Curtea Constituțională a României a respins, joi, sesizarea referitoare la Legea de aprobare a modificărilor aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului privind instituirea Instrumentului ”Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și a stabilit că actul normativ este constituțional, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Potrivit surselor citate, decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată de mai mulți membri ai unor grupuri parlamentare din Camera Deputaților și de către deputați neafiliați.
Pe 26 mai, Senatul a adoptat, cu amendamente, Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență 21/2026 pentru modificarea și completarea OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ”Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare.
Amendamentele au fost propuse de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, care a motivat că Guvernul are capacități limitate și nu le poate adopta.
Acestea vizează repartizarea fondurilor acordate României către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și dreptul acestora de a încheia angajamente în cadrul SAFE în termen de 30 de zile de la data semnării acordului de împrumut, și nu de la data aprobării acestui acord, cum este în prezent.
Au fost înregistrate 69 de voturi ”pentru”, trei ”împotrivă” și 31 de abțineri.
Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea pronunța, miercuri, o decizie în cazul sesizării președintelui Nicușor Dan asupra legii privind utilizarea plajei Mării Negre.
În luna noiembrie a anului trecut, șeful statului a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.
Noua soluție legislativă instituie posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate a plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică.
Șeful statului arată în sesizare că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt prevăzute în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului.
El atrage atenția că autoritățile administrației publice locale, care nu reprezintă instituții de utilitate publică, nu au capacitatea de a primi astfel de terenuri.
Astfel, soluția legislativă ce vizează atribuirea în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre a unei cote de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic contravine dispozițiilor articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituție, apreciază președintele.
Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională OUG privind programul SAFE
OUG 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, la trei zile după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moțiune de cenzură în Parlament și funcționa cu statut de Guvern interimar.
Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională a României Ordonanța de urgență 38/2026 adoptată de Guvernul condus de Ilie Bolojan, act normativ care vizează inclusiv Programul SAFE de înzestrare a armatei.
OUG 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, la trei zile după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moțiune de cenzură în Parlament și funcționa cu statut de Guvern interimar.
În sesizarea trimisă la CCR, Avocatul Poporului susține că ordonanța contravine mai multor prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la securitatea juridică și previzibilitatea normei, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 79 privind Consiliul Legislativ, art. 110 alin. (4) referitor la încetarea mandatului Guvernului și art. 115 alin. (6), care interzice adoptarea ordonanțelor de urgență ce afectează drepturi și libertăți fundamentale.
În esență, Avocatul Poporului arată că forma finală a OUG 38/2026 adoptată de Guvern nu a avut avizul Consiliului Legislativ.
De asemenea, instituția amintește că, în 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, iar un Executiv interimar ‘îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern’.
În consecință, potrivit sesizării, Guvernul interimar nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nici nu poate iniția proiecte de lege.
Avocatul Poporului mai explică faptul că OUG 38/2026 vizează, în principal, regimul juridic al proprietății, prin modificarea Legii 255/2010, în scopul creării cadrului legal pentru realizarea lucrărilor de interes public național necesare realizării unor investiții în domeniul securității naționale, ceea ce atrage necesitatea aprobării acesteia prin lege organică, astfel încât această ordonanță de urgență ar fi trebuit să fie supusă spre dezbatere Camerei Deputaților, ca primă cameră sesizată, iar nu Senatului.
CCR discută sesizarea de neconstituționalitate în cazul legii privind utilizarea plajei Mării Negre
Sesizarea șefului statului vizează atribuirea în folosinţă gratuită către primăriile de pe litoral a unei cote de până la 20% din plajă, cu destinație de plajă publică.
Curtea Constituţională a României ia în discuţie, miercuri, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan asupra legii privind utilizarea plajei Mării Negre.
În luna noiembrie a anului trecut, şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă.
Noua soluţie legislativă instituie posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate a plajelor să atribuie în folosinţă gratuită autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic aflate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinaţia de plajă publică.
Şeful statului arată în sesizare că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza şi plaja mării sunt prevăzute în lista bunurilor care aparţin domeniului public al statului, și atrage atenţia că autorităţile administraţiei publice locale, care nu reprezintă instituţii de utilitate publică, nu au capacitatea de a primi astfel de terenuri.
Ca urmare, soluţia legislativă ce vizează atribuirea în folosinţă gratuită autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre a unei cote de până la 20% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic contravine dispoziţiilor articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituţie, apreciază preşedintele.
Curtea Constituțională a României a respins, joi, sesizările AUR în legătură cu proiectul legii bugetului de stat pe anul 2026 și cel al asigurărilor sociale.
Curtea Constituțională a României a respins, joi, sesizările AUR în legătură cu proiectul legii bugetului de stat pe anul 2026 și cel al asigurărilor sociale, stabilind că actele normative sunt constituționale, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Alianța pentru Unirea Românilor a contestat la Curtea Constituțională legile bugetului pentru anul 2026, solicitând ”oprirea intrării în vigoare a unor acte normative profund viciate și sancționarea derapajelor unei guvernări care legiferează împotriva propriilor cetățeni”.
AUR a depus două sesizări de neconstituționalitate, vizând atât legea bugetului de stat, cât și legea bugetului asigurărilor sociale de stat, adoptate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie.
”Aceste legi au fost adoptate cu încălcarea flagrantă a principiilor statului de drept, printr-o procedură accelerată, care a blocat dezbaterea reală în Parlament și a redus rolul Legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliției de guvernare”, se arăta într-un comunicat al AUR.
Printre principalele motive de neconstituționalitate invocate se numără comprimarea extremă a procesului legislativ, bugetele fiind adoptate în doar câteva zile, fără o analiză serioasă a impactului asupra economiei și asupra românilor. O lege cu impact direct asupra a milioane de cetățeni nu poate fi adoptată în grabă, fără transparență și fără consultare reală, în condițiile în care această urgență a fost generată chiar de întârzierea Guvernului în prezentarea bugetului, susțineau reprezentanții AUR.
De asemenea, AUR a denunțat fundamentarea nerealistă a bugetului, construit pe estimări optimiste și pe premise care nu reflectă situația economică reală.
”Această fundamentare riscă să genereze dezechilibre majore în execuția bugetară și să afecteze direct populația și economia. Un punct central al sesizării îl reprezintă încălcarea drepturilor sociale, în special prin refuzul de a indexa pensiile conform legii, o decizie care afectează milioane de pensionari și încalcă principiile constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă”, preciza sursa citată.
Totodată, AUR atragea atenția că Guvernul Bolojan a recurs la derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară, subminând stabilitatea cadrului legal și creând un precedent periculos în administrarea finanțelor publice.
AUR semnala și ignorarea avizelor instituțiilor consultative, inclusiv ale Consiliului Economic și Social, precum și lipsa unei consultări reale cu partenerii sociali.
”Aceste practici golesc de conținut procesul democratic și transformă adoptarea bugetului într-un act unilateral al puterii executive”, se mai arăta în sesizările AUR.
Alianța pentru Unirea Românilor a contestat la Curtea Constituțională legile bugetului pentru anul 2026, solicitând ”oprirea intrării în vigoare a unor acte normative profund viciate și sancționarea derapajelor unei guvernări care legiferează împotriva propriilor cetățeni”.
AUR a depus două sesizări de neconstituționalitate, vizând atât legea bugetului de stat, cât și legea bugetului asigurărilor sociale de stat, adoptate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie.
”Aceste legi au fost adoptate cu încălcarea flagrantă a principiilor statului de drept, printr-o procedură accelerată, care a blocat dezbaterea reală în Parlament și a redus rolul Legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliției de guvernare”, se arată într-un comunicat al AUR.
Printre principalele motive de neconstituționalitate invocate se numără comprimarea extremă a procesului legislativ, bugetele fiind adoptate în doar câteva zile, fără o analiză serioasă a impactului asupra economiei și asupra românilor. O lege cu impact direct asupra a milioane de cetățeni nu poate fi adoptată în grabă, fără transparență și fără consultare reală, în condițiile în care această urgență a fost generată chiar de întârzierea Guvernului în prezentarea bugetului, susțin reprezentanții AUR.
De asemenea, AUR denunță fundamentarea nerealistă a bugetului, construit pe estimări optimiste și pe premise care nu reflectă situația economică reală.
”Această fundamentare riscă să genereze dezechilibre majore în execuția bugetară și să afecteze direct populația și economia. Un punct central al sesizării îl reprezintă încălcarea drepturilor sociale, în special prin refuzul de a indexa pensiile conform legii, o decizie care afectează milioane de pensionari și încalcă principiile constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă”, precizează sursa citată.
Totodată, AUR atrage atenția că Guvernul Bolojan a recurs la derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară, subminând stabilitatea cadrului legal și creând un precedent periculos în administrarea finanțelor publice.
AUR semnalează și ignorarea avizelor instituțiilor consultative, inclusiv ale Consiliului Economic și Social, precum și lipsa unei consultări reale cu partenerii sociali.
”Aceste practici golesc de conținut procesul democratic și transformă adoptarea bugetului într-un act unilateral al puterii executive”, mai arată AUR.
Parlamentarii AUR au depus la CCR contestația pe bugetul pe 2026
AUR a depus două sesizări de neconstituționalitate vizând atât legea bugetului de stat, cât și legea bugetului asigurărilor sociale de stat, adoptate în ședința comună a parlamentului din 20 martie.
Parlamentarii AUR au depus, luni, la Curtea Constituțională a României, contestația pe proiectul legii bugetului de stat pentru 2026, a anunțat deputatul Ștefăniță Avrămescu.
‘Astăzi, împreună cu colegii mei, am depus această contestație la CCR. Printre motivele care stau la baza contestării bugetului pentru 2026 se numără modalitatea în care a fost dezbătut – pe repede înaintCCRe, fără o dezbatere reală cu privire la toate prevederile acestuia. Dar, în același timp, vorbim și de fundamentarea nerealistă a bugetului, pentru că, așa cum au scos în evidență specialiștii noștri, avem un buget construit pe estimări optimiste și pe premise care nu reflectă absolut deloc situația economică reală’, a declarat deputatul AUR, într-o conferință de presă la Palatul Parlamentului.
