderi mari pentru economia europeană, şi am adus şi acest argument suplimentar pentru a sprijini o decizie într-un sens pozitiv” în cadrul Consiliului, a adăugat ea.
„E greu de previzionat (ce se va întâmpla în cadrul Consiliului – n.r.), pentru că e pur şi simplu un joc politic (…) Eu am observat că există argumente pur şi simplu obiective. Vorbim de bani pentru economia europeană. Foarte mulţi care sunt pierduţi, nu numai de ţările acestea, ci de tot spaţiul economic european. Atunci, nu e numai interesul nostru (al României – n.r.), e interesul tuturor – şi al pieţei comune, şi al arhitecturii de securitate – să intrăm. Cel puţin acesta este mesajul pe care îl aud permanent la Bruxelles. Depăşeşte interesul şi pledge-ul nostru. Deja pare a fi un lucru de interes comun pentru spaţiul european. Să sperăm să această formă de presiune a argumentelor va fi de data asta câştigătoare şi va depăşi reticenţa (Olandei – n.r.)”, a mai spus Vălean.
Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu
INTERVIU | Evelyn Paris, absolventă a Colegiului „Mircea cel Bătrân”: „Cred că experiența de voluntariat este o experiență extrem de importantă pentru toți tinerii, ne permite să învățăm mai multe despre activitățile caritabile care există în lume“
După studii în Anglia și Franța, absolventa Colegiului „Mircea cel Bătrân” din Constanța – Evelyn Paris – are un CV impresionant. Acum lucrează la reprezentanța din Paris a Comisiei Europene a Dezinformării care luptă cu fenomenul fake-news.
Ne-a declarat că, în privința job-ului, „încearcă să vadă planeta ca si cum nu ar avea frontiere”, iar despre tehnologie consideră că „o putem folosi în slujba adevărului și a binelui” (și prin activități caritabile de tip blockchain).
În ce proiect ești implicată Evelyn Paris chiar în acest moment?
În momentul de față lucrez la Reprezentanța în Franța a Comisiei Europene, am început din decembrie anul trecut și am fost recrutată pentru a coordona o echipă care lucrează pentru combatarea dezinformării pe subiecte europene. Am văzut odată cu propagarea virusului că știrile false și dezinformarea au atins o amploare inedită în toată lumea, dar mai ales în Europa, și de aceea Comisia Europeană luptă activ împreună cu celelalte instituții europene pentru combaterea dezinformării și pentru combaterea propagării știrilor false și în special pentru informarea corectă a cetățenilor pentru ca ei să poată să participe la dezbaterea democratică, să poată să facă o alegere informată. Cu ocazia președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, Reprezentanța Comisiei Europene în Franța și-a lărgit echipele și, mai ales, a acordat mijloace suplimentare luptei împotriva dezinformării, deci activitatea mea constă în coordonarea unei celule de luptă împotriva dezinformării în Franța pe teme europene.
În lupta împotriva dezinformării, ce contribuție concretă aduceți, Evelyn Paris, prin implicare și cu ajutorul echipei pe care o conduci?
Contribuția noastră concretă se realizează prin redactarea unor fișe care se numesc, “décodeur de l’Union Européenne” decodăm cumva Uniunea Europeană, sunt niște publicații pe site-ul oficial al Comisiei Europene care răspund ideilor preconcepute, care răspund fake-news-urilor care circulă în opinia publică și a căror obiectiv este să prezinte cu un limbaj simplu și accesibil informația corectă, nimic mai mult, nimic mai puțin, și informația corectă despre acțiunea europeană și despre subiectele care sunt abordate în dezbaterea publică. În același timp avem diverse colaborări cu structuri care împărtășesc aceleași obiective de luptă împotriva dezinformării cum ar fi site-uri europene și agenții de presă locală.
Seamănă cu munca de jurnalist, de a răspunde la întrebările pertinente: „”cine? ce? cum? unde? de ce?”, cu acuratețe?
