Consilierii judeţeni tulceni au aprobat, miercuri, o hotărâre în baza căreia aeroportul Delta Dunării, entitate subordonată autorităţii judeţene, va dezvolta un parc fotovoltaic, valoarea investiţiei urmând să depăşească 9,4 milioane de lei.
Proiectul aeroportului este justificat inclusiv de cadrul european privind atingerea neutralităţii climatice şi asigurarea, până cel târziu în 2050, a unui echilibru la nivelul Uniunii Europene între emisiile şi absorbţiile de gaze cu efect de seră.
„În lipsa unui sistem propriu de producere a energiei, regia nu are capacitatea de a reduce amprenta de carbon şi nici de a implementa măsuri reale de eficienţă energetică. Situaţia este agravată de volatilitatea preţurilor de pe piaţa energiei electrice, aspect care face imposibilă estimarea predictibilă a cheltuielilor lunare/anuale cu energia”, se specifică în proiectul hotărârii Consiliului Judeţean.
Viitorul parc solar al aeroportului ar urma să se realizeze în 10 luni, va avea o suprafaţă de 5.500 de metri pătraţi şi va fi finanţat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii prin Fondul pentru modernizare, energia obţinută fiind destinată autoconsumului.
De menționat, că, în pofida investițiilor, traficul de pe Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea rămâne scăzut.
În această perioadă, la noua Sala Polivalentă din municipiul Tulcea se fac probele de sunet și lumini, urmând ca investiția să fie finalizată în cel mai scurt timp, anunță Consiliul Județean Tulcea pe pagina de Facebook a instituției.
Proiectul a fost implementat de Compania Națională de Investiții, cu fonduri asigurate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, având ca beneficiar Consiliul Județean Tulcea.
Investiția se ridică la 124,6 milioane de lei.
Sala va beneficia de un teren principal de competiții, înconjurat de tribune pentru spectatori, cu o capacitate de 4.670 de locuri, un teren de antrenament situat în subsolul clădirii, sub amprenta terenului principal, parcare subterană, vestiare pentru echipe și oficiali, spații pentru presă și sală de conferințe.
Foarte curând, noua arenă va găzdui competiții sportive interne și internaționale, precum Campionatul European FIBA Women’s EuroBasket U18, competiție organizată de Federația Română de Baschet în perioada 31 iulie – 9 august.
Faleza din Tulcea ar putea arăta diferit în anii următori. Consiliul Județean a aprobat studiul de fezabilitate pentru reamenajarea Falezei „Ivan Patzaichin”, proiect estimat la aproximativ 13 milioane de lei.
Coordonatorul echipei care a realizat propunerea, arhitectul Cosmin Vizireanu, a prezentat proiectul ca o intervenție în două zone: platforma falezei deja modernizate, unde se pot face doar dotări punctuale deoarece lucrările din 2023 sunt încă în faza de monitorizare, și zona digului. Schimbarea principală va fi înverzirea falezei prin aproximativ 60 de jardiniere mari, în care vor fi plantați arbori de dimensiuni medii.
Cosmin Vizireanu: Pe partea de platformă existentă, tema principală a fost găsirea unei soluții de înverzire și aici noi am venit cu această propunere de a amplasa niște module verzi, niște jardiniere prefabricate, dar customizate, în așa fel încât să putem pune pe faleză copaci de dimensiuni medii și să facem cumva ca pe axa stâlpilor centrali să avem și o zonă de verde foarte puternică. De asemenea, tot pe această platformă, o să o dotăm cu un pavilion de oglinzi, unde vom integra și sisteme cu panouri solare cu încărcarea telefoanelor mobile prin banchete. Vom reloca modulele comerciale pe care le știe toată lumea, vom amplasa și două sau trei turnulețe din acestea de belvedere care vor fi amenajate în același stil cu modulele comerciale și, bineînțeles, zona cu Memorialul lui Ivan Patzaichin care deja este amenajată și de care nu ne-am apropiat foarte mult pentru că nu are nimic necesar de adăugat.
Totodată, proiectul prevede intervenții mai ample în zona digului, inclusiv refacerea și extinderea spațiilor verzi, realizarea unor rampe pentru acces mai facil între dig și faleză, precum și construirea unui amfiteatru destinat evenimentelor.
Cosmin Vizireanu: Pe partea de dig, aici amenajările de spații verzi sunt prioritare. Accesibilizarea acestei diferenței de nivel dintre platforma digului superioară și zona de faleză de jos este importantă. Vom amenaja, de asemenea, un amfiteatru verde în zona care face delimitarea dintre parcarea de la Casa Sindicatelor și faleză. Va fi o serie de platforme pe care se poate sta și, în același timp, să ai și verdeață și umbră. Aici se pot organiza evenimente cu scenă. Grupuri sanitare publice, iarăși este un lucru pe care l-am propus în această zonă, și preluarea circulațiilor pietonale și integrarea soluției câștigătoare de la concursul Zona Centrală, Tulcea.
După prezentare, consilierii județeni au venit cu mai multe sugestii și comentarii legate de proiect, cum ar fi necesitatea suplimentării toaletelor publice, realizarea unei piste de biciclete sau racordarea la utilități a modulelor comerciale.
Consilierul județean liberal Alexandru Filip a criticat lipsa unei dezbateri publice pe subiect și a readus în discuție prezența tiribombelor pe faleză, pe care o consideră incompatibilă cu noul proiect de reamenajare.
Alexandru Filip: La cât de important e acest proiect, nu prea a existat dezbatere publică. Eu n-am văzut proiectul nicăieri și vă reamintesc de ședința noastră din plen din iunie, când s-a promis o întâlnire aplicată pe acest proiect și, din păcate, nu s-a întâmplat. Poate aveam atunci un schimb de idei. Votăm azi un proiect de 13 milioane de lei, cu jardiniere moderne, cu turnuri de belvedere, cu pavilioane de oglinzi conectate la panouri solare, dar tot azi revedem pe faleză acele faimoase tiribombe care ne amintesc mai degrabă de anii ‘90. Ori vrem bâlci, ori vrem o faleză ca în Occident, și una și alta nu se poate.
Directorul General Adjunct al AZL Sulina, Tudor Hubati, a precizat că activitățile comerciale și recreative sunt reglementate prin contracte care permit relocarea sau încetarea acestora dacă este necesar.
Tudor Hubati: Da, este un contract care încă n-a fost semnat, dar a fost adjudecată suprafața respectivă pentru activități recreative. În ceea ce privește posibilitatea relocării oricărui agent economic, noi am inserat în contractele-cadru de închiriere dreptul nostru de a reloca orice activitate acolo unde se impune. Și, de asemenea, putem oricând să închidem aceste contracte.
Proiectul de reamenajare a falezei din Tulcea se află în faza de studiu de fezabilitate, iar o parte dintre aceste observații ar putea fi analizate și integrate pe viitor.
Vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Lavinia Vizauer și administratorul public al județului, Dumitru Mergeani, au primit, luni, 16 martie 2026, o delegație a Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), condusă de Florin Bănică, președintele AFM.
Astfel, începând cu ora 13.00, la sala „Dobrogea“ a Consiliului Județean Tulcea, au fost semnate contractele de finanțare aprobate în cadrul Programului privind creșterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public.
În total, la nivelul județului au fost aprobate proiecte pentru 11 comune din județul Tulcea: Stejaru, Carcaliu, Ceamurlia de Jos, Mahmudia, Baia, Beidaud, Ciucurova, Horia, Dăeni, Beștepe, Mihail Kogălniceanu, în valoare totală de aproape 13 milioane de lei.
“Sunt proiecte care vor aduce cu siguranță plus valoare pentru unitățile administrativ – teritoriale ale dumneavoastră. Vorbim despre eficiență energetică în iluminatul public, și știm cu toții foarte bine la ce facturi s-a ajuns acum, în urma crizei energetice. Suntem încrezători că după implementarea acestor proiecte facturile vor scădea cu 30-40%”, a transmis președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Florin Bănică.
Mai mult, aceasta a vorbit despre planurile pentru viitorul apropiat pentru instituția pe care o conduce: „Am căzut de comun acord să propunem Guvernului României două proiecte pentru unități administrativ – teritoriale pentru iluminat public și alimentare cu apă. Administrația Fondului pentru Mediu va rămâne un partener al unităților administrativ – teritoriale și sperăm să reușim să facem un ghid de finanțare corect pentru a dezvolta partea de infrastructură apă – canal”, a mai adăugat Florin Bănică.
De asemenea, șeful Administrației Fondului pentru Mediu a vorbit despre statistica județului nostru în materie de proiecte de mediu: județul Tulcea are în implementare 58 de proiecte pe toate programele AFM, cu o valoare totală de peste 121 de milioane de lei.
Aproape 120 de localnici din satul deltaic Mila 23, comuna Crişan, au depus cereri la autorităţile tulcene pentru a fi sprijiniţi în vederea valorificării turistice a lacului Mazila, identificat pe hartă drept lacul Bazila.
Situat în inima Deltei Dunării, în apropierea satului Mila 23 și mai puțin cunoscut în circuitele turistice clasice, acesta a atras recent atenția datorită inițiativelor locale de dezvoltare.
În prezent, există demersuri din partea locuitorilor din Mila 23 către autoritățile tulcene pentru a transforma lacul într-un nou traseu turistic și valorificarea sa pentru a diversifica oferta de vizitare în zonă.
Accesul se face de regulă cu ambarcațiuni de mici dimensiuni plecând din Mila 23, fiind o destinație ideală pentru cei care caută locuri mai sălbatice și mai puțin explorate de fluxurile mari de turiști.
Inițiatorii au depus o petiție la CJ Tulcea și ARBDD.
Printre solicitanți se numără și proprietara unui punct gastronomic local, Lucica Buhaev, care susține că zona este esenţială pentru istoria locală. Ea spune că, deși străbunicii săi au avut 14 hectare în acea zonă, acest lucru nu poate fi dovedit, dat fiind că au trecut mulți ani de atunci, dar și-ar dori să primească dreptul de a circula pe lac, în condiţiile în care în zonă sunt proprietăţi şi concesiuni care interzic accesul.
Și Agripina Butâlchin, localnică din Mila 23, a susţinut că traseul reprezintă calea de acces spre Mila 18 a Dunării.
Locuitorii din satul Mila 23 cer în petiţia care a fost transmisă şi Ministerului Mediului identificarea unei forme de parteneriat între comunitate, inclusiv agenţi economici, ARBDD și Primăria comunei Crişan pentru dezvoltarea unui nou obiectiv turistic – un traseu pe jos, cu bicicleta sau cu o căruță trasă de cai între Milaa 23 și Mila 18 a Dunării.
În petiţie se menţionează că viitorul obiectiv turistic ar urma să includă un refugiu pescăresc tradiţional, dar şi o prezentare a punctelor definitorii pentru satul Mila 23, însă cel mai important ar fi salvarea spaţiului în care mulţi dintre localnici au copilărit şi păstrarea patrimoniului natural.
Vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Lavinia Vizauer, a participat astăzi, la Conferința de lansare a proiectului „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul urban – ITI Delta Dunării”, proiect cofinanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027. Evenimentul a fost organizat de Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din IMM, în colaborare cu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Tulcea, proiectul fiind dedicat dezvoltării economiei sociale în regiunea ITI Delta Dunării.
„Sprijinul pe care doriți să-l acordați prin acest proiect este foarte important, având în vedere și grupul țintă: tinerii, pe de o parte, care au nevoie de aceste cursuri, de experiența dumneavoastră în mediul antreprenorial și, pe de altă parte, persoanele care nu au un loc de muncă și care trebuie încurajate și sprijinite. Cred că astfel de inițiative sunt benefice pentru Delta Dunării, care este o zonă binecuvântată din punct de vedere al bogățiilor naturale, dar oamenii de aici sunt supuși unor restricții specifice unei rezervații naturale și atunci au nevoie de afaceri care să-i ajute pe ei și întreaga comunitate. Vă felicit și vă doresc mult succes!“, a declarat vicepreședintele Lavinia Vizauer.
Proiectul sprijină persoanele din grupuri vulnerabile să se integreze pe piața muncii prin înființarea a 13 întreprinderi sociale în mediul urban, generând 73 de locuri noi de muncă. Printre activitățile acestuia se numără formarea a 80 de persoane în cursul de antreprenor în economie socială, consiliere și mentorat pentru 13 persoane selectate în vederea înființării de întreprinderi sociale, precum și finanțare pentru dezvoltarea afacerilor sociale, promovând incluziunea, echitatea și economia durabilă în regiunea ITI Delta Dunării.
Strategia de transport public naval în Delta Dunării este indispensabilă din perspectiva reglementării transportului de persoane ocazional sau de agrement, iar planul de investiții inclus în aceasta necesită o revizuire ‘substanțială’, consideră consilierul județean Mircea Sorin Zaharcu.
Zaharcu arată că a solicitat în repetate rânduri prezentarea spre analiză în plenul Consiliului Județean (CJ) Tulcea a Strategiei de transport public naval în Delta Dunării, document elaborat de Ministerul Transporturilor care are ca beneficiari finali populația rezidentă din Delta Dunării, precum și turiștii, însă nu a primit răspuns din partea executivului CJ.
