Ministrul Energiei: Nu există risc de black-out în România

Măsuri pentru echilibrarea sistemului energetic național, anunțate de Sebastian Burduja.

Publicat de Adina Sîrbu, 16 aprilie 2025, 21:26

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis miercuri că nu există risc de black-out în România, în condiţiile actuale, chiar dacă în prima şi a doua zi de Paşte vom produce mai multă energie electrică decât necesarul de consum.

„Transmit din capul locului ceea ce specialiştii mi-au transmis: nu există risc de black-out în România, în condiţiile actuale! Îi rog pe reprezentanţii presei, dar şi pe actorii politici, să dea dovadă de responsabilitate şi să nu inducă panica. Pe scurt, vom avea două zile – prima şi a doua zi de Paşte, în special între orele 11.00 și 16.00, în care vom produce mai multă energie electrică decât necesarul de consum. Va trebui să gestionăm foarte atent echilibrarea sistemului, nivelurile de frecvenţă şi tensiune atât în reţeaua electrică de transport, cât şi în reţeaua electrică de distribuţie, pentru a nu cauza deteriorări ale izolaţiei instalaţiilor din SEN”, a scris Burduja pe propria pagină de Facebook.

Acesta a explicat că nu este nimic anormal ca de Paşte consumul naţional să fie cel mai mic din an, provocarea pentru România fiind similară cu a multor ţări din Europa. „Asta se întâmplă de cele mai multe ori. Iar odată cu investiţiile masive în noi capacităţi de producţie solar+eolian şi cele de la prosumatori, ne aşteptăm la un consum în ziua de Paşte, la orele după-amiezii, în jurul valorii de 2500 MW, un nivel extrem de redus. Provocarea cea mai mare vine din faptul că situaţia descrisă pentru România este similară cu a multor ţări din Europa”, a punctat ministrul.

În opinia sa, „apetitul” pentru a importa energie de pe alte pieţe, inclusiv din România, va fi redus în perioada Paştelui, iar din acest motiv la nivelul ENTSO-E a fost activată, la iniţiativa României, o grupă de lucru care să analizeze situaţia din fiecare sistem, să identifice problemele, riscurile asociate şi să coordoneze posibilităţile tehnice de întrajutorare.

„Da, va fi o perioadă de stres în rândul celor care gestionează sistemul energetic naţional. Nu este nici prima, nici ultima. Iar noi facem ca de fiecare dată ceea ce trebuie – ne pregătim din timp şi rămânem la datorie”, a subliniat Burduja.

Oficialul de la Energie a adăugat că măsurile de precauţie şi control pe care specialiştii le-au prezentat vizează două direcţii principale. Prima dintre ele se referă la reducerea excedentului de energie electrică activă, care se se poate realiza prin reducerea producţiei şi creşterea consumului de energie electrică.

Astfel, Hidroelectrica, în baza dispoziţiilor de dispecer, este dispusă să-şi reducă producţia de energie electrică până la zero MW şi va programa funcţionarea pompelor din amenajările Lotru, Sebeş şi Drăgan pe golurile de sarcină, asigurând astfel o creştere a consumului de energie electrică de aproximativ 40 – 50 MW; ELCEN va avea toate grupurile oprite şi va asigura doar necesarul de termoficare din CAF-uri; CE Oltenia va avea două grupuri în funcţiune. În caz de necesitate, a fost pregătită o schemă specială de funcţionare a celor două grupuri, care va permite reducerea producţiei la aproximativ 80-90 MW/grup.

De asemenea, CNE Cernavodă va funcţiona echilibrat, corespunzător contractelor comerciale pe care le vor avea. „Dacă acestea nu vor acoperi puterea disponibilă a grupurilor, acestea vor funcţiona descărcat. Reducerea de putere pe care o pot realiza, fără impact major asupra U1 şi U2 este de 140 MW/unitate (20% din puterea instalată/unitate). Doar în caz excepţional luăm în considerare posibilitatea de a putea reduce 280 MW/unitate (40% din puterea instalată/unitate)”, a menţionat Burduja în postarea sa.

Nu în ultimul rând, instalaţiile de stocare cu baterii vor funcţiona în regim de încărcare (de consumator) pe golurile de sarcină, asigurând astfel o creştere a consumului de energie electrică de aproximativ 50 MW pe o perioadă de aproximativ 6 ore. Ministrul spune că există instalaţii de stocare aflate în exploatare comercială de aproximativ 330 MW, în doar 15 luni ajungându-se de la 16 MW la 330 MW şi „asta face ca astăzi să avem stocarea pe agenda de discuţii a şedinţelor de comandament energetic”.

„Se vor atenţiona furnizorii de energie electrică şi clienţii racordaţi la reţeaua electrică de distribuţie să-şi respecte prevederile din ATR, respectiv din certificatele de racordare, iar energia electrică injectată în punctul de racordare să nu depăşească puterea aprobată prin aceste documente”, a atras atenţia şeful de la Energie.

Cea de a doua măsură de precauţie şi control vizează reducerea nivelului de tensiune din SEN. În acest context, Dispecerul energetic naţional (DEN) va dispune funcţionarea în regim de absorbţie de putere reactivă la CEE-uri şi CEF-uri mici (1 mai mic sau egal P mai mic sau egal 5 MW) în conformitate cu cerinţele tehnice prevăzute în normele tehnice, prin utilizarea tuturor mijloacelor tehnice pe care le deţin.

Burduja precizează că dispoziţia se va transmite în prealabil atât gestionarilor acestor instalaţii, cât şi centrelor de dispecer local pe centrală (DELC), pentru cele care sunt operate de la astfel de centre de dispecer. Pentru perioadele în care se va dispune funcţionarea în acest regim, centralele vor fi exonerate de plata energiei reactive consumată suplimentar.

De asemenea, DEN va dispune funcţionarea în regim de absorbţie de putere reactivă la centralele electrice aflate în probe de verificare a conformităţii tehnice, indiferent de categoria din care fac parte (B, C şi D), prin utilizarea tuturor mijloacelor tehnice pe care le deţin; se va asigura funcţionarea în regim de compensator sincron a grupurilor de la CHE Lotru şi CHE Vidraru; centralele electrice clasice, centralele electrice regenerabile şi instalaţiile de stocare de categorie C şi de categorie D vor primi dispoziţii de reglaj de tensiune/putere reactivă de la DEC şi/sau DET-uri, se arată în postarea ministrului Energiei.

