30 de magistrați români vor protesta astăzi, de la ora 15:00, la Parlamentul European de la Bruxelles pentru a atrage atenția asupra abuzurilor și presiunilor din Justiția română. Acestora li se vor alătura și magistrați belgieni, care îi susțin. De asemenea judecătorii constănțeni, care au mai protestat și luna trecută, și-au propus să iasă pe treptele Judecătoriei Constanța pentru a-și arăta solidaritatea cu cei de la Bruxelles.
În acest context, Cecilia Pătrăhău a stat de vorbă cu judecătorul Ciprian Coadă, de la Curtea de Apel Constanța.
Ciprian Coadă – Noi ne dorim ca, revendicările să capete, oarecum, o consistență, și nu ne dorim ca situația să escaladeze. Tot ceea ce ne dorim, ne dorim o stare de normalitate și care să fie în beneficiul cetățeanului. În modificările acestea, legislative, care au fost adoptate în condiții de transparență aduc o instabilitate, o presiune asupra actului de justiție și mi-e teamă că ele sunt începutul unui derapaj, din ce în ce mai vizibil. De la regulile statului de drept. Nu excludem apariții pe treptele Palatului de Justiție, deși, unii dintre colegi, nu împărtășesc, asemenea mod de manifestare. Totuși este o formă, prin care, încercăm să tragem un semnal de alarmă, cât mai consistent, asupra situației sistemului judiciar.
Cecilia Pătrăhău – Nemulțumirile judecătorilor sunt multe și bine motivate!
Ciprian Coadă – Chestiunile care nemulțumesc nu sunt legate doar cele legate de secția speciale. Mai sunt și alte prevederi care intervin asupra carierei magistraților. De exemplu, condiția de bună reputație, ca și caz de eliberare din funcție a fost eliminată, dar, în schimb au apărut altfel, lipsa cazierului fiscal. Noi nu știm dacă, lipsa cazierului fiscal, se referă la lipsa înscrisului sau la lipsa unor debite către stat și mai ales nu știm în ce situații va putea opera, eliberarea din funcție, pentru că, acolo, este o marjă de apreciere foarte mare, discreționară aproape.
Cecilia Pătrăhău – Modificările nu vă mulțumesc, care au fost aduse pînă în acest moment!
Ciprian Coadă – Nici pe departe, am putea spune că modificările aduse prin ordonanța de urgență nr. 12 vizează, în special, activitatea ministerului public dar, rămân, în continuare, o serie de controverse pe care actualele prevederi, în loc să le îmbunătățească, în loc să le elimine, le adâncesc și mai tare.
Cecilia Pătrăhău – Ce este mai grav este lipsa aceasta de transparență și faptul că, ai senzația, că se exercită presiuni asupra oamenilor!
Ciprian Coadă – Statul de drept se întemeiază pe principiul echilibrului puterilor în stat și pe principiul colaborării loiale. Asta presupune ca, fiecare dintre autoritățile statului să intervină în baza unor competențe proprii și pe baza unor consultări reale. Parlamentul României este cel care este principalul îndreptățit să intervină în domeniul legilor justiției. Dacă, totuși, se apelează la guvern ca și legiuitor delegat, situația de urgență trebuie motivată și nu poate să fie repetată la intervale foarte scurte de timp. Procesul de consultare publică nu trebuie mimat. Magistrații trebuie să aibă un interval de timp, suficient, pentru a-și spune cuvântul.
Cecilia Pătrăhău – Și mai trebuie și ascultați pentru că, sunt implicați, direct, în actul de justiție.
Afirmaţiile judecătorul Ciprian Coadă, de la Curtea de Apel Constanţa, au adus atingere onoarei judecătorilor CCR şi prestigiului justiţiei.
Este concluzia Inspecţiei Judiciare, în urma acţiunii disciplinare efectuate faţă de magistrat.
Inspecţia Judiciară precizează că acţiunea disciplinară a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistratului în cauză.
Premierul Sorin Grindeanu a declarat că, astazi, Guvernul va face cităm „în regim de urgenţă o şedinţă pentru abrogarea acestei ordonanţe”, referindu-se la Ordonanţa 13/2017, prin care au fost modificate codurile penale.
Judecatorul Ciprian Coadă, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Constanța, ne explică:
Judecătorul Ciprian Coadă: Abrogarea este o formă de încetare a efectelor unui act normativ, iar ea este reglementată prin Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Se spune aici că prevederile cuprinse într-un act normativ trebuie abrogate, abrogarea putând fi totală sau parțială. De asemenea, abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv, nefiind admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial.