‘În pofida solicitărilor repetate, nu a fost transmis niciun răspuns și nici un demers oficial în acest sens, iar strategia nu a fost analizată sau supusă aprobării plenului Consiliului Județean Tulcea, deși acest document are ca beneficiari finali populația rezidentă din Delta Dunării, precum și turiștii care utilizează acest mijloc de transport. (…) Acest aspect este extrem de important, întrucât strategia include un plan de investiții esențial pentru modernizarea transportului public naval, care, în opinia mea, necesită o revizuire substanțială, astfel încât să reflecte nevoile reale ale serviciului de transport naval. Strategia reprezintă baza pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027, cu o valoare estimată de aproximativ 40 de milioane de euro. (…) Strategia este indispensabilă și din perspectiva reglementării transportului de persoane ocazional sau de agrement, un segment care, în prezent, este în numeroase cazuri desfășurat de persoane fizice fără forme legale, fără fiscalizare și fără respectarea standardelor de siguranță’, arată consilierul județean Mircea Sorin Zaharcu într-o informare transmisă, luni, AGERPRES.
Acesta punctează că, în anul 2025, astfel de activități nereglementate au condus la accidente grave produse cu ambarcațiuni de agrement, soldate cu decese, precum și cu pagube materiale, și subliniază necesitatea urgentă a unui cadru normativ clar și a unei strategii asumate instituțional.
‘Consider că reprezentanții Consiliului Județean Tulcea trebuie să se implice activ atât din punct de vedere al administrației publice cât și la nivelul administrației centrale în elaborarea unor politici coerente de transport naval de persoane și de agrement, având în vedere că acest serviciu în totalitate se desfășoară la nivelul județului Tulcea. Este necesară asigurarea mobilității persoanelor, a intermodalității și a conectivității serviciilor de transport, în vederea garantării unor condiții de viață și de siguranță la standarde europene pentru toți cei care depind de acest mod de transport. Strategia de transport public naval trebuie implementată în scopul asigurării serviciilor de transport de persoane în baza unui contract de servicii publice, atribuit printr-o procedură de achiziție publică transparentă, pe o perioadă considerabilă (mai mulți ani), conform prevederilor legale în vigoare, care să permită realizarea unui serviciu de transport persoane în condiții de calitate, frecvență, stabilitate, predictibilitate și investiții sustenabile. (…) Navrom Delta SA își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare și cu obligațiile asumate contractual, dar (…) consider că lipsa unei strategii asumate atât la nivel local cât și central, implementarea unei politici de investiții și reglementarea serviciului de transport persoane și de agrement coerent afectează atât siguranța publică, cât și funcționarea corectă a serviciilor de transport naval în Delta Dunării’, adaugă Zaharcu.
TULCEA: Soluții pentru reconstrucţia ecologică a zonei Carasuhat inundată accidental
Guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete a atras atenţia că pentru reconstrucţia ecologică a zonei inundate accidental este nevoie de schimbarea statutului juridic al acesteia.
FAO, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, este interesată să sprijine financiar reconstrucţia ecologică a unei părţi a amenajării agricole Carasuhat, din apropierea satului Mahmudia, zonă administrată de Consiliul Judeţean Tulcea.
Este vorba despre zona care a fost inundată accidental prin breșa creată în digul realizat în urmă cu mai mulţi ani pentru protejarea unei zone renaturate la iniţiativa comunităţii locale, în parteneriat cu World Wildelife Fund.
Zona concesionată de CJ aparţine domeniului public al judeţului, a fost o amenajare agricolă, a făcut obiectul unui litigiu pierdut în instanţă de autorităţile tulcene care sunt acum obligate să repare digul distrus de apă în anul 2023, situaţia acestuia fiind prezentată săptămâna trecută de guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete, la cea de-a XXVIII-a reuniuni a Comitetului tehnic şi ştiinţific pentru zone umede Convenţia RAMSAR, desfăşurată la Gland, în Elveţia.
„Sprijinul a fost total pentru reconstrucţia ecologică, pentru ca terenul să rămână aşa. Mai mult decât atât, FAO s-a declarat interesată să participe la o eventuală reconstrucţie ecologică a zonei deja inundate prin accesarea unei linii de finanţare pe care urmează să ne-o pună la dispoziţie spre informare şi să facem un parteneriat ARBDD – FAO. Ar fi un lucru extraordinar, pentru că ar creşte vizibilitatea, importanţa şi responsabilitatea faţă de comunitatea locală şi faţă de zona umedă”, a declarat, pentru AGERPRES, guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan-Ioachim Bulete.
El a amintit că instanţa a decis ca autorităţile să refacă digul care desparte cele două amenajări din zona Carasuhat – cea renaturată dirijat şi cea reconstruită ecologic accidental, precum şi să închidă canalul care traversează amenajarea Carasuhat.
„Din punct de vedere juridic, vom iniţia o nouă acţiune în instanţă în ceea ce priveşte această decizie, iar până când se soluţionează această nouă acţiune în instanţă, vom găsi soluţii de despăgubire pentru acei concesionari, pentru sumele investite”, a mai spus guvernatorul Rezervaţiei.
Bulete a atras atenţia că pentru reconstrucţia ecologică a zonei inundate accidental este nevoie de schimbarea statutului juridic al acesteia.
„Trebuie găsită soluţia legislativă ca suprafaţa respectivă să treacă din domeniul public al judeţului în domeniuil public al statului român, iar apoi să se supună reconstrucţiei ecologice. Va fi o lucrare de interes naţional, aşa cum prevede legea Rezervaţiei. Vă asigur că toată lumea este de acord pentru găsirea acestei soluţii de tip win-win. Singura discuţie pe care nu am avut-o este cu toţi actorii la masă cu noi – CJ, Ministerul Mediului, Primăria şi cu concesionarii”, a adăugat guvernatorul Bogdan-Ioachim Bulete.
Subiectele renaturării şi amenajării agricole Carasuhat au fost discutate și la o întâlnire desfăşurată joi, 4 decembrie, cu pescarii, operatorii turistici şi autorităţile comunelor Mahmudia şi Murighiol, în timpul căreia conducerea ARBDD a fost întrebată cu privire la proiectele de renaturare.
„Am făcut un Colegiu executiv al ARBDD şi am subliniat ce terenuri de reconstrucţii ecologice mai avem şi dacă mai sunt viabile din punctul de vedere al unei corespondenţe cu CJ Tulcea,pentru că nu poate fi făcută o reconstrucţie ecologică pe terenul altcuiva. Când vorbim despre terenul Carasuhat, s-au rupt digurile şi este făcută reconstrucţia în mod natural. Nu mai poate fi vorba de o reconstrucţie făcută ordonat. E făcută accidental, iar costurile pentru statul român de a scoate apa şi de a reconstrui digul sunt mult mai mari decât eventualele compensaţii care pot fi date agricultorilor care nu-şi pot duce la final contractele de concesiune”, a declarat, în timpul şedinţei desfăşurate la Mahmudia, guvernatorul Rezervaţiei.
El a susţinut că cele două firme care au terenuri concesionate de la CJ în zonă pentru agricultură au solicitat în instanţă 4 milioane de lei, despăgubiri pentru daunele produse în urma breşei apărute în urmă cu doi ani în digul de protejare a zonei reconstruită ecologic printr-un proiect cu fonduri europene, şi a adăugat că aceste compensaţii trebuie să fie mai întâi certificate de un expert autorizat de instanţă înainte de a fi acordate.
În ultimii peste 20 de ani, mai mulţi guvernatori ai Rezervaţiei au solicitat CJ „renaturarea” sau „reconstrucţia ecologică” a unor suprafeţe agricole sau piscicole concesionate de CJ unor firme private care nu ar fi fost folosite cu destinaţia iniţială, însă diferiţi şefi ai administraţiei judeţene au refuzat să dea curs solicitărilor, în contextul în care firmele concesionare contribuie la bugetul judeţului, iar statul român, prin Ministerul Mediului, a alocat în anul 2008, de exemplu, 26 de milioane de lei pentru „renaturarea unor terenuri” din Delta Dunării.
Amenajarea agricolă Carasuhat aparţinând CJ are o suprafaţă de aproape 1.330 de hectare şi a fost concesionată în ani diferiţi, pentru perioade de la 10 ani până la 30 de ani, mai multor persoane fizice şi juridice, administraţia judeţeană având de încasat de la acestea sume variind de la 118 la 1.500 de lei, pe hectar, pe an.
Primăria comunei Mahmudia, în parteneriat cu WWF şi ARBDD, a derulat în perioada 2013-2015 un proiect de renaturare a circa 924 de hectare de teren agricol, această suprafaţă fiind transformată într-un luciu de apă pentru protejarea biodiversităţii. Proiectul cu un buget total de circa 2,5 milioane de euro a fost susţinut financiar prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.
„Renaturarea” şi „reconstrucţia ecologică” par noţiuni similare care au în principiu acelaşi efect, mărirea luciului de apă, dar reconstrucţia ecologică presupune lucrări complexe, potrivit specialiştilor în domeniu.
Spitalul Județean de Urgență Tulcea se apropie cu pași repezi de finalizarea procesului de reabilitare și extindere.
Lucrările au început în 2022, iar valoarea investiției depășește 65 de milioane de euro, mare parte din sumă fiind asigurată din fonduri europene.
Potrivit firmei constructoare, în acest moment fațadele noului corp de clădire sunt finalizate integral, iar cele ale clădirii existente se apropie de final, în timp ce lucrările la instalații se desfășoară în ritm susținut.
Fiecare etapă parcursă înseamnă un pas concret spre un spital modern, sigur și adaptat cerințelor medicale actuale. Prin acest proiect, contribuim la consolidarea infrastructurii medicale a județului și la crearea unor condiții mai bune pentru pacienți și personalul medical, transmite constructorul pe pagina sa de Facebook.
Reamintim, în aprilie 2025, au fost inaugurate clădirile reabilitate ale secțiilor externe de Pneumologie și Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean de Urgență Tulcea. Cele două clădiri s-au aflat într-un amplu proces de renovare și modernizare, în cadrul masterplanului Consiliului Județean Tulcea de dezvoltare a Spitalului Județean de Urgență, ce a inclus atât investiții în aparatura medicală, cât și în infrastructura spitalicească.
În noile clădiri au fost mutate primele și cele mai aglomerate secții – cele de Pneumologie și Boli Infecțioase, Dispensarul TBC și secția de Recuperare Medicală.
Construirea unei noi clădiri pentru SJU a fost necesară în condiţiile în care vechile spaţii nu mai îndeplineau cerinţele impuse de standardele europene în domeniu. Noua clădire include un bloc operator cu 6 săli de operație, secţii de terapie intensivă, oncologie și hemodializă.
În paralel, s-a derulat și dotarea sălilor de operație și cabinetelor medicale cu echipamente, urmând ca, după încheierea lucrărilor, cel mai probabil de la începutul anului viitor, pacienții să fie transferați în această clădire nouă, pentru a începe reabilitarea vechii clădiri a unității sanitare.
Consiliul Județean Tulcea anunță că, în perioadele 11 – 13.11.2025, 18 – 21.11.2025 și 25 – 27.11.2025, între orele 08.00 și 22.00, sunt executate trageri cu muniție de război în poligonul Babadag, situat între localitatea Enisala și localitatea Sălcioara pe DJ 222, conform adresei Ministerului Apărării Naționale – Unitatea Militară 02025 Babadag.
În consecință, circulația pe DJ 222, între Enisala și Sălcioara, va fi restricționată prin amplasarea a două bariere, iar tragerile se vor executa fără întrerupere, pe intervale de 60 de minute cu pauze de 15 minute între ele pentru descongestionarea traficului rutier.
Pentru rezolvarea unor situații de urgență, se va lua legătura în mod obligatoriu cu Centrul secundar de Pregătire pentru luptă Babadag la telefon 0240/562805.
În vederea respectării măsurilor de siguranță a tragerilor, pentru buna desfășurare a activităților în perioada și la intervalele orare mai sus menționate, șoferilor le este recomandat să folosească ruta alternativă de circulație între localitatea Babadag și localitatea Sălcioara: BABADAG – DN 22 – CEAMURLIA DE JOS – JURILOVCA – DJ 222 – SĂLCIOARA (și retur).
Nerespectarea recomandărilor prezentate mai sus poate duce la consecințe grave de care Consiliul Județean Tulcea și Unitatea Militară nu se fac răspunzătoare, transmite CJ Tulcea.
Consiliul Judeţean primeşte cereri pentru acordarea burselor speciale de merit elevilor cu rezultate excepţionale la învăţătură înregistrate în anul şcolar 2024-2025.
Potrivit datelor furnizate AGERPRES de CJ, până în prezent 50 de părinţi au depus cereri pentru premierea copiilor, înregistrarea solicitărilor putând fi făcută de elevi sau de reprezentanţii legali ai acestora doar la registratura instituţiei din municipiul Tulcea.
