Şeful ANAF a pus gând rău borcanului cu bacșis de pe bar

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 martie 2023, 11:00

Administratorii/proprietarii de localuri nu ar trebui să mai folosească acel mecanism cu borcanul pe bar, unde cineva îşi pune bani, pentru că nu mai este legal, a afirmat preşedintele ANAF, Lucian Heiuş, menţionând că Fiscul nu a efectuat încă verificări în acest sens.

El a fost întrebat de jurnalişti dacă a făcut controale în acest sens, în condiţiile în care mai există restaurante unde se lasă bacşiş în cutiuţă.

„Dacă mă întrebaţi pe mine, nu este corect să se folosească acest lucru. Bacşişul trebuie să fie fiscalizat pentru că aşa prevede legea. Acei administratori/proprietari de asemenea localuri nu ar trebui să mai folosească acel mecanism cu borcanul pe bar, unde cineva îşi pune bani, pentru că nu mai este legal. (…) ANAF nu a făcut încă verificări în acest sens. Din punctul meu de vedere, ştiţi, întotdeauna am spus că trebuie să ne ducem acolo unde să produce marea evaziune fiscală. Trebuie să mergem acolo doar pe baza unei analize de risc şi pe analizele de risc pe care noi le facem. Imaginaţi-vă că acel borcan cu 100 lei, cu 200 lei adunaţi într-o zi nu reprezintă ceva, dar legal nu trebuie să mai existe aşa ceva”, a menţionat Lucian Heiuş, cu ocazia prezentării raportului de performanţă pe anul 2022.

Potrivit acestuia, inspectorii ANAF vor face verificări dacă există sesizări în acest sens.

„Suntem obligaţi să mergem la orice sesizare asumată. Sesizarea poate să o facă angajaţii sau clienţii, dar şi eu, dacă am fost la un restaurant, nelocuind în Bucureşti – stau în chirie, întotdeauna dacă las bacşiş am grijă ca să plătesc cu cardul şi să trec suma respectivă pe card – şi peste tot pe unde am fost n-am întâmpinat nicio problemă – şi chiar am verificat aşa, fără să ştie nimeni cine sunt. Am spus: ‘Da, domnule, vreau să las, dar plătesc cu cardul’. Mi s-a trecut, mi s-a spus suma, deci el funcţionează. N-am întâlnit niciun local în care am fost eu, nu prea multe, recunosc, dar el funcţionează”, a mai spus Lucian Heiuş.

Totodată, preşedintele ANAF a menţionat că nu ştie cât s-a încasat din impozitul pe bacşiş, deoarece intră în categoria de impozite de natură salarială din total sumă care este declarată.

„Nu ştiu exact să vă spun cât anume a venit din acest impozit al bacşişului, pentru că el intră în categoria de impozite de natură salarială din total sumă care este declarat. Dacă mă întrebaţi mine, suma nu poate să fie foarte mare, dar este important că acest mecanism a fost deja implementat şi el, încet, încet, trebuie să funcţioneze. Orice lucru nou pe care îl implici trebuie să fim cinstiţi şi realişti, are nevoie de o perioadă de rodare. Ştiţi că legea prevede ca fiecare firmă trebuie să-şi facă o proprie procedură internă prin care distribuie bacşişul respectiv, în funcţie de chelner, de bucătar. El se adună într-un singur cont, se plăteşte acel 10% pe el. Dar vă promit că la sfârşitul trimestrului, pentru că ştiţi că sunt unele companii care plătesc lunar, altele plătesc trimestrial, putem să facem la sfârşitul lunii martie o analiză – şi să vedem din total impozit aferent salariilor cât a fost cota aferentă bacşişului”, a mai spus şeful ANAF.

Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu

Legea care reglementează bacşişul a fost promulgată

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 23 decembrie 2022, 13:24

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/ 1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, prin care bacşişul este stabilit la maxim 15% din valoarea consumaţiei şi se evidenţiază pe bonul fiscal.

Legea reglementează bacşişul, stabilind că nivelul oferit va fi de maxim 15% din valoarea consumaţiei, va putea fi plătit pe card şi va fi impozitat.

Actul normativ prevede definirea bacşişului în vederea evidenţierii acestei sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acesteia de veniturile încasate de către operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării bacşişului.

Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – „Restaurante”, 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

Bacşişul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

Pentru operatorii economici, bacşişul încasat de la clienţi se evidenţiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia.

Operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Nota de plată trebuie să conţină şi o altă rubrică, în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacşiş, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacşişului acordat.

Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.

Prin excepţie, pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, operatorii economici nu au obligaţia de a evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.

