Un incendiu de vegetație uscată a izbucnit miercuri noaptea, în jurul orei 23:30, pe strada Căminului din localitatea Poarta Albă, la aproximativ 10 metri de gardul Centrului de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Vârstnice.
Din cauza pericolului iminent, autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție, de la ora 00:00.
Incendiul a cuprins o suprafață de aproximativ 8 hectare de vegetație uscată, iar în zonă au fost mobilizate: 9 autospeciale de stingere, 5 ambulanțe SMURD, 5 echipaje SAJ, 2 autospeciale pentru transport personal și victime multiple (ATPVM) din Port și Medgidia, precum și o autospecială de descarcerare și 2 ambulanțe de tip AMOP.
La intervenție au participat 4 ofițeri și 59 de subofițeri.
Au fost evacuate temporar 48 de persoane, care au fost transportate în ambulanțe și autospeciale ATPVM până la ventilarea spațiilor din interior.
Focul a fost limitat înainte să ajungă la clădire, iar propagarea la azil a fost evitată.
Planul Roșu de Intervenție a fost dezactivat la ora 01:00, iar după aerisirea completă a spațiilor, bătrânii au fost readuși în camere.
Un bărbat în vârstă de 58 de ani, a fost transportat la spital de un echipaj SAJ, acuzând o stare generală de rău (amețeli).
CONSTANȚA: Bătrâni ținuți în condiții improprii. Nereguli grave la un azil pentru vârstnici
Publicat de Daniel Țăndăreanu,
3 aprilie 2024, 13:34 / actualizat: 3 aprilie 2024, 15:59
După episodul „căminelor groazei”, autoritățile continuă să descopere nereguli grave la azilele pentru vârstnici.
Astfel de abateri au fost identificate la Căminul „Cuviosul Ioan” din municipiul Constanța, unde reprezentanții ISU Dobrogea și inspectorii AJPIS au constatat că bătrânii sunt ținuți în condiții improprii.
Primul semnal de alarmă a fost tras în toamna anului trecut, când AJPIS a descoperit că un bătrân era cazat la subsol, într-un spațiu nesigur în caz de incendiu. Reprezentanții căminului nu doar că nu au rezolvat problema, dar au trimis în același spațiu mai mulți beneficiari.
Directorul AJPIS Constanța, Laura Constandin:
Centrul ne-a transmis că a îndeplinit toate măsurile, însă surpriza a fost acum, pe data de 16 martie, când inspectorii nu doar că au descoperit că măsura nu a fost îndeplinită, așa cum au susținut cei de la centru, ci, în plus, au găsit încă trei în aceeași cameră, situată la subsol. Nu este un spațiu propriu pentru cazarea unor persoane vârstnice și, în plus, și inspectorii de la ISU Dobrogea au fost acolo în control și au menționat același lucru în cuprinsul procesului-verbal pe care l-au întocmit. Este absolut interzisă cazarea unor persoane vârstnice sau nevârstnice persoane în subsolul sau demisolul unei clădiri.
Totodată, s-a constatat că unitatea era supraaglomerată, iar bătrânii nu erau îngrijiți și hrăniți corespunzător. În aceste condiții, angajații căminului le aduceau mâncare de acasă bătrânilor, din milă:
Capacitatea centrului acolo, așa cum a fost autorizată de către Direcția de Sănătate Publică, este de 13 persoane. Inspectorii au găsit 17 persoane acolo și înregistrați, de fapt, ca fiind beneficiari ai Centrului – 20. Au fost găsite nereguli în ceea ce privește alimentația persoanelor vârstnice, asigurarea cu personal la nivelul standardului aplicabil în funcție de gradul de dependență și de codependență al beneficiarilor, probleme în ceea ce privește asigurarea hranei gătite, adică personal insuficient la bucătărie, masa caldă nu conținea nici porțiile așa cum ar fi trebuit să fie, așa cum erau menționate pe meniu, nu erau nici cele două tipuri de gustări care sunt prevăzute de legislație a fi acordate bătrânilor, iar cele două sesizări primite de la persoane fizice menționau inclusiv faptul că personalul de acolo, din milă, aducea alimente și gustări bătrânilor. Din punctul de vedere al igienei nu s-a pus problema, într-adevăr, acolo, dar neregulile găsite au condus la concluzia că viața beneficiarilor nu este în siguranță și într-un centru care să funcționeze legal acolo.
În aceste condiții, AJPIS Constanța a propus retragerea licenței, care are ca efect încetarea activității, însă măsura a fost contestată, astfel încât centrul funcționează în continuare.