Documentele pe care părinţii trebuie să le depună pentru ca elevii cu rezultate excepţionale în anul şcolar trecut să primească burse speciale de merit sunt: situaţia privind diplomele şi premiile câştigate de elev, o copie a cărţii de identitate sau a certificatului de naştere al solicitantului, dar şi dovada înscrierii beneficiarului într-o instituţie de învăţământ de stat din România.
Cererile se primesc până vineri, 17 octombrie, ora 14.00, iar lista cu beneficiarii burselor speciale de merit va fi publicată pe site-ul şi la avizierul CJ.
Autoritatea judeţeană acordă anual burse speciale de merit în baza unei hotărâri adoptate în anul 2003 elevilor cu rezultate deosebite în activităţile şcolare, iar de-a lungul timpului valoarea acestora a crescut, la fel ca numărul beneficiarilor.
În momentul de faţă, premiul acordat lunar de CJ este de 400 de lei, iar numărul burselor este de 30, jumătate dintre ele acordându-se elevilor cu domiciliul în municipiul Tulcea, iar cealaltă jumătate celor cu domiciliul în alte localităţi din judeţ.
Modernizarea infrastructurii portuare din Sulina se apropie de final, însă apar întrebări cu privire la finanțarea lucrărilor rămase în execuție.
În ședința Consiliului Județean Tulcea, Nicolae Chichi (PNL) a cerut lămuriri în legătură cu acoperirea cheltuielilor suplimentare pentru obiectivele de investiții Perimetrul I (Zona Liberă) și Perimetrul II (Cap Mol – Bazin Maritim), în contextul reducerilor de fonduri de la Ministerul Transporturilor.
Cositrans
Alina Picu, reprezentanta AZL Sulina, a explicat că suplimentarea bugetelor a fost deja discutată la nivel guvernamental.
Sunt lucrări de primă necesitate, ele au fost discutate de principiu cu Ministerul Transporturilor. Conform contractului de finanțare, se precizează că, în timpul derulării lucrărilor la obiectivele de investiții, există posibilitatea suplimentării creșterilor de buget ale proiectelor. Noi am făcut deja diligențe și am depus aceste documente pentru suplimentarea lucrărilor. Conform Hotărârii Consiliului Județean Tulcea nr. 79, erau deja prevăzute o serie de suplimentări. Acum s-a venit practic cu o lucrare care nu face altceva decât să protejeze investiția existentă, iar ministerul și-a dat acordul.
La nevoie, Administrația Zonei Libere Sulina ar putea acoperi o parte din cheltuieli din resurse proprii, însă doar într-o măsură limitată.
În funcție de resursele financiare proprii, probabil că vom asigura această suplimentare la momentul respectiv, dar nu cred că se poate lua în discuție o astfel de situație, pentru că noi am depus deja propunerea de act adițional la finanțator, iar discuțiile nu au fost decât cu privire la necesitatea acestor lucrări, nu cu privire la lipsa resursei financiare. Într-adevăr, sunt proiecte a căror implementarea a fost suspendată, dar asta se datora faptului că au un procent foarte mic de implementare. Nu este cazul nostru, care suntem foarte avansați. Deadline-ul pentru execuția și implementarea proiectelor este 31 decembrie 2025. Perimetrul 1 este într-o proporție de 91% implementat, iar la Perimetrul 2, lucrările sunt avansate într-o proporție de 80%.
Investițiile pentru modernizarea Portului Sulina depășesc 267 de milioane de lei și sunt finanțate în principal din fonduri europene, prin Programul Transport. Proiectul urmărește creșterea capacității portului de a deservi atât nave maritime, cât și fluviale, astfel încât Sulina să redevină un punct cheie pe harta transporturilor europene.
TULCEA: A început Concursul Internațional „George Georgescu”
Evenimentul este organizat de Liceul de Arte „George Georgescu”, cu sprijinul Consiliului Județean, al Primăriei Municipiului Tulcea și al Inspectoratului Școlar Județean.
Concursul Internațional „George Georgescu” a început la Tulcea
Pianul, vioara și vocea prind viață în sălile de concert din Tulcea, unde aproape 400 de tineri muzicieni din România, Republica Moldova și Ucraina s-au reunit, începând cu 8 mai, pentru cea de-a XXXI-a ediție a Concursului Internațional de Interpretare Muzicală „George Georgescu”. Competiția se desfășoară pe șapte secțiuni, în patru locații-cheie din oraș.
Evenimentul este organizat de Liceul de Arte „George Georgescu”, cu sprijinul Consiliului Județean, al Primăriei Municipiului Tulcea și al Inspectoratului Școlar Județean.
Mai multe detalii aflăm de la Claudia Grigore, directoarea Liceului de Arte și coordonatoarea concursului. Un interviu de Andreea Dorobăț.
„Concursul se desfășoară pe șapte secțiuni, în patru locații extraordinare. Aici, la Liceul de Arte, avem două secțiuni: pian și instrumente populare. La Palatul Copiilor, se desfășoară secțiunile canto clasic și muzică de cameră. La Teatrul „Jean Bart”, secțiunea vioară, iar la Casa Avramide – suflători.
La această ediție participă peste 390 de concurenți din România, în primul rând, cărora li se alătură concurenți din Republica Moldova – Chișinău și Orhei – și din Ucraina, Izmail. Este o tradiție să-i avem alături de noi și ne bucurăm că ne onorează tot timpul cu prezența și cu minunatele piese pe care le interpretează an de an.”
Ce criterii de jurizare sunt aplicate și cine face parte din juriu?
„Președintele juriului este domnul profesor universitar Dr. Marin Cazacu, director general al Filarmonicii „George Enescu” din București, iar președinta de onoare a juriului este doamna Ioana Georgescu Răileanu. M-ați întrebat de criterii. Ar fi patru criterii: în primul rând, concurenții trebuie să respecte textul muzical, să redea corect elementele tehnice, calitatea interpretativă și, bineînțeles, aportul personal al interpretului.”
Cum sprijină acest concurs dezvoltarea tinerilor talente muzicale?
„Îi motivează să-și cultive pasiunea și să-și dezvolte aptitudinile pe acest drum. Este foarte important să fie validați, mai ales de un asemenea juriu, de comunitate, și să iasă cât mai mult din zona lor de confort. E important să se obișnuiască să cânte pe orice pian, în orice locație, în orice condiții – indiferent de stare, de tensiuni – pentru că există și miza premiului, mai ales, în cazul nostru, a marelui premiu.”
Dumneavoastră sunteți mamă de pianistă. Cam cât îi ia unui tânăr pianist să se pregătească pentru un asemenea concurs?
„Repertoriile sunt date cu două-trei luni înainte. De fapt, eu sunt mamă de două fete – ambele studiază pianul. Cea mică are rezultate deosebite și ea, participă la acest concurs, iar cea mare, într-adevăr, face performanță. Muncește foarte mult, până la 4–6 ore pe zi, multe ore, și totul trebuie să demonstreze pe scenă în acele 5–10 minute. E muncă de trei luni în spate. Continuă. Dacă noi mergem undeva în concediu, claviatura vine cu noi. Nu avem voie să facem pauză.”
Ce înseamnă pentru Tulcea găzduirea unui eveniment cultural de o asemenea anvergură?
„Înseamnă mult, din toate punctele de vedere. E o moștenire culturală pe care ne-a lăsat-o maestrul Georgescu. Pentru Tulcea e ca o carte de vizită – pentru toți tinerii din învățământul artistic preuniversitar. Și pentru publicul din Tulcea este o ocazie să asculte și să vadă altceva.”
Spitalul Județean de Urgență Tulcea se află în plin proces de reabilitare, modernizare și extindere, lucrările fiind realizate în proporție de 54%. Astfel, corpurile C și D vor fi finalizate anul acesta, urmând ca noul corp A să fie gata la sfârșitul anului viitor.
În prezent, se desfășoară lucrări la finisajele interioare, instalațiile sanitare și montarea rampelor medicale. De asemenea, a început dotarea sălilor de operație și a cabinetelor medicale cu echipamente moderne. În plus, se construiește noul bloc operator, cu 6 săli de operație la standarde internaționale.
Consiliul Județean Tulcea a accesat toate sursele de finanțare disponibile pentru modernizarea infrastructurii medicale, inclusiv proiecte transfrontaliere și fonduri europene.
În ultimii ani, pe lângă extinderea și reabilitarea Spitalului Județean, au beneficiat de reabilitare și dotare: Serviciul Județean de Ambulanță, Ambulatoriul, Unitatea de Primiri Urgențe, Spitalul de Boli Contagioase, Spitalului TBC și Spitalul de Psihiatrie Tulcea. Lista continuă cu proiectele transfrontaliere pentru reabilitarea și modernizarea stației centrale de sterilizare și a sălii de ortopedie, respectiv reabilitarea stației de epurare și a rețelelor de canalizare.
Sănătatea este prioritatea CJ Tulcea, care, prin aceste investiții, se asigură că tulcenii beneficiază de servicii medicale la cele mai înalte standarde, iar județul Tulcea devine tot mai atractiv pentru medicii specialiști, a transmis președintele Consiliului Județean, Horia Teodorescu.
În această săptămână, Consiliul Județean Tulcea s-a reunit în ședința ordinară, prilej cu care au fost aprobate bugetele principale pentru instituțiile aflate în subordinea județului, valabile pentru tot anul.
Unul dintre cele mai disputate subiecte a fost cel legat de Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea.
Consilierul județean AUR Sorin Zaharcu a pus sub semnul întrebării oportunitatea continuării finanțării, în contextul unui trafic redus și al investițiilor masive deja realizate. Acesta a cerut un audit asupra activității aeroportului și a menționat că 22% din creditul intern al județului este alocat acestei instituții care deservește în prezent doar 1.500 de pasageri.
Reprezentanta Consiliului de Administrație al aeroportului, Aurelia Fulger, a susținut necesitatea continuării susținerii publice și a subliniat că investițiile recente au adus infrastructura la standarde europene, iar potențialul de trafic a crescut la peste un milion de pasageri anual.
Președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu, a apărat proiectul și a subliniat că dezvoltarea infrastructurii aeroportuare a fost o decizie strategică, asumată în 2014 de toți actorii politici de la vremea respectivă, în contextul în care nu exista în plan un aeroport în zona Brăila-Galați.
De asemenea, președintele CJ a menționat că, în pofida dificultăților provocate de războiul din Ucraina, conducerea aeroportului și administrația județeană continuă eforturile de atragere a companiilor aeriene, în speranța lansării unor curse în perioada următoare.
Ștefan Coman, consilierul președintelui Consiliului Județean Tulcea, a participat, astăzi, la ceremonialul militar și religios organizat pentru a marca Ziua Dobrogei.
În urmă cu nouă ani, această zi de importanță istorică deosebită pentru noi a fost recunoscută și la nivel național. Legea privind instituirea Zilei Dobrogei a fost adoptată la 19 noiembrie 2013 de Senat, la data de 9 septembrie 2015 a fost votată de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la data de 6 octombrie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial.
A fost o recunoaștere publică a semnificației deosebite a zilei care a adus Dobrogea României, un gest de integrare corectă a importanței zilei de 14 noiembrie pentru istoria devenirii României Mari.
„Este ziua noastră, a dobrogenilor de pretutindeni, ziua în care Dobrogea noastră a revenit acasă, după un război care ne-a oferit și independența mult așteptată a statului român. Data de 14 noiembrie 1878 reprezintă un element esențial în cronologia deveniri statului românesc modern.
Ne amintim, cu respect, de Proclamaţia către dobrogeni, citită de Carol I, prin care încuraja toleranţa şi prietenia dintre etnii: <Soldaţi! Azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! În această nouă Românie veţi găsi o populaţiune care în cea mai mare parte este deja românească. Însă veţi găsi şi locuitori de alt neam şi credinţe. (…) Fiţi în mijlocul noilor voştri concetăţeni anteluptători ai legalităţii şi ai civilizaţiei Europei>.
Fiecare zi de 14 noiembrie constituie, pentru noi, un bun prilej de omagiu și cinstire a memoriei și a sacrificiului înaintașilor noștri. Ei sunt cei datorită cărora astăzi dobrogenii îmbracă haine de sărbătoare. Lor, acestor curajoși luptători pentru țară, le datorăm ziua în care şi noi, tulcenii, am revenit, administrativ, în România noastră, acolo unde, sufleteşte, am fost dintotdeauna“, a transmis, în cadrul evenimentului, Ștefan Coman.
Comunităţile din Delta Dunării vor avea acces la tehnologia 5G Orange prin intermediul unui proiect de infrastructură unic în România, cu o valoare totală de aproape 3,5 milioane de euro, din fonduri europene, în urma aprobării sale de către Comisia Europeană.
Derulat pe o perioadă de 36 de luni, termenul de finalizare este preconizat a fi 01 octombrie 2027.
Proiectul 5G-CDD are drept obiectiv construirea unei infrastructuri de conectivitate 5G (5G Stand Alone şi Edge Cloud), în 19 localităţi din judeţul Tulcea, preponderent greu accesibile şi plasate în zona umedă a Deltei.