Da-da, într-adevăr, nu știu dacă se poate compara cu munca unui jurnalist care este complexă, dar este o muncă de cercetare într-adevăr, care necesită o cunoaștere a tuturor dosarelor, o cunoaștere foarte bună a dosarelor diferite cu care lucrează comisia europeană și în același timp este și o muncă de colaborare cu diversele departamente, direcții generale din cadrul comisiei, cu celelalte instituții europene și, de asemenea, cu parteneri externi care împărtășesc același obiectiv de luptă împotriva dezinformării.
Într-un clasament european, cum arată situația în privința fake-news, în privința dezinformării, unde se situează Franța și unde România?
În cadrul Comisiei Europene există o rețea de coordonare a reprezentanțelor care au sediul în statele membre ale Uniunii Europene unde împărtășim fake-news-urile. Aș spune că dezinformarea este un fenomen foarte răspândit la nivel mondial și la nivel european, nu știu dacă România este expusă mai mult dezinformării decât alte state, dar de foarte multe ori, putem identifica aceleași tendințe, aceleași fake-news-uri care circulă și în România și în Franța și în Polonia și Italia, precum și mici diferențe, specificități locale sau naționale. Dar, de foarte multe ori sunt aceleași mari tendințe cu care ar putea să fie semnalate rețele organizate, de exemplu, care sunt active pe rețelele de socializare pentru a dezinforma, pentru a transmite știri false.
Ești întrebată adesea despre țara de origine?
Sunt întrebată mereu, cu atât mai mult pentru că mi-am păstrat un mic accent și cred că este un lucru valoros, este un lucru foarte frumos să păstrăm un mic accent când vorbim o limbă străină, iată că vorbim și alte limbi! Sunt întrebată des de România, sunt foarte mândră să vorbesc despre parcursul meu în România pentru că parcursul și educația pe care le-am avut mi-au permis să ajung unde sunt astăzi, sunt foarte recunoscătoare pentru experiența pe care am putut să o am în România și pentru faptul că ea m-a format ca om și că a contribuit foarte mult la parcursul pe care îl am în ziua de azi. În general, colegii mei sunt într-adevăr curioși să afle mai multe despre România, să știe mai multe despre asemănările culturale și despre diferențele noastre, mulți știu, dar alții sunt surprinși să afle că România este o țară care din punct de vedere istoric este apropiată de Franța, că avem o cultură comună, că avem o limbă latină…
Voluntariatul îl recomanzi în continuare tinerilor?
Am început voluntariatul când aveam 13 ani. Privind în urmă acum îmi dau seama că acest moment la 13 ani, când am inițiat și format primul proiect de voluntariat sub egida UNICEF Germania pentru a promova cunoasterea drepturilor copilului în școala mea, a fost un moment care mi-a definit parcursul profesional și academic din următorii ani. Cred că experiența de voluntariat este o experiență extrem de importantă pentru toți tinerii, ne permite să învățăm mai multe despre activitățile caritabile care există în lume, ne permite să contribuim, chiar și la un nivel local, la a avansa lucrurile, la a avansa politicile publice. Încerc să mă implic în activități caritabile, chiar de curând am participat la o activitate de strângere de fonduri la New York organizată de Ordinul Maltei, una din cele mai vechi organizații umanitare din lume. Foarte multe cauze îmi sunt dragi și doresc să mă implic în continuare. Chiar în paralel cu activitatea mea profesională am un mic proiect de dezvoltare a soluțiilor pe baza tehnologiei blockchain pentru asociațiile caritabile și ONG-uri, dar este un subiect despre care mi-ar face plăcere să vă vorbesc cu altă ocazie, când activitatea va fi mai avansată. Cred că putem pune tehnologia, inovațiile acestea din domeniul webfree și blockchain în serviciul obiectivelor filantropice!
Interviu realizat de Liliana Moldoveanu/Foto – arhivă personală
Comisia Europeană a anunţat luni că a evaluat existenţa dezechilibrelor macroeconomice în 12 state membre UE selectate pentru analize aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) din 2022 şi a concluzionat că şapte ţări – România, Germania, Spania, Franţa, Ţările de Jos, Portugalia şi Suedia – continuă să înregistreze dezechilibre excesive, informează un comunicat al Executivului comunitar.
În schimb, Irlanda şi Croaţia nu se mai confruntă cu dezechilibre, nivelul datoriei a scăzut semnificativ în ultimii ani şi continuă să arate o tendinţă descrescătoare solidă.
