O nouă tentativă de fraudă financiară tip deepfake care folosește imaginea guvernatorului BNR

Banca Națională a României nu face recomandări și propuneri de investiții.

Publicat de Doina Sirbu, 27 februarie 2026, 20:15

În ultima săptămână, în mediul onlinea fost publicatăo nouă serie de postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Conținutul video fraudulos promovează o oportunitate falsă de investiții folosind imaginea guvernatorului BNR și afirmații privind un presupus parteneriat cu Florin Talpeș, CEO Bitdefender.

Postările folosesc fraudulos imaginea guvernatorului BNR pentru a convinge publicul să depună bani într-un sistem fals de investiții financiare bazat pe inteligența artificială și să își divulge datele personale.

Potrivit Bitdefender, reclamele susțin că platforma este integrată în programul național de dezvoltare digitală al României și că reprezintă o decizie oficială pentru cetățenii români.Utilizatorii care dau click pe reclame sunt redirecționați către romania-investition[.]info, unde aplicația falsă de investiții este prezentată sub denumirea Profit Gold Românesc,pagina de destinație fiind construită pentru a imita o platformă financiară oficială.

Bitdefender a raportat că site-ul este blocat ca fiind fraudulos. Mai multe detalii despre această campanie se regăsesc în notificarea publicată de Bitdefender – https://www.bitdefender.com/ro-ro/blog/hotforsecurity/deepfake-cu-mugur-isarescu-si-florin-talpes-folosit-intr-un-scam-cu-falsa-platforma-nationala-de-investitii-care-abuzeaza-de-numele-bitdefender

Banca Națională a României nu face recomandări și propuneri de investiții.

Comunicările oficiale ale Băncii Naționale a României în mediul online se realizează exclusiv prin website-urile bnr.ro, și conturile instituției pe rețelele sociale LinkedIn, X, Instagram, Blueskyși YouTube.

În cazul în care ați interacționat cu astfel de materiale sau site-uri false, vă recomandăm să NU furnizați date personale și să raportați imediat aceste situații autorităților competente.

Informații privind tentativele de fraudă în numele BNR puteți găsi aici, iar ghiduri despre cum vă puteți proteja în mediul online sunt disponibile pe website-ul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (https://dnsc.ro/doc/ghid).

Sursă: BNR

„Academica BNR“, programul de educație financiară derulat de Banca Națională a României, se desfășoară în această perioadă la Universitatea „Ovidius“

Publicat de , 8 mai 2019, 15:49

„Academica BNR“, programul de educație financiară derulat de Banca Națională a României, se va desfășura la Universitatea „Ovidius“, așa cum a anunțat în luna martie Guvernatorul Mugur Isărescu, la reinaugurarea sucursalei regionale BNR Constanța.

În perioada 8 – 30 mai 2019, Banca Națională a României organizează în parteneriat cu Universitatea „Ovidius”, Universitatea Maritimă și Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța două module a câte patru seminarii dedicate reprezentanților mediului academic (cadre didactice, doctoranzi, masteranzi ai universităţilor), în cadrul proiectului educațional „Academica BNR”.

Programul seminariilor:

Joi, 9 mai 2019

Cuvânt de deschidere – Agnes Nagy, membru al CA al BNR

Eugen Rădulescu, director, Direcția stabilitate financiară

Bogdan Murărașu, șef serviciu, Direcţia modelare şi prognoze macroeconomice

Joi, 16 mai 2019

Victor Andrei, director, Direcția operațiuni de piață

Cristian Ștefan, director, Direcția reglementare și autorizare

Joi, 23 mai 2019

Valentin Lazea, economist șef, BNR

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR

Joi, 30 mai 2019

Ruxandra Avram, director, Direcția monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților

Ioan Muntean, director adjunct, Direcţia emisiune, tezaur şi casierie

Lucrările primului seminar vor fi deschise joi, 9 mai 2019, ora 10:00, la sediul Sucursalei Regionale Constanța a BNR, în prezența doamnei Agnes Nagy, membru CA al BNR şi a altor oficiali ai BNR, urmând ca celelalte trei seminarii să se desfășoare la sediul Universității „Ovidius”, Sala Senatului, Campus UOC, Corp A, etajul I, Aleea Universităţii nr. 1.

Acestea vor fi organizate sub forma unor sesiuni de prezentări şi dezbateri, în care specialiști din domeniul financiar-bancar (experți din BNR şi cadre didactice universitare) vor discuta teme generale de interes referitoare la actualitatea economică și financiară, trecerea la moneda euro, precum și aspecte fundamentale legate de rolul şi funcţiile băncii centrale, instrumente de plată, curs valutar, supraveghere și reglementare bancară.