„Considerată o zonă de interes major pentru economia locală, accesul la internet de înaltă viteză în Delta Dunării va permite crearea unui impact pozitiv semnificativ pe plan socio-economic, în arii esenţiale precum educaţia digitală, telemedicină, turism şi monitorizarea mediului. Proiectul 5G-CDD reprezintă o iniţiativă crucială pentru regiunea Deltei, o zonă caracterizată de multiple provocări socio-economice datorate izolării, depopulării şi lipsei oportunităţilor de angajare. Prin implementarea tehnologiei 5G şi integrarea aplicaţiilor de educaţie digitală, telemedicină, turism şi monitorizare ambientală, obiectivul proiectului este de a contribui la transformarea arealului, oferind soluţii inovative pentru o parte din problemele cu care se confruntă acum comunităţile locale”, se arată în comunicat.
„Implementarea unei reţele 5G Stand Alone reprezintă o provocare tehnică din cauza dificultăţilor geografice, fiind totodată o premieră pentru industria telecomunicaţiilor din România. Aceasta implică utilizarea unor componente noi de reţea core ce îmbunătăţesc considerabil performanţele faţă de reţelele 5G Non-Standalone existente. Totodată, tehnologia Edge Cloud reduce distanţa dintre utilizatori şi servicii, asigurând latenţele şi viteza necesare pentru aplicaţiile proiectului 5G Connect Danube Delta”, se mai precizează în comunicat.
Numărul beneficiarilor direcţi şi indirecţi se ridică la aproximativ 20.000 de persoane, iar domeniile cheie vizate sunt: telemedicina, educația digitală și incluzivă, turismul lent și monitorizarea mediului.
„Tehnologia de internet de mare viteză va permite conectarea dispozitivelor medicale existente prin laptopuri/tablete compatibile 5G, implementarea unei aplicaţii mobile de control medical la distanţă, folosirea soluţiilor de telemedicină şi implementarea conceptului de Point of Care (punct de ajutor medical). Această intervenţie se va implementa în 10 unităţi medicale.
De asemenea, prin amplificarea activităţilor în cadrul hub-ului educaţional Orange Digital Center în Mila 23, la Centrul de Inovare Comunitară, Fundaţia Orange va valorifica conţinutul educaţional gratuit disponibil pe Platforma Digitaliada şi va facilita colaborarea în timp real între elevi şi profesori prin predare hibridă, inclusiv prin integrarea platformei de predare online VBoard. În plus, aici va fi pilotată aplicaţia de educaţie VR, dezvoltată în cadrul proiectului 6G-PATH, într-o şcoală din judeţul Tulcea. Grupul ţintă îl reprezintă peste 2.000 de beneficiari din 17 şcoli şi cursanţi din Orange Digital Center.
Tot în cadrul proiectului, Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 va dezvolta aplicaţia de mobil Delta lui Ivan care va îmbunătăţi experienţa turiştilor din Delta Dunării prin furnizarea de conţinut educaţional, rute şi puncte de interes, cu funcţii de geo-fencing şi de raportare a evenimentelor periculoase. Totodată, vor fi monitorizate punctele de interes turistic cu ajutorul camerelor de supraveghere inteligente compatibile 5G.
Principalele zone protejate vor fi dotate cu senzori de monitorizare a mediului conectaţi la routere 5G. Tehnologia modernă va permite şi îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice locale, a curăţeniei suprafeţei apei şi a culturilor naturale de stuf. Această componentă are la bază proiectul DaWetRest, în care UNSTPB este partener.
Proiectul 5G Connect Danube Delta va deschide noi oportunităţi economice pentru Delta Dunării şi oferă o platformă solidă pentru dezvoltarea de noi afaceri şi extinderea celor existente. Prin implementarea acestei infrastructuri, Orange România sprijină accesul la o tehnologie de vârf ce va permite transformarea acestei regiuni cu conectivitate redusă într-un pol de oportunităţi. Impactul asupra economiei locale va fi substanţial – de la stimularea afacerilor locale şi crearea de locuri de muncă până la atragerea de investiţii noi, inclusiv în turism, sănătate şi educaţie”, se mai arată în comunicatul de presă.
Proiectul de reabilitare, modernizare și extindere de la Spitalul Județean de Urgență Tulcea evoluează în ritm bun.
Despre stadiul lucrărilor, firma constructoare a precizat recent:
Fațadele corpului nou sunt finalizate în proporție de 80%, iar compartimentările interioare au fost complet realizate. Se lucrează intens la finisajele interioare, iar în scurt timp vor începe vopsitoriile și montajul covoarelor de PVC. În paralel, se finalizează instalațiile de ventilație, climatizare, termice, sanitare și de gaze medicale, esențiale pentru funcționarea optimă a spitalului. Angajamentul nostru pentru îmbunătățirea infrastructurii medicale rămâne o prioritate, contribuind astfel la dezvoltarea unui sistem de sănătate modern și performant.
Lucrările au ca beneficiari Consiliul Județean Tulcea și unitatea spitalicească.
Realizarea drumului expres Constanţa-Tulcea-Brăila şi construirea drumului judeţean Tudor Vladimirescu-Chilia Veche sunt priorităţile Consiliului Judeţean (CJ), pentru următorii patru ani, a declarat pentru AGERPRES preşedintele instituţiei, Horia Teodorescu, care la finele acestei luni va prelua al patrulea mandat în funcţie.
Drumul expres Constanţa-Tulcea-Brăila este un proiect prezentat public încă din anul 2012, iar în momentul de faţă autorităţile lucrează la studiile de fezabilitate pe două segmente, Constanţa-Tulcea şi Tulcea-podul peste Dunăre.
„Mai avansat este drumul expres-pod Tulcea. Este cu câteva luni, poate jumătate de an, înaintea celuilalt tronson de la Tulcea la Constanţa. După promisiunile proiectanţilor, sper ca în vara anului viitor să avem studiile de fezabilitate. Asta înseamnă că se poate ţine licitaţia design&build, adică proiectare plus execuţie, pe parcursul anului viitor. Sper să avem şi finanţarea cât mai repede, iar în următorii patru ani să vedem că se lucrează”, a afirmat preşedintele CJ, Horia Teodorescu.
În ceea ce priveşte drumul judeţean care leagă suburbia Tudor Vladimirescu a municipiului Tulcea de comuna Chilia Veche, el a menţionat că acesta este pe lista sinteză a Companiei Naţionale de Investiţii (CNI).
„Am început să trimitem documentele pentru preluarea drumului de CNI şi sper ca anul viitor, în prima parte, să avem licitaţia şi să rezolvăm o problemă socială pentru cele trei localităţi, Chilia, Pardina şi Ceatalchioi. Drumul se deteriorează foarte repede. Am făcut lucrări de întreţinere nenumărate, dar ţinând cont că se trece cu trafic greu, nimeni nu poate păzi non-stop ce se întâmplă acolo, mai ales când se intră după ploi, acest drum fiind pe dig şi neavând o infrastructură sănătoasă, el cedează după cinci, şase luni. O să-i mai facem o faţă, să-l aducem la o stare acceptabilă, iar la anul sper să înceapă lucrările efective de construcţie”, a mai spus preşedintele CJ, Horia Teodorescu.
La alegerile din luna iunie, preşedintele organizaţiei judeţene a PSD, Horia Teodorescu, a obţinut 34.511 voturi valabil exprimate pentru cel de-al patrulea mandat de preşedinte al CJ, la o diferenţă de peste 4.700 de voturi valabil exprimate faţă de contracandidatul său, deputatul PNL, George Şişcu.
Lucrările la Sala Polivalentă din municipiul Tulcea avansează conform graficului. Peste 95% din structura metalică a acoperișului a fost montată cu succes. Această structură, cântărind 600 de tone, reprezintă un pas important spre finalizarea acestui proiect de anvergură.
În prezent se lucrează intens la montarea fațadei metalice, compartimentările interioare și instalațiile necesare pentru viitoarea sală.
Sala polivalentă va beneficia de un teren principal de competiții înconjurat de tribune cu 4.670 de locuri pentru spectatori, teren de antrenament situat la subsolul clădirii, sub amprenta terenului principal, parcare subterană pentru confortul vizitatorilor, vestiare moderne pentru echipe și oficiali dar și de spații pentru presă și o sală de conferințe bine echipată.
Finanțarea este asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, potrivit CJ Tulcea.
Aproximativ 1.200 de liceeni din judeţul Tulcea au participat, miercuri, la sala de sport a Clubului Sportiv Şcolar din municipiu, la Târgul educaţional „Student #UDJG”, organizat de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.
Iniţiatorul evenimentului, profesorul Silviu Stanciu, a declarat că universitatea gălăţeană are 14 facultăţi cu peste 80 de programe de licenţă, master şi cursuri post-universitare.
Venim cu o ofertă completă pentru tinerii din licee, iar aceştia, pentru a-şi alege bine o carieră, trebuie să ştie ce-i aşteaptă, motiv pentru care le recomandăm să vină la noi la universitate, să ne vadă oferta, a menţionat profesorul universitar Silviu Stanciu.
Reprezentantul UDJ a mai spus că programele de studii oferite sunt căutate pe piaţa muncii.
Suntem foarte încântaţi de tinerii de la Tulcea, de profesorii care au venit cu bucurie. Podul care este acum peste Dunăre ne uneşte şi le va fi mai uşor să ajungă la Galaţi. Îi aşteptăm cu drag, pentru că evenimentele anterioare au avut efecte şi avem mulţi studenţi din Tulcea şi absolvenţi cu care ne mândrim, a mai spus profesorul Silviu Stanciu.
Ștefan Coman, care a participat în calitate de reprezentat al Consiliul Județean Tulcea la târgul educațional al universității gălățene, a declarat: În cei peste 70 ani de existenţă, învăţământul superior de la Galaţi a instruit aproximativ 60.000 de absolvenţi în domeniul ingineresc, economic şi umanist, devenind, astfel, un reper în ceea ce privește educația de nivel superior din această zonă a țării.
Sursă: AGERPRES/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: CJ Tulcea
Astăzi, 03 aprilie, Jandarmeria Română a sărbătorit 174 de la semnarea actului de înfiinţare a acestei arme, prilej cu care Inspectoratul Județean de Jandarmi „Mareșal Alexandru Averescu“ a organizat activități aniversare.
În cadrul unei ședințe festive, au fost prezentate ordinele de avansare în gradul militar următor, înainte de expirarea stagiului minim pentru șase jandarmi, respectiv 2 ofițeri și 4 subofițeri care îndeplinesc condițiile legale și care au rezultate foarte bune în activitate.
Au fost acordate diplome de merit cadrelor militare care s-au evidențiat în activitatea lor profesională prin îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu.
Conform Statului cadrelor militare „gradul militar este un drept al titularului și reprezintă recunoașterea în plan social a calității de cadru militar”.
Tot astăzi, la sediul Cercului Militar Tulcea, în organizarea Inspectoratului Județean de Jandarmi „Mareșal Alexandru Averescu“, a avut loc o ședință omagială dedicată Zilei Jandarmeriei Române, cu participarea instituțiilor și autorităților publice.
Consiliul Județean Tulcea a fost reprezentat de către secretarul general al județului Tulcea, Marius-Cristi Mihai:
Dumneavoastră, jandarmii, ați dat întotdeauna dovadă de profesionalism atunci când a venit vorba despre activitățile specifice. Sunteți un exemplu de devotament și seriozitate, iar faptul că, anual, vă situați într-un „top al încrederii“ populației arată respectul și aprecierea pe care vi le poartă cetățenii acestei țări. Vă mulțumesc, în numele Consiliului Județean Tulcea, pentru deschiderea de care dați dovadă atunci când vă este solicitat ajutorul și pentru promptitudinea cu care răspundeți tuturor solicitărilor venite din partea tuturor instituțiilor publice. Închei prin a vă asigura de toată disponibilitatea noastră în ceea ce privește colaborarea cu Inspectoratul Județean de Jandarmi Tulcea. La mulți ani, jandarmi! La mulți ani, Jandarmeria Română!
Surse: IJJ Tulcea, CJ Tulcea/ Redactor: Adina Sîrbu
Organizaţia judeţeană a PSD Tulcea şi-a lansat, joi, candidaţii la alegerile locale din luna iunie.
Horia Teodorescu, actualul preşedinte al filialei teritoriale a partidului, candidează la un nou mandat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea.
Liderul social-democraţilor tulceni, Horia Teodorescu, a menţionat că prin proiectele derulate în ultimii ani, judeţul Tulcea este în topul administraţiilor din România.
Candidatul PSD la Primăria municipiului Tulcea este viceprimarul Dragoş Simion, care şi-a exprimat speranţa ca, în urma alegerilor locale din luna iunie, performanţele înregistrate la nivelul CJ să fie transferate la nivelul municipiului.
De asemenea, actual primar al comunei Jurilovca, Eugen Ion, candidează pentru un nou mandat.