Per ansamblu, vulnerabilităţile se reduc şi scad sub nivelul de dinaintea pandemiei în diverse state membre UE, justificând o revizuire a clasificării dezechilibrelor în două cazuri, unde se constată realizarea de progrese substanţiale, informează Comisia Europeană.
Executivul european a adoptat luni o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări generale cu privire la desfăşurarea politicii bugetare în perioada următoare. Este vorba despre principii directoare pentru a asigura conceperea adecvată şi calitatea măsurilor bugetare.
Comisia Europeană a aprobat, luni, evaluarea pozitivă a Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, anunţă Reprezentanţa CE la Bucureşti.
Potrivit sursei citate, această finanţare va sprijini implementarea măsurilor esenţiale în materie de investiţii şi reforme, cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi va contribui în mod crucial la ieşirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.
„Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investiţiile şi reformele cuprinse în plan sprijină tranziţia verde şi cea digitală, contribuie la soluţionarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european şi consolidează potenţialul de creştere, crearea de locuri de muncă şi rezilienţa economică şi socială a României”, precizează sursa citată.
În principiu, Consiliul are la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.
Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde de euro, sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României.
Comisia Europeană va autoriza următoarele plăţi pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor prezentate în Planul de Redresare şi Rezilienţă, reflectând progresele înregistrate în ceea ce priveşte implementarea investiţiilor şi a reformelor, mai arată Reprezentanţa CE la Bucureşti.
Comisia Europeană a semnat joi cel de-al treilea contract cu societăţile farmaceutice BioNTech şi Pfizer, prin intermediul căruia îşi rezervă alte 1,8 miliarde de doze de vaccin în beneficiul tuturor statelor membre ale UE, în perioada cuprinsă între sfârşitul anului 2021 şi 2023, informează Executivul comunitar.
Noul contract va permite achiziţionarea a 900 de milioane de doze de vaccin actual şi de vaccin adaptat la variante, cu opţiunea de a achiziţiona alte 900 de milioane de doze. De asemenea, contractul prevede ca producţia de vaccinuri să se efectueze în UE şi ca elementele componente esenţiale să provină din UE. În plus, el prevede că, încă de la începutul disponibilităţii vaccinurilor în 2022, livrarea lor în UE este garantată.
„Odată cu semnătura noastră, noul contract este acum în vigoare, ceea ce este o veste bună pentru lupta noastră pe termen lung în vederea protejării cetăţenilor europeni împotriva virusului şi a variantelor sale. Producţia şi livrarea în UE a până la 1,8 miliarde de doze sunt garantate. Contractele potenţiale cu alţi producători vor urma acelaşi model, în beneficiul tuturor”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Trebuie să fim cu un pas înaintea virusului. Aceasta înseamnă să avem acces la vaccinuri adaptate pentru a ne proteja împotriva ameninţării pe care o reprezintă variantele, pentru a potenţa vaccinurile cu scopul de a prelungi imunitatea, precum şi pentru a ne proteja populaţia tânără. Ne concentrăm în mod prioritar asupra tehnologiilor care şi-au dovedit valoarea, cum ar fi vaccinurile pe bază de mARN, dar ne menţinem opţiunile deschise”, a declarat la rândul său comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides.
Contractul semnat joi cu alianţa BioNTech-Pfizer va suplimenta portofoliul larg de vaccinuri care urmează să fie produse în Europa, bazat pe contractele semnate deja cu AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV, Curevac şi Moderna şi cu BioNTech/Pfizer. Comisia a autorizat introducerea pe piaţă condiţionată a vaccinurilor dezvoltate de BioNTech şi Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson and Johnson. Acest portofoliu diversificat de vaccinuri asigură accesul Europei la doze suficiente pentru a-şi imuniza întreaga populaţie, inclusiv împotriva variantelor virusului.
Vaccinul Pfizer-BioNTech este unul dintre cele mai eficiente din întreaga lume împotriva noului coronavirus, având o eficacitate de 95%.
Comisia Europeană a autorizat miercuri condiţionat vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de compania americană Moderna, a anunţat preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, relatează AFP, dpa şi Reuters.
Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat anterior în cursul zilei autorizarea condiţionată a vaccinului împotriva COVID-19 dezvoltat de Moderna, care este cel de-al doilea vaccin pe care EMA l-a recomandat spre aprobare în cadrul Uniunii Europene, după cel al Pfizer-BioNTech în decembrie.
Campaniile de vaccinare împotriva COVID-19 din cele mai multe state UE au început pe 27 decembrie.
„Asigurăm vaccinuri sigure şi eficiente împotriva #COVID19 pentru europeni”, a postat pe Twitter preşedinta Comisiei Europene la câteva ore după primirea recomandării din partea EMA.
Executivul comunitar a comandat 160 de milioane de doze de la compania Moderna în numele statelor membre ale blocului comunitar. Pentru vaccinare sunt necesare două doze de vaccin.
Autorizarea condiţionată înseamnă că vaccinul poate fi folosit în inocularea cetăţenilor UE, dar obligă companiile să continue să împărtăşească informaţii asupra efectelor pe termen lung, de exemplu, notează dpa.
Marea Britanie a devenit miercuri prima ţară din lume care a aprobat vaccinul dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech împotriva maladiei COVID-19. În Statele Unite şi în Europa, autorităţile competente analizează mai multe vaccinuri candidate spre aprobare, informează AFP.
După anunţul de miercuri al autorităţilor din Marea Britanie, jurnaliştii de la AFP au publicat un rezumat al diverselor proceduri de omologare a vaccinurilor anti-COVID-19 în mai multe regiuni ale lumii.
Analiză continuă în Marea Britanie
Guvernul britanic a aprobat utilizarea vaccinului Pfizer-BioNTech după recomandarea formulată de Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi Asistenţei Medicale (Medicines and Healthcare products Regulatory Agency – MHRA).
Această agenţie a implementat o procedură de examinare continuă, utilizată pentru examinarea unui tratament promiţător în cazul unei urgenţe sanitare. Astfel, agenţia britanică a analizat datele pe măsură ce acestea deveneau disponibile.
„Echipe distincte au lucrat în paralel”, „zi şi noapte”, inclusiv în weekenduri, pentru a examina diverse aspecte legate de siguranţa vaccinului, fără să aştepte încheierea unei etape pentru a începe o alta, a explicat directorul MHRA, June Raine, care a contestat totodată afirmaţiile ministrului britanic al Sănătăţii, potrivit căruia MHRA a putut să acţioneze mai rapid datorită Brexit-ului.
Spre deosebire de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), „MHRA poate să pună o serie de întrebări pe măsură ce primeşte răspunsuri, acţionând astfel mai rapid în calitatea sa de agenţie unică”, a precizat Penny Ward, medic la King’s College din Londra.
Proces accelerat în Europa
EMA, cu sediul la Amsterdam, este însărcinată cu autorizarea şi controlarea medicamentelor comercializate în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. EMA a implementat la rândul ei o procedură accelerată, denumită „examinare continuă”, cu scopul de a analiza datele legate de siguranţa şi eficienţa vaccinurilor dezvoltate împotriva COVID-19 pe măsură ce acestea devin disponibile.
Cele trei vaccinuri create de Pfizer/BioNTech, Moderna şi Oxford/AstraZeneca sunt supuse de mai multe săptămâni acestui proces.
Procedura accelerată este aplicată pentru evaluarea acelor produse care pot să ofere o soluţie în cazuri de urgenţă de sănătate publică.
În vremuri normale, toate datele legate de un vaccin trebuie să fie colectate şi publicate înainte de depunerea unei cereri de autorizare.
Agenţia Europeană pentru Medicamente urmează să se pronunţe „cel mai târziu” până pe 29 decembrie pentru vaccinul Pfizer/BioNTech şi până pe 12 ianuarie pentru vaccinul dezvoltat de compania americană Moderna.
Autorizarea finală pentru comercializarea vaccinurilor va fi trebui să fie apoi confirmată de Comisia Europeană.
Consiliu consultativ în Statele Unite
În Statele Unite, ambele companii Pfizer/BioNTech şi Moderna au depus cereri de autorizare pentru utilizarea în regim de urgenţă a vaccinurilor lor anti-COVID-19 de către Agenţia pentru Alimente şi Medicamente (Food and Drug Administration – FDA).