„În această perioadă de stres şi de solicitare ridicată, am dispus ca toate entităţile implicate în procesul de asigurare a condiţiilor normale de funcţionare a SEN să aibă permanent deschise canalele de comunicare, să colaboreze, să se sprijine reciproc pentru prevenirea posibilelor disfuncţionalităţi şi să intervină dacă apar incidente. Vom fi cu toţii la datorie, inclusiv în zilele de Paşte, cu telefoanele deschise şi pregătiţi să asigurăm echilibrul sistemului energetic naţional. Apreciez iniţiativa proactivă a Asociaţiei Prosumatorilor APCE, care a făcut apel la prosumatorii care nu vor fi acasă de Paşte să oprească din invertor sistemul fotovoltaic instalat. Recomand acelaşi lucru, ca gest de civism faţă de sistemul energetic naţional. Cu toţii, producători, distribuitori, transportatori, furnizori, prosumatori, consumatori suntem parte din sistemul energetic naţional”, a mai scris Sebastian Burduja pe pagina de socializare.

Sursă: AGERPRES

Contractul pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă va fi semnat joi, 14 noiembrie

Realizarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă devine realitate.

Publicat de Adina Sîrbu, 13 noiembrie 2024, 13:34

România va semna mâine contractul pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, a anunţat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o postare pe o reţea de socializare.

Acţionarii Nuclearelectrica au pe ordinea de zi a Adunării Generale din 14 noiembrie aprobarea contractului pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, care va fi semnat cu consorţiul internaţional format din companii din SUA, Canada și Italia.

Semnarea contractului va avea loc la Baku, în Azerbaidjan, unde în această perioadă se desfăşoară cea de a 29-a Conferinţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite ONU privind schimbările climatice, la care participă lideri mondiali, experţi în domeniul climei şi activişti.

Finanţarea proiectului este susţinută şi de statele participante, prin intermediul băncilor de import-export: SUA (3 miliarde de dolari), Canada (2 miliarde de dolari canadieni) şi Italia (2 miliarde euro). Statul român se angajează, de asemenea, să sprijine acest proiect strategic cu toate resursele necesare.

Reuşim astfel să punem proiectul pe un drum fără întoarcere, cu parteneri serioşi, cu o tehnologie deja validată prin operarea unităţilor 1 şi 2, care au fost şi sunt printre cele mai performante reactoare nucleare din lume. Programul nuclear înseamnă şansa României de a avea energie sigură, la un preţ accesibil şi fără emisii de CO2, facturi mai mici pentru români, competitivitate pentru companiile româneşti, locuri de muncă şi dezvoltare. (…) Proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă este cel mai important demers pentru sistemul energetic naţional, a declarat ministrul.

Contractul de realizare a unităților 3 și 4 de la Cernavodă, pe ordinea de zi a acționarilor Nuclearelectrica

Proiectul este cel mai important demers pentru sistemul energetic naţional.

Publicat de Adina Sîrbu, 28 octombrie 2024, 08:29

Acţionarii Nuclearelectrica vor avea pe ordinea de zi a Adunării Generale din 14 noiembrie aprobarea contractului pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, care va fi semnat cu consorţiul internaţional format din companii din SUA, Canada și Italia.

Ministrul Sebastian Burduja a făcut anunțul pe pagina sa de Facebook: „Este cu siguranţă cea mai mare realizare a mandatului meu ca ministru al Energiei – visul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă devine realitate, după decenii de aşteptare. (…) Vineri, Consiliul de Administraţie al Nuclearelectrica a votat în unanimitate pasul următor, iar ministerul a solicitat suplimentarea ordinii de zi pentru AGA Nuclearelectrica din 14 noiembrie cu aprobarea contractului pentru realizarea unităţilor 3 şi 4, care va fi semnat într-un cadru special, cu ocazia COP 29, la Baku”.

Finanţarea proiectului este susţinută şi de statele participante, prin intermediul băncilor de import-export: SUA (3 miliarde de dolari), Canada (2 miliarde de dolari canadieni) şi Italia (2 miliarde euro). Statul român se angajează, de asemenea, să sprijine acest proiect strategic cu toate resursele necesare.

„Reuşim astfel să punem proiectul pe un drum fără întoarcere, cu parteneri serioşi, cu o tehnologie deja validată prin operarea unităţilor 1 şi 2, care au fost şi sunt printre cele mai performante reactoare nucleare din lume. Programul nuclear civil românesc merge mai departe şi înseamnă şansa României de a avea energie sigură, la un preţ accesibil şi fără emisii de CO2. Facturi mai mici pentru români, competitivitate pentru companiile româneşti, locuri de muncă şi dezvoltare. (…) Proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă este cel mai important demers pentru sistemul energetic naţional şi a fost cel mai greu din întreg mandatul echipei mele”, a declarat Sebastian Burduja.

Nuclearelectrica este compania naţională de energie electrică, termică şi combustibil nuclear din România, care funcţionează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deţinând 82,49% din acţiuni, iar ceilalţi acţionari 17,50%, după listarea la bursă a companiei în 2013. Compania contribuie cu peste 18% din energia nucleară la producţia totală de energie şi cu 33% la producţia totală de energie fără CO2 din România.

Sucursala CNE Cernavodă (CNE) operează două unităţi nucleare CANDU, fiind printre cele mai performante unităţi dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, o fabrică de combustibil nuclear şi a realizat ciclul integrat al combustibilului prin achiziţia unei linii de procesare a concentratului de uraniu pentru a susţine proiectele de investiţii pe termen lung ale companiei.

Sursă: AGERPRES

Un izotop medical, folosit în tratamentul cancerului, ar putea fi produs la Centrala Nucleară de la Cernavodă

Publicat de Adina Sîrbu, 30 noiembrie 2023, 11:25

SN Nuclearelectrica SA şi Framatome au anunţat semnarea unui acord de cooperare pentru a explora posibilitatea producerii, la Centrala Nucleară de la Cernavodă, a izotopului medical Lutetium-177, utilizat pentru o varietate de tratamente pentru cancer.

Potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica, domeniul de aplicare iniţial al acordului include un studiu tehnic de fezabilitate, bazat pe tehnologia de producţie a izotopilor a companiei Framatome, implementată cu succes în Canada în 2022.

Framatome şi Nuclearelectrica vor lucra împreună pentru a analiza cum să maximizeze infrastructura existentă la Cernavodă pentru a produce izotopi medicali, suplimentar faţă de energia curată, sigură, fiabilă şi fără emisii de carbon generată în prezent.

Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica:

Acest parteneriat este un pas semnificativ pentru a ajuta la îmbunătăţirea sănătăţii a milioane de oameni şi pentru a demonstra beneficiile multiple ale centralelor nucleare, care generează energie curată, contribuie la stabilitatea energetică, la decarbonizare şi creştere economică. În lumina evoluţiilor recente pe piaţa de izotopi medicali, nevoia de aprovizionare sigură cu izotopi medicali este în creştere şi, prin urmare, considerăm că acesta este momentul perfect pentru a dezvolta proiecte de producţie de izotopi medicali la CNE Cernavodă.

Francois Gauche, director Framatome Healthcare:

Suntem încântaţi de acest proiect cu Nuclearelectrica. Accesul în masă la medicina nucleară este strâns legat de dezvoltarea lanţurilor de aprovizionare pe scară largă, fiabile şi diversificate şi dorim să jucăm un rol în lupta împotriva cancerului, ajutând la construirea acestor lanţuri de aprovizionare. Pentru a ajuta mai bine pacienţii în viitor, vom avea nevoie de centre regionale de producţie de medicină nucleară, iar acest proiect este o oportunitate excelentă de a consolida lanţul de aprovizionare în Europa.

Lutetium-177 este un radioizotop utilizat în terapia cu radionuclizi care ţintesc celule canceroase, folosit în tratamentul cancerului de prostată şi în multiple dezvoltări radiofarmaceutice promiţătoare pentru alte tipuri de cancer.

Izotopul distruge celulele canceroase, lăsând celulele sănătoase neafectate.

Tehnologia proprie de producţie a izotopilor dezvoltată de Framatome a permis prima producţie comercială la scară largă de Lutetium-177 într-un reactor în iunie 2022.

Sursă și foto: Nuclearelectrica SA

Avarie la Centrala nucleară de la Cernavodă

Publicat de Adina Sîrbu, 9 august 2023, 08:02

Unitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă s-a deconectat automat de la rețea, din cauza unei avarii.

Deconectarea s-a produs ieri după-amiază, din cauza unei disfuncționalități în partea clasică a unității, fără impact pe partea nucleară, și a avut loc în condiții de siguranță, toate sistemele unității funcționând și răspunzând conform proiectului în astfel de situații – informează compania Nuclearelectrica.

Se efectuează lucrări de remediere, în conformitate cu procedurile specifice ale CNE, iar Unitatea 1 va fi repornită, cel mai probabil, mâine, 10 august.

 Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: arhivă

A fost semnat acordul de sprijin pentru dezvoltarea Proiectului strategic Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă

Publicat de Adina Sîrbu, 9 iunie 2023, 12:35

Dezvoltarea proiectului Unităților 3 și 4 de la Cernavodă va acoperi peste o treime din necesarul energetic al României estimat pentru anii 2030-2031, a afirmat, la Palatul Victoria, la ceremonia de semnare a acordului de sprijin pentru acest proiect, premierul Nicolae Ciucă.

Potrivit premierului, extinderea capacității de producție de la Cernavodă va avea beneficii și prin menținerea a peste 20.000 de locuri de muncă.

Nicolae Ciucă: ”Europa și întreaga lume sunt preocupate să asigure energia necesară cetățenilor și economiilor în condiții accesibile și prietenoase cu mediul. România nu face excepție. Am reușit în ultimul an să facem pași importanți în tot ceea ce înseamnă protejarea consumatorilor români, dezvoltarea sistemului energetic și atingerea obiectivului nostru privind independența energetică.

(…) Acordul pe care l-am semnat astăzi şi tot ceea ce facem în sectorul energiei nucleare, alături de proiectele dezvoltate de companiile energetice strategice, între care un rol important îl are Nuclearelectrica, alături de investiţiile finanţate din Fondul de Modernizare prin RePower EU de valorificare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre, vor asigura stabilitate şi independenţă energetică pentru cetăţenii români şi pentru mediul de afaceri. La nivelul coaliţiei de guvernare continuăm să acordăm susţinerea necesară acestor proiecte şi drumului ireversibil pentru dezvoltarea sectorului energetic” – a spus premierul.

RRA, AGERPRES/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: site Nuclearelectrica

Liceanul care a vrut să arunce în aer Centrala de la Cernavodă scapă de acuzațiile de propagandă teroristă, grație deciziilor CCR

Publicat de Adina Sîrbu, 9 iunie 2023, 06:38

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, joi, încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, împotriva lui Mihai Theodor Eugeniu, un licean radicalizat în numele unei organizaţii fundamentaliste din Orientul Mijlociu, care a discutat cu un alt elev despre cum să arunce în aer centrala de la Cernavodă.

Acesta este primul caz al unui român acuzat de propagandă teroristă care scapă de acuzaţii cu ajutorul Curţii Constituţionale.

Trei judecători de la Instanţa supremă au constatat că faptele de care era acuzat Mihai Theodor Eugeniu, respectiv promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism şi asociere în scopul săvârşirii de acte de terorism, s-au prescris, fiind aplicate în acest sens două decizii ale Curţii Constituţionale.

Pe de altă parte, Mihai Theodor Eugeniu a fost achitat pentru săvârşirea altor două infracţiuni prevăzute în Legea 535/2004 privind combaterea terorismului, dar şi pentru pornografie infantilă.