Potrivit acestuia, un punct central al contestației pe care AUR a depus-o la CCR se referă la ‘încălcarea’ drepturilor sociale, ‘în special prin refuzul coaliției de guvernare de a aplica legea cu privire la indexarea pensiilor în conformitate cu legea pensiilor’.
‘Este o decizie care afectează milioane de români, este o decizie care îi afectează pe pensionari într-o perioadă economică destul de dificilă. Sperăm ca judecătorii CCR să decidă de această dată în interesul românilor, nu în interese politice’, a transmis parlamentarul AUR.
Conform unui comunicat de presă, AUR a depus două sesizări de neconstituționalitate vizând atât legea bugetului de stat, cât și legea bugetului asigurărilor sociale de stat, adoptate în ședința comună a parlamentului din 20 martie. ‘Aceste legi au fost adoptate cu încălcarea flagrantă a principiilor statului de drept, printr-o procedură accelerată care a blocat dezbaterea reală în parlament și a redus rolul legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliției de guvernare’, se susține în comunicatul AUR.
CCR dezbate sesizarea președintelui Nicușor Dan în cazul legii privind utilizarea plajei Mării Negre
În luna noiembrie a anului trecut, șeful statului a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.
Curtea Constituțională a României (CCR) ia în discuție, miercuri, sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii privind utilizarea plajei Mării Negre.
În luna noiembrie a anului trecut, șeful statului a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.
Actul normativ supus controlului de constituționalitate stabilește ca titularul dreptului de proprietate a plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică.
Noua soluție legislativă instituie posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate a plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică, arată sesizarea.
Titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt prevăzute în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului, se menționează în sesizare.
Nicușor Dan subliniază că în ceea ce privește entitățile care vor avea posibilitatea de a primi în folosință gratuită o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, autoritățile administrației publice locale nu au capacitatea de a primi, întrucât acestea nu reprezintă instituții de utilitate publică.
Astfel, soluția legislativă ce vizează atribuirea în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre a unei cote de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic contravine dispozițiilor articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituție, întrucât aceste entități nu reprezintă instituții de utilitate publică.
Decizia CCR pe reforma pensiilor magistraților, publicată în Monitorul Oficial. Legea merge la promulgare
Curtea Constituțională a publicat, astăzi, motivarea deciziei din 18 februarie prin care a stabilit că noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților este constituțional.
Decizia Curții Constituționale nr. 153 din 18 februarie 2026 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a unor dispoziții din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și a legii în ansamblul său, a fost publicată joi în Monitorul Oficial.
Legea urmează să ajungă pe masa președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.
Pe 18 februarie, Curtea Constituțională a României a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților și a stabilit că actul normativ este constituțional.
Decizia a fost luată după cinci amânări.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
După decizia CCR, șeful statului Nicușor Dan a transmis că aceasta reprezintă un gest de echitate, așteptat de societatea noastră.
Curtea Constituțională a României publicat, astăzi, motivarea deciziei din 18 februarie prin care a stabilit că noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților este constituțional.
După publicarea motivării în Monitorul Oficial, legea merge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.
Curtea Constituțională a României a stabilit, miercuri, că noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, judecătorii constituționali au respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art. 114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
‘Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale 467/2023. Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale 467/2023’, subliniază instanța constituțională.
Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, Curtea spune că dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale 873/2010, 900/2020 și 467/2023.
De asemenea, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine.
‘Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență’, precizează CCR.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
* legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
* eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;
* cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.
Decizia Curții Constituționale a României privind reforma pensiilor magistraților reprezintă un gest de echitate, așteptat de societatea noastră, a declarat, miercuri, președintele Nicușor Dan.
„Salut decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”, a scris șeful statului pe pagina sa de Facebook.
Curtea Constituțională a României a respins miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților și a stabilit că actul normativ este constituțional.
Decizia CCR a fost luată cu 6 voturi pentru respingerea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție și 3 pentru admitere, au precizat surse de la Curtea Constituțională. Potrivit acestora, pentru respingerea sesizării ar fi votat Simina Tănăsescu, Csaba Astalos, Dacian Dragoș, Iulia Scîntei, Mihaela Ciochină și Mihai Busuioc, iar pentru admitere ar fi votat Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu.
Decizia a fost luată după cinci amânări.
Marți, într-un interviu la Radio România Actualități, președintele Nicușor Dan spunea că amânarea subiectului pensiilor magistraților nu a făcut bine nici Curții Constituționale și nici imaginii statului român.
El a adăugat că, dincolo de această întârziere, își dorește ca prevederile privind pensiile magistraților să fie puse în practică.
Curtea Constituțională a României a respins miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților și a stabilit că actul normativ este constituțional.
Proiectul Guvernului, asumat prin angajarea răspunderii în Parlament pe 2 decembrie 2025, propune creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din ultima indemnizație netă.
Curtea Constituțională a României a amânat de cinci ori decizia pe obiecția ÎCCJ la reforma pensiilor, cu termene din decembrie 2025 până la 18 februarie 2026.
La şedinţa CCR din 16 ianuarie, toţi cei nouă judecători constituţionali au fost prezenţi, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care şi o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanţa supremă cu o zi înainte.
Anterior, două şedinţe nu s-au putut desfăşura deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, propuşi de PSD la CCR, au invocat mai multe motive printre care faptul că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.
Instanţa supremă a anunţat, la rândul ei, pe 15 ianuarie că a realizat o expertiză cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraţilor va fi mai mică decât cea calculată pe bază pe contributivitate, iar documentul a fost trimis judecătorilor CCR.
La ședința anterioară, Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut sesizarea Curții Europene de Justiție pentru a vedea dacă există vreo piedică europeană în adoptarea legii.
Curtea Constituţională a României a amânat din nou, pentru 18 februarie, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor, au precizat, miercuri reprezentanți ai CCR pentru Agerpres.
O nouă ședință este programată pe 18 februarie.
Motivul amânării de astăzi l-a constituit sesizarea trimisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu o zi înainte de ședința CCR, către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
ÎCCJ solicită verificarea compatibilității măsurilor din legea națională cu dreptul UE și jurisprudența CJUE, în special cu principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.
Decizia privind pensiile magistraților a fost amânată repetat, în pofida apelului făcut de Executiv de a se ajunge la o concluzie finală, pentru ca România să nu piardă 231 de milioane de euro din fondurile europene.
Cel mai recent mesaj a fost transmis, astăzi, înainte de începerea ședinței CCR, de Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe pagina sa de Facebook.
Cu 231 milioane de Euro poți să cumperi 2.000 de ambulanțe noi, să construiești 100 de școli sau să inaugurezi 50 de kilometri de autostradă.
Știți vorba aia: „Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă”? În cazul de față e vorba de 231 milioane de Euro și de ideea de dreptate în România.
După ani de zile în care dezechilibrele din bugetul de pensii publice au fost în creștere, după recomandări de țară succesive din partea Comisiei Europene, România și-a asumat, prin PNRR, reforma pensiilor speciale. Se întâmpla în noiembrie 2021, cu mai bine de 4 ani și jumătate în urmă.
Adică cum reforma pensiilor speciale? Adică România să aibă, în sfârșit, un sistem de pensii echitabil pentru toată lumea, fără categorii privilegiate. Adică pensia pe care o primești să reflecte anii pe care i-ai muncit, iar această regulă să fie aplicabilă tuturor românilor. Și bugetul țării să fie echilibrat.
Din noiembrie 2021 niciun guvern n-a catadicsit să se preocupe serios și fără artificii de această problemă. S-a încercat inclusiv mimarea reformei prin introducerea de cai troieni în proiecte legislative, care să garanteze că acestea vor pica testul de constutuționalitate (așa cum a fost cazul supraimpozitării unei singure categorii de pensii).
Ilie Bolojan a fost primul prim-ministru care a făcut pași concreți și clari în această direcție.
Guvernul a depus absolut toate demersurile legale pentru ca reforma pensiilor magistraților să se întâmple, încă din vara anului trecut, când a fost învestit în funcție.
Am pregătit o alternativă constituțională referitoare la raportul între pensie și ultimul salariu, bazată pe studii și analize la nivel European. Am fost în permanent contact cu Comisia Europeană care a apreciat că prin noua propunere a Guvernului îndeplinim jalonul și recuperăm banii suspendați.
Apoi am aprobat proiectul de lege și l-am trimis spre aprobare și promulgare în timp util, încă din septembrie.
Procedura Guvernului a fost contestată la Curtea Constituțională de către Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție, de teamă unor judecători și procurori de a nu își pierde privilegiile.
CSM a mers până într-acolo încât să îl acuze public pe prim-ministrul de minciună, clamând că jalonul nr. 215 este deja îndeplinit, deși Guvernul a fost mereu în corespondență clară cu Comisia Europeană pe acest subiect. Absolut scandalos.
În octombrie 2025, CCR a respins proiectul de lege pe vicii procedură, cu o decizie luată la limită. Guvernul a refăcut procedura și l-a retrimis spre aprobare în zilele în care data limită de 28 noiembrie tocmai expira.
Au urmat patru amânări succesive ale Curții Constituționale, patru prevalări de la o decizie finală, ba argumentând că n-au suficiente date, ba prin fuga de la ședințele de plen a judecătorilor numiți politic de PSD.
Astăzi este ceasul al treisprezecelea: ziua în care CCR poate să decidă dacă România își ia sau nu adio, definitiv, de la 231 milioane de euro, bani nerambursabili cu care am fi putut finanța școli, spitale sau autostrăzi.