Astăzi, consilierul judeţean tulcean Raluca Cacencu a participat, la Rotonda Personalităţilor, la ceremonia dedicată poetului ucrainean Taras Şevcenko.
Evenimentul a fost inclus în suita manifestărilor culturale ocazionate de împlinirea a 210 ani de la naşterea acestuia, organizate de Filiala Tulcea a Uniunii Ucrainenilor din România.
Raluca Cacencu, CJ Tulcea:
În aceste vremuri, mai mult decât dificile pentru poporul ucrainean şi delicate pentru noi toţi, cei din imediata sau mai îndepărtata vecinătate a acestei greu încercate naţiuni, profit de această ocazie pentru a felicita organizatorii pentru tot ceea ce au realizat în direcţia promovării culturii ucrainene în România şi, în special, în judeţul Tulcea. Evenimentele pe care Uniunea Ucrainenilor le organizează la fiecare sfârşit de martie în cinstea poetului naţional adună laolaltă tulceni din tot judeţul, iar acest lucru merită tot respectul şi aprecierea noastră. Astfel de manifestări sunt o formă de păstrare a tradiţiilor noastre, de popularizare a culturii şi, într-un final, reprezintă o formă de respect faţă de literatură, faţă de una dintre emblemele culturale ale ucrainenilor. Profit de această ocazie ca, în numele Consiliului Judeţean Tulcea, pe care cu onoare îl reprezint, să-mi reafirm ataşamentul, sprijinul şi compasiunea faţă de poporul vecin, greu încercat în contextul conflictului armat declanşat de Federaţia Rusă. Şi pentru că eu sunt foarte optimistă, îmi doresc din tot sufletul ca anul viitor, pe vremea aceasta, ceremonia de omagiere a marelui „Cobzar” să aibă loc în Ucraina învingătoare, în care să domnească pacea deplină. Vă doresc tuturor pace, sănătate şi putere de muncă pentru a iniţia cât mai multe evenimente de acest fel! Dumnezeu să ne ocrotească pe toţi!’, a declarat cu acest prilej consilierul Raluca Cacencu.
Consiliul Judeţean Tulcea aşteaptă până pe data de 4 aprilie asociaţiile şi fundaţiile să depună proiecte pentru atragerea de finanţare nerambursabilă, în conformitate cu Legea nr. 350/2005, a anunţat instituţia publică pe pagina proprie de facebook.
CJ Tulcea a alocat anul acesta din buget 1.492.500 de lei pentru finanţarea asociaţiilor şi fundaţiilor care derulează activităţi nonprofit de interes general, finanţările nerambursabile urmând să se aloce pentru sport – 850.000 de lei, pentru activităţi sociale și proiecte culturale – 592.500 de lei, iar pentru tineret, 50.000 de lei.
Asociaţiile şi fundaţiile care doresc finanţare din partea CJ trebuie să depună proiecte care să se deruleze în cursul acestui an, data limită pentru depunerea acestora fiind 4 aprilie, ora 16.30.
Selecţia şi evaluarea proiectelor se vor face de către comisia de evaluare în continuarea deschiderii propunerilor de proiect, în perioada 5-12 aprilie 2024, se menţionează în anunţul CJ Tulcea.
Ghidul solicitantului pentru acordarea finanţărilor nerambursabile din bugetul Județului Tulcea, pentru domeniile Sport și Activităţi social/culturale și de tineret pentru anul 2024 poate fi procurat de la Direcția Turism și Promovarea Județului, Serviciul Comunicare, Relații Externe și Promovarea Județului, camera 208 din sediul Județului Tulcea, Tulcea, Str. Păcii nr. 20.
De asemenea, Ghidul solicitantului pentru acordarea finanţărilor nerambursabile din bugetul Județului Tulcea poate fi descărcat la următoarea adresă: http://cjtlsps01:39314/sites/cjtulcea/AnunturiPublice/Pages/diverse-anunturi.aspx
Dumitru Mergeani, administratorul public al județului Tulcea, a participat, joi, 7 martie 2024, la sala „Dobrogea“, la festivitatea de premiere a câștigătorilor concursului „Cea mai frumoasă scrisoare pentru mama“, ajuns, în acest an, la cea de-a patra ediție.
„Noi am început acest gen de concursuri în perioada pandemiei, pentru că ar fi fost păcat să nu mai organizăm aceste activități din cauza restricțiilor. Și astfel am ajuns la acest sistem online pe care l-am continuat pentru că am constatat că, în fiecare an, sunt mulți participanți. Partea cea mai frumoasă este că participă copii din tot județul, prin înscrierea online. Vreau să îi felicit în primul rând pe copii, dar îi felicit și pe părinți pentru că își îndrumă copiii spre astfel de activități și aceștia își găsesc, astfel, modele sănătoase în viață. Astfel de concursuri sunt dovada vie că avem copii talentați în tot județul“, a declarat, în deschiderea evenimentului, administratorul public Dumitru Mergeani.
Câștigătorii ediției din acest an sunt:
Marele Premiu: Denisa Ganea (15 ani), din Casimcea
Locul I: Maria Cătălina Cazalnău (14 ani), din Babadag
Locul II: Andreea Olaru (13 ani), din Casimcea
Locul III: Maria Buzdugan (9 ani), din Cerna
Mențiune: Rebeca Enache (10 ani), din Jijila
Mențiune: Mihaela Caracaș (11 ani), din Cerna
Premiu special: Andra Cernamoriț (20 ani), din Jijila
Premiu special: Izabela Maria Dușa (12 ani), din Tulcea
Premiu de originalitate: Eduard Toader (11 ani), din Jijila.
Bienala Națională de Grafică „Constantin Găvenea” va avea loc, la Muzeul de Artă Tulcea, între 11 octombrie și 14 noiembrie 2024. Evenimentul reprezintă o oportunitate pentru artiștii plastici să-și expună lucrările.
A treia ediție a Bienalei Naționale de Grafică „Constantin Găvenea” este organizată de Consiliul Judeţean Tulcea, Liceul de Artă „George Georgescu” Tulcea și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, prin intermediul Complexului Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean.
Membrii Uniunii Artiștilor Plastici din România sau ai organizațiilor profesionale din domeniul artelor plastice din străinătate, precum și absolvenții și studenții academiilor de artă din țară și străinătate pot înscrie o singură lucrare. Înscrierile se fac până pe data de 19 iulie 2024, pe adresa arta@icemtl.ro.
Etapa de selecție se va desfășura în intervalul 22 – 31 iulie 2024, iar pe 1 august va fi anunțată lista cu lucrările selectate pentru a participa la expoziția-concurs.
Trimiterea lucrărilor se va desfășura în perioada 2 august – 13 septembrie. Urmează apoi vernisajul, ce va avea loc vineri, 11 octombrie 2024, la parterul Muzeului de Artă. Finisajul și festivitatea de premiere sunt programate pentru ziua de joi, 14 noiembrie 2024.
Vor fi acordate și anul acesta premii în valoare totală de 10.000 lei, după cum urmează:
Premiul I – 3.000 de lei,
Premiul II – 2.000 de lei,
Premiul III – 1.500 de lei,
Mențiune I, II, III – câte 500 de lei,
Premiul special al organizatorilor – 1.000 de lei,
Premiul special al juriului – 1.000 de lei
Condițiile de participare și formularul de înscriere pot fi descărcate de aici.
Consiliul Județean Tulcea a participat la Târgul de Turism al României, ediția de primăvară, în perioada 15 – 18 februarie, iar standul județului a captat atenția vizitatorilor, anunță CJ într-un comunicat de presă.
Tematica ediției a fost axată pe educația privind protejarea și conservarea naturii, subliniind importanța turismului lent și a ecoturismului. Sub sloganul „Județul Tulcea – tradiție în armonie cu natura”, CJ Tulcea a reușit să evidențieze frumusețea și diversitatea peisajelor unice, în strânsă legătură cu multiculturalitatea și biodiversitatea specifică județului.
Pe lângă oferta turistică prezentată la stand de cei 26 de reprezentanți ai industriei ospitalității, în cele 4 zile de expoziție, vizitatorii au avut parte de 19 momente artistice, oferite de ansamblurile folclorice tradiționale și de grupurile vocale reprezentative ale minorităților etnice din județul Tulcea. De asemenea, aceștia au avut ocazia să se delecteze cu preparate tradiționale pregătite de gospodinele din comunitățile locale și să descopere produse din pește și vinuri dobrogene.
Horia Teodorescu, președintele CJ Tulcea:
Județul Tulcea a strălucit și în acest an la Târgul de Turism al României. Pentru noi, a devenit o tradiție să promovăm frumusețile deltaice și nord-dobrogene în fiecare an, atât la târgurile de profil de la nivel național, cât și internațional. Îmi exprim recunoștința față de toți cei implicați în această poveste minunată, pentru eforturile lor în promovarea tradițiilor, a ofertei turistice și a gastronomiei locale. Prin contribuția fiecăruia, am consolidat identitatea culturală a județului nostru și am sporit notorietatea Deltei Dunării și a Dobrogei de Nord în rândul turiștilor.
În ordinea momentelor artistice, CJ Tulcea mulțumește deopotrivă: Ansamblului lipovenesc „Juraveli” și Primăriei Jurilovca; Ansamblului tradițional al rușilor lipoveni și Primăriei Sarichioi; Ansamblului folcloric „Dobrogeanca” și Primăriei Ceamurlia de Jos; Ansamblului folcloric „Doina Casimcei” și Primăriei Casimcea; Grupului vocal „Perva Zora” și Primăriei Sulina; Ansamblului de aromâni „Pareia Pilisterlu” și comunităţii de aromâni din București; Ansamblului folcloric „Beștepeanca” și Primăriei Beștepe; Ansamblului „Cununița” și Primăriei Topolog; Ansamblului folcloric „Dorulețul” și maestrului Ștefan Coman; Ansamblului „Dobrogeanca” și Casei de Cultură Sulina; Ansamblului de meglenoromâni „Altona” și Primăriei Cerna; Grupului vocal ucrainean „Rebalka”,Grupului vocal „Sinicika”, Ansamblului „Matrioșca” și Primăriei Crișan; maestrului Mircea Vintilă; Ansamblului folcloric „Slaveanka” și Primăriei Slava Cercheză; Ansamblului folcloric „Flori de cimbrișor” și Primăriei Isaccea.
Împreună, vom continua să promovăm frumusețile și tradițiile autentice ale județului nostru, asigurându-ne că Delta Dunării și Dobrogea de Nord rămân destinații turistice de referință la nivel național, se arată în finalul comunicatului de presă.
Pentru a marca Ziua Femeii, Consiliul Județean Tulcea organizează a IV-a ediție a concursului intitulat „Cea mai frumoasă scrisoare pentru mama“.
La concursul organizat în perioada 14 februarie – 1 martie 2024, pot participa toți copiii din judeţul Tulcea, care sunt îndemnați să-și folosească talentul și creativitatea, pentru a compune cele mai frumoase mesaje adresate mamelor.
Fiecare participant va înscrie în concurs o singură lucrare, creație proprie, care va fi însoțită de numele și prenumele concurentului, numele unuia dintre părinți/tutore și datele de contact (număr de telefon și adresă de e-mail).
Până pe data de 1 martie 2024, ora 12.00, concurenții trebuie să trimită scrisoarea fotografiată sau scanată pe adresa de e-mail: comunicare.cjtulcea@yahoo.com.
În cazul în care un concurent nu primește din partea Consiliului Județean Tulcea un e-mail de confirmare a trimiterii, acesta este rugat să contacteze Serviciul Comunicare, Relații Externe, Anticorupție și Promovarea Județului la numărul de telefon 0240/502208.
Consiliul Județean Tulcea participă, în perioada 15 – 18 februarie 2024, la ediția cu numărul 48 din cadrul Târgului de Turism al României, ediția de primăvară, organizat în pavilionul expozițional B2 din incinta Complexului Romexpo, București.
Tematica ediției implică o nouă abordare, cu accent educativ asupra protejării și conservării naturii, evidențiind în special promovarea turismului lent și a ecoturismului, sub deviza „Județul Tulcea – tradiție în armonie cu natura”.
Operatorii economici interesați de promovarea destinației turistice la nivel național și vizitatorii sunt invitați să descopere la stand o mică parte din frumusețea județului Tulcea, precum și oferte early booking pentru sezonul turistic din acest an.
Horia Teodorescu, președintele CJ Tulcea:
Ineditul județului Tulcea față de alte destinații turistice este bineînțeles, perla coroanei, Delta Dunării, un loc unic, un tărâm de poveste și o destinație de care te îndrăgostești de la prima vedere. Îmi doresc ca, prin participarea la acest târg de turism, să venim în sprijinul operatorilor economici care știu să promoveze ce avem noi mai frumos și, mai mult decât atât, să venim în întâmpinarea turiștilor cu o ofertă turistică greu de refuzat și experiențe inedite în oricare anotimp din an. Avem Dunăre, avem mare, avem Deltă, avem cei mai vechi munți, avem cetăți medievale și un popor multicultural cu o colecție de tradiții și obiceiuri străvechi, obiective de neratat pentru turiștii din țară și de peste hotare.