Radio Constanța: Premierul Grindeanu nu știa exact dacă va fi vorba despre o abrogare sau o prorogare. Așadar, proprogarea ce ar însemna?
Judecătorul Ciprian Coadă: Ce ar trebui să lămurim… O ordonanță de urgență prin care se abrogă o altă ordonanță de urgență, ca să pornim de la prima premisă, și anume abrogarea, nu ar avea de ce să fie supusă spre aprobare Parlamentului, fiindcă s-a pus în discuție și această ipoteză, întrucât un asemenea mecanism nu este decât o modalitate prin care Guvernul își revocă propriul act normativ. În această situație, dispozițiile care nu au intrat în vigoare, odată abrogate, pentru că avem astfel de dispoziții în Ordonanța nr. 13, nici nu mai pot fi reactivate în niciun fel. Așa cum spuneam, abrogarea produce efecte definitive, iar Parlamentul nu poate reînvia dispoziții pe care nu le-a emis și pe care propriul lor inițiator, adică Guvernul, le-a revocat. Prin urmare, numai o ordonanță de urgență prin care se legiferează într-un anumit domeniu și care abrogă un act normativ anterior necesită intervenția Parlamentului, caz în care, odată respinsă o astfel de ordonanță, vechile dispoziții pot fi reactivate. În ceea ce privește prorogarea, eu nu consider că este o soluție tocmai potrivită, pentru că ea nu ar pune în lumină decât eventuale suspiciuni la adresa inițiatorilor actului normativ din partea cetățenilor. De fapt ar fi o modalitate din prin care Guvernul câștigă timp și îți deschide, eventual, o portiță la Curtea Constituțională, care urmează a se pronunța asupra excepției săptămâna viitoare.
Radio Constanța: În cazul în care astăzi va fi abrogată Ordonanța de Urgență nr.13/2017, Curtea Constituțională mai are obiect pentru a emite o decizie sau pentru a-și spune părere referitor la Ordonanța de Urgență?
Judecătorul Ciprian Coadă: Dispărând obiectul excepției de neconstituționalitate, firesc ar fi ca un asemenea demers să rămână fără obiect, pentru că, așa cum spuneam, odată abrogat, un act normativ – în situația noastră ordonanță de urgență – este abrogat definitiv. Într-un fel, dată fiind situația de fapt, Guvernul este forțat de împrejurări să procedeze și la abrogare, pentru că s-a discutat foarte mult în aceste zile pe tema unor posibili beneficiari ai unor dispoziții prin ordonanță și chiar din proiectul inițial al Ordonanței Grațierii. Avem persoane din diferite partide politice care se regăsesc și actualmente în funcții publice, inclusiv în Parlament, iată apar indicii privind paternitatea operei în persoana unui fost secretar de stat cercetat în două cauze. Mă tem că în curând vor apărea în presă și alte informații privind implicarea și a altor persoane din anturajul unor membri ai Guvernului sau Parlamentului în apariția unei legi de grațiere ca urmare a unor fapte de corupție și îmi e teamă că acest lucru va pune într-o lumină nefavorabilă o altă soluție decât abrogarea, pentru că ultima Ordonanță, nr. 13/2017, a fost dezbătută inițial la Parchet cu proiectul de Ordonanță de Urgență privind Grațierea. Mi-e teamă că asistăm la un caz atipic, inedit pentru democrația postdecembristă, de concert fraudulos de fraudă legislativă pentru cauză ilicită, pentru că aceste acte normative – cel puțin cel despre care vorbim – este greu să le calificăm altfel decât drept un exemplu de fraudă grosieră, care nu se poate sancționa decât cu nulitatea absolută.
L-am intrebat pe judecatorul Ciprian Coadă daca CCR/Curtea Constituționala a Romaniei va mai da o solutie referitoare la OUG 13/2017, in cazul in care Ordonanţa prin care au fost modificate codurile penale, va fi abrogate:
EXCLUSIV: Interviu la RADIO CONSTANȚA pe tema Ordonanței care a scos lumea în stradă
Publicat de ,
3 februarie 2017, 21:22
Invitat astăzi într-o ediție specială la Radio Constanța, judecătorul Ciprian Coadă, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Constanța, a răspuns întrebărilor Stelianei Bajdechi, dar și ale ascultătorilor, legate de adoptarea Ordonanței de Urgență nr.13/2017.
Magistratul a explicat faptul că emiterea OUG 13/2017 nu era o chestiune stringentă pentru sistemul judiciar din România.