Procedura americană este mai lentă decât cea britanică, implicând şi un proces de consultare publică.
Înainte de a lua o decizie, agenţia americană realizează o evaluare internă şi se adresează apoi unui consiliu consultativ extern. „Procedura FDA este complet transparentă, experţii independenţi fac comentarii, pun întrebări, consiliază agenţia şi formulează recomandări”, a explicat miercuri Moncef Slaoui, coordonatorul operaţiunii „Warp Speed”, ce vizează distribuirea vaccinurilor dezvoltate împotriva maladiei COVID-19.
Consiliul consultativ pentru vaccinul Pfizer este programat pe 10 decembrie, iar cel pentru Moderna pe 17 decembrie.
FDA ar trebui să ia o decizie finală imediat după aceste reuniuni. În cazul în care vor fi aprobate, cele două vaccinuri ar putea să devină disponibile încă din luna decembrie în Statele Unite, ţara care a plătit cel mai greu tribut pandemiei de COVID-19, înregistrând peste 270.000 de decese.
Rusia: simplificarea procedurii
În Rusia, evaluarea produselor în curs de dezvoltare este asigurată de Centrul ştiinţific pentru expertiza medicamentelor din cadrul Ministerului Sănătăţii.
Conform site-ului oficial pentru vaccinuri, „spre deosebire de numeroase ţări, în Rusia există un sistem de studii coordonate de către stat, care utilizează medicamente de comparaţie, metoda dublu-orb şi alte teste controlate fără participarea dezvoltatorilor”.
Preşedintele Vladimir Putin a însărcinat guvernul cu simplificarea procedurii de înregistrare de către statul rus a anumitor medicamente pentru a accelera procedura de validare a vaccinurilor anti-COVID-19.
Evaluarea vaccinului Sputnik-V a început la jumătatea lunii februarie, iar fazele 1 şi 2 ale studiilor clinice au fost finalizate pe 1 august.
Pe 11 august, autorităţile ruse au aprobat vaccinul, înainte ca faza 3 să înceapă. Acea fază a studiilor clinice s-a încheiat între timp, dar rezultatele sale nu sunt deocamdată cunoscute.
Vladimir Putin a ordonat miercuri autorităţilor ruse să înceapă vaccinarea „pe scară largă” a „populaţiilor de risc” săptămâna viitoare. Vaccinarea publicului larg ar trebui să înceapă în debutul anului 2021.
Comisia Europeană a aprobat cererea pentru includerea vinului ”Adamclisi” din România în Registrul european al produselor cu ”denumire de origine protejată” (DOP), se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Astfel, vinul „Adamclisi” va fi inclus pe lista celor 1.170 de vinuri înregistrate deja cu ”denumire de origine protejată”.
Vinurile produse sub numele „Adamclisi” pot fi albe, roşii sau rose, produse într-o zonă cu o tradiţie îndelungată în cultivarea viţei de vie – Dobrogea – în Estul României, între Marea Neagră şi Dunăre.
Caracteristicile solului şi ale climei produc vinuri care au în general arome de fructe.
Guverne, filantropi, şefi de companii şi celebrităţi sunt invitaţi să participe la o colectă mondială de fonduri ce va fi organizată luni la Bruxelles pentru descoperirea unui vaccin şi tratamente împotriva infectării cu noul coronavirus, potrivit AFP.
Organizatoare a acestui „maraton online”, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, speră să obţină 7,5 miliarde de euro, adică 8 miliarde de dolari, au anunţat joi colaboratorii săi.
Dar aceasta nu va fi decât „o sumă de plecare”, căci „mult mai mulţi bani vor fi necesari” pentru realizarea demersului respectiv, avertizează oficialii de la Bruxelles.
Ursula von der Leyen se bazează pe sprijinul fundaţiei Bill&Melinda Gates, care va juca un rol important în această strângere de fonduri. Miliardarul şi filantropul american pledează pentru o mobilizare generală a cadrelor medicale, cercetătorilor şi guvernanţilor.