Proiectul permite participanților să se adreseze în mod direct specialiștilor BNR, într-un cadru formal, în vederea schimbului de bune practici în domeniul financiar bancar. Temele abordate tratează subiecte de natură economică și financiară, clarificări conceptuale ale fenomenelor bancare contemporane, precum şi corelarea programelor sistemului universitar economic cu cerințele actuale de pe piața muncii, printr-un dialog direct cu cadrele didactice din universitate.

Redactor – Monica Cruceanu Comșa / Foto – Monica Cruceanu Comșa

Leul continuă să se deprecieze în raport cu euro

Publicat de Arantxa Catană, 22 ianuarie 2019, 17:22

Leul a continuat şi astăzi să se deprecieze în raport cu euro, dar şi faţă de alte valute importante.

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, apreciază că deprecierea leului nu ar fi de natură să creeze îngrijorare în acest moment.

Acesta a explicat că deprecierea monedei naţionale exprimă unele îngrijorări din piaţă.

„Deficitul de concurent care vine în special din balanța comercială – și am văzut datele pe noiembrie și tare mă tem că pe decembrie vor fi și mai accentuate, deja a depășit o limită care este considerată un reper de prudență, de 4% din PIB procent diferență, undeva am ajuns la deficitul comercial care se duce spre 9 miliarde. Ce înseamnă asta? Importurile se fac în valută, valuta trebuie achiziționată, deci există în permanență o presiune constantă pe curs, o presiune care în ultima parte a anului trecut și în prima parte a acestui an s-a întărit considerabil. Dacă la această situație de fond, care pune o anumită presiune pe curs, se adaugă un deficit bugetar care nu știm cum este și o ordonanță de urgență care dă peste cap întreaga politică fiscală prin presiunile pe care le face asupra unor entități importante în economie – introducem încă un element, sau multe elemente de incertitudine care accentuează acest dezechilibru de care vorbeam”, a precizat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României,.

Potrivit cursului BNR, un euro a fost cotat astăzi la valoarea de 4 lei şi 71 de bani.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 3,02%

Publicat de Arantxa Catană, 27 decembrie 2018, 15:38

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut astăzi, la 3,02%.

Este cel mai scăzut nivel din ultimele şase luni, arată datele afişate de Banca Naţională a României (BNR). Un nivel mai redus de atât a fost înregistrat la data de 21 iunie 2018, când a fost de 2,95%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de BNR.

BNR păstrează prognoza de inflaţie la 3,5% pentru 2018

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 11 noiembrie 2018, 14:07

Banca Naţională a României (BNR) a păstrat la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a majorat la 2,9%, de la 2,7%, prognoza pentru anul viitor, a anunţat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

„Păstrăm prognoza de 3,5% pentru decembrie 2018, cu unele riscuri”, a spus Isărescu.

Pentru decembrie 2019, noua prognoză este de 2,9%, cu 0,2 puncte procentuale în plus faţă de estimarea precedentă, făcută în august.

Potrivit datelor publicate în 10 octombrie de Institutul Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei în luna septembrie a scăzut uşor la 5,03%, de la 5,1% în august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,55%, cele alimentare cu 4,44%, iar serviciile au înregistrat un avans de 2,54%. Rata medie lunară a inflaţiei în primele nouă luni din acest an a fost de 0,3%, faţă de 0,1% în perioada similară din 2017.

„Unde am putea greşi este acolo unde ar putea greşi şi alţii, unul dintre aceste puncte fiind preţul ţiţeiului. Vedeţi cum a evoluat el şi cum erau prognozele internaţionale. În 2015 nu se gândea nimeni că până în 2017 o să depăşească 50 (dolari pe baril – n.r.)”, a arătat Isărescu, prezentând un grafic unde estimările şi preţul real aveau diferenţe consistente.

Guvernatorul a arătat că toate prognozele actuale pe care BNR le-a luat în calcul arată că preţul ţiţeiului, care se apropie acum de 80 de dolari pe baril, va scădea spre 70 de dolari.

„Dacă se va duce spre 80, datele noastre se schimbă, întrucât transmiterea preţului internaţional al ţiţeiului asupra preţului intern al benzinei şi motorinei la pompă este extrem de rapidă în România, se face aproape automat”, a mai spus Isărescu.