În iunie 2018, Mihai Theodor Eugeniu, la acea vreme în vârstă de 15 ani, a fost reţinut de DIICOT pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Conform DIICOT, începând cu luna septembrie 2017, adolescentul s-a implicat activ în contactarea de susţinători ai unor organizaţii teroriste active în Orientul Mijlociu, cetăţeni români şi străini, în scopul promovării sistematice a ideilor şi doctrinelor specifice entităţilor teroriste, cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi.

El a accesat site-uri şi forumuri care promovau ideologia extremistă, elogiază crimele realizate de organizaţiile teroriste, susţin stabilirea Statului Islamist şi a diseminat materiale, inclusiv violente, care susţin cauza acestuia.

De asemenea, Mihai Theodor Eugeniu a susţinut legitimitatea participării la luptă în favoarea organizaţiilor teroriste, manifestându-şi intenţia de a călători în zonele de conflict şi s-a instruit şi a pus la dispoziţia altor persoane materiale de instruire cu privire la producerea de dispozitive explozive improvizate şi utilizarea armelor în vederea realizării de atacuri teroriste.

Concret, Mihai Theodor Eugeniu, care folosea pe aplicaţia Telegram pseudonimul ‘Abu Musab’, a discutat cu un alt tânăr român, cu pseudonimul ‘Soldatul lui Allah’, despre cum să arunce în aer centrala de la Cernavodă.

Cei doi adolescenţi au discutat şi despre posibilitatea de a pleca în Siria pentru a lupta sub stindardul Statului Islamic.

La locuinţa lui Mihai Theodor Eugeniu, procurorii au găsit, printre altele, un cuţit de vânătoare, o hartă a municipiului Bucureşti având marcate cu verde numeroase locaţii de interes public; un Coran în limba arabă, un volum cu titlul ‘Pomeniri din Coranul cel nobil şi tradiţia Profetului Mohamed’, coli de hârtie cu steagul Statul Islamic şi o mască de gaze.

AGERPRES/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: site CCR

CERNAVODĂ: Unitatea 2 de la Centrala Nuclearoelectrică, oprită planificat

Publicat de Adina Sîrbu, 7 mai 2023, 09:00

Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă intră, de astăzi, în programul de oprire planificată. Desincronizarea de la Sistemul Energetic Naţional va avea loc la ora 11:00.

‘Opririle planificate reprezintă proiecte complexe, iniţiate cu 24 de luni anterior datei planificate, având o echipă de management de proiect, grafic de realizare, planificare de resurse umane şi bugetare corespunzătoare‘, se menţionează într-un comunicat.

În perioada opririi planificate, se vor efectua activităţi din programele de mentenanţă preventivă, mentenanţă corectivă, de inspecţii și testări obligatorii pe perioada opririlor planificate.

Lucrările se vor executa în condiţii de siguranţă pentru personalul centralei, public şi mediul înconjurător, conform procedurilor aprobate utilizate la CNE Cernavodă, precizează reprezentanţii Nuclearelectrica.

Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: arhivă

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat

Publicat de Adrian Băncilă, 18 septembrie 2019, 08:27

Unitatea 1 CNE Cernavodă a fost oprită controlat miercuri dimineaţa în vederea efectuării unor lucrări de remediere la un parametru de proces, informează Nuclearelecrica.

„Conform normelor şi procedurilor CNE Cernavodă, efectuarea lucrărilor de remediere se poate realiza numai cu Unitatea în stare oprită. SNN va transmite un comunicat de presă după finalizarea acestor lucrări de remediere, acestea desfăşurându-se în conformitate cu planurile şi procedurile centralei fără niciun impact asupra personalului, mediului şi populaţiei“, precizează compania.

Nuclearelectrica operează centrala nucleară de la Cernavodă, unde funcţionează două reactoare de tipul CANDU 6, cu o putere totală de 1.400 de MW. Acestea asigură circa 20% din producţia naţională de electricitate.

Reactorul 1 a fost pus în funcţiune în anul 1996, iar Unitatea 2 în anul 2007.

Princpalul acţionar al Nuclearelectrica este statul român, prin Ministerul Energiei, care deţine 82,49% din capitalul social.

Sursa: Agerpres

Foto: Wikipedia

CERNAVODĂ: Centrala nucleară ar putea produce un izotop folosit la tratarea cancerului

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 august 2019, 14:28

Nuclearelectrica (SNN) este interesată să producă, la centrala nucleară de la Cernavodă, izotopul Cobalt 60, folosit la radioterapia pentru tratarea cancerului, şi a încheiat un memorandum în acest sens cu o companie canadiană, cel mai mare furnizor de Cobalt 60 din lume, a declarat, miercuri, directorul general al companiei, Cosmin Ghiţă, într-o conferinţă de presă.

„O altă cooperare internaţională recentă din luna iulie este încheierea unui MoU cu Nordion Canada, cel mai mare furnizor la nivel global de Cobalt 60. Acest MoU este neangajant şi vizează evaluarea potenţialului de a produce în reactoarele de la CNE Cernavodă Cobalt 60. Acest izotop este produs în reactoarele nucleare din cobalt 59”, au detaliat reprezentanţii SNN.

În prezent, la nivel global, există 22 de reactoare care produc Cobalt 60, dintre care 10 sunt CANDU, similare celor de la Cernavodă, şi se află în Canada, Argentina şi China. Tehnologia de producere a Co 60 a fost dezvoltată de Nordion şi AECL Canada.

„Explorarea posibilităţii de a produce acest izotop la Cernavodă este un mare pas înainte pentru industria nucleară din România de a valorifica încă unul din efectele benefice ale operării de centrale nucleare, în acest caz pentru sistemul medical. Vrem să devenim parte a comunităţii internaţionale de Co 60, pentru că înţelegem importanţa pentru sănătate pe care acest izotop o are. De asemenea, reprezintă o diversificare pentru SNN şi implicit încă o sursă de venit”, au mai arătat oficialii companiei.

Aceştia au subliniat că decizia de a produce Cobalt 60, luată în urma studiilor şi analizelor tehnice, nu va afecta în niciun fel securitatea nucleară şi producţia, în condiţiile în care recoltarea acestuia se va realiza în timpul opririlor planificate.

