Un bărbat din Constanţa a rămas blocat, ieri, într-o zonă periculoasă de pe Valea Caraimanului din masivul Bucegi. Potrivit Salvamont Prahova, bărbatul, în vârstă de 45 de ani, a greşit traseul, a ieşit din zona marcată şi nu a mai putut înainta în condiţii de siguranţă.
La faţa locului a fost chemat un elicopter, iar un salvator montan a fost coborât la turist, reuşind să-l recupereze prin troliere.
”Victima, de 45 de ani, din Constanţa, a rămas blocată pe munte după ce a pierdut marcajul turistic şi s-a rătăcit într-o zonă foarte accidentată din versantul nordic al Jepilor. Un echipaj terestru şi altul aero au plecat imediat în zona indicată. După aproape două ore, victima a fost extrasă cu bine prin troliere în elicopter şi adusă în oraş”, se arată pe pagina de Facebook a Salvamont Buşteni.
Astăzi, 27 martie 2019, se împlinesc 16 ani de la plecarea primei expediţii integral româneşti în Everest, expediţie care a şi avut sorţi de izbândă.
Echipa l-a avut ca lider-organizator pe David Neacşu şi a reuşit să „urce” patru persoane pe vârf: Teodor Tulpan, Lucian Bogdan, Marius Gane şi Gică Dijmărescu.
Astăzi, David Neacşu ne-a spus că a selectat oamenii cu care să urce pe Everest după trei criterii.
‘‘Primul criteriu a fost caracterul, al doilea experiența la altitudine e foarte importantă și al treilea criteriu, foarte important, e pregătirea continuă. Cu alte cuvinte, degeaba ai un caracter bun, ai experiență, dacă nu ai pregătire continuă…Antrenamentele, timp de un an de zile s-au efectut la noi în țară, în Bucegi, în Piatra Craiului, în Făgăraș. Oamenii sunt din diferite zone ale țării și fiecare îmi dădea raportul săptămânal unde au plecat’’, a spus David Neacșu.
Patru turişti rătăciţi, luni, în Munţii Bucegi din cauza unei erori a sistemului GPS, au fost găsiţi de jandarmi montani aflaţi în patrulare şi ajutaţi să ajungă la o cabană din Padina unde trebuiau să se cazeze, informează Inspectoratul Judeţean de Jandarmi (IJJ) Dâmboviţa.
”Jandarmii montani de la Postul Zănoaga, aflaţi în patrulare pe traseele montane au intervenit astăzi, 1 ianuarie a.c., în sprijinul unor turişti aflaţi în dificultate în Munţii Bucegi. Cei patru turişti, trei din Bucureşti şi unul din Buzău, intenţionau să ajungă la un loc de cazare din zona Padina. La un moment dat, în urma unei erori a sistemului GPS, au rătăcit traseul şi s-au îndreptat către zona Scropoasa, unde au rămas cu autoturismul blocat pe marginea drumului, din cauza neechipării corespunzătoare pentru condiţii de iarnă, a zăpezii depuse şi gheţii formate pe drumul principal”, conform IJJ Dâmboviţa.
Jandarmii montani au intervenit pentru deblocarea autovehiculului şi i-au condus pe turişti în condiţii de siguranţă până în zona Orzea.
De asemenea, tot luni, mai mulţi turişti care au plecat cu maşina în zona Podu cu Florile din Munţii Bucegi au rămas blocaţi în zăpadă şi au cerut ajutor la 112.
”Jandarmii montani de la Postul Zănoaga au intervenit astăzi, 1 ianuarie a.c., în urma unui apel la 112, pentru a ajuta 3 turişti aflaţi în dificultate în Munţii Bucegi. Turiştii din Bucureşti, aflaţi în sejurul de Revelion, la Bolboci au dorit să se aventureze în zona Podu cu Florile. La un moment dat au rămas cu autoturismul blocat pe drum, din cauza zăpezii depuse într-un strat de aproximativ 40 de centimetri”, potrivit IJJ Dâmboviţa.