El a enumerat şi preţurile administrate, care au devenit greu de estimat.

„Alte componente exogene, care nu ţin la noi, sunt preţurile administrate. Aici, cu toate că preţurile administrate ar trebui să fie partea cel mai uşor de previzionat în materie de componente a indicelui preţului de consum, la noi a ajuns partea cu cele mai mari surprize, şi în sus şi în jos. În vară am avut surpriza, de exemplu, cu preţul energiei electrice care s-a redus, apoi s-a compensat, acum se tot vorbeşte de preţul gazelor. Acum avem şi impactul mediul anual al certificatelor verzi, greu de calculat şi de previzionat, nici nu vreau că comentez”, a completat oficialul BNR.

De asemenea, el nu a dorit să comenteze nici intenţiile repetate ale Ministerului Finanţelor de a interveni pe unele pieţe, precum cea a gazelor şi a carburanţilor, prin plafonarea preţurilor.

„A la long, noi prognozăm că economia României nu va avea o inflaţie sub 2%, în afara unor decizii precum reducerea TVA. Se reduce TVA – ne pomenim cu inflaţia că se duce din nou sub 2%, cum am ajuns la inflaţie negativă în 2016 şi 2015. Dar în lipsa unor asemenea decizii, este o economie de catching-up, care aleargă să-i prindă pe alţii din urmă. Într-o astfel de economie, ai inflaţie mai mare, este inevitabil”, a explicat Isărescu.

De exemplu, majorările salariale în domeniul serviciilor sunt inevitabile, chiar dacă nu vor fi peste noapte, ci pe termen lung, iar ele vor împinge în sus indicele preţului de consum.

„Vom fi încă vreo zece ani de acum înainte în această postură, de economie care aleargă şi încearcă să recupereze decalajele”, a adăugat guvernatorul BNR.

Sursa – agerpres

BNR vrea să limiteze creditarea

Publicat de Arantxa Catană, 11 iunie 2018, 18:01

De la 1 iulie gradul de îndatorare nu va mai putea depăşi 50 de procente din venit, pe motv că Banca Națională a României (BNR) vrea să limiteze creditarea.

Sunt vizate creditele ipotecare şi cele de consum, iar cei mai afectaţi de noile măsuri vor fi românii cu venituri mici.

În prezent gradul de îndatorare acceptat ajunge şi la 70% la creditarea ipotecară, în funcţie de bancă.

După 1 iulie, dacă o persoană va dori să ia un credit în lei pentru achiziţia unui apartament, rata lunară pe care o va avea de plătit nu va mai putea depăşi 50% din venituri, iar în cazul creditelor de consum procentul de îndatorare nu va mai putea depăşi 30.

Prima Casă ar putea deveni program social

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 26 mai 2018, 15:00

Creșterea gradului de îndatorare a populației este un motiv de îngrijorare pentru Banca Națională a României pentru că acesta poate fi „o provocare la adresa stabilităţii financiare“ se arată în Recomandarea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM).

În acest sens CNSM „recomandă Guvernului să evalueze oportunitatea recalibrării programului «Prima Casă» din punct de vedere social, prin revizuirea condițiilor de accesare a acestui program, cu menținerea unui grad de îndatorare sustenabil“.

Din cadrul CNSM fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului. Misiunea CNSM este de a asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia.

Vă reamintim că de la începutul anului până în prezent peste 9.000 de români s-au mutat anul acesta în casă noua prin Programul „Prima Casă“, potrivit datelor Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM.

Dobrogea nu este printre „campioane“, topul fiind format din: zona București – Ilfov (peste 3.500 de locuințe), urmată de Brașov (circa 700 de locuințe), Iași și Cluj.

În cadrul Programului Prima Casă, FNGCIMM a acordat în primele cinci luni ale anului un număr de aproximativ 9.400 de garanții și promisiuni de garantare din plafonul alocat pentru anul 2018, iar circa 700 de solicitări de garantare sunt în curs de acordare.

Plafonul distribuit la începutul anului, în cuantum de 1,92 miliarde lei, a fost utilizat în proporție de 49,61%, reprezentând 954,39 milioane lei.

Comparativ cu anul 2017, valoarea medie a garanțiilor acordate pentru creditele „Prima Casă“ a înregistrat o creștere  de 7 procente, de la 94,7 mii lei la 101,2 mii lei, iar ponderea imobilelor noi achiziționate prin Program a atins 60%.