Nuclearelectrica a afişat un profit net de 290,661 milioane lei, în primele şase luni ale acestui an, în creştere cu 59,4% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor financiare ale companiei transmise miercuri Bursei de la Bucureşti.

„În perioada de 6 luni încheiată la 30 iunie 2019, SNN a obţinut un profit net de 290.661 mii lei. Rezultatul din exploatare (EBIT) a înregistrat o creştere cu 69,2%, iar EBITDA o creştere cu 31,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare cu 20,1%, influenţate de creşterea cu 22% a veniturilor din vânzarea energiei electrice”, menţionează compania.

Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă

Acordul preliminar pentru construcţia a două reactoare la Cernavodă, semnat astăzi

Publicat de , 8 mai 2019, 16:29

Acordul preliminar pentru construcţia reactoarelor trei şi patru de la Cernavodă a fost semnat astăzi de reprezentanţii Nuclearelectrica şi de cei ai unei companii din China.

Construcţia de noi centrale nucleare în România reprezintă o soluţie, pentru a acoperi necesarul de energie al ţării în perioada următoare, a declarat vicepremierul Viorel Ştefan, care este şi preşedintele Comitetului Interministerial pentru Proiectele de Cooperare Economica România – China.
„Unităţile trei şi patru de la Cernavodă vor înlocui capacităţi restrase din raţiuni economice sau din cauza uzurii, aducând o contribuţie semnificativă de energie curată şi stabilă într-o perioadă a politicilor energetice europene cu accent puternic pe protecţia mediului. Proiectul unităţilor trei şi patru de la Cernavodă va asigura nu doar energie curată şi sigură pentru viitor, ci şi un număr semnificativ de locuri de muncă pentru români. Se estimează că industria locală poate asigura un număr de 19.000 de locuri de muncă dedicate finalizării proiectului, din care 11.000 existente la care se pot adăuga alte 8.000 care se pot crea în condiţiile primirii de comenzi“, a declarat Viorel Ștefan.
Reactoarele trei şi patru vor avea cumulat o putere de 1.400 de megawaţi şi vor dubla capacitatea Centralei de la Cernavodă, a precizat la eveniment ministrul energiei, Anton Anton, citat de reporterul Radio România Actualităţi, Daniela Mănuţă. Ea ne mai informează că pentru cele două noi reactoare construcţia efectivă va începe în următorii doi-trei ani.

Sursa – Radio România Actualități / Foto – SN Nuclearelectrica SA

CONSTANȚA: Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi oprită timp de 32 de zile

Publicat de , 24 aprilie 2019, 18:01

SN Nuclearelectrica SA (SNN) anunţă că, începând cu data de 3 mai 2019, Unitatea 2 CNE Cernavodă va intra în programul de oprire planificată.

Desincronizarea de la Sistemul Energetic Naţional va avea loc în data de 3 mai 2019, ora 11:00, iar reprezentanții SNN estimează că Unitatea va fi oprită timp de 32 de zile.

Potrivit SNN, opririle planificate reprezintă proiecte complexe, inițiate cu 24 de luni anterior datei planificate, având o echipă de management de proiect, grafic de realizare, planificare de resurse umane și bugetare corespunzătoare.

În perioada opririi planificate, se vor efectua activităţi din programele de mentenanță preventivă/corectivă, inspecţii, testare obligatorie pe perioada opririlor planificate, programul de implementare modificări.

„Lucrările se vor executa în condiţii de siguranţă pentru personalul centralei, public şi mediul înconjurător, conform procedurilor aprobate utilizate la CNE Cernavodă“, transmite SN Nucleaerelectrica SA.

Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a revenit la putere nominală

Publicat de , 3 noiembrie 2018, 09:23

Unitatea 1 a CNE Cernavodă funcţionează la putere nominală, după finalizarea lucrărilor de reparaţie la rezervorul aferent grupului turbogenerator (partea clasică a centralei), informează SN Nuclearelectrica.

‘Reamintim că lucrările de reparaţie se puteau efectua numai cu o reducere de putere a reactorului Unităţii 1. Reducerea de putere controlată şi realizarea lucrărilor s-au efectuat în deplină siguranţă şi în conformitate cu procedurile specifice ale centralei’, precizează compania.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a funcţionat la o putere redusă de circa 500 MW, în condiţiile în care puterea nominală a reactorului este de 700 de MW.

Nuclearelectrica operează centrala nucleară de la Cernavodă, unde funcţionează două reactoare de tipul CANDU 6, cu o putere totală de 1.400 de MW. Acestea asigură circa 20% din producţia naţională de electricitate.

Reactorul 1 a fost pus în funcţiune în anul 1996, iar Unitatea 2 în anul 2007.

Sursa: Agerpres

Unitatea 2 a CNE Cernavodă a revenit la puterea nominală, a anunțat SN Nuclearelectrica

Publicat de , 16 octombrie 2018, 09:46

SN Nuclearelectrica SA (“SNN”) anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavoda funcționează la putere nominala, lucrările de reparație la rezervorul aferent grupului turbogenerator fiind finalizate.

Ieri, reactorul Unității 2 a funcționat la putere redusă, pentru efectuarea lucrărilor de reparație.

„Reducerea de putere controlată și realizarea lucrarilor s-au efectuat în deplină siguranță și în conformitate cu procedurile specifice ale centralei“, a transmis Nuclearelectrica prin intermediul unui comunicat de presă.

Producţia de energie fotovoltaică a depăşit puterea unui reactor nuclear de la Cernavodă, marţi la prânz

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 10 aprilie 2018, 13:21

Vremea însorită din aceste zile a determinat o creştere semnificativă a producţiei de energie fotovoltaică, aceasta depăşind marţi, la orele prânzului, puterea unui reactor nuclear de la Cernavodă, potrivit datelor privind starea sistemului energetic naţional, postate pe site-ul Transelectrica.

Astfel, marţi, la ora 13:20, producţia de energie electrică din panourile fotovoltaice era pe locul al treilea, cu 800 de MW, reprezentând 12% din total. Spre comparaţie, un reactor precum cele de la Cernavodă are o putere de 700 de MW.