Pe parcursul celor patru zile ale târgului, vizitatorii se vor bucura de momente artistice oferite de ansambluri folclorice tradiționale și grupuri vocale ale minorităților etnice din județul Tulcea și vor putea degusta tradiționalele preparate locale și vinuri dobrogene oferite de producătorii locali.
Sursă: CJ Tulcea/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: ilustrativ
Începând de luna viitoare, elevii și copiii de grădiniță din unitățile de învățământ din județ vor primi produse lactate și de panificație gratuite, prin programul guvernamental „Lapte și corn” – informează Consiliul Județean Tulcea.
Având în vedere Hotărârea nr. 652/2023 privind aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2023 – 2029, care prevede acordarea gratuită pentru preșcolarii din grădinițele cu program normal de 4 ore de stat autorizate/acreditate și particulare acreditate și pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și particular, precum și pentru preșcolarii și elevii incluși în învățământul special, de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate, și de produse de panificație, Consiliul Județean Tulcea, în urma desemnării câștigătorilor licitației, a încheiat contracte de furnizare cu S.C. Lidas S.R.L., pentru produse de panificație, și cu Asocierea Fraher Distribution SRL – Fraher SRL, pentru produse lactate – se arată în comunicat.
Produsele vor fi distribuite, începând cu data de 1 februarie 2024, de elev acestea urmând să beneficieze 17.896 de elevi și preșcolari din întreg județul Tulcea.
Sursă: CJ Tulcea/ Foto: arhivă/ Redactor: Adina Sîrbu
Dobrogea este sub un nou cod galben de intensificări ale vântului, valabil până spre miezul nopții. Meteorologii anunță rafale de vânt și la 70 km/h, însoțite de ninsori slabe. Vremea va fi geroasă, până joi. La prânz, temperaturile erau extrem de scăzute, cu valori resimțite de -11…-10 grade Celsius.
În municipiul Constanța, ninsoarea și poleiul au scos, astăzi, pe străzi utilajele pentru a împrăștia material antiderapant – informează Primăria.
Cele 9 autospeciale cu sărăriță acționează pe poduri, pe străzile aflate în rampă, sensuri giratorii și bulevarde, dar și pe liniile mijloacelor de transport în comun, iar dacă situația o va impune, utilajele cu lamă sunt pregătite pentru a degaja zăpada.
Se circulă în condiții bune pe toate arterele din municipiu, iar autobuzele circulă normal, dar reprezentanții municipalității fac apel către toți constănțenii care ies în trafic să aibă autoturismele echipate corespunzător, cu anvelope de iarnă, și reamintesc faptul că agenții economici și asociațiile de proprietari pot semnala permanent orice problemă la următoarele numere de telefon:
Dispecerat Direcţia Generală Poliția Locală – 0241/484205 și 0341/922
Dispecerat Biroul Protecție Civilă– 0737552271.
La Tulcea, a nins încă de la primele ore ale dimineții și s-a depus strat de zăpadă, pe drumurile din tot județul circulația desfășurându-se în condiții de iarnă și cu vizibilitate redusă.
Se acționează cu 9 utilaje și au fost împrăștiate peste 220 de tone de material antiderapant, după cum a anunțat Consiliul Județean.
Consiliul Judeţean Tulcea celebrează cei 145 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria Mamă prin organizarea unei noi ediții a concursului cu premii „Dobrogea, pământ românesc“, adresat elevilor de toate vîrstele.
Elevii din județul Tulcea sunt invitați să realizeze o lucrare care să respecte tema dată, modul de exprimare fiind liber. Astfel, vor fi acceptate în concurs: picturi sau desene, machete, poezii, cântece, compuneri sau eseuri, care să exprime artistic momentul istoric din 14 noiembrie 1878 sau evoluția Dobrogei de-a lungul timpului.
Lucrările vor fi înscrise în concurs exclusiv pe e-mailul comunicare.cjtulcea@yahoo.com, până la data de 10 noiembrie 2023, precizându-se numele copilului și vârsta, numele părintelui sau tutorelui legal și numărul de telefon.
Miercuri, 25 octombrie 2023, vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Mihai Huleni, a participat, alături de primarul Ștefan Ilie și deputatul George Șișcu, la Gala Fidelității, ceremonia organizată de Primăria Municipiului Tulcea, la Teatrul ”Jean Bart”, pentru aniversarea a 90 de cupluri care au împlinit 50 de ani de căsătorie.
„Vreau să mulțumesc Primăriei și domnului primar pentru invitația la acest eveniment minunat. Faptul că astăzi, 25 octombrie, este și Ziua Armatei are o simbolistică aparte. Viața este o luptă și dumneavoastră ați dus o luptă timp de 50 de ani împreună și ați biruit. Așadar, La mulți ani! pentru că sunteți ostași pe tărâmul familiei și sunteți victorioși.
Dumneavoastră sunteți pentru noi nu doar un exemplu, sunteți o sursă de inspirație. Vă mărturisesc că atunci când merg pe stradă și văd un cuplu venerabil, care se ține de mână, este cel mai frumos tablou pe care îl pot vedea undeva, în oraș. Dumneavoastră sunteți astăzi aici, împreună, și vă țineți nu numai de mâini, ci vă țineți și sufletele unite.
Sfântul Apostol Pavel spune în Epistola 1 către Corinteni despre dragoste: Acum rămân acestea trei – credința, nădejdea și dragostea. Iar cea mai mare dintre ele este dragostea.
Dumneavoastră nu puteați să biruiți, nu puteați fi aici fără dragoste. Noi vă mulțumim din toată inima pentru inspirația pe care ne-o oferiți, vă urez să fiți sănătoși, să se împlinească tot ce vă doriți și dacă și noi, în timp, vom fi la fel ca dumneavoastră, înseamnă că și noi am învins. Doamne ajută, să vă fie numai bine!“, a declarat vicepreședintele Mihai Huleni.
La Tulcea, pe peluza situată între Insulă și Moara de vânt de pe malul Lacului Ciuperca, va fi realizată o grădină cu mii de trandafiri – a anunțat Consiliul Județean.
Proiectul peisagistic se va întinde pe o suprafață de 5.330 de mp și fost realizat de unii dintre cei mai respectați arhitecți peisagiști din țară.
Rosarium-urile, adevărate colecții formate din trandafiri din diverse soiuri, sunt amenajări peisagistice spectaculoase, proiectate sub forma unor grădini publice în care se află și alte aranjamente florale şi arboricole.
În orașele care dețin astfel de grădini încântătoare de trandafiri, acestea au devenit repere urbanistice foarte apreciate de locuitori, așa cum este cazul Rosarium-ului Grădinii Botanice din Iași sau a celui din Timișoara, cunoscut sub denumirea de Parcul Rozelor, amenajat în anul 1891.
Pentru crearea Rosariumului tulcean se vor planta: 7.450 de fire de trandafir din 150 de soiuri (Le Rouge et Le Noir, Claude Monet, Chicago Peace, Blue Moon, Imperatrice Farah, Black Velvet, Las Vegas, Diana Princess of Wales, Monica, Queen Elizabeth, Forever Young, Leonardo da Vinci, Paul Scarlet, Nineta Amber, Black Baccara, Belami etc.); 52 de arbori (arțari argintii); 888 de arbuști și 589 de plante erbacee perene.
Terenul va fi dotat cu sistem de irigație prin picurare și aspersie, iar grădina va fi mobilată cu 75 bănci. Aleile nu vor fi betonate, ci formate din pietriș compactat cu nisip. Va fi modernizat și sistemul de iluminat, astfel încât Rosarium-ul să încânte privirile vizitatorilor și pe timpul nopții.
Grădina astfel amenajată va avea nevoie doar de întreținere, fără a fi necesară înlocuirea anuală a plantelor, întrucât trandafirul este o plantă perenă.
În vederea pregătirii terenului pentru amenajare, a fost necesară transplantarea celor 19 pini aflați în acest perimetru: 10 sunt relocați în parcul Veolia și 9 în Parcul Personalităților.
Transplantarea s-a făcut cu respectarea tuturor obligațiilor pentru protecția mediului, în această privință fiind purtată o corespondența cu Agenția pentru Protecția Mediului încă din luna iunie.
Prin acest proiect, orașul se va îmbogăți cu un reper care, asemenea tuturor grădinilor urbane, va fi martorul tăcut al multor povești ale generațiilor de tulceni – se mai arată în comunicat.
Proiectul „Reprezentant pentru o zi“ este implementat de Fundația Județeană pentru Tineret Tulcea.
În total, nouă tineri tulceni s-au înscris în competiția lansată de Fundația Județeană pentru Tineret, cu ocazia Zilei Naționale a Tineretului.
Președinte pentru o zi a fost desemnat, astfel, Alexandru Carp, elev al specializării Filologie – Liceul Teoretic „Grigore Moisil“ din municipiul Tulcea.
În vârstă de 17 ani, Alexandru Carp a pășit încă de la prima oră pe holurile Consiliului Județean Tulcea, decis să afle tot ce presupune activitatea de coordonare a instituției ce reprezintă administrația publică la nivel județean.
Astfel, noul „președinte“ a discutat cu reprezentanții ai Executivului județean, inclusiv cu președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, cu administratorul public al județului, Dumitru Mergeani, dar și cu vicepreședinții în funcție, Mihai Huleni și Victor Tarhon.
De asemenea, de la reprezentanții Direcției Economice a aflat cum este gestionat bugetul județean, iar de la cei ai Direcției de Investiții a aflat detalii despre cele mai importante proiecte derulate la momentul actual de Consiliul Județean Tulcea.
În plus, în timpul programului, noul președinte a discutat cu arhitectul șef al județului, Cristian Ionescu Preotu.
Vizita de lucru a continuat cu discuții cu reprezentanții Centrului Național de Informare și Promovare Turistică, dar și cu participarea la evenimentele organizate la nivelul Bibliotecii Județene „Panait Cerna“, instituție subordonată Consiliului Județean Tulcea.
Ziua s-a încheiat cu o vizită pe șantierele în lucru din municipiul Tulcea: port-faleză, respectiv Sala Polivalentă.
Sărbătoarea borșului de pește din Delta Dunării, la a doua ediție
Publicat de Doina Sirbu,
10 septembrie 2021, 12:57
Dumitru Mergeani, administrator public al județului Tulcea, a participat, vineri, 10 septembrie 2021, la cea de-a doua ediție a Sărbătorii borșului de pește din Delta Dunării, eveniment organizat de Primăria și Consiliul local Crișan.
Este una dintre cele mai frumoase tradiții locale, un eveniment care atrage anual foarte mulți turiști, interesați de comunitatatea locală din satele aflate în inima Deltei Dunării. Festivalul organizat la Crișan reunește, în fiecare an, cei mai talentați bucătari din întreaga zonă deltaică.
„Pescaturismul reprezintă o reală oportunitate de promovare a micilor comunități din inima Deltei Dunării, iar în acest sens noi, cei din Consiliul Județean Tulcea, nu putem decât să felicităm administrațiile locale care identifică soluțiile de creștere și de dezvoltare economică și care reușesc să facă pași în direcția potrivită“, a transmis Dumitru Mergeani, administrator public al județului Tulcea.
***
Un model de interculturalitate, comuna Crișan are comunități semnificative de ucraineni și ruși lipoveni, ansamblurile lor fiind adevărate embleme ale minorităților care trăiesc în armonie în acest colț al țării.
Pe lângă toate aceste elemente care identifică Crișanul în turismul românesc (și nu numai), pe lângă frumusețile naturale din această zonă, obiectivele turistice și tradițiile locale, Crișanul are și o remarcabilă tradiție gastronomică: aici vei putea servi tradiționalul borș de pește, dar și specialități precum raci umpluți, chifteluțe de pește, malasolcă, plachie, ardei umpluți cu pește, nalangâte, varenichi etc.
Toate locurile din centrele din judeţul Tulcea pentru persoanele cu dizabilităţi funcţionează de aproape şapte ani la capacitate maximă, din cauza lipsei unor furnizori privaţi de servicii sociale specializate pentru această categorie de persoane.
Directoarea adjunctă a Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), Anca Lazăr, a declarat că cele şapte centre din judeţ pentru persoanele cu dizabilităţi preiau atât cazurile medicale semnalate de cele două unităţi spitaliceşti din judeţ, cât şi cazurile sociale extreme raportate de autorităţile locale.
‘În centrele pentru persoanele adulte cu dizabilităţi avem zeci de cereri în aşteptare pentru că acolo gradul de ocupare este de 100%. Ieşirile din centre sunt foarte rare în sensul integrării în comunitate şi atunci locurile se eliberează foarte greu. În general, locurile sunt vacantate pe cale naturală, din păcate’, a menţionat directoarea adjunctă a DGASPC.
Lazăr a mai spus că cea mai veche cerere în aşteptare a fost depusă în urmă cu doi ani şi că unităţile instituţiei din subordinea Consiliului Judeţean preiau cu prioritate persoanele imobilizate la pat fără aparţinători.