Redactor: Monica CRUCEANU-COMȘA

ROBOR la trei luni a urcat vineri la 2,54%

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 4 mai 2018, 11:25

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a urcat vineri pe piaţa interbancară la nivelul de 2,54%, de la 2,49% cât era joi, reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR).

O valoare apropiată a fost înregistrată pe 20 octombrie 2014, respectiv 2,62% pe an. Conform datelor BNR, la începutul acestui an, ROBOR se situa la 2,05%. În perioada similară a anului trecut indicatorul era la 0,92% pe an.

În ceea ce priveşte indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, acesta a urcat la 2,65%, iar ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale, a crescut la 2,69%.

Indicele ROBOR la 12 luni a urcat la 2,74%.

Mugur Isărescu: Piaţa valutară funcţionează cum trebuie, cursul este unde spune piaţa

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 7 februarie 2018, 18:25

Piaţa valutară funcţionează cum trebuie, iar cursul este unde spune piaţa, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, precizând că nu ar putea fi menţinut un curs artificial pentru că banca ar pierde rezervele valutare.

„Nu putem să ţinem un curs artificial împotriva forţelor pieţei. Nu putem să ţinem un curs artificial dacă piaţa nu este în echilibru pentru că am pierde rezervele. Şi ele nu au scăzut. Aş spune că au crescut. Am dat înapoi băncilor o parte din rezerva care nu era a noastră, era împrumutată de la bănci, rezerva minimă obligatorie, ceea ce este un lucru absolut firesc, nu aşa cum a fost prezentat, pentru că ne şi costa, le dăm o dobândă acolo şi pentru că nu erau banii noştri, aproape 10 miliarde de euro de când am început, de la 40% să o scădem spre 8%, cât este în prezent, şi rezerva nu a scăzut. Deci am găsit alte resurse cu care am pus rezerva. Dacă mai şi pierdeam bani intervenind împotriva forţelor pieţei vă daţi seama unde eram! Poate ne ajutaţi să spunem un lucru care este evident pentru orice specialist: piaţa valutară funcţionează cum trebuie, cursul este acolo unde trebuie sau unde spune piaţa”, a spus Mugur Isărescu, întrebat despre opinia unui exportator care acuza BNR că menţine un curs artificial.

Acesta precizat că există multe opinii cu privire la nivelul de echilibru al cursului, fapt care arată cât de diversificată este societatea.

„Unii spun că ar fi bine să fie 4,40. Nu? Şi alţii 5,40. Măi nene, păi de la 5,40 la 4,40 e un leu. Păi asta înseamnă cât de, cuvântul nu e potrivit, diversificată e societatea românească. Nu se poate. Avem un singur curs, el trebuie să mulţumească pe toată lumea. Nu mai putem reveni la cursuri multiple cum erau în perioada planificată. Fiecare exportator avea un curs. Nu merge. Cursul are alte funcţii, ca şi dobânda. Acum fiecare ar vrea să facă ordine în ograda lui cu cursul. Un curs care îi convine lui. Fiecare trebuie să ia faptul că acesta este un curs de piaţă şi să caute, uitându-se la nivelul cursului, dacă este exportator serios, să-şi facă ordine în ograda lui. Altminteri, o spun cu toată responsabilitatea, noi ne uităm la toate semnalele din piaţă. Nu am desconsiderat deloc acest semnal, reprezintă un punct de vedere”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul BNR a spus că piaţa valutară funcţionează bine, iar instituţia intervine doar pentru a opri variaţiile mari de curs.

„Cursul nu este artificial şi fac aici o precizare pentru că am mai auzit vorbe din acestea: că Banca Naţională poate să facă orice cu cursul. Oameni buni, am mai spus-o şi o spun. Zilnic au loc, dacă le punem şi pe cele mici, zeci de mii de tranzacţii valutare. Dacă le punem şi pe cele mici, de la casele de schimb valutar. Păi cum am putea noi să ne ducem peste zeci de mii de vânzători şi cumpărători şi să impunem un curs artificial aici. Aceasta este mai mult decât o exagerare. Restricţii nu există în România. Leul este total convertibil. Aţi mai auzit pe cineva să spună: domnule, am făcut o plată şi a fost întârziată, cum s-a întâmplat în anii 90. Cine are lei se duce, face tranzacţia. Cum să fie cursul artificial? Dacă cineva crede că noi prin intervenţii, ceea ce înseamnă vânzare de valută, dacă spune că ţinem un curs supraevaluat şi că ar trebui să fie peste 5 lei, putem să facem acest lucru prin vânzări de valută. Păi să facă un calcul simplu pe care vi-l sugerez. În câteva luni am pierde rezerva. Deci aceste declaraţii chiar nu îşi au rostul”, a mai declarat Isărescu.