Reprezentanții căminului au respins acuzațiile și au declarat că sunt dispuși la transparență maximă, față de presă și opinia publică. Aceștia au precizat că meniul este autorizat de un nutriționist, dar nu au răspuns la celelalte probleme semnalate de autorități.
La rândul său, prefectul județului Constanța, Silviu Coșa, a declarat că a avut o discuție cu directorul AJPIS, căruia i-a sugerat să acționeze preventiv și să identifice spații în care pot fi relocate, dacă este nevoie, persoanele cazate în respectivul așezământ.
Redactor – Bogdan Comșa / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Au început controalele în centrele pentru persoanele vulnerabile din toată ţara. Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a controlat 446 de servicii sociale. Dintre acestea, 4 centre au fost închise și 22 au activitatea suspendată în urma deficiențelor găsite.
Cele mai multe centre cu probleme sunt în București, 10, și în județul Giurgiu, 7, la care se adaugă centre din Timișoara, Constanța, Mureș și Ilfov, acolo de unde a pornit scandalul după descoperirea a aproximativ 100 de vârstnici supuși unor rele tratamente în Voluntari.
În judeţul Constanţa a fost închis căminul de bătrâni ”Sfinţii Constantin şi Elena”, iar un alt serviciu social a fost suspendat.
În Capitală, conducerea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 a fost demisă în urma problemelor găsite la una dintre locațiile unde erau găzduiți șase minori. Fără funcţii au rămas şi directorul DGASPC Sector 3, şeful DSP Ilfov, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi şi vicepreşedintele instituţiei, precum şi şeful Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.
Echipele de control au găsit mâncare expirată, mizerie în spațiile în care locuiau beneficiarii, cabinete medicale neracordate la rețeaua de apă sau pereți plini de mucegai.
Tot ieri, 11 vârstnici, între care unii cu dizabilități, au fost găsiți de polițiștii din Ilfov într-un imobil în construcție din Tunari. Ei au fost evaluați medical de echipe ale ISU și ale Ambulanței. Primele informații arată că bătrânii au fost relocați dintr-un centru din municipiul București, pentru a nu fi găsiți de autorități. Ulterior, femeia care îi însoțea, le-a declarat polițiștilor că ei au fost aduși dintr-un centru din Voluntari.
Reamintim, premierul Marcel Ciolacu a dispus un control amplu la toate căminele de bătrâni, după ce aproape 100 de persoane în vârstă au fost salvate de poliţişti şi procurori ai DIICOT, în urma efectuării unor percheziţii la trei azile din judeţul Ilfov, unde bătrânii, mulţi cu dizabilităţi, erau bătuţi, înfometaţi şi puşi la muncă forţată.
Controalele au început ieri, iar pe parcursul săptămânii trebuie verificate toate unitățile din țară care oferă astfel de servicii, fie că beneficiarii sunt copii, vârstnici sau persoane cu dizabilități.
Aproape 3.700 de ucraineni au solicitat azil în România, de la începutul războiului din Ucraina, a informat, sâmbătă, Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Potrivit unui comunicat transmis de MAI, este vorba de 3.688 de cetăţeni ucraineni şi toţi beneficiază de drepturile prevăzute de legislaţia naţională.
Pe întreaga perioadă a procedurii, solicitanţii de azil pot beneficia de cazare în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), dacă doresc acest lucru, precum şi de măsuri de asistenţă materială, financiară, medicală, consiliere psihologică şi juridică de specialitate, acces la piaţa forţei de muncă şi activităţi de adaptare culturală.
Complementar, pot beneficia de suportul organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul migraţiei.
În prezent, gradul de ocupare al centrelor de cazare ale IGI este de 62,6%, precizează MAI.
Migranţii latino-americani care solicită azil în SUA nu vor mai fi obligaţi să aştepte în Mexic în timp ce autorităţile americane le examinează dosarele, a decis luni un judecător federal din California, invalidând o decizie a administraţiei de la Washington intrată în vigoare în ianuarie, transmite AFP.
Decizia tribunalului din San Francisco este aplicabilă de la 12 aprilie, dar poate fi contestată în apel de Departamentul pentru Securitate Internă.
La sfârşitul lui 2018, acest departament şi Departamentul de Stat anunţaseră că solicitanţii de azil care sosesc în SUA prin punctele de intrare situate de-a lungul frontierei sudice vor fi retrimişi în Mexic cât timp dosarele lor vor fi examinate de autorităţile americane.
