Se împlinesc 35 de ani de la începutul Revoluției în Capitală

Sute de oameni i-au comemorat pe eroii care și-au dat viața pentru libertate în 21 decembrie 1989.

Publicat de Adina Sîrbu, 21 decembrie 2024, 15:36

Pe 21 decembrie 1989, la ora 12.00, începea Revoluția anticomunistă în Bucureşti. Încurajați de protestele din Timișoara, mii de oameni au scandat la unison „Jos Ceauşescu”.

Acum 35 de ani, pe 21 decembrie 1989, dictatorul Nicolae Ceaușescu își ținea ultimul discurs din balconul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în Piața Palatului, redenumită acum Piața Revoluției, menit a arăta lumii că regimul său se bucură de o largă susținere populară.

Însă după evenimentele din Timișoara, momentul a fost întrerupt de huiduielile mulțimii. Ceaușescu nu și-a mai terminat cuvântarea, iar miile de oameni, majoritatea tineri, au continuat să protesteze și s-au adunat în Piaţa Universităţii. Pe străzi au apărut primele blindate, iar seara a început să se tragă în manifestanţi.

Astăzi, au fost omagiați eroii primei nopți a Revoluției la București.

La Cimitirul Eroilor Revoluției a avut loc o ceremonie de comemorare a celor 1.166 de luptători pentru libertate care au murit în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

Reporterul RRA Diana Surdu a stat de vorbă cu câteva dintre rudele eroilor Revoluției:

Deja sunt 35 de ani de când fratele meu, Tudor George Bogdan, a murit, pe data de 21 spre 22, la televiziune, împușcat fiind. L-am găsit la așa-zisa morgă a Spitalului Floreasca, iar în ziua de Crăciun ’89 a ajuns acasă, în sicriu.

35 de ani de când s-a strigat „Libertate te iubim, ori învingem ori murim”. Dar slogan mai este și „Eroii nu mor niciodată”. În 21 decembrie 1989, la ora 17.30, Mihai era mijlocul străzii, se ruga pentru morții Timișoarei, avea o carte de rugăciuni la el, a oferit flori trupelor USLA și în schimb a primit ceea ce vedeți și dumneavoastră.

Uitând istoria, negăm sacrificiul oamenilor acestora, negăm toate sacrificiile și toate chinurile care au fost pe perioada comunismului, şi asta e trist, e foarte trist.

Sute de oameni, rude ale celor uciși în urmă cu 35 de ani sau revoluționari, au participat și la slujba religioasă de la Troița din Piața Universității, ținută de peste 10 preoţi, în memoria eroilor care s-au jertfit pentru libertate în 21 decembrie 1989.

Pentru participanții la evenimentele de atunci, amintirile sunt la fel de vii:

Pe 21 decembrie am fost unul din cei care a făcut baricada. Şi când am fost fugăriți de scutier și de miliție și de securiști, noroc că ne-am ascuns la cineva până la 4.00 dimineață. Unul dintre noi a plecat, l-au prins și l-au dus la Jilava și l-au bătut două ore în continuu. Aici a fost un grup de tineri care cred că în jurul orei șapte 7.00 – 7.30 s-au așezat pe caldarâm și au trecut cu taburile peste ei. Asta am văzut personal. Văzând ce se întâmplă acum, te doare sufletul. Au murit foarte mulți tineri atunci și degeaba.

În semn de respect pentru românii care s-au sacrificat pentru libertate, Parlamentul României a stabilit prin lege ca ziua de 16 decembrie să fie numită Ziua Solidarităţii Naţionale împotriva Dictaturii, iar pe 21 decembrie să fie marcată Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România, la inițiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria a Exilului Românesc.

Manifestările dedicate Revoluției vor continua în acest sfârșit de săptămână cu oficierea unor ceremonii religioase și militare în Piața Revoluției, la Catedrala Patriarhală, precum și la sediile Radio România și al Televiziunii Română.