Viorel Cataramă, preşedinte director general al unei fabrici de mobilă, a declarat, recent, la evenimentul dedicat listării companiei pe piaţa AeRO, că ar trebui să avem un curs de schimb leu euro de peste 5 lei/euro, dar că acesta este menţinut de Banca Naţională la un nivel care nu reprezintă realitatea din România,

„Aş vrea să fiţi conştienţi de faptul că în România se întâmplă un lucru groaznic şi anume creşterea salariilor din pix, fapt care a generat creşterea preţului tuturor producătorilor, fie că sunt în industrie, fie că sunt în agricultură, iar producătorii români nu mai pot să îşi vândă produsele sau şi le vând din ce în ce mai greu fie în străinătate fie în România. De ce? Pentru că avem o gaşcă, pe care eu aş numi-o criminală, de comunişti, în Banca Naţională, care urmează ordinele socialiştilor grupaţi în PSD – ALDE şi ţin cursul de schimb la un nivel care nu reprezintă realitatea în România. Astfel încât, astăzi, Banca Naţională, prin politica pe care o face şi din cauza acestei grupări la vârf, de comunişti, că nu pot să îi numesc altfel, împreună cu guvernul socialist, încurajează importurile şi fac dependentă România de importuri şi de împrumuturi. Omoară producţia, omoară exporturile şi omoară sectorul privat”, a spus Cataramă.

Potrivit acestuia, nivelul real al cursului de schimb ar trebui să fie de 5,3 – 5,4 lei pentru un euro.

Leul atinge un nou minim istoric în raport cu moneda Euro

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 19 ianuarie 2018, 12:39

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, vineri, un curs de 4,6614 lei pentru un euro, în creştere 1 ban, respectiv cu 0,21% faţă de ziua precedentă, moneda naţională ajungând astfel la cea mai slabă valoare din istorie, pentru a doua oară de la începutul săptămânii.

În ceea ce priveşte raportarea la dolarul american, leul a câştigat teren până la valoarea de 3,7984 lei, cu 0,7 bani (-0,18%) sub nivelul de joi, de 3,8054 lei pentru dolar.

Conform BNR, francul elveţian a fost cotat la 3,9727 lei, în creştere cu 1,19 de bani (+0,3%), în comparaţie cu cotaţia de 3,9608 lei, anunţată joi.

Gramul de aur s-a scumpit, vineri, cu 40,74 bani (0,25%), până la 163,0820 lei, de la 162,6746 lei, cât se stabilise anterior.

BNR a lansat în circulaţie bancnote şi monede cu noua stemă a ţării

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 3 ianuarie 2018, 07:06

Banca Naţională a României a lansat în circulaţie, începând cu data de 1 ianuarie 2018, bancnote şi monede cu noua stemă a ţării.

Bancnotele cu noua stemă au înscrisă pe avers data de „1 ianuarie 2018”.

Toate celelalte elemente grafice ale bancnotelor şi monedelor cu noua stemă, caracteristicile acestora, precum şi elementele de siguranţă ale bancnotelor cu noua stemă, vor fi aceleaşi cu cele ale bancnotelor şi monedelor aflate în circulaţie.

BNR precizează că bancnotele şi monedele cu noua stemă vor fi lansate în circulaţie în mod eşalonat, în funcţie de nevoile reale ale circulaţiei monetare şi vor circula în paralel cu cele existente în prezent în circulaţie.

Coroana pe capul acvilei de aur din stema României va reveni în însemnele oficiale, preşedintele Klaus Iohannis promulgând pe 11 iulie 2016 proiectul de lege care obligă autorităţile publice să facă această modificare în stemele şi sigiile existente, până la data de 31 decembrie 2018.

„Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede legea promulgată de şeful statului.

Până la data de 31 decembrie 2018, an în care se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, autorităţile publice au obligaţia să înlocuiască stemele şi sigiliile existente în prezent cu noile modele ale acestora.

Până la data respectivă, cele două modele de stemă a României şi respectiv de sigiliu al statului pot fi folosite în continuare, în paralel.

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut din nou

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 27 decembrie 2017, 11:26

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la nivelul de 2,10%, de la nivelul precedent de 2,09%, potrivit datelor publicate astăzi de Banca Naţională a României (BNR).

Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Indicatorul a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Vineri, indicele a scăzut la 2,09%, cel mai mic din 16 noiembrie, când a fost tot 2,09%. Indicele Robor la 6 luni a scăzut miercuri la 2,28%, cel mai mic din data de 22 noiembrie, când a fost tot 2,28%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei. Evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară este de obicei corelată cu evoluţia randamentelor la titlurile de stat. Dobânzile interbancare au scăzut puternic anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an.

Dobânzile au reintrat pe o traiectorie ascendentă de la finalul lunii octombrie 2016, chiar dacă s-au oprit, o lungă perioadă, între 0,8% şi 0,9%, pentru Robor la 3 luni.

BNR scoate la concurs posturi pentru specialiști români care lucrează în străinătate

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 2 octombrie 2017, 10:12

Banca Națională a României pune la dispoziția specialiștilor români care lucrează în străinătate cinci posturi de înaltă competență, în cadrul programului Brain Regain – 2017, potrivit unui anunț postat pe pagina de internet a băncii.

Astfel, BNR a scos la concurs două posturi de economist principal la Direcția modelară și prognoze macroeconomice — Serviciul modele de prognoză macroeconomică, un post de economist principal la Direcția stabilitate financiară — Serviciul politici macroprudențiale, un post de economist principal la Direcția stabilitate financiară — Serviciul monitorizare riscuri sistemice și un post de expert principal la Direcția rezoluție bancară.

Termenul limită pentru depunerea aplicațiilor este 20 octombrie 2017.

Pentru toate posturile scoase la concurs se cere, printre altele, cunoașterea limbii engleze, deținerea cetățeniei române și, la momentul depunerii aplicației, a unui loc de muncă în străinătate.

BNR precizează că niciun aplicant nu poate opta în același timp pentru două sau mai multe posturi vacante.

BNR vrea să limiteze creditul pentru populaţie

Publicat de Arantxa Catană, 17 septembrie 2017, 11:39

Banca Naţională a României vrea să limiteze creditul pentru populaţie. Oficialii BNR discută cu băncile posibilitatea de a limita gradul de îndatorare a populaţiei, pe un model care a mai fost aplicat până în 2007 de BNR, a anunţat Florian Neagu, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară a instituţiei.

Potrivit oficialului băncii centrale, în prezent există bănci care acordă credite utilizând un grad de îndatorare de până la 70%.

Aceasta înseamnă că un client poate accesa un împrumut a cărui rată să ajungă până la 70% din salariul său lunar.

Oficialii BNR spun că nivelul creditului pentru populaţie se apropie de pragul maxim de la care BNR consideră că expunerea este periculoasă.

Mediul de afaceri, afectat de scandalul băncilor

Publicat de Arantxa Catană, 22 august 2017, 17:52

Opiniile vehiculate în spațiul public potrivit cărora băncile și-ar ascunde profiturile ca să nu plătească impozite au provocat reacții diverse.

Lipsa dialogului între Guvern, Banca Națională și bănci a dus la „o conjunctură stranie care va avea efecte asupra mediului de afaceri“, apreciază Iulian Gropoșilă, președintele Patronatului IMM Constanța.

„Într-o democrație și o economie de piață funcționale, relația Guvern – Banca Națională – bănci ar trebui să fie fundamentală pentru dezvoltarea mediului de afaceri național. Cu siguranță, mai devreme sau mai târziu vom vedea efecte nocive asupra acestuia. În primul rând, firmele au depozite în bănci, persoanele fizice au depozite în bănci, iar scăderea încrederii în bancă este cel puțin deranjantă, să nu spun periculoasă și în această conjunctură perspectiva economică este destul de sumbră“, a declarant pentru Radio Constanța președintele Patronatului IMM Constanța, Iulian Gropoșilă.

Ca să lămurească tema siguranței baniilor din depozite, Banca Națională a României a dat asigurări printr-un comunicat că „sectorul bancar din România este solid și lichid și că nu există nici un motiv de îngrijorare cu privire la siguranța depozitelor populației și firmelor păstrate în băncile din România“.

În plus, în conformitate cu legislația europeană, toate depozitele până la 100 000 euro (inclusiv echivalent în lei sau alte valute) sunt garantate, iar acestea reprezintă 99,65% din total în cazul persoanelor fizice și 97,57% din total în cazul firmelor.