Preşedinta Comisiei şi-a înmulţit apelurile pentru a încerca să-i convingă pe liderii lumii întregi că în faţa pandemiei forţa provine din unirea tuturor. „Ea petrece mult timp la telefon”, mărturisesc colaboratori ai săi.
Dar nu şi cu preşedintele american Donald Trump. „Avem discuţii bune cu Casa Albă, dar ei nu sunt de acord”, a recunoscut un responsabil european.
„Victoria asupra coronavirusului cere un răspuns mondial şi acţiuni susţinute pe numeroase fronturi”, explică Ursula von der Leyen.
„Trebuie să dezvoltăm un vaccin, să-l producem şi să-l răspândim în toate colţurile lumii. Şi trebuie să-l facem disponibil la preţuri abordabile”, a pledat ea.
Un vaccin este „cea mai bună şansă colectivă a noastră de a învinge virusul”, susţine ea. Ursula von der Leyen şi-a exprimat speranţa ca un vaccin să fie pus la punct până în toamnă.
Din cele 7,5 miliarde de euro pe care se contează, 4 miliarde sunt destinate dezvoltării unui vaccin, 2 miliarde tratamentelor şi 1,5 miliarde fabricării testelor, a indicat Comisia.
„Trebuie evitată fragmentarea eforturilor”, susţin colaboratorii săi. „Un singur obiectiv, un singur acoperiş”, susţin ei. Căci o cursă mondială s-a angajat pentru dezvoltarea unui vaccin. Interesele în joc sunt enorme şi giganţii industriei farmaceutice sunt deja în competiţie.
Finanţările se dispersează – Comisia a angajat sute de milioane de euro în cercetare – şi competiţia se anunţă dură. SUA au încercat astfel să cumpere CureVac, o societate biofarmaceutică germană care beneficiază de finanţări europene, după anunţul acesteia că lucrează la o „tehnologie promiţătoare pentru a dezvolta un vaccin împotriva coronavirusului”.
Comisia Europeană avertizează România să pună capăt exploatării forestiere ilegale
Publicat de ,
12 februarie 2020, 14:32
Comisia Europeană a trimis miercuri României o scrisoare de punere în întârziere şi îndeamnă România să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice întreprinderilor din sectorul lemnului să producă şi să introducă pe piaţa UE produse obţinute din buşteni recoltaţi în mod ilegal, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.
„În cazul României, autorităţile naţionale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii şi să aplice sancţiuni corespunzătoare. Inconsecvenţele din legislaţia naţională nu permit autorităţilor române să verifice cantităţi mari de lemn recoltat ilegal“, susţine Comisia Europeană.
În plus, Comisia a constatat că autorităţile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate şi în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficienţe în ceea ce priveşte accesul publicului la informaţiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate şi a Directivei privind păsările.
Prin urmare, Comisia a decis miercuri să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficienţelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităţilor române un aviz motivat.
Zeci de mii de eurosceptici vor celebra, la Londra şi în alte oraşe britanice, ‘Ziua Brexit’ înaintea ieşirii oficiale a Regatului Unit din Uniunea Europeană ce va avea loc vineri, 31 ianuarie, transmite luni DPA.
Susţinătorii Brexitului vor putea asista la discursul premierului britanic Boris Johnson şi, la un alt eveniment, la intervenţia probabil celui mai vehement politician britanic anti-UE, Nigel Farage.
Teoretic, negocierile cu privire la viitoarea relaţie între Londra şi UE – un proces care ar putea fi la fel de dureros ca cei trei ani şi jumătate necesari pentru a definitiva retragerea din blocul comunitar – vor trebui să înceapă în perioada următoare. În practică, puţine lucruri se vor schimba în timpul perioadei de tranziţie de cel puţin 11 luni, în care legislaţia UE continuă se se aplice în Regatul Unit.
”Actul retragerii din UE va fi o schimbare fundamentală; una care este ireversibilă. Dar trebuie să ne amintim că Brexitul în mare parte nu este finalizat”, a afirmat Simon Usherwood, analist politic la Universitatea Surrey.
Regatul Unit va intra acum ”într-o fază mult mai lungă a Brexitului”, a subliniat el.