Sursă: RRA

„Ceaușescu și poporul. Scrisori către „iubitul conducător“ (1965-1989)’’, la Interviul dimineții

Publicat de Doina Sirbu, 8 mai 2019, 12:26

Ceaușescu și poporul. Scrisori către „iubitul conducător“ (1965-1989) este un volum semnat de Mioara Anton, cercetător științific la Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române. Mai multe detalii despre această carte a aflat colega noastră, Adelina Tocitu.

Adelina Tocitu – De unde v-ați procurat informațiile? Cum a decurs procesul de documentare?

Mioara Anton – Informațiile provin din fostele arhive ale Partidului Comunist. A existat o secție de scriitori și audiențe, care a centralizat toate scrisorile și doleanțele care veneau din partea cetățenilor. Ca element de curiozitate, anual erau centralizate în jur de 2.500.000 de scrisori, care veneau de la populație. Nu toate reprezentau plângeri sau critici. Eu am identificat trei tipuri de scrisori. În prima categorie, cea mai numeroasă sunt scrisorile omagiale, care erau de fapt rezultatul regiei aparatului de propagandă, tocmai pentru a-i alimenta lui Ceaușescu convingerea că era cel mai iubit fiu al poporului. A doua categorie ar fi scrisorile personale. Aici intră, practic, plângerile, criticile, dar sunt și scrisori de mulțumire care vin din partea populației, iar a treia categorie sunt anonimele, scrisorile anonime și denunțurile care cuprind în special critici și nemulțumiri.

Adelina Tocitu – Vorbim despre perioada 1965 – 1989, scrisori către iubitul conducător! Cam câte scrisori v-au trecut prin mână și câte au rămas în acest volum?

Mioara Anton – Numărul scrisorilor a fost foarte mare. N-aș putea să fac o medie. Acest proiect vine în continuarea unui alt proiect pe care l-am avut cu câțiva ani mai înainte și în acel volum am inclus și publicarea unor scrisori. Această carte, practic, se rezumă la o analiză a conținutului scrisorilor, pe care oamenii, mai mult sau mai puțin obișnuiți, le-au adresat lui Nicolae Ceaușescu dar și instanțelor de partid sau structurilor de stat. N-aș putea să fac o medie, să vă spun un număr de scrisori, ele sunt problematizate și puse în contextul epocii Ceaușescu.

Adelina Tocitu – Vorbim despre perioada 1965 – 1989, cel puțin perioada 1965 și până la începutul anilor 70 a fost percepută ca o perioadă de liberalizare, după care a urmat o perioadă de constrângeri, duritatea anilor 80. Există o diferență în aceste scrisori în funcție de această perioadă? Există o diferență între documentele din perioada 1965 – 1971, 1971 – 1987 și în cele din urmă ultimii trei ani ai decadei 80?

Mioara Anton – Sunt destul de multe nuanțe. Oamenii răspund la presiunile exercitate de sistem asupra lor, iar toate aceste măsuri luate de regimul Ceaușescu le-a afectat direct nivelul de viață, existența cotidiană. S-a încercat realizarea unor anumite comportamente care să vină în sprijinul politicilor oficiale și amintesc aici campaniile împotriva parazitismului social de la începutul anilor 70, care vizau, de fapt, generația tânără iar anii 80, într-adevăr, cuprind foarte multe plângeri referitoare la scăderea nivelului de trai, la golurile din aprovizionare, la calitatea celor care se aflau pe piață, la frigul din apartamente și foarte multe aspecte care țineau de cotidianul comunist. Oamenii s-au simțit prizonieri în acest regim, dar, trebuie să menționăm că au fost și oameni care au continuat să creadă în propaganda regimului Ceaușescu chiar până în 1989.  Îmi amintesc că era o scrisoare a unui inginer din Botoșani care, în noiembrie 1989, îl asigura pe Nicolae Ceaușescu de tot sprijinul său și chiar îl sfătuia pe Ceaușescu să ia măsuri foarte drastice împotriva celor care ascultau, de exemplu, postul Europa Liberă.

Adelina Tocitu – Cum vă explicați nostalgiile comuniste de astăzi?