Bacşişul se evidenţiază distinct pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate şi este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacşiş”.

În situaţia în care, la solicitarea clienţilor, utilizatorii eliberează acestora şi factură, bacşişul se evidenţiază distinct şi pe aceasta. Sumele reprezentând bacşiş, astfel evidenţiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entităţi plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol şi au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal.

Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii, folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc printr-un regulament intern procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi a sumelor provenite din încasarea bacşişului. Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacşişului de la client de către operatorul economic, nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariaţi nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor.

Sumele provenite din încasarea bacşişului de către salariaţi sunt calificate ca venituri din alte surse şi se supun regimului fiscal prevăzut de Titlul IV – Cap. X din Legea nr. 227/2015, nefiindu-le aplicabile prevederile Titlului V – Contribuţii sociale obligatorii – din acelaşi act normativ. Impozitului pe venit datorat de salariat se reţine la sursă la momentul distribuirii bacşişului de către plătitorii de venituri şi se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.

Dispoziţiile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu

Ministerul Finanțelor Publice stabilește regulile fiscale și contabile de înregistrare a bacșisului

Publicat de Doina Sirbu, 14 august 2019, 18:01

Ministerul Finanțelor Publice legiferează, la solicitarea industriei de profil, conținutul economic al bacșișului în domeniul restaurantelor și barurilor și stabilește regulile fiscale și contabile de înregistrare a acestuia.

“Este o măsură care a fost cerută de industria HoReCa și nu numai. Așa cum am obișnuit reprezentanții patronatelor, eu sunt un partener onest, deschis și de bună credință față de propunerile venite din partea celor care activează în economia reală. Obiectivul nu este de a suprataxa ceva, ci doar de a avea un cadru legal simplu și clar, așa cum există în numeroase alte țări. Este, totodată, și o promisiune îndeplinită, o promisiune pe care nu am facut-o de ieri, de azi, ci de mult timp. Vom continua să creăm cadrul legal care să ne permită să-i ajutăm pe cei care activează în economia reală”, a precizat domnul Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Proiectul de act normativ cuprinde următoarele reglementări:

• definirea bacșișului în vederea evidențierii acestor sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestora de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populație și asigurării fiscalizării bacșișului potrivit Codului fiscal;
• instituirea obligației de evidențiere pe bonul fiscal a bacșișului încasat de la clienți, în cazul serviciilor de restaurant, baruri și alte activități de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia (card/numerar/substitute de numerar);
• evidențierea bacșișului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu;
• se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului;
• se instituie obligația operatorului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conține rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacșișului pe care acesta dorește să îl ofere. Nivelul bacșișului oferit de client poate varia între 0% și 15%;
• se instituie obligația operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacșișului, integral salariaților, potrivit unui regulament intern și de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct;
• în situația în care plata contravalorii consumației se face prin ordin de plată și se emite factură, bacșișul se evidențiază distinct pe aceasta;
• se lasă la opțiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacșișului pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcție de situația de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacșișului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal;
• bacșișul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacșiș”.

Pentru salariat, sumele provenite din bacșiș sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri.

Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

Proiectul de act normativ este publicat de site-ul MFP la rubrica Transparență decizională.

redactor online – Doina Sîrbu / foto – unsplash.com

Fiscalizarea bacşişului în turism ar putea fi reglementată până la finalul lunii august

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 11 august 2019, 10:54

Fiscalizarea bacşişului în turism ar putea fi reglementată până la finalul lunii august dacă va exista o propunere de text venită din partea sectorului, a spus ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, într-o conferinţă de presă.

„Dacă există o propunere de text colegii mei de la Ministerul de Finanţe, de la Departamentul legislaţie, inclusiv doamna preşedinte (al ANAF, Mirela Călugăreanu n.r.) pe zona de aplicare a acestei măsuri, dacă în următoarele zile pregătesc textul de act normativ primar şi după aceea secundar, noi până la final de august am şi anunţat, o să avem postate chiar în zilele următoare un set de modificări, propuneri, venite, la fel din economie, pe zona de Cod Fiscal şi de Procedură Fiscală, la care se pot adăuga şi acestea astfel că până la final de august să reglementăm această speţă”, a declarat Eugen Teodorovici.

Ministerul Finanţelor a lăsat să se înţeleagă faptul că măsura nu este luată pentru a creşte gradul de venituri la buget.