Tot pe această temă Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România au formulat un punct de vedere comun prin își arată îngrijorarea față de faptul că „acuzațiile vehiculate în ultima perioadă asupra sectorului bancar în general pot afecta încrederea în sistemul bancar pe de o parte, însă și încrederea băncilor în climatul general de afaceri a cărui predictibilitate este afectată“.

Cele două organizații consideră că „în situația în care autoritățile au identificat sau vor identifica orice fel de abateri la unele instituții de credit, acestea trebuie clarificate și soluționate individual, nu prin anatemizarea întregului sector bancar“.

Pierderile financiare raportate de instituțiile de credit din România au fost cauzate de criza financiară globală, dar și de necesitatea suplimentării capitalului social, măsură impusă de BNR tocmai pentru a garanta lichiditatea sistemului bancar.

În plus, se mai arată în comunicatul Asociației Române a Băncilor, „sectorul bancar din România a traversat criza financiară globală fară ca un singur leu să fie cheltuit de către Statul Român, cum a fost cazul în alte 23 de țări membre ale Uniunii Europene“.

Dincolo de efectele crizei, profiturile reduse ale sectorului bancar au avut drept cauză și eforturile pentru reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducere a dobânzilor, însă și de schimbare a modului de calcul prin conversia la standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012.

Guvernatorul BNR: Economia României este la adăpost de furtună

Publicat de Bogdan Comșa, 9 februarie 2016, 19:44

Anul 2016 se anunţă mai complicat din perspectiva evoluţiilor economice externe, spune guvernatorul Băncii Naţionalea României, Mugur Isărescu.

În opinia sa, însă, pe plan intern, riscurile ce decurg din aceste evoluţii vor fi echilibrate, pentru că pieţele financiare din România par să se fi maturizat.

Mugur Isărescu: ”Credem că anul 2016 se anunţă un an tumultos. Nu ştiu dacă e cuvântul cel mai potrivit şi nu negăm acest lucru, dar observăm că multe dintre valori sunt relativ mai departe de România şi mai observăm că economia românească, pieţele inclusiv de exemplu piaţa valutară, pot să lucreze cu aceste valori. Sentimentul meu, aşa, ca veteran, este: piaţa valutară s-a adâncit, nu mai e atât de emoţionlă – lucru foarte bun şi piaţa monetară nu pot să nu remarc o maturitate a acestor pieţe. Este un lucru extrem de important, de salutat şi de continuat”.

Mugur Isărescu a atras atenţia asupra faptului că incertitudinile pe plan intern tind să genereze riscuri mai mari. De aceea, BNR a modificat la 1,4% rata inflaţiei pentru finalul acestui an, iar pentru 2017 a prognozat o inflaţie de 3,4%.

Guvernatorul BNR a mai subliniat şi efectul presiunilor cauzate de limita de deficit bugetar de 3%, aprobată pentru acest an, dar şi problemele care s-ar putea ivi din cauza necorelării creşterilor salariale cu productivitatea.

Investițiile străine directe în România au crescut cu aproape 100 de milioane de euro

Publicat de , 13 ianuarie 2016, 20:43

Investițiile străine directe în România au crescut cu 99 de milioane de euro în noiembrie și au ajuns la 2,883 miliarde de euro după primele 11 luni din 2015, cu 761 de milioane de euro peste nivelul consemnat în perioada ianuarie – noiembrie 2014, reiese din datele publicate, miercuri, de Banca Națională a României (BNR).

Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 2,883 miliarde de euro, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au înregistrat 2,973 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea negativă de 90 de milioane de euro (net), afirmă BNR.

În primele 11 luni ale anului 2014, investițiile străine directe au totalizat 2,122 miliarde de euro, din care participațiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au însumat 2,364 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare negativă de 242 de milioane de euro (net).

Leul a pierdut teren în faţa euro, atingând maximul ultimilor doi ani

Publicat de , 11 decembrie 2015, 18:01

Cursul pentru euro anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut, vineri, cu 2,72 bani, la 4,5297 lei/euro, maximul începând din ianuarie anul trecut, în contextul ieşirilor de pe titlurile de stat înaintea deciziei Fed şi al dezamăgirii generate de anunţul BCE de săptămâna trecută.

Dolarul a fost cotat de BNR în urcare cu 1,6 bani, la 4,1326 lei/euro.

Joi, BNR a publicat un curs pentru euro de 4,5025 lei/euro, depăşind pentru prima dată în aproape 11 luni nivelul de 4,5 lei/euro, iar pentru dolar de 4,1166 lei/euro. Deprecierea leului a fost determinată şi joi de de factori externi.