Mioara Anton – Nostalgiile comuniste țin de un proces extrem de complex. Românii și-au imaginat după 1989 că vor intra într-o perioadă de prosperitate ceea ce nu s-a întâmplat. Au fost două provocări la care societatea românească a trebuit să răspundă. Pe de o parte adaptarea la condițiile economiei de piață, iar pe de altă parte reintrarea pe făgașul unei vieți democratice. Din păcate, la 30 de ani distanță putem spune fără să ne înșelăm că am eșuat și într-un caz și în celălalt. Dacă în primul caz avem în vedere marile privatizări, scandalurile de corupție, închiderea platformelor industriale, a uzinelor, a fabricilor, aceasta a dus la șomaj, la scăderea nivelului de trai și la dislocarea unei populații urbane care plecase în anii 70 către marile centre industriale în căutarea unei vieți mai bune. Către anii 90, mare parte din această populație a trebuit să se reîntoarcă în satele de origine. Ideea că înainte era mai bine ține de o mentalitate paternalistă. Înainte era mai bine pentru că statul, partidul, Ceaușescu, pentru că asta este tema pe care o auzim constant în rândul nostalgicilor, Ceaușescu a făcut, Ceaușescu a construit, Ceaușescu ne-a dat case ș.a.m.d. Ține mai degrabă de nesiguranța prezentului în raport cu stabilitatea din trecut și o anumită amnezie socială care funcționează foarte bine în cazul societății românești.

realizator interviu – Adelina Tocitu / redactor online – Liviu Predescu

Certificate de revoluționar date în orașe unde nu au existat morți sau răniți la Revoluție

Publicat de Arantxa Catană, 17 noiembrie 2016, 18:05

Procurorii de la Parchetul General susțin că membrii din conducerea Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 (CPRD) și Secretariatului de stat pentru revoluționari (SSPR) au acordat în mod ilegal certificate de revoluționar unor persoane din orașele Deva, Buzău, Brăila, Târgoviște și Herculane, unde nu au fost înregistrați morți sau răniți la Revoluție.

În acest caz, procurorii au solicitat joi Curții de Apel București arestarea preventivă a șapte persoane: fostul secretar de stat pentru problemele revoluționarilor Adrian Sanda, Corina Denisa Tănase (secretar general al SSPR), Cristina Valentina Cechi (șefa Departamentului pentru revoluționari), Mihail Valentin Gadină (inspector de specialitate în cadrul SSPR), Ionel Iosef (președintele unei asociații de revoluționari din București), Andreea Dragomir (angajat al CPRD) și Gheorghe Neagu.

Fostul secretar de stat Adrian Sanda este acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, iar ceilalți de abuz în serviciu, trafic de influență, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În același dosar, sunt cercetați sub control judiciar Ciprian Albert Arnăuși, Ștefan Păduraru, Cristian Adam, George Avram și Ioan Blaga.

Anchetatorii susțin că Legea nr. 341/2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 a fost modificată și completată prin OUG nr. 95/2014 prin introducerea unei noi categorii de revoluționari — cea de „Luptător cu rol determinant”, atribuit celor care, în perioada 14 — 22 decembrie 1989, au avut un rol important în declanșarea și victoria Revoluției, și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită, care au aparținut regimului totalitar, doar în localitățile în care, în urma acestor acțiuni și confruntări, au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga lui Nicolae Ceaușescu.

Acest aspect a favorizat apariția, atât la nivelul asociațiilor județene de revoluționari, cât și la nivelul celor două instituții publice cu atribuții în acordarea acestor titluri (Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 — CPRD și Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 — 1989 — SSPR) a unor persoane interesate să promoveze acțiunile revoluționarilor din țară, solicitându-le acestora în schimb diferite sume de bani pentru obținerea în mod fraudulos a titlurilor de „Luptător cu rol determinant” la Revoluție și, implicit, obținerea ilegală a drepturilor bănești aferente.