Jandarmii montani au intervenit pentru deblocarea autovehiculului şi i-au condus pe turişti în condiţii de siguranţă până la locul de cazare, în prezent aceştia aflându-se în afara oricărui pericol.
Turiştii aflaţi în dificultate în diferite zone din Munţii Bucegi pot apela numerele de telefon 0749.058037 / 0749.034639 sau numărul unic de urgenţă 112 pentru a solicita sprijinul jandarmilor montani, precizează sursa citată.
Supravieţuire extremă pentru şapte turişti care au stat azi-noapte la minus 15 grade Celsius sub cerul liber în vârf de munte. S-au rătăcit aseară în Bucegi din cauza viscolului, iar jandarmii montani au reuşit să ajungă la ei abia după 12 ore, transmite Digi24.
– Aţi intrat şi voi undeva, v-aţi odihnit? La o stână?
– N-am găsit nimic, am căutat dar nu erau pe hărţi.
– Uite, aveţi stână exact aici…
– Hrană aţi avut la voi, apă?
-Da, am avut, astea am avut. Nu am rămas fără apă, doar că am cam îngheţat.
Turiștii au fost bine echipați, nu au rămas fără apă sau mâncare, și astfel au reușit să supraviețuiască peste noapte. Este vorba despre un grup de șapte persoane care cu vârste între 33 și 38 de ani care, ieri seară la ora 20.25, au sunat la 112 anunțând că s-au rătăcit pe Vârful Ștevia.
Echipele de salvare plecate pe urmele lor au reușit să-i găsească dimineața, la ora 7. Acțiunea de salvare a fost periculoasă pentru că panta de pe servanți era abruptă, iar zăpada atingea chiat și un metru jumătate înălțime.
Riscul de avalanșă în Masivul Bucegi este ridicat pe toate văile, în condițiile în care a nins consistent, stratul de zăpadă măsurând peste un metru în locurile în care aceasta a fost viscolită.
Șeful Serviciului Salvamont Bușteni, Gheorghe Haiduc, a declarat vineri că există un risc major de avalanșă pe toate văile de Bucegi, sub stratul proaspăt de zăpadă fiind unul de gheață.
De asemenea, Haiduc a arătat că zăpada s-a depus într-un strat consistent, iar pe alocuri depășește un metru, în condițiile în care a fost viscolită.
Salvamontiștii din Bușteni le reamintesc turiștilor că traseele montane sunt închise, ele fiind impracticabile din cauza condițiilor meteorologice.
Risc RIDICAT de avalanșă în munții Bucegi și Făgăraș
Publicat de ,
13 martie 2016, 09:36
Este risc ridicat de avalanşă în Munţii Bucegi şi Făgăraş, la altitudini de peste 1.800 de metri, avertizează Serviciul Regional de Prognoză a Vremii din Sibiu.
La Bâlea Lac, stratul de zăpada măsoară 143 de centimetri – cel mai mare din ţară -, iar la Vârful Omu, 122.
Meteorologii sibieni susţin că la altitudini mari, atât în Munţii Bucegi, cât şi pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, stratul superior de zăpadă poate aluneca peste cel vechi, îngheţat, ducând astfel la declanşarea avalanşelor.
În urmă cu 86 de ani, pe 14 septembrie, de Ziua Sfintei Cruci, era inaugurată „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman, un monument închinat în memoria celor căzuţi în timpul Primului Război Mondial.
Crucea a fost construită între anii 1926-1928, la iniţiativa Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I al României şi ridicată la altitudinea de 2.291 de metri.
Monumentul de 28 de metri era cea mai înaltă construcție din lume la vremea respectivă, de acest fel, situată la o astfel de altitudine.
Crucea de pe Caraiman este iluminată cu 300 de becuri de câte 500 W fiecare și poate fi văzută de la zeci de km depărtare, de pe Valea Prahovei.
Acest monument a fost desemnat de către Guinness World Records, ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.