În ceea ce-l priveşte, Boris Johnson a promis să încheie acorduri de comerţ liber cu SUA, Japonia şi alte economii importante din afara Uniunii Europene.
”Pe 1 februarie vom fi în afara UE, liberi să ne trasăm propriul drum ca o naţiune suverană, reluându-ne controlul asupra banilor noştri, legilor noastre, frontierelor noastre şi comerţului nostru”, spunea şeful executivului britanic în mesajul său de Anul Nou.
Când vine vorba de structurarea unui viitor comun cu Bruxellesul, s-ar putea ca lucrurile să nu fie atât de simple.
La fel ca un acord comercial, este nevoie de acorduri în domenii complicate şi esenţiale pe plan intern precum pescuitul, schimbul de informaţii şi serviciile financiare.
”Unsprezece luni pur şi simplu reprezintă un calendar imposibil. În cel mai bun caz putem gestiona un acord primar”, a declarat pentru DPA economistul-şef al grupului de reflecţie European Policy Centre, Fabian Zuleeg.
Elaborarea unui acord comercial va fi prioritatea numărul unu a Uniunii Europene, a accentuat Zuleeg. În momentul de faţă, însă, nimeni nu este sigur ce doreşte cu exactitate Boris Johnson.
Acesta poate spera că perspectiva absenţei unui acord comercial la finalul lui 2020 va determina Bruxellesul să acţioneze, dar analiştii politici sunt de părere că ameninţarea implicită din partea Londrei ar putea duce la pierderi mai mari pentru Regatul Unit decât pentru UE.
Una dintre chestiunile cele mai neclare este cât de departe alege Londra să se ţină faţă de regulamentele UE începând din 2021, respectiv după încheierea perioadei de tranziţie.
Celelalte 27 de ţări rămase în UE se tem că Londra ar putea subevalua standardele sociale şi de mediu pentru a-şi crea un avantaj faţă de concurenţii săi de pe continent.
Ministrul de finanţe Sajid Javid a provocat îngrijorare anterior în cursul acestei luni atunci când a declarat, pentru Financial Times, că nu va exista o aliniere a Regatului Unit la normele UE după Brexit. Ulterior, la Forumul Economic Mondial de la Davos, el şi-a nuanţat comentariul.
În ultimele săptămâni, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat în mod repetat Londra că cu cât mai mult se îndepărtează de normele UE, cu atât mai puţin deschis va fi accesul său la cea mai mare piaţă unică din lume.
Pentru companiile de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii, este neclar ce urmează.
”Această următoare etapă va fi cea mai dificilă dintre toate pentru că acum ieşim oficial din UE. Iată de ce este cu adevărat important pentru noi să rezolvăm asta, într-un fel sau altul, în interiorul viitoarelor 12 luni”, a estimat deputatul conservator eurosceptic Iain Duncan Smith, un aliat apropiat al lui Boris Johnson.
Noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a fost votată miercuri de Parlamentul European reunit în sesiune plenară la Strasbourg, informează agenţiile de presă internaţionale.
Viitorul executiv comunitar, al cărui mandat va începe la 1 decembrie 2019 şi se va încheia la 31 octombrie 2024, a fost învestit cu 461 voturi pentru, 157 voturi împotrivă şi 89 abţineri.
Lista viitorilor comisari europeni, validată luni şi de Consiliul Uniunii Europene, îi cuprinde pe Thierry Breton, Helena Dalli, Valdis Dombrovskis, Elisa Ferreira, Mariya Gabriel, Paolo Gentiloni, Johannes Hahn, Phil Hogan, Ylva Johansson, Věra Jourova, Stella Kyriakides, Janez Lenarcic, Didier Reynders, Margaritis Schinas, Nicolas Schmit, Maroš Šefcovic, Kadri Simson, Virginijus Sinkevicius, Dubravka Šuica, Frans Timmermans, Jutta Urpilainen, Adina Vălean, Olivér Varhelyi, Margrethe Vestager, Janusz Wojciechowski şi Josep Borrell Fontelles, acesta din urmă deţinând şi funcţia de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.
În luna iulie, eurodeputaţii au ales-o pe Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, cu 383 de voturi pentru, 327 împotrivă şi 22 de abţineri.