Pe de altă parte, în urma sesizărilor făcute atât de către Avocatul Poporului, la Curtea Constituțională a României, cât și de Procurorul General al României, în contencios administrativ, va trebui să existe reacții.
În cazul în care CCR va admite excepția de neconstituționalitate, efectele pe care OUG 13/2017 le produce deja după publicarea în Monitorul Oficial, se vor suspenda, afirmă judecătorul Ciprian Coadă.
”Avocatul Poporului a ridicat excepția de neconstituționalitate. Ce se poate întâmpla începând de acum cu această ordonanță de Guvern?”
-”Avocatul Poporului sesizând Curtea Constituțională a invocat o serie de aspecte de neconstituționalitate, critici de neconstituționalitate care privesc neîndeplinirea condițiilor de urgență în adoptarea acestui act normativ, dar sunt și critici aduse fondului reglementărilor și care privesc nealinierea unor exigențe cu diferite convenții internaționale în materia corupției, dispoziții constituționale care privesc protejarea unor drepturi și libertăți fundamentale, depășirea unor îndrumări date de Curtea Constituțională prin decizii anterioare și care ar fi impus corectarea unor vicii substanțiale cu acele decizii și chiar intrarea în conflict cu propria jurisprudență a Curții Constituționale, care a spus cu totul altceva, în anumite decizii anterioare.”
-”Aceasta este motivația Avocatului Poporului care a plecat deja către Curtea Constituțională. Ce se va întâmpla?”
-”Din câte știm, Curtea Constituțională a fixat un termen, pe data de 7 februarie, pentru a fi comunicate puncte de vedere de către Guvern, Parlament și alți subiecți implicați în acest proces, după care va lua o decizie. Constituția prevede și efectele, în măsura în care ne referim la dispoziții intrate deja în vigoare, acestea își vor înceta aplicabilitatea în termen de 45 de zile. Până atunci dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.”
-”Deci, tot ce se decide, până la Ședința Curții Constituționale din 7 februarie, cu ”sprijinul” acestei ordonanțe de Guvern, devine neconstituțional, nelegal și nu poate fi aplicată?”
”Dacă discutăm de dispoziții procedurale, acestea odată intrate în vigoare se aplică până la data publicării acelei decizii, când devin general obligatorii și au putere pentru viitor. Desigur, din momentul pronunțării deciziei, o să treacă o perioadă de câteva zile până la publicarea ei, în Monitorul Oficial, pentru că ea trebuie publicată in-extenso, deci, cu întreaga motivare.”
-”Dar, mai devreme ați spus că o parte a ei a intrat în vigoare, care anume?”
-”Modificarea adusă Codului de Procedură Penală, o serie de dispoziții care au fost anterior constatate ca fiind neconstituționale, dispoziții care privesc menținerea controlului judiciar și o dispoziție mai importantă, care privește formularea unui denunț sau a unei probleme de urmărire penală, competentă în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.”
-”Cea referitoare la modificările aduse Codului Penal, în materia unor infracțiuni, cum este cea de abuz în serviciu. Există și dispoziții, care înlătură caracterul penal al faptei și anume favorizarea făptuitorului în cazul adoptării unor acte normative.
Există și dispoziții care privesc Articolul 336 din Codul Penal, respectiv, ”Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sub influența alcoolului”, care trebuia puse în acord cu o altă decizie a Curții Constituționale.”
”După conturarea acestui tablou tehnic, de ce a fost trecută prin procedură de urgență această ordonanță, se impunea acest lucru? Într-un comunicat de presă al Curții de Apel Constanța, din 18 ianuarie, era menționat că grațierea colectivă se acordă doar de către Parlament și numai prin lege organică. S-a ținut cont că la consultări de faptul că erau amendamente din partea Curții de Apel Constanța, dar și din partea altor instituții de drept?”
-”Parchetul General a formulat un punct de vedere, DNA, structura centrală, Asociația Profesională a Magistraților. Parte a acestor observații au fost preluate în proiectul de lege, care a fost depus la Parlament, în materie de grațiere. Celelalte, legate de abuz în serviciu, parte da, parte nu, cert este că s-a ieșit cu un proiect de ordonanță care era un pic diferit față de cel inițial, corectat în sensul că, această infracțiune funcționează și atunci când s-ar produce o vătămare gravă certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice. Ceea ce a ridicat însă numeroase critici este acea condiție legată de existența prejudiciului care trebuie să fie mai mare de 200.000 de lei. De asemenea, dispoziții destul de criticabile și care dau naștere unor situații destul de periculoase pe viitor sunt cele care se referă la inexistența infracțiunii în cazul emiterii aprobării sau adoptării de acte normative.”