Vreau să fiu cât se poate de clar: justiția nu poate fi capturată de un cerc de interese, în jurul unei conduceri despre care există investigații media care sugerează despotism și partizanat politic, aflată în vădit conflict de interese pe subiectul pensiilor speciale.
A nega prerogativa Guvernului de a echilibra bugetul înseamnă cu adevărat să demolezi echilibrul puterilor în stat.
Nu trebuie să fii expert constituțional ca să realizezi că tot ce s-a întâmplat în cadrul acestui proces a fost profund greșit. Toți românii simt nedreptatea și inechitatea existentă.
Dacă iresponsabilitatea continuă, să nu își imagineze nimeni că nota de plată va rămâne neplătită, a transmis oficialul MIPE.
Curtea Constituţională a României urmează să ia în discuţie miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor, însă o decizie ar putea fi amânată după ce unul dintre judecători a intrat în concediu pentru zece zile.
CCR a amânat de 4 ori decizia și cel mai probabil o va face și miercuri, după ce – potrivit unor surse judiciare – unul dintre membrii CCR, Gheorghe Stan, a intrat de luni în concediu paternal pentru 10 zile.
Potrivit procedurilor Curții, în lipsa unui singur judecător dintre cei care au început dezbaterile completul nu poate adopta o decizie.
În plus, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat marți către CCR o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la reforma pensiilor de serviciu, în care invocă riscul de discriminare și încălcare a normelor europene.
Reamintim, la şedinţa CCR din 16 ianuarie, toţi cei nouă judecători constituţionali au fost prezenţi, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care şi o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanţa supremă cu o zi înainte.
Anterior, în decembrie, două şedinţe nu s-au putut desfăşura deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, propuşi de PSD la CCR, au invocat mai multe motive printre care faptul că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Instanţa supremă au decis cu unanimitate de voturi să sesizeze Curtea Constituţională şi în legătură cu noul proiect propus de Guvern.
Tot astăzi, la Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată, miercuri, o decizie privind suspendarea numirilor a doi judecători la Curtea Constituţională.
Instanța este așteptată să se pronunțe în dosarul în care avocata Silvia Uscov, membră a partidului AUR, a cerut suspendarea a doi judecători ai CCR – Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, pronunţare care ar influenţa şi ea deliberările CCR în ceea ce priveşte pensiile magistraţilor.
În ceea ce îl privește pe acesta din urmă, Curtea de Apel București a respins marți solicitarea de suspendare a sa până la decizia pe fond privind anularea mandatului de judecător, solicitare formulată tot de Silvia Uscov.
Principalul argument al avocatei este că judecătorul constituţional Dacian Dragoş, profesor universitar la Cluj-Napoca propus de preşedintele Nicuşor Dan, nu are vechimea minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior pentru ocuparea scaunului de la CCR.
Marți, într-un proces separat, la Curtea de Apel a fost admisă o cerere de sesizare a CCR, ca să clarifice sintagma „activitate juridică sau în învăţământul juridic superior”, astfel că judecătoarea Olimpiea Creţeanu ar putea să aştepte decizia de la Curtea Constituţională înainte de pronunţare.
Unul dintre judecătorii de la Curtea Constituţională a intrat în concediu pentru zece zile, astfel încât CCR va fi nevoită miercuri să amâne din nou o decizie pe legea pensiilor magistraţilor, au declarat surse judiciare.
Potrivit surselor, este vorba de Gheorghe Stan, care a intrat în concediu paternal pentru 10 zile, începând de luni, 9 februarie.
CCR are programată miercuri o nouă şedinţă pentru a discuta proiectul Guvernului de reformare a pensiilor magistraţilor, însă nu se poate lua o decizie în lipsa unui judecător care a participat la dezbateri.
Astfel, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale prevede, la articolul 17, alineatul 2: ‘În cazul în care nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri sau în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată, pronunţarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură’.
Precedentele şedinţe ale CCR au fost amânate pe diverse motive.
Astfel, la şedinţa CCR din 16 ianuarie, toţi cei nouă judecători constituţionali au fost prezenţi, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care şi o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanţa supremă cu o zi înainte.
Anterior, două şedinţe nu s-au putut desfăşura deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, propuşi de PSD la CCR, au invocat mai multe motive printre care faptul că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
CCR se pronunţă săptămâna aceasta asupra sesizării ÎCCJ privind reforma sistemului de pensionare al magistraţilor.
După multe amânări, Curtea Constituţională este aşteptată, mai ales de Guvern, să se pronunţe, pe 11 februarie, asupra sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la proiectul lege care scade pensiile magistraţilor şi le creşte vârsta de pensionare.
Premierul Ilie Bolojan a trimis săptămâna trecută o scrisoare la CCR prin care a informat judecătorii că încă o amânare a deciziei pe această temă ar putea duce la pierderea a 230 de milioane de euro din PNRR.
El a spus că jalonul asumat prin acest program este considerat neîndeplinit de Comisia Europeană.
Curtea Constituţională a României (CCR) a primit de la premierul Ilie Bolojan o informare referitoare la consecinţele amânării unor decizii privind pensiile magistraţilor, au declarat, pentru AGERPRES, surse din cadrul CCR.
Premierul Ilie Bolojan anunţase miercuri că va informa Curtea Constituţională cu privire la impactul pe care l-ar putea avea amânarea acestor decizii.
Potrivit prim-ministrului, în situaţia în care CCR va amâna pronunţarea unei decizii, există o probabilitate ‘foarte mare’ ca România să piardă fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.
‘Mâine voi informa Curtea Constituţională asupra consecinţelor amânării unor decizii. S-a făcut o încercare pentru a rezolva această nedreptate anul trecut. S-a dat o amânare. Şi apoi, a doua încercare. Au fost aceste amânări în cascadă. În condiţiile în care nu se va lua o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem aceşti bani este foarte mare. Şi cred că fiecare instituţie trebuie să fie informată cu privire la consecinţele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care ţin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro’, a precizat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat importanţa clarificării rapide a acestor aspecte, pentru ca România să poată încasa fondurile necesare finalizării proiectelor finanţate prin PNRR până în luna august.
”Cu cât rezolvăm toate aceste probleme care ţin de această cerere de plată mai repede, cu atât avem banii aceştia la dispoziţie, ceea ce înseamnă pentru noi capacitatea de a ne plăti, fără întârzieri, constructorii şi de a ţine un ritm bun al lucrărilor, în aşa fel încât odată cu celelalte cereri de plată pe care trebuie să le depunem – dar nu le putem depune decât după ce terminăm cererea anterioară – să putem să finalizăm aceste lucrări până în luna august, în aşa fel încât România să nu piardă aceşti bani”, a explicat prim-ministrul.
Ilie Bolojan a reamintit că accesarea fondurilor din PNRR este condiţionată de respectarea jaloanelor pe care România s-a angajat să le îndeplinească.
”Unul dintre aceste jaloane este cel legat de pensiile magistraţilor, jalonul 215, unde avem o reţinere de aproape 230 de milioane de euro. Din discuţiile pe care echipele noastre le-au avut la Comisia Europeană, săptămâna trecută, în momentul de faţă Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Deci, ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă”, a spus el.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, în cursul zilei de joi, va informa Curtea Constituțională asupra consecințelor amânării unor decizii privind pensiile magistraților.
În condițiile în care CCR va amâna decizia, există o probabilitate „foarte mare” ca România să piardă fondurile din PNRR, a subliniat premierul, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria.
„Voi informa Curtea Constituțională asupra consecințelor amânării unor decizii. S-a făcut o încercare pentru a rezolva această nedreptate anul trecut. S-a dat o amânare. Și apoi, a doua încercare. Au fost aceste amânări în cascadă. În condițiile în care nu se va lua o decizie și se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Și cred că fiecare instituție trebuie să fie informată cu privire la consecințele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care țin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro”, a precizat Ilie Bolojan.
El a evidențiat importanța lămuririi acestor aspecte, astfel încât România să poată încasa fondurile necesare finalizării proiectelor din PNRR până în luna august.
„Cu cât rezolvăm toate aceste probleme care țin de această cerere de plată mai repede, cu atât avem banii aceștia la dispoziție, ceea ce înseamnă pentru noi capacitatea de a ne plăti, fără întârzieri, constructorii și de a ține un ritm bun al lucrărilor, în așa fel încât odată cu celelalte cereri de plată pe care trebuie să le depunem – dar nu le putem depune decât după ce terminăm cererea anterioară – să putem să finalizăm aceste lucrări până în luna august, în așa fel încât România să nu piardă acești bani”, a explicat prim-ministrul.
Ilie Bolojan a reamintit că accesarea fondurilor din PNRR este condiționată de respectarea jaloanelor pe care România s-a angajat să le îndeplinească.
„Unul dintre aceste jaloane este cel legat de pensiile magistraților, jalonul 215, unde avem o reținere de aproape 230 de milioane de euro. Din discuțiile pe care echipele noastre le-au avut la Comisia Europeană, săptămâna trecută, în momentul de față Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Deci, ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă”, a spus el.
De la 1 februarie, prima zi de concediu medical nu mai este plătită. Măsura se va aplica pe o perioadă de timp limitată, fiind menită să contribuie la reducerea cheltuielilor bugetare din sistemul de sănătate.
Alexandru Rogobete a explicat că decizia a fost luată din cauză că au fost identificate multe nereguli în acordarea concediilor medicale, iar un control mai riguros a dus deja la economii de 120 de milioane de lei pe lună în a doua jumătate a anului trecut.
Ministrul Sănătății a precizat că sistemul de plată parţială a concediilor medicale nu este folosit doar la noi, ci și în multe alte state europene, mult mai drastic decât în România.