„Din partea noastră ca Minister de Finanţe este obligaţia noastră ca să ascultăm mediul de afaceri, mediul economic, şi ori de câte ori vine cu o propunere să dăm curs astfel încât să facilităm să spunem acel tip de activitate în acel sector. Acesta am făcut şi astăzi. Este o discuţie de ceva timp începută, ştiţi foarte bine. Este cauzată, să spunem, de o situaţie pe care sectorul vrea să o reglementeze. Este o practică europeană, ştim foarte bine. Nu ştiu dacă sunt maximum două ţări care nu au reglementată această zonă a bacşişului. Deci este o practică europeană. Este o chestiune voluntară. Sprijină angajaţii din sector. Şi una peste alta, să spunem aşa, creează un mediu oarecum reglementat, ceea ce este foarte bine pentru economie”, a spus Eugen Teodorovici.

Dragoş Anastasiu, membru în Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), a afirmat că tema este urmărită de ceva timp şi că s-a ajuns la un consens în CDR unde sunt peste 40 de entităţi de business.

„Reglementarea tips-ului, a bacşişului, este o chestiune pe care industria şi-o doreşte foarte mult pentru că o consideră benefică. Deci este venită ca o solicitare din partea noastră către autorităţile statului. Au mai fost nişte experienţe în trecut. Cred că am învăţat cu toţii din ele şi că nu vom mai avea bâlbâielile pe care noi le-am indus. De data asta lucrurile sunt numite mai aprofundat”, a declarat Dragoş Anastasiu.

El a explicat că va fi o măsură voluntară, iar banii vor ajunge la cei care prestează serviciile, nu la antreprenori. Astfel, cei care prestează serviciile vor avea venituri transparente mai mari şi vor putea să acceseze mai uşor credite.

La rândul său, Dragoş Petrescu, proprietarul grupului City Grill, a declarat că măsura va duce la creşterea veniturilor angajaţilor din sectorul ospitalităţii şi va determina o stabilizare a forţei de muncă în acest sector.

Ideea impozitării bacşişului nu este nouă. În primăvara anului 2015, în aprilie, Guvernul a adoptat, printr-o ordonanţă de urgenţă, prevederea ca sumele pe care clienţii le lasă bacşiş să fie înregistrate pe bon fiscal separat şi să fie impozitate cu 16%. Autorităţile au renunţat la această măsură după câteva săptămâni.

Redactor – Daniel Țăndăreanu / Sursa – Agerpres / Foto – Arhivă

E oficial! Bacșișul NU va fi impozitat

Publicat de Adrian Băncilă, 16 octombrie 2017, 19:47

Ministerul Finanţelor nu are de gând să impoziteze bacşişul primit de ospătari şi barmani, anunţă un comunicat al instituţiei publicat pe Facebook.

Dezminţirea vine după ce mai multe site-uri au publicat informaţia că guvernul va impozita aceste sume.

Săptămâna trecută, o serie de operatori economici şi-au exprimat dorinţa revenirii la reglementări privind evidenţa contabilă.

În legatură cu impozitarea bacşişului, regimul fiscal al acestor sume primite la nivelul persoanelor fizice este deja reglementat, fiind considerate venituri din alte surse, se arată în comunicatul Ministerului Finanţelor.

(AUDIO) Taximetriştii, nemulţumiţi de impozitarea bacşişului

Publicat de Adrian Băncilă, 11 mai 2015, 15:39

Fiscalizarea bacşişului a dat naştere unor nemulţumiri din partea taximetriştilor. Ei spun că nu au cum să înregistreze aceşti bani.

„Ca persoană fizică, eu consider că este un abuz. Nu orice lucru poate fi impozitat. Dacă omul îţi lasă un leu pentru că ai ştiut cum să te comporţi cu el, trebuie să îl impozitezi? Nici nu ştiu cum am putea face acest lucru”, ne-a spus unul dintre taximetrişti.

„Am avut cazuri în care, cursa făcea 12 lei, dar el nu avea decât 10 lei. Eu intru în gaură cu doi lei. La taximetrie nu poţi taxa bacşişul. Nu ai cum să pui pe taximetru case pentru bacşiş”, ne-a spus un alt taximetrist.

Alexandru Cristea, purtătorul de cuvânt al ANAF Antifraudă, a declarat pentru Radio Constanţa că operatorul economic este cel care trebuie să fiscalizeze bacşişul.

„Responsabilitatea fiscalizării bacşişului şi a întocmirii şi completării corecte a Registrului cu bani personali ai angajaţilor îi aparţine exclusiv operatorului economic în care se realizează respectiva activitate. Pe baza acestor informaţii, dar şi pe baza informaţiilor obţinute din rapoartele emise de casa de marcat, se va evalua situaţia fiscală de la punctul de lucru respectiv”, a mai spus Alexandru Cristea.