-”Ceea ce este legat de Administrație, în general, adică aceasta nu se supune unor controale mai severe?”
-”O dispoziție criticabilă care se regăsește chiar în conținutul infracțiunii de abuz în serviciu, în noua formă, este cea legată de legislația primară. Este real Curtea Constituțională s-a referit într-o decizie anterioară la legislația primară, dar ceea ce observ acum, Avocatul Poporului în mod întemeiat este faptul că putem avea infracțiune de abuz în serviciu și în caz de încălcarea legislației secundare, respectiv instrucțiuni, ordine ale miniștrilor, acte normative adoptate pe plan local. Or, pentru existența infracțiunilor, în momentul de față, este necesar ca această încălcare să decurgă dintr-o lege, ordonanță sau ordonanță de urgență.”
-”Trăim într-o democrație și acest lucru trebuie să îl înțeleagă nu doar cetățenii, ci și cei aflați vremelnic la putere.Guvernarea se face pentru națiune și pentru națiune și pentru popor. De altfel, dacă citim Legea 24/2000 privind norma tehnică legislativă există niște principii care stau la baza activității de legiferare. Actele normative se inițiază, se elaborează și se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, cu dispozițiile prezentei legi și cu principiul ordinii de drept. Activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de implementare a politicilor publice asigurând instrumentele necesare pentru punerea în aplicare a soluțiilor de dezvoltare economică și socială, și pentru exercitarea autorității publice. Până la urmă, ce a generat această situație conflictuală și aceste frământări.”
-”Lipsa de transparență. Am auzit opinii, că această ordonanță de guvern aduce îmbunătățiri, procesele trec mai ușor, oamenii au curaj să semneze, vorbind de prejudiciu și nu de hoție, de faptul că s-ar fura cu intenție dintr-un cont.”
-”Asta pentu că legislația este atât de stufoasă, dar nimănui nu trebuie să-i fie teamă de consecințe atât timp cât respectă legea. Legislația este pe alocuri contradictorie, care nu se corelează nici cu documente internaționale, este o sarabandă legislativă carese tot perpetuează de ani, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne fie frică să luăm decizii și să justificăm o modificare adusă Codului Penal doar pentru acest unic motiv. Cetățenii sunt egali în fața legii, asta o spune și Avocatul Poporului în sesizarea sa și atunci nu putem accepta un tratament discriminatoriu, ca cetățenii care nu respectă anumite dispoziții să răspundă din punct de vedere penal, iar funcționarii publici să se afle într-o poziție privilegiată și să fie încurajați, practic, la comiterea unor fapte de mai mică sau mai mare importanță.”
Judecătorul Ciprian Coadă a acceptat astăzi invitația Radio Constanța de a explica publicului efectele și implicațiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.13/2017, prin care se modifică și completează Legea nr. 286/2009 privind Codul penal și Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Actul normativ emis de Guvern a fost adoptat în unanimitate de membrii Cabinetului, aseară, la o oră târzie, stârnind reacții vehemente în spațiul public.
Mii de români au ieșit în stradă aseară, dar și astăzi, în București, Constanța, dar și în alte orașe importante din România pentru a denunța măsura Executivului condus de Sorin Grindeanu. Magistratul Ciprian Coadă explică ce reprezintă de fapt OUG 13/2017.
Judecătorul Ciprian Coadă: Este fără doar și poate, un veritabil atac la adresa democrației constituționale din România, pentru că nu mă așteptam, în primul rând ca și profesionist al Dreptului, ca și alți colegi, ca la acest moment, un guvern să vină cu ordonanțe într-o ședință a cărei ordine de zi nu cuprindea acest lucru, cu modificări la Codul Penal, despre care nu am înțeles nici la momentul de față dacă impuneau urgență, multe dintre modificări fiind cu caracter de noutate și nefiind puse în dezbaterea publică.
Până la urmă, dacă a avut loc o consultate la Ministerul Justiției, ar fi fost de dorit ca noi să cunoaștem rezultatul acestor consultări și să vedem despre ce este vorba. Nu mai vorbesc despre faptul că nu există un aviz pe fond dat de Consiliul Superior al Magistraturii. Avizul exprimat inițial privea aspecte de constituționalitate, nicidecum chestiuni care să privească fondul problemei, conținutul articolelor de lege.