De exemplu, în Spania primele trei zile de concediu medical nu se plătesc. În Belgia, în funcţie de tipul de asigurare medicală, prima, a doua sau chiar a treia nu se plătesc. În Portugalia, primele două nu se plătesc. Deci este o practică la nivel european. De ce am ajuns aici? Pentru că s-a pierdut controlul asupra concediilor medicale, fictive în special. Ca ministru al Sănătăţii, vă daţi seama că nu pot spune că această măsură este una perfectă. Aduce multe inechităţi, oameni care într-adevăr au nevoie de concediu medical şi unde bolile nu sunt inventate pot avea de suferit. Acesta este motivul pentru care am avut o întâlnire cu asociaţiile de pacienţi, săptămâna aceasta, şi încercăm să nuanţăm şi să reducem efectele secundare, dacă pot spune aşa, pentru cât mai mulţi pacienţi. Oricum, este o măsură tranzitorie.
Tăierea de la plată a primei zile de concediu medical, contestată de sindicaliști
CNS Cartel ALFA a înaintat o sesizare oficială către instituţia Avocatului Poporului, în care solicită sesizarea Curţii Constituţionale.
Actul normativ contestat, OUG 51/2025, introduce, în mod indirect, o zi de concediu medical neplătită, aplicabilă în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, prin diminuarea cu o zi a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, indiferent de cauza medicală sau de stagiul de cotizare al asiguratului, precizează reprezentanții Cartel Alfa.
Printre motivele invocate în sesizare se află încălcarea condițiilor constituționale privind adoptarea ordonanțelor de urgență. Măsura este una eminamente bugetară, fiind aplicabilă la o lună de la adoptare, ceea ce confirmă lipsa urgenței.
Totodată, prin suprimarea indemnizației aferente primei zile de concediu medical, ordonanța afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la protecție socială, la ocrotirea sănătății și la protecția socială a muncii, încălcând Constituția. În plus, prin reducerea protecției acordată lucrătorilor într-o situație de vulnerabilitate – incapacitatea temporară de muncă – încurajează comportamente cu risc pentru sănătatea individuală și publică, precum prezentarea la muncă în stare de boală.
Introducerea unei sancțiuni financiare generalizate, aplicabile tuturor asiguraților, nu respectă criteriile de necesitate și proporționalitate prevăzute de Constituție, în condițiile în care există instrumente alternative pentru combaterea eventualelor abuzuri. De asemenea, suprimarea primei zile de indemnizație constituie o ingerință disproporționată în patrimoniul asiguraților, mai susțin reprezentanții confederației.
Având în vedere aceste aspecte, CNS Cartel ALFA a cerut Avocatului Poporului să exercite atribuția constituțională de sesizare a Curții Constituționale, în vederea constatării neconstituționalității prevederilor art. II alin. (1) din OUG nr. 91/2025, reafirmând că dreptul la protecţie socială în caz de boală nu poate fi condiţionat, diminuat sau transformat într-un instrument de disciplinare bugetară.
Control de constituționalitate pentru legea privind utilizarea plajei de la Marea Neagră
Atribuirea în folosință gratuită a cel mult 20% din plajele turistice autorităților locale contravine dispozițiilor constituționale, susține peședintele în sesizarea depusă la CCR.
Curtea Constituţională a României dezbate, miercuri, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan asupra legii privind utilizarea plajei Mării Negre.
În luna noiembrie a anului trecut, şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă.
Actul normativ supus controlului de constituţionalitate stabileşte ca titularul dreptului de proprietate a plajelor să atribuie în folosinţă gratuită autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinaţia de plajă publică.
Noua soluţie legislativă instituie posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate a plajelor să atribuie în folosinţă gratuită autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinaţia de plajă publică, arată sesizarea.
Titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza şi plaja mării sunt prevăzute în lista bunurilor care aparţin domeniului public al statului, se menţionează în sesizare.
Nicuşor Dan subliniază că în ceea ce priveşte entităţile care vor avea posibilitatea de a primi în folosinţă gratuită o cotă de până la 20% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, autorităţile administraţiei publice locale nu au capacitatea de a primi, întrucât acestea nu reprezintă instituţii de utilitate publică.
Astfel, soluţia legislativă ce vizează atribuirea în folosinţă gratuită autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre a unei cote de până la 20% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic contravine dispoziţiilor articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituţie, întrucât aceste entităţi nu reprezintă instituţii de utilitate publică.
Toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României sunt prezenți, vineri, la ședința în care urmează să se discute sesizarea Inaltei Curți de Casație și Justiție pe noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
Ultimele două ședințe au fost boicotate de cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc -, unul dintre motivele pentru care aceștia au refuzat să se prezinte fiind acela că au fost chemați la serviciu în zile nelucrătoare, iar ședințele au fost programate prea repede.
Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a anunțat joi că a realizat o expertiză, cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta faptul că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraților va fi mai mică decât cea pe contributivitate, document ce a fost trimis pe masa judecătorilor CCR.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Judecătorii de la Instanța supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu acest proiect.
Magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția, în cadrul Secțiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii și procurorii.
Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR.
Potrivit unui comunicat al Instanței supreme, legea discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independența justiției; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați; încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale; utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
‘Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR’, consideră Instanța supremă.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în privința dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situații similare sau analoage (alți beneficiari ai unor pensii de serviciu).
În plus, susțin ei, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
‘În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați’, arată ICCJ.
Două decizii cu impact pe reforma pensiilor magistraților, așteptate la CCR și CAB
Curtea Constituțională are programată vineri, începând cu ora 10:00, o nouă ședință în care ar trebui să fie continuate deliberările pe noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
Două decizii importante cu impact pe reforma pensiilor speciale ale magistraților sunt așteptate vineri la Curtea Constituțională și Curtea de Apel București.
Astfel, Curtea Constituțională are programată vineri, începând cu ora 10:00, o nouă ședință în care ar trebui să fie continuate deliberările pe noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
Ultimele două ședințe au fost boicotate de cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Printre altele, aceștia s-au plâns că au fost chemați la serviciu în zile nelucrătoare, iar ședințele au fost programate prea repede.
În plus, s-a solicitat realizarea unui studiu de impact privind proiectul Guvernului, însă Simina Tănăsescu, președintele CCR, a declarat că acest studiu nu este relevant în acest caz.
În acest context, Instanța supremă condusă de Lia Savonea a anunțat joi că a realizat o expertiză, cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta faptul că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraților va fi mai mică decât cea pe contributivitate.
Expertiza respectivă a fost trimisă deja la CCR, însă este posibil ca dezbaterile să fie din nou amânate, dacă cei patru judecători propuși de PSD vor solicita un nou termen pentru a o studia.
***
Tot vineri, judecătoarea Olimpiea Crețeanu de la Curtea de Apel București ar trebui să pronunțe o soluție pe cererile depuse de avocata AUR, Silvia Uscov, prin care se solicită suspendarea deciziilor prin care au fost numiți doi judecători la Curtea Constituțională – Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș.
În cazul lui Mihai Busuioc lucrurile sunt destul de clare, pentru că el are o decizie de la Curtea Constituțională din 1 iulie 2025, prin care s-a stabilit că numirea sa este constituțională, iar deciziile CCR nu pot fi desființate de instanțele de judecată.
Situația lui Dacian Cosmin Dragoș, numit la CCR de președintele Nicușor Dan, este mai complicată.
Avocata Silvia Uscov susține că Dacian Cosmin Dragoș nu îndeplinește una dintre condițiile pentru a fi numit în funcția de judecător CCR, și anume o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Conform reclamantei, această vechime trebuie să fie realizată în activitatea practică juridică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror) sau în cea universitară, dar exclusiv cu profil juridic.
Însă, spune Silvia Uscov, Dacian Cosmin Dragoș a activat ca profesor universitar la Facultate de drept doar aproximativ 3 ani și 4 luni (perioada octombrie 1998 – februarie 2002), iar restul carierei sale s-a desfășurat la Facultatea de Științe Politice și Administrative de la Universitatea Babeș Bolyai, care, deși predă materia de drept, nu constituie învățământ juridic superior în sensul constituțional și legal al acestei noțiuni.
În timpul procesului, reprezentantul Administrației Prezidențiale a solicitat respingerea contestației depuse de avocata Silvia Uscov, pe motiv că cererea acesteia a fost depusă tardiv. El a explicat că decretul președintelui Nicușor Dan privind numirea lui Cosmin Dragoș la CCR a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 8 iulie 2025, iar reclamanta avea termen 30 de zile pentru depunerea unei plângeri prealabile. Or, această plângere a fost depusă pe data de 30 decembrie 2025.
De asemenea, avocata avea termen 30 de zile să depună o cerere de suspendare a executării decretului, din momentul în care a aflat de numirea lui Dacian Cosmin Dragoș, iar pe data de 16 iulie 2025, Silvia Uscov a postat pe o rețea de socializare un mesaj cu referire la numirea acestuia la CCR.
Pe de altă parte, consilierul juridic a arătat că la dosar există dovezi care atestă faptul că Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma sa didactică fiind compusă din următoarele discipline: Drept administrativ, Uniune Europeană, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii.
De asemenea, el a lucrat în activități conexe ca expert științific, cercetător științific și consilier, fiind unul dintre experții angajați de statul român într-un litigiu internațional.
De menționat că Dacian Cosmin Dragoș face parte din tabăra de la CCR care susține proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, tabără care are însă o majoritate fragilă de 5 la 4.
Dacă Dacian Cosmin Dragoș va fi suspendat de instanță, decizia este executorie, chiar dacă nu este definitivă, iar dezbaterile de la CCR pe proiectul privind pensiile speciale vor intra în blocaj.
Curtea de Apel Bucureşti a amânat luni, pentru data de 16 ianuarie, pronunţarea pe cererile depuse de o avocată AUR, care contestă, în plin scandal legat de pensiile speciale ale magistraţilor, numirea a doi judecători la Curtea Constituţională, şi anume Dacian Cosmin Dragoş şi Mihai Busuioc.
O decizie favorabilă cererii de suspendare poate duce la o nouă amânare privind pensiile magistraților, întrucât proiectul Guvernului pe această temă este în așteptarea unei decizii a CCR tot pe 16 ianuarie, după amânările din decembrie ca urmare a lipsei de cvorum.
Magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti desemnat să judece cele două contestaţii este judecătoarea Olimpiea Creţeanu, care a activat anterior la Judecătoria Turnu Măgurele şi Judecătoria Sectorului 1.
Un al treilea proces, în care avocata AUR contestă înfiinţarea grupului de lucru de la Guvern pe legile Justiţiei, a fost amânat pentru 12 ianuarie, din motive de procedură care ţin de citarea Executivului. Judecător în acest caz este Ion Cătălin Daniel.
Conform presei centrale, în anul 2013, pe când era judecător la Judecătoria Sectorului 1, Olimpiea Creţeanu l-a achitat pe omul de afaceri Ioan Niculae şi pe fostul şef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, în dosarul „Mită la PSD”. De asemenea, în anul 2000, ea a fost locţiitoarea preşedintelui Biroului Electoral al Sectorului 1 la alegerile locale, în plin scandal al numărării voturilor la scrutinul câştigat de Clotilde Armand.
În timpul dezbaterilor de luni, între consilierul juridic care reprezintă Administraţia Prezidenţială şi judecătoarea Olimpiea Creţeanu a avut loc un dialog tensionat. Astfel, judecătoarea l-a ameninţat pe consilier că îl dă afară din sala de judecată dacă mai vorbeşte peste ea, în timp ce consilierul a anunţat verbal că va depune o cerere de recuzare a magistratului.
Pe 31 decembrie, în ultima zi lucrătoare a anului 2025, avocata Silvia Uscov, membră a partidului Alianţa pentru Unirea Românilor, a deschis la Curtea de Apel Bucureşti trei procese, în care solicită suspendarea deciziilor prin care au fost numiţi doi judecători la Curtea Constituţională, dar şi suspendarea Comitetului pe legile Justiţiei constituit la Guvern.
Astfel, un prim proces are ca obiect suspendarea de la executare a decretului nr.774/08.07.2025, prin care preşedintele Nicuşor Dan l-a numit pe profesorul universitar Dacian Cosmin Dragoş judecător la Curtea Constituţională. Pârâţi sunt preşedintele României şi Dacian Cosmin Dragoş.
Al doilea proces vizează suspendarea de la executare a hotărârii 64/24/06/2025 a Senatului, prin care Mihai Busuioc a fost numit judecător la Curtea Constituţională, la propunerea PSD. Pârâţi sunt Senatul României şi Mihai Busuioc.
Al treilea dosar a fost deschis împotriva Guvernului României şi are ca obiect suspendarea deciziei din 19 decembrie 2025 luate de premierul Ilie Bolojan privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul Justiţiei.
Primele două procese au fost deschise în plin scandal la Curtea Constituţională legat de refuzul a patru judecători propuşi de PSD, printre care şi Mihai Busuioc, de a mai participa la dezbaterile pe proiectul Guvernului privind pensiile speciale ale magistraţilor.
Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul Justiţiei a fost înfiinţat la nivelul Guvernului pe 19 decembrie 2025, prin decizia premierului, după ce reportajul Recorder a dezvăluit grave probleme la nivelul instanţelor şi parchetelor.
„La final de an, am analizat mai multe acte şi am decis să contest 3 dintre ele: cele 2 numiri ale judecătorilor CCR Dacian Cosmin Dragoş şi Mihai Busuioc pentru că nu au o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior; Comitetul pentru modificarea legilor Justiţiei pentru o suită de nereguli: lipsa bazei legale adecvate şi suprapunerea cu atribuţiile MJ, nerespectarea obligaţiei de transparenţă, nu stabileşte criterii clare de selecţie a membrilor, nu prevede garanţii de transparenţă şi imparţialitate şi creează un cadru discreţionar incompatibil cu principiile statului de drept, urmăreşte, în realitate, nu rezolvarea unei probleme administrative concrete, ci crearea unui instrument de influenţă politică asupra agendei de reformă în Justiţie, absenţa scopului legitim – contradicţia cu cererea de plată PNRR, încălcarea standardelor internaţionale privind independenţa Justiţiei. Ca cetăţean şi ca avocat sunt afectată de toate aceste acte”, spune avocata Silvia Uscov, într-un mesaj pe Facebook.
Președintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat luni că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum.
Potrivit unor surse din CCR, la ședința de luni nu s-au prezentat cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Ei au părăsit ședința și duminică și nu au mai venit la dezbateri.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Curtea Constituțională a Românei continuă luni, începând cu ora 10:00, dezbaterile asupra sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiției (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
Decizia în acest caz a fost amânată de două ori, ultima oară, duminică, din lipsă de cvorum, după ce o parte dintre judecători au părăsit sala în timpul ședinței și nu au mai revenit.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Judecătorii de la Instanța supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect.
Magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția, în cadrul Secțiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii și procurorii.
Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR.
Potrivit unui comunicat al Instanței supreme, legea discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independența justiției; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați; încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale; utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
”Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanța supremă.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în privința dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situații similare sau analoage (alți beneficiari ai unor pensii de serviciu).
În plus, susțin ei, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
”În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați”, arată ICCJ.
Judecătorii CCR au fost convocați duminică să adopte o decizie cu privire la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a contestat și al doilea proiect privind reforma sistemului de pensionare a magistraților.
Este a doua încercare pe care Guvernul o face să schimbe legea care le dă magistraților dreptul să se pensioneze chiar și la 48 de ani, cu pensii cel puțin egale cu salariul.
Judecătorii CCR au respins, la sfârșitul lunii octombrie, proiectul de lege privitor la pensiile magistraților tot la sesizarea Înaltei Curți, pe motiv că guvernul nu a așteptat avizul consultativ, dar obligatoriu, al CSM, înainte de a-și asuma răspunderea în Parlament. Acum, Guvernul a corectat problema de formă, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat din nou la CCR proiectul, pe motiv că este încălcată independența justiției, iar magistrații ar fi discriminați față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.
Legea prevede creșterea în următorii 15 ani a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la cea standard, de 65 de ani, și că pensiile lor nu pot depăși 70% din valoarea salariului net în ultima lună de activitate.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că, dincolo de argumente ce țin de echitate socială, situația economică impune modificări ale condițiilor și vârstei de pensionare ale angajaților din toate domeniile care beneficiază de pensii speciale.
Judecătorii CCR urmează să se pronunțe într-un context diferit de prima sesizare. Dezvăluirile Recorder despre derapajele din justiție, reacțiile unor magistrați și protestele de stradă ar putea influența decizia. În plus, președintele Nicușor Dan anticipează o discuție mai serioasă despre sistemul de justiție după rezolvarea subiectului pensiilor.
De reforma pensiilor depinde și deblocarea a 230 de milioane de euro din PNRR pentru România. Termenul până la care trebuia să fie făcută această reformă a fost depășit, dar Guvernul speră să găsească înțelegere la Comisia Europeană.
CCR discută sesizarea Înaltei Curți în legătură cu noul proiect de reformă a pensiilor magistraţilor
Noul proiect de reformă prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și un cuantum al pensiei de maximum 70% din ultimul salariu net încasat.
Curtea Constituţională a Românei discută, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.
Judecătorii de la Instanţa supremă au decis vinerea trecută, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.
Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.
Instanţa supremă a remis un comunicat de presă în care enumeră motivele pentru care consideră această lege ca fiind neconstituţională: discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).
În plus, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
Potrivit ÎCCJ, „În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei.”
Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea CSM. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Instanța supremă se pregătește să atace din nou la CCR legea de modificare a pensiilor
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmarea a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Judecătorii de la Instanța supremă au fost convocați, vineri, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a discuta despre sesizarea Curții Constituționale în legătură cu proiectul Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
‘La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată ședința Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). În cadrul ședinței Secțiilor Unite se va analiza textul actului normativ în raport de atribuțiile stabilite în temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art. 15 alin.(1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale’, anunță Instanța supremă într-un comunicat de presă.
Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmarea a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție.
CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Plenul Parlamentului a respins, miercuri, proiectul legii pensiilor magistraților pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea și care a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională.
S-au înregistrat 246 voturi ‘pentru’, 78 ‘împotrivă’ și 31 abțineri.
La dezbateri, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a susținut că Parlamentul nu poate să voteze pentru respingerea sau adoptarea proiectului, ci doar pentru menținerea sau retragerea încrederii Guvernului.
‘Parlamentul este învestit cu acest proiect de lege pentru adoptare în procedura angajării răspunderii și în această procedură Parlamentul nu poate să voteze nici pentru adoptarea lui, nici pentru respingere, ci poate să voteze doar pentru menținerea sau retragerea încrederii Guvernului. Consider că propunerea făcută de Comisiile juridice de respingere a proiectului este vădit neconstituțională. De asemenea, CCR, în cuprinsul deciziei, spune că Parlamentul trebuie să adopte o hotărâre privind încetarea procesului legislativ, nu pentru respingerea proiectului’, a mai spus Plăeșu. El a propus retrimiterea la comisie a raportului, însă propunerea a fost respinsă de către plen.
Miercuri dimineață, Comisiile juridice reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au dat un raport de respingere pentru acest proiect.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, vinerea trecută, că noul proiect privind pensiile magistraților a fost trimis spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii și, dacă avizul va fi primit, cel mai târziu, pe data de 28 noiembrie va fi declanșată procedura de angajare a răspunderii Guvernului.
Curtea Constituțională a României a admis, marți, sesizările în legătură cu legea privind plata pensiilor private, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Judecătorii Instanței supreme au sesizat CCR în legătură cu proiectul de lege privind plata pensiilor private din piloanele II și III.
Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament și prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II – pilonul obligatoriu administrat privat – vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul va fi eșalonat pe opt ani și, prin excepție, bolnavii cu afecțiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.
Totodată, pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare.
Judecătorii de la Instanța supremă, convocați în cadrul Secțiilor Unite, au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la mai multe aspecte de neconstituționalitate.