Bacşişul va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 aprilie 2015, 16:23

Guvernul a legiferat bacşişul, care va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat, decizia fiind luată prin ordonanţă de urgenţă aprobată miercuri şi urmând să fie aplicată de la data publicării actului în Monitorul Oficial.

Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

Este interzis firmelor să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului. Sumele încasate suplimentar, înregistrate fiscal şi contabil, se evidenţiază pe un bon fiscal distinct.

Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor.

Impozitarea propusă vizează taxarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor, bacşişul nefiind cuprins în sfera TVA.

Dacă se decide repartizarea către salariaţi, se impozitează veniturile angajatului din alte surse cu 16%, prin reţinere la sursă, iar sumele suplimentare nu sunt cuprinse în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate.

La ora începerii programului de lucru, banii personali deţinuţi de angajaţii firmei care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, sunt înregistraţi într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens.

Orice sumă de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali. Modelul, conţinutul registrului de bani personali precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal, se aprobă prin ordin al ministrului Finanţelor Publice până vineri, 17 aprilie 2015.

La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, angajaţii operatorului economic sunt obligaţi să prezinte sumele de bani aflate asupra lor.

Dacă diferenţa constatată de inspectorii fiscali este de până 1% inclusiv, dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu avertisment.

Pentru diferenţe peste 1%, dar până în 100 lei, se aplică amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei. În cazul unei diferenţe între 100 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 1% din valoarea înregistrată în casa de marcat, amenda este cuprinsă între 10.000 lei şi 15.000 lei, iar dacă este peste 1% amenda urcă la 20.000 lei şi se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de doi ani.

Dacă diferenţa este mai mare de 1.000 lei, dar sub 1% inclusiv, amenda este între 20.000 lei şi 25.000 lei, iar dacă depăşeşte 1% sancţiunea ajunge la 30.000 lei, cu suspendarea pentru 30 de zile a activităţii, de la a doua abatere într-un interval de 2 ani.

„Diferenţierea sancţiunilor în cadrul celor trei paliere valorice în sumă fixă, respectiv sub 100 lei, între 100 lei şi 1.000 lei, respectiv peste 1.000 lei, s-a realizat în funcţie de ponderea valorică a
diferenţelor neînregistrate fiscal, faţă de valoarea totală înregistrată fiscal până la ora controlului”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului.

Noi reguli pentru ANAF. Când se mai poate suspenda activitatea firmelor

Publicat de Bogdan Comșa, 16 aprilie 2015, 00:07

Proiectul de ordonanţă privind condiţiile în care ANAF va putea suspenda activitatea firmelor găsite cu nereguli a fost postat astăzi pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Cei interesaţi îl pot consulta în următoarele 30 de zile, cât se află în dezbatere publică. Dacă acesta va fi şi aprobat, atunci agenţii economici vor fi sancţionaţi gradual, iar activitatea nu le va mai fi suspendată de la prima abatere.

Suma pentru care riscă totuşi să le fie închisă afacerea depăşeşte 100 de lei, sau reprezintă mai mult de 1% din valoarea totală a sumei înregistrate pe casa de marcat.

În plus, viitorul act normativ defineşte bacşişul şi introduce obligativitatea justificării sale printr-un bon fiscal distinct.

Proiectul prevede eliberarea unui bon fiscal separat pentru bacşiş, prin care se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor sau serviciilor cumpărate.

Firmele urmează să aleagă dacă sumele suplimentarea vor fi distrubuite salariaţilor sau contabilizate ca profit, însă în ambele cazuri se va încasa impozit.

Se interzice firmelor să condiţioneze prestarea de servicii, de acordarea bacşişului şi se introduce obligaţia întocmirii unui registru de bani personali în care să fie înregistrate sumele pe care angajaţii le deţin la începerea programului de lucru.

O dată reglementate aceste probleme, proiectul introduce o serie de sancţiuni, în cazul în care, la verificările ANAF, se constată sume neînscrise în contabilitate.

Astfel, pentru diferenţele până la 1% din banii din casă, dar nu mai mult de 100 de lei, se aplică avertisment, în timp ce peste 1%, dar mai puţin de 100 de lei, se sancţionează cu o amendă între 2 mii şi 5 mii de lei.

Sancţiunile cresc gradual, astfel că pentru o diferenţă de peste o mie de lei şi peste 1% se poate ajunge la o amendă de 30 de mii de lei şi suspendarea pentru 30 de zile a activităţii de la a doua abatere, într-un interval de doi ani.