‘În lipsa unui centru de îngrijiri paliative în judeţ, avem şi persoane bolnave în stadiu terminal’, a afirmat directoarea adjunctă Anca Lazăr.
Ea a amintit că de cel puţin şapte ani, toate centrele rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi funcţionează la capacitate maximă.
Cel mai de greu gestionat sunt solicitările venite din partea secţiei Psihiatrie şi a familiilor pentru centrele destinate persoanelor cu probleme neuropsihice, acolo unde instituţia funcţionează peste capacitatea maximă, potrivit sursei.
Ultimele persoane preluate săptămâna trecută de unităţile DGASPC sunt cazuri sociale care au beneficiat de îngrijiri în Centrul de urgenţă pentru persoanele fără adăpost Phoenix din municipiul Tulcea.
‘Pentru cele 20 de persoane care au stat în centru din luna februarie a anului trecut nu s-au găsit alte soluţii. Ca atare, cele şase luni de îngrijiri de care beneficiau conform regulamentului centrului au fost şi vor fi prelungite pe toată perioada cu riscuri’, a precizat directoarea Direcţiei de Asistenţă şi Protecţie Socială din cadrul Primăriei municipiului Tulcea, Ştefana Zibileanu.
Potrivit DGASPC, cele şapte centre pentru persoanele cu dizabilităţi au în total 638 de locuri, iar conform cerinţelor Uniunii Europene pentru unele dintre ele s-a început procesul de restructurare.
‘Conform legislaţiei, trebuie să restructurăm centrele cu o capacitate de peste 50 de locuri. Noi avem cinci asemenea unităţi. Pentru un centru din Babadag se derulează două proiecte pentru amenajarea unor locuinţe protejate şi a unor centre de zi la Smârdan şi la Mahmudia. La Mahmudia, a durat mai mult obţinerea avizelor de la Cultură, pentru că este o zonă arheologică şi probabil că se va prelungi perioada de execuţie a lucrărilor de acolo’, a menţionat directoarea adjunctă a DGASPC, Anca Lazăr.
DGASPC susţine că are soluţii pentru continuarea restructurării unui centru din Babadag şi a unui obiectiv din Zebil, dar aşteaptă deschiderea unor linii de finanţare.
Consilierii judeţeni tulceni au aprobat o hotărâre prin care preşedintele autorităţii judeţene, Horia Teodorescu, este mandatat să negocieze contractarea unui împrumut în valoare totală de 28 de milioane de lei, pentru asigurarea cofinanţării şi prefinanţării unor proiecte europene.
Creditul ar urma să aibă o maturitate de 12 ani, din care o perioadă de graţie de 3 ani, iar restul fiind perioada de rambursare, însă preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) a anunţat în timpul şedinţei că doreşte să ramburseze creditul în cel mult trei ani.
‘Acest credit este limitat pe cofinanţarea unor proiecte majore. Vorbim de cofinanţări de 2%, dar şi de 40% în ceea ce înseamnă investiţii pe Sănătate’, a precizat preşedintele CJ Tulcea.
Teodorescu şi-a exprimat speranţa ca autorităţile naţionale să sprijine judeţul Tulcea cu sumele necesare punerii în practică proiectelor europene demarate.
‘Când am preluat conducerea CJ, gradul de îndatorare al instituţiei era de 30-32%’, a amintit Horia Teodorescu.
Potrivit hotărârii aprobate de consilieri, gradul de îndatorare al CJ la finele anului trecut a fost de 7,11%, iar noul împrumut ar duce la creşterea acestuia cu circa trei procente.
Din suma de 28 de milioane de lei se vor plăti cofinanţările necesare realizării proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional care vizează modernizarea infrastructurii de transport regional pe traseul Traian-Peceneaga-Ostrov-Dăeni-Făgăraşu Nou, eficientizarea energetică a clădirii Spitalului TBC din Tulcea şi modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU).
Proiectul privind îmbunătăţirea infrastructurii judeţene vizează reabilitarea a peste 46 de kilometri şi are un buget total estimat de 128.928.575,62 lei, din care contribuţia proprie a beneficiarului este de 2.576.257,99 lei.
Proiectul privind Spitalul TBC are un buget total estimat de 17.808.296,87 lei, din care contribuţia proprie a beneficiarului este de 10.725.398,20 lei.
De asemenea, proiectul privind SJU vizează inclusiv extinderea unităţii medicale şi are un buget total estimat de 220.279.012,99 lei, din care contribuţia proprie a beneficiarului este de 18.604.426,26 lei.
Laurenţiu Mocanu, candidatul Pro România la funcţia de preşedinte al CJ Tulcea crede că potenţialul turistic al judeţului ar putea fi mult mai bine exploatat
Publicat de Doina Sirbu,
24 septembrie 2020, 16:56
Laurenţiu Mocanu, candidatul Pro România la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea a declarat că potenţialul turistic al judeţului ar putea fi mult mai bine exploatat.
“Dacă este să vorbim despre întreg judeţul, eu zic că aici stăm foarte prost la capitolul promovare. Vorbim de soluţii de marketing care ar trebui mult mai bine implementate, iar în acest domeniu, Consiliul Judeţean ar trebui să se implice mult mai mult. Patrimoniul nostru nu este atât de bine promovat pe cât ar trebui ”, a declarat candidatul Pro România la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Laurenţiu Mocanu, într-o dezbatere la Radio Constanţa.
Victor Tarhon, candidat PMP la funcția de președinte al Consiliului Județean Tulcea: „Ceea ce credem că este necesar județului Tulcea e un spital județean de urgență, făcut din temelii”
Victor Tarhon, candidat PMP la funcția de președinte al Consiliului Județean Tulcea, a declarat că una dintre problemele importante este insuficiența cadrelor medicale, iar printre priorități se află construirea unui nou spital județean.
„Am avut și din păcate avem, încă, o criză de cadre medicale, atât medici, cât și asistenți. Lucrul acesta cade în competența Consiliului Județean sau a rămas în competența Consiliului Județean și pe cale de consecință trebuie să facem ceva. Ceea ce credem că este necesar județului Tulcea e un spital județean de urgență, făcut din temelii, bineînțeles, în conformitate cu normele europene, iar actualul spital ar putea fi cedat municipalității și care, la rândul ei, între timp, să îl ridice la standard europene”, spune Victor Tarhon, candidat PMP la funcția de președinte al Consiliului Județean Tulcea.
Filiala teritorială a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie (SNCR) din România a finalizat distribuirea a 60.000 de măşti chirurgicale gratuite pentru populaţia din municipiul Tulcea, a declarat luni directoarea filialei, Simona Covaliov.
Acţiunea de distribuire a echipamentelor de protecţie a fost anunţată de Consiliul Judeţean (CJ) care a precizat că alte aproape 70.000 de măşti gratuite vor fi distribuite în judeţ prin intermediul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, în funcţie de numărul de locuitori.
‘Noi am încheiat distribuirea măştilor chirurgicale. Unele pachete au ajuns la persoanele care locuiesc la case, iar altele au fost distribuite preşedinţilor asociaţiilor de proprietari care, la rândul lor, le vor împărţi proprietarilor apartamentelor din asociaţii’, a precizat directoarea Covaliov.
Conducerea SNCR a amintit că acţiunea de distribuire a măştilor s-a realizat în contextul impunerii obligativităţii ca acestea să fie purtate în mijloacele de transport în comun şi în spaţiile publice închise.
Cele 60.000 de măşti au fost împărţite în pachete de câte trei care au primit etichete cu însemnele CJ şi Primăriei municipiului Tulcea, iar unele pachete au fost lăsate în cutiile poştale ale gospodăriilor particulare de către voluntarii SNCR.
‘Am interacţionat de la distanţă cu beneficiarii şi am putut remarca bucuria de pe chipurile lor’, a menţionat unul dintre voluntari, Alexandru Lefterache, la finele acţiunii.
Voluntarii şi-au explicat implicarea prin dorinţa de a-şi ajuta semenii care se confruntă cu dificultăţi.
‘Am şi eu bunici care mă aşteaptă şi ştiu cât de greu le este. Cred că în timpul acţiunii de voluntariat m-am expus la infecţia cu noul coronavirus la fel de mult ca atunci când am mers la un magazin alimentar’, a afirmat Denisa Damian.
În realizarea celor 20.000 de pachete cu măşti s-au implicat şi angajaţii Bibliotecii Judeţene ‘Panait Cerna’.
‘Noi am zis că ne putem implica în asemenea acţiuni de voluntariat mai ales în această perioadă. Suntem deschişi pentru un parteneriat şi de fiecare dată când va fi nevoie noi, vom veni, dacă vom fi solicitaţi’, a declarat directoarea Bibliotecii Judeţene ‘Panait Cerna’, Ligia Dima.
În contextul în care municipiul Tulcea număra cel puţin 90.000 de locuitori, conducerea SNCR a făcut un apel către populaţie.
‘Cu siguranţă măştile nu vor ajunge la toată lumea şi facem un apel la înţelegerea tulcenilor, asigurându-i că se fac eforturi în continuare pentru suplimentarea numărului de beneficiari’, a precizat directoarea Covaliov.
Ea a adăugat că starea de urgenţă din ultimele două luni a afectat şi veniturile SNCR.
‘Noi ne acoperim toate cheltuielile administrative din cursurile de prim-ajutor, de infirmiere, cursuri care în această perioadă nu se pot organiza. Cu regret vă spun că noi înşine suntem vulnerabili în această perioadă’, a mai spus directoarea SNCR, Simona Covaliov.
În ultimele două luni, Crucea Roşie a sprijinit cu materiale igienico-sanitare atât Spitalul Judeţean de Urgenţă, cât şi persoanele aflate în izolare sau în carantină.
Conform autorităţilor tulcene, judeţul numără circa 245.000 de locuitori.
Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – CJ Tulcea
TULCEA: Consiliul Județean va distribui peste 130.000 măști pentru populație
Publicat de ,
5 mai 2020, 14:43
Consiliul Județean Tulcea va distribui, de săptămâna viitoare, peste 130.000 de măști destinate protejării populației din județ, informează instituţia într-un comunicat de presă.
După cum a declarat președintele Horia Teodorescu, Consiliul Județean Tulcea, prin intermediul Societății Naționale de Crucea Roșie din România – Filiala Tulcea, vor fi distribuite 60.000 de măști pentru populația municipiului Tulcea, de la începutul săptămânii viitoare.
Măştile vor ajunge la cele 151 de asociații de locatari din oraş, ținând cont de numărul de locuințe de la bloc precum și numărul gospodăriilor individuale.
„De asemenea, diferența va fi distribuită în județ, pe localități, în funcție de numărul de locuitori, prin intermediul comitetului pentru situații de urgență de la nivelul fiecărei localități“, informează reprezentanţii Consiliului Judeţean.
„Încercam să venim în sprijinul tuturor având în vedere obligativitatea purtării măștii în spațiile publice închise începând cu 15 mai. În acest sens, urmează să procedăm la o nouă achiziție într-un termen destul de scurt, astfel încât să acoperim, atât cât putem, minima nevoie pe care populația județului nostru o va avea“, a declarat președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu.
Duminică, 1 decembrie 2019, administratorul public al județului, Vasile Strat și vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Petre Badea au participat alături de prefectul Lucian Furdui, primarul Constantin Hogea și viceprimarii municipiului, Andaluzia Luca și Petre Marinescu la ceremonia militară și religioasă dedicată Zilei Naționale a României.
La eveniment au mai fost prezenți deputații Lucian Simion, Andrian Ampleev și Iusein Ibram.
„Ne-am reunit astăzi aici pentru a da cinstea cuvenită unuia din momentele istoriei noastre multiseculare: crearea statului naţional unitar român, prin unirea Ardealului cu patria mamă, la 1 decembrie 1918. Niciodată în istoria sa modernă țara noastră nu beneficiase de un context internațional atât de benefic. Sfârșitul Primului Război Mondial consfințea destructurarea Imperiul Otoman, căderea Imperiului Austro-Ungar și Sfârșitul Imperiului Țarist, în interiorul căruia aveau loc mari prefaceri, aflat practic în plin război civil. Era, vorba imnului, „acum ori niciodată”! Cu toate acestea nu a fost ușor, însă spiritul și dorința de unitate a românilor au fost mai puternice și astfel s-a săvârșit cel mai notabil act istoric al poporului nostru atât de greu încercat.
Sărbătorim azi 101 de ani de când, la Alba Iulia, a prins contur dorinţa de a vedea adunaţi toţi românii în graniţele aceluiaşi stat liber, independent printre naţiunile lumii. Respectul şi recunoştinţa noastră se îndreaptă spre toţi acei români care au conservat în vremuri vitrege sufletul naţional. În acelaşi timp trebuie să dovedim că ceea ce au făcut ei atunci trebuie să ducem noi mai departe.
1 Decembrie este, pentru noi, o stare de spirit. Acum patriotismul ne inundă sufletele şi ne aminteşte tuturor de eroii neamului, cei care s-au jertfit pentru ca noi astăzi să fim parte din statul naţional şi unitar România.