Potrivit magistraților, cetățenii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă și predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie și este în interesul societății ca legea să fie examinată de Curtea Constituțională înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecții, acestea să fie făcute înainte să genereze efecte în masă.
Magistrații susțin că din examinarea prevederilor acestei legi se ajunge la concluzia că nu sunt respectate criteriile de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate și nici principiile legalității și proporționalității în reglementarea infracțiunilor și contravențiilor prevăzute de legea adoptată în Parlament.
Și AUR a sesizat instanța constituțională în legătură cu actul normativ, susținând că ‘Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din Pilonul II și III’.
‘Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat ‘pentru’ adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane de 0,21% – 0,27%, câștigând cât mai mulți bani dacă aceștia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câștigător este statul român, care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe’, susținea AUR.
Legea privind noile măsuri fiscale, contestată la Curtea Constituţională. Sesizarea, analizată de CCR pe 10 decembrie.
CCR a programat iniţial şedinţa pentru 21 ianuarie 2026, însă premierul a solicitat modificarea datei, pentru ca măsurile incluse în lege să se aplice de la începutul anului viitor.
Curtea Constituțională a stabilit joi, la solicitarea Guvernului, un nou termen, pe 10 decembrie, pentru dezbaterea contestației la Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, lege care prevede și creșterea taxelor locale.
Inițial, CCR stabilise pentru 21 ianuarie 2026 discutarea acestei legi, însă Guvernul a cerut preschimbarea termenului.
Pentru această lege Guvernul și-a angajat răspunderea în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului în data de 1 septembrie și pe 9 septembrie legea a fost transmisă pentru promulgare președintelui. După asumarea răspunderii Guvernului, pe 8 septembrie, proiectul a fost contestat la CCR de AUR.
O sintagmă din text a fost declarată neconstituţională, astfel că aceasta a fost eliminată, legea a fost modificată în Parlament și adoptată pe 18 noiembrie, însă proiectul a fost din nou contestat la CCR.
Proiectul prevede, printre altele, majorarea impozitelor și taxelor locale, care ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2026.
Nicușor Dan sesizează la CCR legea privind utilizarea plajei Mării Negre
Titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt prevăzute în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului, se arată în sesizare.
Președintele Nicușor Dan a trimis, marți, Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.
Legea supusă controlului de constituționalitate stabilește ca titularul dreptului de proprietate a plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică.
Noua soluție legislativă instituie posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate a plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică, arată sesizarea.
Titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt prevăzute în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului, se arată în sesizare.
Șeful statului subliniază că în ceea ce privește entitățile care vor avea posibilitatea de a primi în folosință gratuită o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, autoritățile administrației publice locale nu au capacitatea de a primi, întrucât acestea nu reprezintă instituții de utilitate publică.
Astfel, soluția legislativă ce vizează atribuirea în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre a unei cote de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic contravine dispozițiilor articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituție, întrucât aceste entități nu reprezintă instituții de utilitate publică.
Reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate, a declarat luni președintele Nicușor Dan, după ce Curtea Constituțională a României a admis sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, și a stabilit că actul normativ este neconstituțional.
‘Nu este o poziționare împotriva magistraților, ci corectarea unei prevederi anormale – pensia egală cu salariul – pe care clasa politică a reglementat-o defectuos acum câțiva ani. Toate partidele din coaliție și-au asumat reforma pensiilor magistraților. Imediat după publicarea Deciziei Curții Constituționale va fi redactat un nou text legislativ, care va ține cont de decizia de azi, prin care pensiile magistraților să fie corectate în mod echitabil pentru societate’, a scris șeful statului pe pagina sa de Facebook.
La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii privind proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48 – 49 de ani și o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 – 40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
‘Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției’, spunea premierul.
Curtea Constituţională a României a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, şi a stabilit că actul normativ este neconstituţional.
Ședința a venit după două amânări succesive, din 24 septembrie şi 8 octombrie.
Sesizarea a fost depusă, la începutul lunii septembrie, de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi.
În comunicatul transmis la acel moment, Instanţa supremă sublinia că „judecătorii transmit un nu răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii”.
Potrivit ÎCCJ, legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, precum şi „numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
Principalele critici formulate de Înalta Curte se referă la încălcarea principiului independenţei justiţiei, a securităţii juridice şi a legalităţii, la nerespectarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi la folosirea abuzivă a procedurii de angajare a răspunderii Guvernului.
Instanţa supremă mai invocă existenţa unor discriminări nejustificate şi ignorarea normelor de tehnică legislativă.
Premierul Ilie Bolojan a apărat proiectul în plenul reunit al Parlamentului, argumentând că „sistemul actual nu mai este sustenabil”. Șeful Executivului a subliniat că, în prezent, „magistraţii români ies la pensie la 48-49 de ani, iar pensia medie depăşeşte 24.000 de lei, cu vârfuri de până la 35.000-40.000 de lei pentru foştii conducători de instanţe şi parchete”.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă de tranziţie de zece ani, la finalul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani – vârsta standard de pensionare în România. Vechimea necesară va creşte de la 25 la 35 de ani, iar cuantumul pensiei va fi plafonat la 70% din ultimul venit net”, a explicat premierul.
Șeful Executivului a subliniat că și „cu această ajustare, pensiile magistraţilor rămân considerabile”, el subliniind că independenţa justiţiei „nu înseamnă privilegii fără limită, ci responsabilitate şi echitate faţă de restul societăţii”.
Decizia Curţii Constituţionale a fost aşteptattă cu interes, întrucât va influenţa atât reforma pensiilor speciale, cât şi raporturile dintre puterea judecătorească şi Executivul condus de Ilie Bolojan.
Opoziția consideră că premierul ar trebui să demisioneze dacă legea, pentru care guvernul și-a asumat răspunderea, a picat testul de constituționalitate.
În schimb, aliații săi politici nu consideră necesară o eventuală demisie.
Instanţa Supremă decide joi dacă atacă la Curtea Constituţională legea privind plata pensiilor private, adoptată miercuri de Parlament după dezbateri aprinse şi multe critici în spaţiul public.
Judecătorii Înaltei Curţi urmează să se întrunească de la ora 14.00 pentru a analiza dacă vor cere CCR să exercite controlul de constituţionalitate înainte de promulgare asupra acestei legi iniţiată de guvernul Bolojan.
În forma votată de Parlament, la pensie, majoritatea românilor vor putea retrage iniţial doar 30% din suma acumulată la fondurile private de pensii. Restul va fi împărţit în tranşe lunare pe o perioadă de 8 ani.
Excepţie vor face pacienţii oncologici şi persoanele care au acumulat sume mici, și care care îşi vor putea retrage toţi banii într-o singură tranşă.
Noile reguli sunt valabile pentru toate pensiile private, inclusiv pentru Pilonul III, facultativ.
În prezent, pensionarii îşi pot retrage integral banii adunaţi la pensiile private. La un an după promulgarea legii, acest lucru nu va mai fi posibil.
Curtea Constituțională a amânat, miercuri, judecarea contestației față de Legea pentru modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit proiectului adoptat de guvernul de coaliție condus de Ilie Bolojan, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.
Hotărârea CCR privind contestația Înaltei Curți a fost amânată cu două săptămâni, pentru ca judecătorii să aibă mai mult timp de gândire și documentare. În această perioadă se pare că s-a pierdut și cea mai mare miză: cea a demisiei premierului Ilie Bolojan.
El declarase luna trecută că va pleca de la conducerea Guvernului dacă reforma pensiilor din justiție nu trece de filtrul Curții Constituționale. Însă este posibil să fi fost convins de președintele Nicușor Dan să renunțe la o astfel de decizie radicală.
Șeful statului a declarat că, în opinia sa, hotărârea pe care urmează să o ia Curtea Constituțională cu privire la proiectul privind pensiile magistraților nu are legătură cu legitimitatea Guvernului. Nicușor Dan a mai spus că, dacă se va întâmpla ca legea să aibă probleme la CCR, există legitimitatea și a societății și a politicienilor să facă o lege care să nu aibă probleme.
După întâlnirile de la Cotroceni, premierul nu a mai revenit cu declarații despre demisie. A vorbit însă despre protestul magistraților început de mai bine de o lună. El a transmis recent că, dacă judecătorii fac parțial grevă, și salariile lor ar trebui să fie plătite tot parțial.
Și dacă problema demisiei pare să fie rezolvată, rămâne însă problema financiară, pentru că, în lipsa reformei din justiție, Comisia Europeană a blocat 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.
CCR: Sesizarea pe Legea privind pensiile de serviciu ale magistraților – amânată pe 8 octombrie
Publicat de Doina Sirbu,
24 septembrie 2025, 11:41
Curtea Constituțională a României a amânat, miercuri, pentru 8 octombrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
‘Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept’, se precizează într-un comunicat al ICCJ transmis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, legea încalcă ‘nu mai puțin’ de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
‘Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă’, subliniază Instanța supremă.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru asumarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul II de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
‘Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției’, spunea premierul.
CCR discută miercuri sesizarea Înaltei Curți în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
Curtea Constituţională a României dezbate, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.
La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
‘Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept’, se precizează într-un comunicat al ICCJ.
Potrivit sursei citate, legea încalcă ‘nu mai puţin’ de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
‘Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă’, subliniază Instanţa supremă.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul şedinţei plenului reunit al Parlamentului pentru asumarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistraţii români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depăşeşte 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere.
‘Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei’, spunea premierul.
Nicușor Dan se întâlnește cu liderii coaliției de guvernare
Temele de discuție sunt reforma administrației locale și menținerea plafonării la alimentele de bază.
Publicat de Adina Sîrbu,
23 septembrie 2025, 10:29
Liderii PSD, PNL, USR şi UDMR sunt așteptați marți, de la ora 11.00, la Palatul Cotroceni, pentru a se întâlni cu președintele Nicuşor Dan.