Un curs pentru euro mai ridicat decât cel de vineri a fost consemnat cel mai recent pe 28 ianuarie 2014, când cotaţia s-a situat la 4,5317 lei/euro.

Referinţa pentru francul elveţian a avansat cu 2,03 bani, de la 4,1619 lei/franc joi la 4,1822 lei/franc.

Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

„E presiune de depreciere pe toată regiunea după dezamăgirea BCE, iar volumele sunt mai mici decât joi.

De asemenea, nu este clar cum s-a schimbat poziţia BNR de a limita deprecierea leului. A surprins pe toată lumea.

O parte din mişcare este corelată cu ieşirile de pe tirlurile de stat înaintea aşteptatei decizii a Fed de săptămâna următoare. Corecţia pe titlurile româneşti este mai mică decât în regiune.

Fluxurile pe obligaţiuni explică parţial şi ar putea fi, de asemenea, şi închiderea unor poziţii care se aşteptau la aprecierea leului”, a declarat economistul şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu.

În piaţa interbancară, tranzacţiile au urcat până la un maxim de 4,5324 lei/euro cu un sfert de oră înainte ca BNR să anunţe referinţa, dar a coborât cu aproximativ jumătate de ban în următoarele schimburi.

Leul a pierdut teren în faţa euro după dezamăgirea cauzată de deciziile Băncii Centrale Europene săptămâna trecută, iar o revenire a cotaţiilor nu pare probabilă înaintea ultimului eveniment cu impact major pe pieţele financiare în acest an, şedinţa Rezervei Federale a SUA (Fed) de săptămâna următoare.

BCE a redus dobânda acordată pentru depozitele băncilor de la -0,2% la -0,3% şi a anunţat că extinde achiziţiile de obligaţiuni până cel puţin în martie 2017. Pentru Fed, cei mai mulţi analişti anticipează o creştere a dobânzii de politică monetară, prima majorare a ratei cheie din aproape un deceniu.

Banca Națională a României lansează o monedă de aur dedicată Catedralei ‘Sfântul Iosif’

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 decembrie 2015, 14:30

Banca Națională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, începând de azi, o monedă din aur dedicată împlinirii a 140 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei romano-catolice Sf. Iosif din București.

Potrivit unui comunicat al BNR, moneda are valoare nominală de 200 de lei, este din aur, formă rotundă, cu diametrul de 27 de milimetri, greutatea de 15,551 grame și cantul neted.

„Aversul monedei redă imaginea Catedralei Sf. Iosif din București, inscripția în arc de cerc ‘ROMANIA’, valoarea nominală ‘200 Lei’, stema României și anul de emisiune ‘2015’. Reversul monedei prezintă o imagine din interiorul Catedralei Sf. Iosif din București, inscripția în arc de cerc ‘CATEDRALA SF. IOSIF — BUCURESTI’ și anul punerii pietrei de temelie ‘1875’”se menționează în comunicatul BNR.

Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de broșuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză și franceză. Broșurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 150 monede. Prețul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare, este de 3.400 lei bucata.

Cursul BNR pentru ziua de marţi, 31 martie 2015

Publicat de Bogdan Comșa, 31 martie 2015, 14:43

Banca Naţională a României a anunţat, marţi, cotaţiile principalelor valute.

Şi euro, şi dolarul american au crescut, uşor, în faţa leului.

Cele mai importante teme economice ale momentului, discutate la Constanţa, de specialiştii BNR

Publicat de Bogdan Comșa, 4 septembrie 2014, 17:43

Astăzi şi mâine au loc la Constanţa conferinţe publice susţinute de reprezentanţi de marcă ai băncii centrale, în cadrul Academica BNR.

Evenimentul reuneşte personalităţi din conducerea Băncii Naţionale a României şi membri ai Academiei Române, care se întâlnesc cu cadre didactice din principalele centre universitare, repzrezentanţii ai mediilor de afaceri şi bancari, precum şi cu studenţi.

Conferinţa de astăzi a fost susţinută de viceguverrnatorul BNR, Florin Georgescu, pe tema aderării României la Uniunea Bancară, iar mâine vor avea loc prelegeri susţinute, printre alţii, de Mugur Isărescu şeful Băncii Naţionare, cu participarea ministrului Educaţiei Naţionale şi a celui delegat pentru Învăţământ Superior.

Conferinţele BNR de la Constanţa au loc la sediul Universităţii Maritime şi au ca obiectiv creşterea nivelului de educaţie financiară a publicului.