Producţia naţională de energie la ora menţionată era următoarea: 42,98% hidro – 2.848 MW, 21,31% nuclear – 1.412 MW, 12,07% foto – 800 MW, 12,06% cărbune – 799 MW, 8,99% hidrocarburi – 596 MW, 2,23% eolian – 148 MW, 0,35% biomasă – 23 MW. Producţia totală era de 6.598 de MW, iar consumul naţional, de 6.565 de MW, diferenţa fiind exportată.

Panourile fotovoltaice au generat şi luni, între orele 11:00 şi 15:00, o producţie de peste 700 de MW.

Directorul Nuclearelectrica: Costul retehnologizării reactorului 1 de la Cernavodă, evaluat între 1,2 şi 1,5 miliarde de euro

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 1 aprilie 2018, 15:58

Costul retehnologizării reactorului 1 de la Cernavodă, proiect ce a fost aprobat în septembrie 2017, a fost evaluat între 1,2 şi 1,5 miliarde de euro, aceasta fiind media bugetelor alocate pentru proiectele de retehnologizare aferente centralelor nucleare pe tehnologie CANDU 6, a declarat directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, în cadrul 7/24 Capital, un proiect al Bursei de Valori Bucureşti.

Întrebat dacă există un plan de retehnologizare a reactorului 1, Cosmin Ghiţă a răspuns afirmativ, precizând că această operaţiune va prelungi cu 30 de ani durata de viaţă a reactorului.

„Am aprobat în AGA, la finalul lui septembrie (2017 – n. r.) demararea acestui proiect. E clar că din punct de vedere economic proiectul are foarte multă logică. Practic, cu jumătate din costul unui reactor putem prelungi durata de viaţă a reactorului 1 cu 30 de ani. Această perspectivă de a mai prelungi cu încă 30 de ani durata de viaţă a unui reactor la un returner ascent dublu atrage foarte mulţi investitori. Conform strategiei adoptate în AGA, ne uităm la o închidere a reactorului între decembrie 2026 şi decembrie 2028. Ca orice operaţiune de retehnologizare, aceasta se planifică în mai mulţi ani şi are mai multe etape. Noi, momentan, suntem programaţi pentru finele etapei I, care înseamnă studiu de fezabilitate, planificare iniţială şi dezvoltarea strategiilor de contactare şi finanţare”, a spus Ghiţă.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare pentru realizarea acestui proiect, şeful Nuclearelectrica a menţionat că sunt luate în calcul diferite instrumente de finanţare, începând cu creditarea, până la o emisiune de obligaţiuni.

„(…) evaluăm toate opţiunile şi în mod cert vrem să beneficiem de faptul că suntem o companie listată în conturarea strategiei noastre de finanţare. Dacă face sens la momentul respectiv, vorbim de faza aceasta I de planificare, care se va termina în 2021, deci mai sunt trei ani, vom lua în considerare diverse instrumente de finanţare, fie că vorbim de creditare, că vorbim de emisiune de obligaţiuni, acestea sunt opţiuni pe care le avem pe masă şi le evaluăm în funcţie de fluctuaţia şi apetitul pieţei pentru astfel de proiecte”, a explicat el.

Cosmin Ghiţă a făcut referire şi la unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, spunând că negocierile cu partenerii chinezi sunt încă în curs.

„Suntem în negocieri cu partenerii chinezi în vederea definitizării şi parafării contului investitorilor. Operăm în baza unui mandat de negociere oferit de care Guvernul României şi înaintam în aceste discuţii, ca orice negociere care se desfăşoară pe o perioadă mai lungă de timp, sunt anumite divergenţe care trebuie uşor armonizate pentru a obţine o situaţie de win-win pentru ambele părţi”, a menţionat acesta.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei Robert Tudorache a afirmat, pe 8 ianuarie 2018, la Constanţa, că estimează anul 2020 ca fiind un termen realist pentru începerea de către investitorul chinez a lucrărilor de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nuclear Electrică (CNE) Cernavodă.

Tudorache a precizat că îşi doreşte ca în termen de şase luni să fie închisă faza de negociere cu investitorul pentru acordul de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi că, odată depăşită această etapă, lucrările ar putea să înceapă până în anul 2020.

„Suntem cu prelungirea memorandumului de înţelegere pe încă şase luni. Deja am rezolvat undeva în proporţie de 80% elementele pe acordul investitorilor, unde mai aveam anumite neînţelegeri şi anumite inadvertenţe. Acum partea chineză este în vacanţă pentru celebrarea anului nou chinezesc, dar suntem în plin proces de negociere. Îmi doresc doresc să finalizăm neapărat acordul investitorilor ca să trecem la următoarea fază. Vom face tot posibilul ca în următoarele şase luni să închidem faza de negociere pe acord şi, dacă am reuşit lucrul acesta, deja proiectul este pus pe făgaş şi cred că ulterior, până în 2020, ar putea începe lucrările pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4”, a afirmat Tudorache.

La jumătatea anului 2017, statul român a reluat negocierile cu China General Nuclear Power Corporation (CGNPC) privind construirea la Cernavodă a reactoarelor 3 şi 4 de tip CANDU 6, cu o putere instalată de câte 700 MW. Parteneriatul dintre Nuclearelectrica şi CGNPC a debutat în noiembrie 2015 prin semnarea unui memorandum în valoare de 6,5 miliarde euro pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

CERNAVODĂ: Unitatea 2 va fi sincronizată la Sistemul Energetic Național

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 31 mai 2017, 09:40

Lucrările aferente opririi planificate a Unității 2 de la Cernavodă se vor finaliza vineri, iar sincronizarea la Sistemul Energetic Național (SEN) se va realiza în aceeași zi, se arată într-un comunicat de presă al Nuclearelectrica.

‘Unitatea 2 a intrat în programul de oprire planificată în data de 6 mai 2017 în vederea efectuării lucrărilor de mentenanță planificate, realizate o dată la doi ani pentru fiecare unitate. În perioada opririi planificate s-au efectuat peste 10.000 de activități’, se arată în document.

Printre activități se află: Programul de întreținere preventivă și corectivă, Programul de inspecții, Programul de testare pe perioada opririlor planificate, conform cerințelor Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, care se poate efectua numai cu centrala oprită și Programul de implementare a modificărilor de proiect pe anumite sisteme, echipamente sau componente.