Temele de discuție sunt reforma administrației locale și menținerea plafonării la alimentele de bază, subiecte care au generat tensiuni în coaliție.
Social-democratii insistă pentru prelungirea plafonării pentru a preveni scumpiri nejustificate la raft, în timp ce premierul liberal Ilie Bolojan a cerut timp de analiză.
Reforma administrației locale este contestată vehement de sindicate, dar și de PSD, care atrage atenția că eventuale concedieri trebuie făcute în baza unor studii de impact.
Ulterior consultărilor de la Cotroceni, coaliția de reunește la ora 13.00.
Ieri, președintele Senatului, Mircea Abrudean, întrebat dacă, în momentul de față, mai este valabilă opțiunea premierului de a-și da demisia dacă nu trece o parte din angajamentul pe care l-a făcut în Parlament, a declarat că nu crede că se va ajunge ca premierul Ilie Bolojan să-și dea demisia, iar coaliția trebuie să meargă mai departe.
Miercuri, Curtea Constituțională a României urmează să discute sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
Curtea Constituţională va analiza în aceeaşi zi, pe 24 septembrie, toate contestaţiile care privesc al doilea pachet de măsuri fiscale.
CCR va discuta sesizările depuse marți de AUR împotriva a 4 proiecte de legi promovate prin angajarea răspundării Guvernului.
AUR susţine că actele normative au fost adoptate fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic, și, potrivit unui comunicat, speră ca judecătorii CCR „să respingă în integralitate aceste proiecte şi să transmită un semnal ferm că democraţia românească nu poate fi desfinţată prin artificii legislative.”
Tot la data de 24 septembrie, CCR va discuta și sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie faţă de reforma pensiilor magistraţilor.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, consideră lipsite de argumente valabile sesizările depuse de AUR și se aşteaptă să fie respinse. Cât despre contestația privind proiectul de reformă a pensiilor magistraţilor, Daniel Fenechiu ia în calcul trei variante de răspuns din partea CCR.
Există soluţia respingerii contestaţiei, există soluţia admiterii ca neconstituţională a întregii legi şi există varianta admiterii în parte pe nişte aspecte. Eu nu bag mâna în foc că nu o să ne spună Curtea, în înţelepciunea ei, dată fiind legătura între magistraţi şi Curte, cum ne-a spus nouă că ne-am grăbit când a fost cu pensiile speciale, poate să ne spună Curtea că măsurile tranzitorii nu respectă nu ştiu ce sau poate că pensia e 70% și ar trebui să fie 75% pe convenţia de nu ştiu unde. Într-o situaţie de genul ăsta, Bolojan nu are motivul să-şi dea demisia pentru că legea lui a trecut şi au fost nişte observaţii care pot fi puse în acord de către Parlament.
CCR discută pe 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților
Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis, joi, sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, au precizat, vineri, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis, joi, sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
‘Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept’, se precizează într-un comunicat al ICCJ transmis, joi, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, legea încalcă ‘nu mai puțin’ de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
‘Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă’, subliniază Instanța supremă.
Înalta Curte reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituțional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este ‘un privilegiu’, ci ‘o garanție esențială’ a statului de drept, a democrației, care nu poate fi desconsiderat.
Premierul Ilie Bolojan afirma, luni, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru asumarea răspunderii pe cinci proiecte de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
‘Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției’, spunea premierul.
Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis, joi, sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, au precizat, pentru AGERPRES, surse judiciare.
Premierul Ilie Bolojan preciza, luni, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru asumarea răspunderii pe cinci proiecte de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
‘Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției’, a spus premierul.
Guvernul va aproba, în ședința de joi, schimbarea destinației unui imobil aflat în domeniul public al statului și administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” din locuință de protocol în reședință oficială.
Imobilul este situat în strada Emile Zola nr.2A, Sector 1, București.
La solicitarea presei, reprezentanții Guvernului au precizat că Secretariatul General al Guvernului a comunicat la nivelul Cabinetului purtătorului de cuvânt al Executivului că în aplicarea prevederilor legale, fostul președinte al României Traian Băsescu a solicitat RA-APPS atribuirea unei locuințe în calitate de fost șef de stat.
Curtea Constituțională a României a stabilit la începutul lunii iulie, anul acesta, că legea prin care se anulează drepturi ale persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român este neconstituțională.
În 2022, Traian Băsescu a atacat la Curtea Constituțională, prin intermediul instanței de judecată, modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foștilor președinți, și anume vilă de protocol de la RA-APPS și dispozitiv de protecție al SPP.
Curtea de Apel București a admis o cerere a lui Traian Băsescu și a dispus sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate privind o sintagmă din Legea 406/2001, care prevede că foștii președinți își pierd privilegiile dacă au în justiție o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă. Hotărârea a fost luată în cadrul unui proces în care Traian Băsescu a solicitat suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecție.
Băsescu a pierdut în primă instanță procesul, însă a obținut din partea Curții de Apel București sesizarea Curții Constituționale.
Având în vedere că judecătorii de la CCR au declarat neconstituționale modificările aduse Legii 406/2001, Traian Băsescu își va recăpăta privilegiile.
În calitate de șef al statului, în perioada 2004 – 2014, Traian Băsescu a primit în folosință gratuită o vilă de protocol pe strada Gogol din Sectorul 1 al Capitalei, avea indemnizație, dispozitiv de protecție și pază de la SPP.
Simina Tănăsescu a fost aleasă, duminică, de Plenul Curţii Constituţionale a României, preşedinte al acestui for.
„În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, doamna Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani”, a informat un comunicat al CCR.
Curtea Constituțională a României și-a ales un nou președinte, în locul lui Marian Enache, al cărui mandat a expirat. Fosta consilieră prezidențială, numită judecător la CCR de fostul președinte Klaus Iohannis, a fost votată astăzi, 13 iulie, după ce, noii judecători CCR, Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș, și-au depus jurământul la Cotroceni.
Simina Tănăsescu este primul președinte femeie de la înființarea CCR.
La votul de duminică, Simina Tănăsescu, văzută ca fiind din aripa reformistă în interiorul CCR, ar fi beneficiat de susținerea președintelui Nicușor Dan, în timp ce premierul Ilie Bolojan ar fi susținut-o la șefia Curții pe Iulia Scântei, provenită din PNL la Curtea Constituțională.
Elena Simina Tănăsescu (n. 1968) este absolventă a Facultății de Drept, Universitatea din Bucureşti (1991) şi a obţinut titlul de doctor cu menţiunea « foarte bine cu felicitările juriului » la Facultatea de drept şi ştiinţe politice, Universitatea „Aix-Marseille III”, Franţa (1997).
Profesor de drept constituţional şi drept european în cadrul Universităţii din Bucureşti şi fost profesor invitat la universităţi din Europa şi America Latină, Tănăsescu a participat în calitate de director, cercetător sau raportor naţional în numeroase proiecte cu finanţare naţională sau internaţională.
A desfăşurat activitate profesională sau de reprezentare a statului român în cadrul mai multor instituţii europene (Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale, Grupul de experţi independenţi al Consiliului Europei) şi a fost reprezentantul societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 2009–2011.
Mihai Busuioc, Asztalos Csaba şi Dacian Cosmin Dragoş, cei trei noi judecători la Curtea Constituțională a României (CCR), au depus jurământul, duminică, la Palatul Cotroceni.
La ceremonie au fost prezenţi preşedintele României, Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan, preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, vicepreşedinta Camerei Deputaţilor, Raluca Turcan şi membri ai CCR.
Duminică îşi încep mandatul judecătorii numiţi de Senat şi de Camera Deputaţilor. Este vorba despre Mihai Busuioc, propus de grupul senatorial al PSD, care îl înlocuieşte în funcţie pe Marian Enache, şi de Asztalos Csaba, propus de grupul UDMR din Camera Deputaţilor.
Luni îşi va începe mandatul la Curtea Constituţională Dacian Cosmin Dragoş, propus de preşedintele Nicuşor Dan.
Potrivit Constituției României, Curtea Constituțională are în componență 9 judecători, numiți pe o perioadă de 9 ani, mandatul neputând fiind prelungit sau înnoit.
Dintre aceştia, 3 judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, 3 de Senat şi 3 de preşedintele României.
Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia pentru o perioadă de 3 ani.
Îşi continuă mandatele de judecători la CCR:
Simina Tănăsescu – numită judecător de preşedintele României (în 2019), pentru un mandat de 9 ani
Cristian Deliorga – numit judecător de Senatul României (în 2019), pentru un mandat de 9 ani
Gheorghe Stan – numit judecător de Camera Deputaţilor (în 2019), pentru un mandat de 9 ani
Mihaela Ciochină – numită judecător de preşedintele României (în 2022), pentru un mandat de 9 ani
Laura Iuliana Scântei – numită judecător de Senatul României (în 2022), pentru un mandat de 9 ani
Bogdan Licu – numit judecător de Camera Deputaţilor (în 2022), pentru un mandat de 9 ani.
Curtea Constituțională a României respins, marți, sesizarea formulată de Partidul S.O.S. România, AUR și POT în legătură cu legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și xenofobiei, stabilind că actul normativ este constituțional.
Este vorba despre Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și precum și pentru modificarea Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
Potrivit unui comunicat, CCR a constatat că adoptarea legii nu reprezintă o ingerință asupra libertății de exprimare, informare și învățătură, întrucât în urma aplicării testului de proporționalitate, legea criticată își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate și necesare într-o societate democratică, păstrând justul echilibru între interesele colective și cele individuale.
„Curtea a reținut că măsurile de politică penală reglementate prin legea criticată urmăresc să clarifice și să detalieze legislația penală deja existentă, respectiv dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului 31/2002 și ale Legii 157/2018, prin modificări și completări ale acestora care au ca scop punerea lor în acord cu noile realități sociale și nevoia permanentă de protecție penală a valorilor sociale vizate, asigurând, totodată, conformitatea acestora cu exigențele principiului legalității, astfel cum acesta este prevăzut la art.23 alin.(12) din Constituție și la art.7 din Convenție.