Cu ocazia Zilei Naţionale a României, vă doresc tuturor un călduros „La Mulţi Ani!“ şi să nu uitaţi niciodată să fiţi mândri că sunteţi români! La mulți ani, tulceni! La mulți ani, români!“, a declarat administratorul public al județului, Vasile Strat.
Ceremonialul a cuprins salutul drapelului de luptă și intonarea imnului de stat, oficierea unui serviciu religios, alocuțiuni ale oficialităților locale, depunerea coroanelor de flori la statuia lui Mircea cel Bătrân și defilarea gărzii de onoare și a tehnicii auto pe strada Babadag.
Președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, vicepreședinții Dumitru Mergeani și Petre Badea și administratorul public al județului, Vasile Strat, au primit, astăzi, vizita unei delegații din Vietnam condusă de Nguyen Van Giau, președintele Comisiei pentru politică externă din Adunarea Națională a Republicii Socialiste Vietnam, alături de Excelența Sa domnul Dang Tran Phong, Ambasadorul acestei țări în România.
Din partea română, au mai participat deputații Anișoara Radu, Mirela Furtună și Lucian Simion, viceprimarul municipiului, Andaluzia Luca, guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, Cătălin Țibuleac, directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării, Marian Tudor, și președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Tulcea, Doru Poponete.
„Relația de prietenie cu provincia Ben Tre care s-a parafat în anul 2014 este bazată pe prietenia istorică pe care România o are cu Vietnam. În vizita pe care delegația tulceană a făcut-o în Vietnam, am trăit regretul că România nu a procedat mai repede la reluarea relațiiilor economice cu o țară prietenă, cu care la un moment dat a avut același drum. Am regăsit acolo comunitatea foștilor studenți din România care și-au exprimat regretul că cele două țări nu au continuat relațiile de prietenie și schimburi economice pe care, cu 29 de ani înainte, noi le aveam la un nivel foarte înalt. De altfel, prin poziția mea în zona guvernamentală, în zona administrației, nu am avut rezerve în a spune tuturor premierilor cu care am discutat că relațiile acestea trebuie reluate într-un ritm foarte rapid, mai ales că Vietnam are o dezvoltare rapidă, sănătoasă și de mare viitor. Vă transmit salutul primului ministru al României, care a vizitat recent Tulcea, și care vă transmite prin vocea mea un bun venit, gânduri bune și că își dorește să vină în Vietnam cât mai repede posibil. Prin acordul de cooperare pe care județul nostru l-a încheiat cu regiunea Ben Tre s-a promovat această inițiativă prin care se dorește dezvoltarea unui program pilot pentru protejarea biodiversității și a unui centru de informare turistică în zona Deltei Mekong. Colegii mei de la Rezervația Biosferei Delta Dunării și de la Institutul de Cercetări vă vor spune ce demersuri mai sunt necesare pentru ca acest proiect dorit de partea vietnameză să prindă viață și ne referim la lobby-ul pe care trebuie să-l facem pe lângă Uniunea Europeană pentru alocare de fonduri în implementarea acestui proiect“, a declarat președintele Horia Teodorescu.
În urma discuțiilor dintre cele două părți a reieșit faptul că, dincolo de protocolul politic dintre Tulcea și Ben Tre, este necesar un protocol al INCDDD și ARBDD cu entități similare din subordinea provinciei Ben Tre pentru asigurarea bazei legale la nivel de execuție și, în acest sens, efectuarea unei vizite la Tulcea a unei delegații de experți vietnamezi în domeniu.
Nu în ultimul rând, s-a subliniat necesitatea identificării unor soluții de finanțare studiului de fezabilitate pentru implementarea acestui proiect, eventual de la bugetul național al Vietnamului sau, după cum au subliniat oaspeții, chiar de la poporul vietnamez. De asemenea, conducerea Consiliului Județean Tulcea va analiza posibilitatea acordării unui sprijin în acest sens, în baza acordului de cooperare.
Județul Tulcea și Provincia Ben Tre se află în relații de prietenie și cooperare începând din anul 2014. Dat fiind specificul zonei de deltă, a Dunării, respectiv a fluviului Mekong, ce caracterizează cele două zone, la începutul anului 2014 s-a conturat oportunitatea unei cooperări reciproc avantajoase între Tulcea și Ben Tre. Astfel, pe 16 octombrie 2014, la Milano, Italia, sub auspiciile ASEM a fost semnată Înțelegerea de cooperare între Provincia Ben Tre și Județul Tulcea, prin care cele două părți au convenit să coopereze, potrivit nivelului lor actual de dezvoltare, în următoarele domenii: administrație publică locală, mediu, sănătate, cultură, educație, sport, turism și alte domenii de interes general. În cadrul ultimei întâlniri, cele două părți au subliniat faptul că relația de cooperare Tulcea – Ben Tre este cea mai activă dintre parteneriatele încheiate la nivel local între cele două țări.
În perioada 18-21 iunie 2019, o delegație a Consiliului Județean Tulcea condusă de vicepreședintele Petre Badea efectuează o vizită oficială în Aveyron, Franța, în scopul întăririi cooperării dar și al stabilirii unor noi direcții de cooperare româno-franceză. În cadrul vizitei au loc mai multe întâlniri oficiale cu reprezentanți ai Consiliului Departamental Aveyron, respectiv președintele Jean Pierre Gallard și noul însărcinat cu cooperarea internațională, Jean Pierre Masbou, reprezentanți ai autorităților locale și ai instituțiilor cu atribuții în domeniul cultural, protecția copilului – social, mediu, educație.
„Consiliul Județean Tulcea are un parteneriat privilegiat cu Consiliul Departamentului Aveyron, relațiile comunităților noastre datând din 1991.
În luna iunie a anului 2018, regretatul vicepreședinte al Consiliului Departamental Aveyron, Bernard Saules, a vizitat Tulcea, prilej cu care convenția de colaborare între Aveyron și Tulcea a fost reînnoită. Astăzi, suntem aici pentru a onora memoria domniei sale, știind că acest proiect a fost unul la care a ținut foarte mult.
În numele președintelui Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, vreau să mulțumesc echipei părții franceze pentru buna comunicare și profesionalismul manifestat pentru a putea implementa proiectul Jeunesse III, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe din Franța.
Mă bucur să văd tinerii francezi și români legând prietenii, jucând fotbal împreună, socializând. Sunt copii cu probleme de integrare, având de înfruntat aceleași greutăți ale vieții, și trebuie să le oferim șansa de a cunoaște alte modele sociale, alți oameni, pentru a câștiga încredere în ei și pentru a le sădi ambiția și dorința de a reuși în viață.
Trebuie să profităm de derularea Sezonului România-Franța pentru a da un nou impuls relațiilor bilaterale și cooperării descentralizate, în beneficiul mutual al comunităților pe care le reprezentăm“, a declarat cu acest prilej vicepreședintele Petre Badea.
În cadrul acestei deplasări, un grup de șase tineri români instituționalizați la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, însoțiți de educatori de la centrele Speranța și Pelican, au avut posibilitatea de a interacționa cu tineri francezi din Aveyron, inclusiv în cadrul unor meciuri de fotbal.
TULCEA: Licitația pentru construirea Sălii Polivalente va fi lansată în sistemul electronic până la sfârșitul lunii
Publicat de ,
10 iunie 2019, 14:58
Până la sfârșitul acestei luni, va fi lansată în sistemul electronic licitația pentru construirea Sălii Polivalente, de pe strada Isaccei, din municipiul Tulcea, a anunțat Consiliul Județean Tulcea.
„În ceea ce privește Sala Sporturilor din municipiu, cu un buget estimat undeva la 20 de milioane de euro, vă rog să rețineți termenele, pentru că acestea se și respectă, se va lansa licitația în luna iunie, maxim sfârșitul lunii, când veți vedea în sistemul electronic și documentația lansată“, a declarat ministrul Eugen Teodorovici la Tulcea.
În prezent Sala Polivalentă nu mai corespunde cerințelor actuale pentru desfășurarea competițiilor sportive, din punct de vedere al dotărilor, al dimensiunilor terenului sau al funcționalității clădirii.
Potrivit reprezentanților CJ Tulcea, noua construcție va avea un teren principal de competiții, în mijlocul clădirii la cota 0, înconjurat de tribune pentru spectatori și un teren de antrenament, situat în subsolul clădirii, sub amprenta terenului principal, ambele terenuri având o suprafață de joc pentru handbal la dimensiuni oficiale (20×40 metri). Capacitatea tribunelor va crește de la 1200 de locuri la 4438 de locuri.
Cornel Ivanov, vicepreşedintele al Patronatului Peştelui din România, susţine că este necesar sprijin din partea statului pentru dezvoltarea acvaculturii, după modelul ajutorului acordat în agricultură.
Ivanov, care a concesionat aproape 2.000 de hectare de luciu de apă de la Consiliul Judeţean (CJ), a declarat că este nevoie de acest sprijin pentru că sunt foarte mari cheltuielile cu energia electrică necesară staţiilor de pompare care asigură apa în bazinele piscicole.
‘Peştele nu creşte nici în noroi, nici în stuf, nici măcar în apă de 50 de centimetri. Bazinele din deltă au fost făcute cu suprafeţe mari şi adâncimi mici. Noi trebuie să asigurăm apă de cel puţin un metru şi jumătate pentru peşte, iar în condiţiile în care preţul energiei la staţiile de pomparea apei a crescut de la 20 de bani la 5, 6 lei pe kilowatt nu potate decât un kamikaze să se apuce să facă o amenajare piscicolă sau să o pună în funcţiune’, a afirmat Ivanov.
El susţine că subvenţia pe energia electrică ce s-ar putea acorda de la bugetul statului ar fi similară cu cea acordată pentru motorina în agricultură.
‘În agricultură este un alt suflu. Acolo, fermierii ară şi drumul, datorită sprijinului de la stat’, spune Ivanov.
Acesta crede că fără un sprijin din partea statului pentru dezvoltarea acvaculturii, producţia de peşte din mediul natural din Delta Dunării va continua să scadă.
‘Singura soluţie este construirea sau reanalizarea tehnologică a amenajărilor vechi. Putem face uşor 1.000 de kg de peşte la hectar. În felul acesta, am rezolva multe probleme şi am da răgaz naturii să se refacă în Delta Dunării şi în special speciilor de peşte care sunt valoroase din punct de vedere economic’, a declarat Cornel Ivanov.
Ivanov afirmă că din cele circa 2.000 de hectare de amenajări piscicole pe care le-a concesionat poate să introducă pe piaţă 5 tone de peşte într-o sngură zi.
Conform lucrării ‘Delta Dunării – Rezervaţie a Biosferei’, apărută sub egida Academiei Române în 2006, producţia de peşte a Deltei a fost, până în anul 1984, de până la 20.000 de tone de peşte pe an.
În momentul de faţă, pescarii comerciali înregistrează anual capturi de aproape patru ori mai mici faţă de producţia de peşte din anii 1960-1970, iar pescarii susţin că ponderea speciilor nevaloroase din punct de vedere economic este, în unele zone, de până la 80% din capturile totale.
Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă Radio Constanța
În perioada 10 aprilie – 10 iulie 2019, la sediul Consiliului Judeţean Tulcea se pot depune dosarele de finanţare în cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate neracordate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice.
Administraţia Fondului de Mediu (AFM) a transmis Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România o adresă prin care informează că scopul acestui program îl reprezintă creşterea eficienţei energetice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin producerea de energie electrică din surse regenerabile pentru locuinţele situate la cel puţin 2 km faţă de reţeaua naţională de distribuţie a energiei electrice şi prin reducerea utilizării combustibililor convenţionali.
Finanţarea nerambursabilă acordată de către AFM este în procent de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 25.000 lei inclusiv TVA, pentru fiecare sistem fotovoltaic care deserveşte o gospodărie. Sumele se vor acorda eşalonat, în interiorul perioadei de valabilitate a contractului de finanţare şi pe măsura implementării proiectului.
Beneficiarii programului sunt unităţile administrativ-teritoriale cărora le-au fost aprobate dosarele de finanţare şi care au încheiat un contract de finanţare nerambursabilă cu AFM în cadrul programului.
În cadrul unei sesiuni de finanţare, solicitantul poate depune o singură cerere de finanţare pentru o parte sau pentru toate gospodăriile cuprinse în lista potenţialilor beneficiari publicată pe site-ul AFM, finanţarea putând fi obţinută pentru fiecare gospodărie o singură dată.
În perioada de depunere a cererilor de finanţare, respectiv 10 aprilie – 10 iulie 2019, dosarul de finanţare se depune la sediul Consiliului Judeţean pe a cărui rază teritorială se află solicitantul, dosarul fiind paginat şi opisat într-un singur exemplar. Consiliul Judeţean este obligat să transmită la sediul AFM, în maxim cinci zile lucrătoare de la expirarea perioadei de depunere a cererilor de finanţare, dosarele cuprinzând documentele prevăzute în ghidul de finanţare.