Pentru mine este cu atât mai surprinzător să constat că s-a anunțat că această Ordonanță ar fi trebuit dezbătută, eventual, să spunem, într-o zi de miercuri, când ea a fost pusă pe ordinea de zi marți și publicată la miez de noapte.
Radio Constanța: De ce această grabă? De unde credeți că vine această grabă a guvernanților?
Judecătorul Ciprian Coadă: Din interese oculte. Din interese oculte caracteristice tuturor partidelor politice. Cum a spus cineva, este o conjurație la adresa statului de drept. Atâta vreme cât ea profită persoanelor care fac parte din mai multe partide politice, nu am înțeles graba pentru modificarea Codului Penal și nici faptul că se aduce atingere, practic, îndrumărilor date de Curtea Constituțională. Modificările aduse Codului Penal nu au niciun fel de legătură cu ceea ce Curtea Constituțională a spus în decizia sa.
Radio Constanța: Ce credeți că s-ar mai putea face de acum înainte pentru contestatarii acestor ordonanțe? Ce pârghii mai sunt?
Judecătorul Ciprian Coadă: În primul rând trebuie să vedem textul ordonanțelor. Din câte am înțeles, din discuțiile purtate aseară, există un termen de aplicare. Există în Drept și Teoria Nulității Actului Juridic. Un act juridic publicat în Monitorul Oficial, chiar cu caracter normativ, ar putea fi oprit de la aplicare, dincolo de pârghiile cu caracter constituțional pe care cu toții le cunoaștem: atacarea la instanța de contencios constituțional, atacarea la o instanță de contencios administrativ, pentru că, din punctul meu de vedere și așa și cum alții s-au exprimat, este un act normativ vădit neconstituțional adoptat prin fraudă.
Radio Constanța: Cum s-ar traduce, în opinia dumneavoastră, faptul că acest act menține pragul de 200 de mii de lei sub care abuzul în serviciu nu mai poate fi sancționat penal?
Judecătorul Ciprian Coadă: Nu există niciun fel de explicație logică și juridică, pentru că infracțiunea de abuz în serviciu nu este o infracțiune contra patrimoniului și chiar dacă ar fi existat acest prag, se justifica incriminarea ca faptă penală a unei infracțiuni care cauzează un astfel de prejudiciu. Cu atât mai mult, fiind o infracțiune de serviciu, ea nu trebuie condiționată de acest prejudiciu care este unul foarte mare. Și dacă ar fi fost condiționată de 100 de mii de lei sau de 50 de mii de lei, ce să înțelegem? Că cel care ocupă un funcție publică poate fura din banul public? Poate săvârși abuz de putere doar pentru faptul că este într-o anumită poziție vremelnică, încălcând votul de încredere dat de cetățeni, de alegători?
Radio Constanța: Ați văzut reacția românilor care au ieșit în stradă azi-noapte, oricât de târziu ar fi fost. Guvernanții s-au grăbit și au publicat deja în Monitorul Oficial această Ordonanță.
Judecătorul Ciprian Coadă: Nici această grabă, mărturisesc că nu am înțeles-o. Nu suntem în stare de urgență, nu suntem în stare de război. Nu am înțeles urgența actului normativ, urgența publicării. Sigur, odată adoptat, un act normativ trebuie publicat, dar nu în asemenea condiții.
* Precizăm că punctul de vedere expimat de domnul judecător Ciprian Coadă nu reprezintă poziția oficială a Curții de Apel Constanța și a fost solicitată acestuia, în calitate de purtător de cuvânt, în considerarea urgenței generate de adoptarea OUG 13/2017, înainte de formularea unui punct de vedere oficial, în dimineața zilei de 01 februarie, la ora 7.00.
Menționăm că Radio Constanța a solicitat și un punct de vedere oficial din partea Curții de Apel Constanța, Tribunalului Constanța și Judecătoriei Constanța. Vom reveni cu amănunte.
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, rămâne sub control judiciar, au decis astăzi magistraţii Curţii de Apel Constanţa.
Instanţa a analizat plângerea formulată de înaltul prelat împotriva controlului judiciar.
Magistraţii au mai decis să elimine acuzaţia de luare de mită din dosarul în care Arhiepiscopul Tomisului este cercetat.
Procurorii DNA îl anchetează în continuare pe Înaltpreasfinţitul Teodosie pentru obţinere pe nedrept de fonduri europene, ne-a informat judecătorul Ciprian Coadă, purtător de cuvânt al Curţii de Apel Constanţa.