Totodată, Curtea arată că dispozițiile legale criticate întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu contravin dreptului la viață intimă familială și privată, exigențelor libertății de exprimare, astfel cum aceasta este reglementată în Constituție și la articolul 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a avut în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat că intră sub incidența art.17 din Convenție, nefiind, de regulă, protejate prin dispozițiile art.10 din Convenție, promovarea și justificarea terorismului și a crimelor de război, incitarea la violență, promovarea ideologiilor totalitare (comunismul, ideologia nazistă), incitarea la ură (xenofobia și discriminarea rasială, ura pe motive etnice, ură religioasă), negarea holocaustului și probleme conexe, neputând fi acceptată posibilitatea ca o persoană sau un grup de persoane sau mișcări totalitare organizate sub forma unor partide politice să încerce să invoce drepturile și libertățile fundamentale reglementate în cuprinsul Convenției în scopul comiterii unor fapte având ca rezultat distrugerea/înlăturarea chiar a acestor drepturi și libertăți și a valorilor unei societăți democratice”, se arată în comunicatul CCR.
Judecătorii CCR au motivat, miercuri, decizia prin care au fost secretizate declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și excluse rudele lor de la obligația de a face publice informații privind averea.
CCR admite că „atât prezența instituțională a Agenției Naționale de Integritate, cât și legislația privind declararea patrimoniului celor care ocupă funcții publice sunt deopotrivă necesare și democratice”, însă publicarea în masă pe internet a unei cantități excesive de date personale sensibile afectează echilibrul dintre transparență și dreptul la viață privată, expunând cetățenii unei atenții publice nerezonabile și creând o vulnerabilitate majoră în protecția datelor lor personale.
Noile tehnologii, cum este inteligența artificială, pot folosi aceste date pentru a crea profiluri detaliate, consideră judecătorii constituționali, care mai spun că simpla anonimizare a acestor date nu constituie o protecție suficientă pentru viața privată a persoanei, un drept garantat de Constituție.
În legătură cu rudele demnitarilor și funcționarilor, CCR spune că aceștia nu ar trebui să apară în declarațiile de avere pentru că pot da informații eronate, iar răspunderea penală în acest caz este a semnatarului declarației. Judecătorii au mai reținut, cu opinie majoritară, cazuri concrete în care soțul sau soția nu vor să-și dezvăluie partenerului veniturile obținute ori situația în care acestea sunt protejate de o clauză de confidențialitate la locul de muncă.
„Nevoia de informare a publicului și necesitatea controlului averilor nu pot conduce la o ingerință disproporționată în viața privată a persoanelor asupra cărora poartă obligația de declarare a averilor, în contextul mai sus arătat fiind justificat să primeze obligația constituțională a autorităților statale de a nu aduce atingere vieții private”, punctează Curtea.
Întrucât fenomenul corupției „trebuie în continuare prevenit și combătut”, Curtea Constituțională susține că Parlamentul are datoria să creeze o legislație eficientă, care să mențină standardele de integritate, dar care să țină cont de protecția vieții private.
Trei judecători au avut opinii separate la această motivare.
CCR: Declarațiile de avere nu se mai publică și nu mai cuprind bunurile soților și copiilor (oficial)
Conform CCR, declarațiile de avere și interese nu vor mai putea fi publicate nici pe site-urile instituțiilor unde activează cei care trebuie să-și declare averile, deoarece se încalcă 'dreptul la protecția vieții private'.
Curtea Constituțională a decis joi că declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor.
Potrivit unui comunicat transmis joi, cu majoritate de voturi, CCR a declarat neconstituțional art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, cu următorul cuprins: ‘Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1’.
În urma acestei decizii, care este definitivă, declarațiile de avere care se depun la Agenția Națională de Integritate nu mai trebuie să cuprindă bunurile soților și copiilor.
‘Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului/soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia’, precizează CCR.
Judecătorii constituționali argumentează că o declarație pe proprie răspundere nu poate fi făcută decât în nume propriu.
‘În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere
penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere’, este motivarea oferită de CCR.
De asemenea, cu majoritate de voturi, au fost declarate neconstituționale alte două articole din Legea nr.176/2010, care se referă la publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese.
Art. 12 alin (6) prevede: ‘Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii’.
Art.6 alin (1) lit (d) din Legea 176/2010: ‘Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și declarațiile de interese au obligația să se înregistreze în această calitate pe e-DAI și au următoarele atribuții: (…) d) asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii’.
Conform CCR, declarațiile de avere și interese nu vor mai putea fi publicate nici pe site-urile instituțiilor unde activează cei care trebuie să-și declare averile, deoarece se încalcă ‘dreptul la protecția vieții private’.
‘În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale
criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții
private. Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege’, este explicația oferită de CCR.
CCR menționează că această decizie produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.
‘Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice’, mai spun judecătorii.
Potrivit unor surse din instituție, raportor în acest caz a fost Attila Varga, care a avut – înainte de a ajunge judecător la CCR – șase mandate de parlamentar din partea UDMR.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, care prevede că declarațiile de avere cuprind și veniturile și bunurile soților și copiilor, au declarat surse din CCR pentru AGERPRES.
Concret, este vorba de art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, cu următorul cuprins: ‘Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1’.
În urma acestei decizii, care este definitivă, declarațiile de avere care se depun la Agenția Națională de Integritate nu mai trebuie să cuprindă bunurile soților și copiilor.
De asemenea, a fost declarat neconstituțional și un articol din Legea nr.176/2010 privind publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese.
Art. 12 alin (6) prevede: ‘Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii’.
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se reunesc, joi, de la ora 16.00, pentru stabilirea datei la care plenul comun al Parlamentului se va reuni pentru depunerea jurământului de către preşedintele ales, Nicuşor Dan, după ce astăzi CCR a validat rezultatul alegerilor prezidențiale.
Preşedintele ales Nicuşor Dan a declarat că imediat după ce va prelua funcţia va avea discuţii preliminare cu partidele pentru formarea Guvernului, programul de guvernare şi cu privire la deficit.
„Luni voi depune jurământul în plenul Parlamentului, momentul în care voi prelua funcţia şi imediat după vom avea discuţii preliminare pentru formarea Guvernului, programul de guvernare şi mai ales cum facem cu deficitul”, a spus Nicuşor Dan, după ce a participat la şedinţa solemnă a Curţii Constituţionale pentru confirmarea şi validarea rezultatului alegerilor prezidenţiale.
Preşedintele ales, Nicuşor Dan, a mai declarat că Ilie Bolojan rămâne prima lui opţiune pentru funcţia de prim-ministru.
Ilie Bolojan rămâne prima opţiune pentru prim-ministru. (…) E parte din discuţiile tehnice pe care le vom avea, a afirmat Nicuşor Dan, după ce a participat la şedinţa solemnă a CCR.
El a subliniat că o intrare a PSD la guvernare ar da mai multă credibilitate unui guvern cu o majoritate parlamentară.
„M-am întâlnit câteva minute cu domnul Grindeanu (preşedintele interimar al PSD – n.r.), nu am avut o discuţie cu domnia sa. Mă bucură deschiderea partidului, ştiţi bine că nu a luat decizia oficială, dar mă bucură că nu exclude intrarea la guvernare şi deci o să fie nişte discuţii… Sunt discuţii tehnice pe care o să le avem. (…) O intrare a PSD la guvernare ar da mai multă credibilitate unui guvern cu o majoritate parlamentară şi asta se va vedea inclusiv pe nivelul dobânzilor pe care trebuie bineînţeles să le luăm”, a precizat el.
El fost întrebat care este orizontul de timp pentru formarea Executivului.
„Cred că e bine ca toate lucrurile să fie stabilite dinainte pentru a nu avea tensiuni în cadrul Guvernului ulterior. Îmi doresc cât mai multe din aspectele programului de guvernare să fie stabilite între partide, deci nu vreau să ne grăbim cu formarea Guvernului, să ne luăm un interval de 3-4 săptămâni”, a arătat el.
Nicuşor Dan a mai spus că astăzi se întâlnește cu miniştrii Finanţelor, Tánczos Barna, şi Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, pe tema reducerii deficitului bugetar.
„Ddupă ce am avut mai multe discuţii prealabile tehnice, vreau să văd pe de o parte poziţia dumnealor sau ideile dumnealor faţă de obligaţia de a reduce deficitul până la sfârşitul anului 2025, pe de altă parte să văd cu fiecare dintre ei care este stadiul discuţiilor cu Comisia Europeană pentru că ştiţi bine că (…) România şi-a asumat în faţa Uniunii Europene nişte ţinte de deficit şi vreau să ştiu exact care este stadiul discuţiilor”, a spus preşedintele ales.
Un obiectiv „optimist, realist” de deficit bugetar pentru România în 2025 este de 7,5% din producţia economică, a mai spus preşedintele ales Nicuşor Dan, adăugând că discuţiile preliminare privind bugetele pe 2025 şi 2026 nu includ majorări de taxe.
România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB în 2024, iar neaplicarea rapidă a unor măsuri credibile de reducere a deficitului înseamnă că statului membru al Uniunii Europene şi al NATO riscă să îi fie blocat accesul la fondurile UE, ca şi o potenţială retrogradare a ratingului său suveran până la ultima treaptă a gradului de risc în investiţii.
În prezent, România se aşteaptă la cel mai scăzut rating de investiţie de la S&P, Fitch şi Moody’s, toate plasând-o acum la „negativ”, iar noul guvern trebuie să conţină cel puţin trei partide pro-UE pentru a avea o majoritate, în condiţiile în care extrema-dreapta, care controlează o treime din parlament, ar putea să se bazeze pe câştigurile sale recente pentru a stimula sentimentul public împotriva reducerilor bugetare, potrivit unei analize Reuters.