Întrucât este obligatoriu ca o persoană care solicită acordarea titlului de „Luptător cu rol determinant în Revoluție” să fi desfășurat acțiuni revoluționare în localitățile incluse în categoria celor cu rol determinant în cadrul Revoluției, mai multe asociații de revoluționari din țară au depus la nivelul SSPR cereri și documentație aferentă, în vederea includerii și altor localități în categoria celor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, altele decât cele prevăzute la art.1 indice 2 din HG 1.412/2004, așa cum a fost modificată de HG nr.99/2015, după cum urmează: Deva, Buzău, Herculane, Târgoviște, Brăila.

Procurorii mai arată că, în urma evaluării modului în care Comisia de analiză din cadrul SSPR a introdus și alte localități în categoria celor cu rol determinant la Revoluția din Decembrie 1989, s-a constatat că membrii comisiei, formată din Adrian Sanda (secretar de stat, președinte al Comisiei), Doina Tănase (secretarul general al SSPR), Cristina Valentina Cechi (șefa Departamentului pentru revoluționari), în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin încălcarea dispozițiilor legale în materie, au produs prejudicii bugetului de stat, prin plata indemnizațiilor acordate revoluționarilor care au încasat beneficii materiale plătite de către casele județene de pensii.

Astfel, s-a constatat că prin emiterea deciziilor prin care Comisia de analiză din cadrul SSPR a decis includerea orașelor Deva, Buzău, Brăila, Târgoviște și Herculane în categoria localităților în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute până la fuga lui Ceaușescu, deși aceste localități nu îndeplinesc condițiile necesare, au fost încălcate prevederile legale în vigoare.

Pe cale de consecință, 290 de persoane beneficiază în mod ilegal, începând cu data de 1 ianuarie 2015, de o indemnizație lunară de 2.020 de lei, prin aceasta cauzându-se un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 12.887.600 lei.

Din analiza actelor aflate la dosar a reieșit faptul că mai multe persoane interesate să obțină calitatea de „Luptător cu rol determinant” au promis, oferit sau dat bani ori alte foloase pentru ei sau pentru alții, direct ori indirect, unor persoane din cadrul SSPR și CPRD, care aveau influență sau au lăsat să se creadă că au influență asupra unor funcționari din cadrul acestor instituții, pentru a-i determina pe aceștia să îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu sau să îndeplinească aceste acte contrar acestor îndatoriri.

Astfel, s-a stabilit că Gheorghe Neagu, având influență asupra angajaților SSPR și CPRD, solicita sume de bani de la revoluționarii din județul Brașov, pentru a obține validarea dosarului aferent calității de „Luptător cu rol determinant în Revoluție”.

În plus, Mihail Gadină, inspector de specialitate în cadrul Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945 — 1989 — Departamentul pentru revoluționari, ce a făcut parte din secretariatul tehnic al Comisiei, și-a exercitat influența asupra membrilor comisiei pentru punerea în aplicare în vederea avizării și implicit a obținerii de către anumite persoane în mod fraudulos a titlului de „Luptător cu rol determinant”, deși nu îndeplineau condițiile cerute de lege.

Totodată, Ionel Iosef, președintele unei asociații de revoluționari din București, și-a exercitat influența atât asupra inculpatelor Denisa Tănase și Andreea Dragomir. Iosef solicita diferite sume de bani de la persoanele interesate, cu scopul de a-și trafica influența în vederea avizării pozitive a cererilor pentru acordarea titlurilor de „Luptător cu rol determinant în Revoluție”.

Sursă: Agerpres

Foto – CHRISTINA O, yachtul care i-a aparținut lui Onassis, a ancorat la Constanța

Publicat de , 6 iulie 2016, 09:54

CHRISTINA O, cel mai luxos yacht din lume, care a aparținut miliardarului grec Aristotel Onassis a sosit în Portul Constanța.

Ziarul elen Akropolis dezvăluia la începutul anului 1985 că Nicolae Ceauşescu se afla în tratative cu statul grec pentru a cumpăra iahtul prezidențial, de care se îndrăgostise în timpul unei croaziere în Marea Egee (5-7 mai 1982). Vaporul aparținuse celebrului bogătaş Aristotel Onassis, a cărui fiică îl donase statului după moartea acestuia. Afacerea nu s-a mai încheiat, pentru că preşedintele Karamanlis a demisionat, iar succesorul său nu a mai vrut să vândă iahtul.