‘Toate obiectivele opririi planificate au fost realizate în condiții de siguranță pentru personalul centralei, public și mediul înconjurător, conform procedurilor aprobate utilizate la CNE Cernavodă. Anterior intrării în programul de oprire planificată, Unitatea 2 CNE Cernavodă a funcționat continuu de la ultima oprire planificată din anul 2015, timp de 704 zile, ceea ce reprezintă o performanță în industria nucleară, performanță asociată profesionalismului personalului și calității programelor și proceselor centralei’, precizează sursa citată.

De asemenea, conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), România, prin cele două unități în operare de la CNE Cernavodă, ocupă primul loc dintr-un total de 454 unități nucleare din 30 de țări, cu un factor de capacitate mediat pe ultimii trei ani de 94%, și primul loc dintr-un total de 566 unități nucleare din 32 de țări, cu un factor de capacitate de la punerea în funcțiune până la sfârșitul anului 2016 de 91,9%.

Nuclearelectrica ar avea banii necesari retehnologizării REACTORULUI 1 de la Cernavodă

Publicat de , 11 mai 2017, 17:12

Există bani pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă, spune directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.

Ea a declarat, astăzi, că proiectul are o valoare estimată de aproape 1,5 milioane de euro şi că producătorul de energie are banii necesari pentru a finanţa această investiţie. Daniela Lulache îl contrazice, astfel, pe ministrul Energiei, care a susţinut la începutul acestei luni, că nu sunt bani suficienţi pentru prelungirea duratei de viaţă a reactorului 1.

Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă asigură aproape 20% din producţia totală de electricitate a ţării.

Se oprește Unitatea 2: REACTORUL 1 de la CERNAVODĂ, repus în funcțiune

Publicat de , 4 mai 2017, 18:03

Societatea Națională NUCLEARELECTRICA anunţă, într-un comunicat de presă, că Unitatea 1 de la Cernavodă va fi resincronizată la Sistemul Energetic Naţional în data de 5 mai 2017, ora 07:00, conform programului de oprire controlată.

Unitatea 1 a fost deconectată în mod controlat de la sistem în data de 2 mai 2017, ora 01:00, pentru efectuarea unor lucrări de mentenanţă care, potrivit procedurilor centralei, se pot realiza numai cu reactorul în stare oprită.

Perioada deconectării controlate a Unităţii 1 de la SEN a fost corelată atât cu necesitatea realizării activităţilor programate de mententanta a instalaţiilor, cât şi cu intrarea în oprire planificată a Unităţii 2 CNE Cernavodă începând cu data de 6 mai 2017, pentru o perioada estimată de 30 de zile, mai arată sursa citată.

CERNAVODĂ: Un reactor al centralei atomice a fost deconectat de la Sistemul Energetic Național

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 noiembrie 2016, 11:22

SN Nuclearelectrica SA anunță că Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost deconectată, din cauze externe, de la Sistemul Energetic Național în după-amiaza zilei de 8 noiembrie 2016, ora 15:37, din cauza avarierii liniei de evacuare putere de 400KV în SEN, se arată într-un comunicat de presă al Nuclearelectrica.

Această avarie, aparută din cauza vremii nefavorabile din zonă, a produs deconectarea automată a turbogeneratorului Unității 1 de la SEN.

Ca urmare a reducerii puterii pe fondul deconectării turbogeneratorului de la rețea, specialiștii CNE Cernavodă au constatat necesitatea efectuării unor lucrări suplimentare care, conform procedurilor centralei, se pot realiza numai cu reactorul în stare oprită.

Dupa finalizarea acestor lucrări, Unitatea 1 va fi reconectată la SEN.

Sistemele centralei funcționează conform proiectului și nu există niciun impact asupra securității nucleare a reactorului, personalului de exploatare, populației și mediului înconjurător.

CERNAVODĂ: Exercițiu de răspuns la URGENȚĂ nucleară

Publicat de , 22 septembrie 2016, 09:59

CNCAN va coordona un exerciţiu naţional de răspuns la urgenţa nucleară, denumit Exerciţiul Valahia 2016, care va avea loc în perioada 4-6 octombrie.

CNCAN (Comisia Naţională pentru Activităţi Nucleare) afirmă că prin acest tip de exerciţiu se testează atribuţiile, responsabilităţile şi capacităţile organizaţiilor participante precum şi integrarea lor în Sistemul National de Management al Situaţiilor de Urgenţă, dar şi identificarea celor mai bune practici actuale, identificarea deficienţelor şi a ariilor care necesită îmbunătăţiri.

Conform unui comunicat remis de CNCAN, obiectivele Exerciţiului Valahia 2016 au în vedere testarea planurilor de răspuns la urgenţa nucleară şi radiologică şi a interfeţelor dintre organizaţiile de răspuns la urgenţe. Exerciţiul urmăreşte şi testarea relaţiilor şi instrumentelor de cooperare ale organizaţiilor participante precum şi modul de implementare a acestora.

Societatea Naţională Nuclearelectrica SA (SNN) şi autorităţile guvernamentale implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă vor coopera cu CNCAN la organizarea evenimentului.

Pregătirea pentru situaţii de urgenţă reprezintă o practică standard în domeniul nuclear. În cadrul exerciţiului Valahia 2016 va fi simulată o urgenţă nucleară determinată de un cumul de factori interni (urgenţă tehnică pe unitate) şi externi (evenimente naturale majore), cu escaladare graduală pe perioada de desfăşurare a exerciţiului, pe baza unui scenariu confidenţial, în scopul testării integrate a răspunsului la urgenţă al tuturor instituţiilor implicate.

Exerciţiul şi răspunsul autorităţilor locale şi centrale implicate în derularea acestuia vor fi evaluate de o echipă de experţi internaţionali pe baza unor criterii de evaluare aplicabile la nivel naţional şi internaţional în astfel de testări.