Materialul din ziarul Akropolis, apărut în 16 februarie 1985, a fost preluat de agenţia de ştiri Associated Press şi distribuit în mass-media occidentală sub titlul “Ceauşescu vrea să cumpere un iaht faimos”, amintește Libertatea. Era găzduită şi o declaraţie a viceamiralului Nikos Pappas, şeful marinei elene: “Ceauşescu a fost încântat de luxul vasului, dar şi de stabilitatea acestuia, în timpul unei croaziere în Marea Egee, alături de preşedintele Karamanlis, în 1982”. Iahtul fusese donat statului elen în 1976, de către fiica lui Aristotel Onassis, Christina, la un an după moartea celebrului miliardar de origine greacă.

Aristotel Onassis, unul din cei mai bogaţi oameni ai veacului trecut, s-a născut la 20 ianuarie 1906 la Smyrna, actualul oraş turcesc Izmir, aflat atunci sub ocupaţie greacă. La 17 ani, Onassis a plecat în Argentina, unde a făcut avere din afacerile cu tutun. Se spune că până la 25 de ani a câştigat primul milion de dolari, sumă uriaşă la acea vreme, şi că deţinea o flotă compusă din mai multe vase de linie, petroliere şi baleniere. Căsătorit cu Athena Livanos, care i-a dăruit un băiat, Alexander, şi o fată, Christina, Onassis a avut o aventură de lungă durată cu soprana Maria Callas. Divorţat de Athena, s-a căsătorit în octombrie 1968 cu Jacqueline Kennedy, văduva lui John F. Kennedy, despre care s-a spus că i-ar fi oferit 3 milioane de dolari ca să-l accepte ca soţ. Onassis a decedat la 16 martie 1975, la 65 de ani, în urma unei pneumonii, neconsolat după dispariţia băiatului său, Alexander, mort într-un accident de avion în 1973.

Astăzi, “Christina O” este vas de lux, închiriat cu ziua pentru sume exorbitante. Istoria vasului a început la 14 iulie 1943, când a fost lansat la apă de marina canadiană cu numele de “HCMS Stormont” şi folosit apoi, ca navă-escortă, în bătălia Atlanticului, din cel de-al Doilea Război Mondial. În 1954, Onassis l-a cumpărat cu 34.000 de dolari şi l-a rebotezat “Christina”, după numele fiicei sale, investind apoi 4 milioane de dolari în transformarea acestuia într-un iaht de lux. Prima personalitate care a urcat la bord a fost amanta lui Onassis, celebra soprană Maria Callas. În 1957, miliardarul grec i-a adus pe “Christina” pe doi dintre cei mai influenţi oameni politici ai secolului 20, fostul prim-ministru britanic Winston Churchill şi senatorul John F. Kennedy, viitorul preşedinte al Americii. Ironia sorţii a făcut ca peste câţiva ani, în 1968, pe vas să vină văduva lui Kennedy, Jackie, în calitate de proaspătă mireasă a lui Onassis.

De-abia în 1998, un prieten de familie al lui Onassis, John Paul Papanicolau, şi l-a adjudecat cu 10 milioane $, preţul pe care era dispus să-l plătească şi Ceauşescu în 1985. Papanicolau a redenumit iahtul “Christina O”, a redecorat apartamentul de lux şi cele 18 cabine şi îl închiria, acum patru ani, cu 65.000 de euro pe zi. Luxul plutitor are 99 de metri lungime și 11 lățime.

FOTO – Facebook Constanta Port

VIDEO – Execuţia soţilor Ceauşescu

Publicat de , 25 decembrie 2015, 17:56

Fie că ne place ori nu, în urmă cu 26 de ani, trebuie să ne amintim că, pe 25 Decembrie 1989, în cazarma de la Târgovişte, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost împuşcaţi.

23 august, zi importantă în istorie

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 23 august 2014, 08:54

La data de 23 august 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie, regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite. În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaţilor.
Din 1948 şi până în 1990 a fost sărbătorită ca Ziua Naţională a României.