„Scopul acestui exerciţiu este, în primul rând, să ne arate vulnerabilităţile aferente capacităţii de răspuns naţional în cazul unei urgente radiologice. Ne dorim ca în urma derulării acestui exerciţiu să testăm în mod concret capabilităţile de răspuns ale instituţiilor cu atribuţii şi responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenta la nivel naţional. Vrem să îmbunătăţim capacitatea de răspuns, procedurile, cooperarea dintre instituţii, fluxul operaţional şi informaţional’, a declarat secretarul de stat în MAI, Raed Arafat.

Exerciţiul Valahia 2016 este parte a programului internaţional Norway Grants al Guvernului Norvegian, în cooperare cu Autoritatea Norvegiană pentru Radioprotecţie.

Falimentul RAAN nu afectează Centrala de la Cernavodă

Publicat de , 29 ianuarie 2016, 08:33

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN), singurul producător de apă grea pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă şi, de altfel, unicul din Europa a intrat în faliment.

Decizia a fost luată de judecatorul sindic, la solicitarea Adunării Creditorilor, întrucât compania are datorii de peste un miliard de lei, pe care nu le mai poate achita, pentru că nu mai produce nimic.

Falimentul RAAN nu afectează activitatea Centralei de la Cernavodă, pentru că aceasta foloseşte apă grea din rezerva de stat, suficientă pentru 50 de ani de funcţionare.

Câtă energie electrică au produs cele două unităţi ale CNE de la Cernavodă?

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 noiembrie 2015, 13:38

Cele două unități ale CNE Cernavodă au produs, în primele nouă luni din 2015, o cantitate de energie electrică de 8,556 milioane MWh și au livrat în Sistemul Electroenergetic Național 7,853 milioane MWh, diferența, de 702.000 MWh fiind reprezentată de consumul propriu, conform unui raport remis vineri Bursei de Valori București.

Comparativ cu perioada ianuarie — septembrie 2014, când s-au produs și s-au livrat în SEN 7,93 milioane MWh, s-a înregistrat o scădere de 0,96 %.

Programul de producție de energie electrică aprobat de Consiliul de Administrație al Societății Naționale Nuclearelectrica pentru anul 2015 a avut în vedere pentru perioada ianuarie — septembrie o cantitate de energie electrică produsă și livrată de 7,734 milioane MWh și a fost realizat în proporție de 101,54%.

În trimestrul al treilea, cele două unități ale CNE Cernavodă au produs o cantitate de energie electrică de 2,999 milioane MWh și au livrat în SEN 2,751 milioane MWh. Față de perioada similară a anului trecut, când s-au produs și s-au livrat în Sistemul Energetic Național 2,784 milioane MWh, s-a înregistrat o scădere de 1,2%.

Programul aprobat de Consiliul de Administrație SNN a avut în vedere pentru trimestrul al treilea o cantitate de energie electrică produsă și livrată de 2,723 milioane MWh și a fost realizat în proporție de 101,01%.

Reprezentanții Nuclearelectrica precizează că, în cursul trimestrului III, nu au fost înregistrate opriri neplanificate la unitățile CNE Cernavodă.

Vezi şi Se semnează memorandumul pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă

GREENPEACE: Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă nu se justifică

Publicat de , 22 octombrie 2015, 10:16

Activiştii Greenpeace România spun că realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă nu se justifică din punct de vedere al costurilor suportate de societatea românească şi nici al tendinţei de creştere a cererii de energie electrică.

Sprijinul public care ar urma să fie suportat de către consumatorii finali, în cazul realizării proiectului, s-ar putea ridica la 55 de miliarde de euro, pe durata celor 35 de ani de exploatare, conform unui studiu independent citat de Greenpeace, sumă care ar duce la majorarea facturilor consumatorilor casnici cu până la 18%.

Greenpeace România solicită guvernului o strategie energetică bazată pe dezvoltare durabilă şi pe distribuţie geografică a unităţilor de producţie, care să accelereze tranziţia către surse regenerabile de energie, se arată într-un comunicat de presă.

Pentru ca proiectul celor două reactoare să fie rentabil, guvernul ar trebui să scadă costul finanţării prin oferirea de garanţii pentru împrumuturi destinate construirii şi exploatării centralei. Garanţiile pentru împrumuturi trebuie să fie aprobate de Comisia Europeană, întrucât sunt considerate ajutoare de staţ care pot denatura piaţa de energie, mai spun ecologiştii Greenpeace.

Construcţia celor două reactoare adiţionale ar reprezinta, în opinia Greenpeace România, o decizie politică nefondată. În România, cererea de energie nu a mai crescut în ultimul timp, date fiind declinul industrial şi eficientizarea consumului de energie, iar justificarea noilor reactoare prin prognozarea unei cereri de energie în creştere este nerealistă.

Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România declară: „Lipsa aproape totală de flexibilitate a energiei nucleare ar face imposibilă exploatarea în condiţii de siguranţă a reactoarelor 3 şi 4 în absenţa unor soluţii care să compenseze acest caracter rigid. Prin natura lor, reactoarele funcţionează şi produc constant chiar şi când consumul ţării este la cote minime, de exemplu pe timp de noapte. Astfel, cele două reactoare adiţionale nu vor putea funcţiona în absenţa unui consumator dispecerizabil precum hidrocentrala cu pompaj de la Tarniţa. Acesta este rolul principal al proiectului de la Tarniţa şi, abia în plan secund, compensarea caracterului variabil al regenerabilelor – motivaţia oficială. Cele două proiecte – Cernavodă 3 şi 4 şi Tarniţa – nu se justifică decât împreună şi tot împreună vor alcătui o povară economică însemnată pentru societate”.

Guvernul a alocat fonduri pentru siguranţa reactoarelor de la Cernavodă

Publicat de , 24 iunie 2015, 16:02

Guvernul a aprobat, printr-un Memorandum, deblocarea sumei de 4 milioane de lei pentru luna iunie 2015 din bugetul alocat Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, fonduri care vor contribui la finanțarea activității de cercetare-dezvoltare desfășurată în cadrul Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN).

RATEN este o regie de interes strategic, care coordonează activitatea de cercetare în domeniul energeticii nucleare şi Programul Energetic Nuclear Național. Acesta prevede, printre altele, operarea în condiții de siguranță și competitivitate a Unităților 1-4 Cernavodă.