‘Străinii care încearcă să profite de sistem pentru a veni ilegal pe teritoriul nostru nu vor mai putea dispărea în Statele Unite, unde mulţi dintre ei nu se prezintă atunci când sunt convocaţi la tribunale’, a explicat atunci secretarul american pentru securitate internă, Kirstjen Nielsen, a cărei plecare a fost anunţată duminică de preşedintele Donald Trump.
Oponenţii acestei măsuri au denunţat faptul că ea nu garanta protecţia solicitanţilor de azil, mulţi dintre aceştia rămânând expuşi în Mexic, vreme de săptămâni sau chiar luni, insecurităţii din cauza căreia şi-au părăsit ţara de origine.
În numele a 11 solicitanţi de azil, mai multe organizaţii de apărare a migranţilor şi a drepturilor omului au contestat în justiţie decizia administraţiei.
Judecătorul Richard Seeborg le-a dat câştig de cauză, notând că acest mecanism nu oferă ‘garanţii suficiente’ privind protejarea ‘vieţii sau libertăţii’ cetăţenilor străini expulzaţi în Mexic.
În cazul în speţă, nu este vorba despre a stabili dacă măsura este ‘inteligentă sau umană, ci este vorba despre modalitatea cea mai bună de a reglementa ceea ce puterea executivă califică drept criză’, a scris judecătorul, respingând orice conotaţie ‘politică’ a deciziei sale.
Donald Trump a făcut din lupta împotriva imigraţiei ilegale una din priorităţile preşedinţiei sale. El atacă frecvent vulnerabilităţile legislaţiei americane în domeniu şi s-a angajat într-o luptă cu Congresul pentru a obţine finanţarea unui zid la frontiera sudică.
Războiul, violenţa şi persecuţia au condus la strămutarea forţată a unui număr de oameni mai mare ca oricând, conform unui raport publicat astăzi de Agenţia ONU pentru Refugiaţi.
Noul raport arată că până la finalul anului trecut, la nivel global, 65 de milioane de persoane erau strămutate forţat, cu aproximativ 300 de mii mai mult decât cu un an înainte.
„În România numărul persoanelor care solicită azil sau care cer protecție statului roman rămâne modest. De exemplu, anul trecut au fost 1.900 de persoane, adică 1.900 de cereri de azil. Anul acesta 1.200 de cereri. Acesta nu este un număr mare, este un număr perfect gestionabil”, ne-a vorbit Gabriela Leu, ofiţer de relaţii cu presa la Biroul ONU pentru Refugiaţi Bucureşti, despre situaţia refugiaţilor din România.
În România, există 5 centre pentru refugiaţi, care oferă cazare şi ajutor persoanelor care cer azil în ţara noastră.
De asemenea, există şi programe de integrare, care îi ajută pe refugiaţi să se stabilească la noi în ţară şi se înveţe limba română.
Aproximativ 40 de militari turci angajați în cadrul NATO au depus o cerere de azil în Germania, ca urmare a valului de epurări lansat de autoritățile turce după tentativa de lovitură de stat din iulie anul trecut, au relatat sâmbătă mass-media germane, relatează AFP.
„Circa 40 de militari turci, majoritatea de rang înalt și care sunt staționați la baze ale NATO, au solicitat azil în Germania”, au scris revista Spiegel și canalul de televiziune ARD într-un articol comun, informează Agerpres.
„Dacă mă întorc în Turcia, risc să fiu închis și poate chiar torturat”, a declarat pentru sursele citate unul dintre ofițerii turci, dând asigurări că nu are nicio legătură cu puciul eșuat și că „nu are niciun fel de simpatie pentru puciști”.
Ministerul de Interne german și Oficiul pentru migranți și refugiați au afirmat că aceste solicitări sunt studiate la fel ca orice altă cerere de azil, au precizat sursele citate.
Aceste informații au fost dezvăluite cu câteva zile înainte vizita cancelarului german Angela Merkel în Turcia, pe 2 februarie, în contextul tensiunilor între Ankara și Berlin.
După puciul eșuat din 15 iulie din Turcia, guvernul de la Ankara a lansat un val de epurări pentru a-i înlătura pe toți presupușii simpatizanți ai lui Fethullah Gülen, acuzat de autoritățile turce de orchestrarea tentativei de lovitură de stat. Sectoare precum media, magistratură, poliție, mediul penitenciar, armata și educația au fost vizate de aceste epurări de o amploare fără precedent și care au fost criticate de Occident.
În Ungaria, aproximativ 8,3 milioane de alegători sunt chemaţi să se pronunţe duminică, 2 octombrie, în cadrul unui referendum, cu privire la planul Uniunii Europene privind cotele obligatorii de solicitanţi de azil.
Potrivit agenţiilor de ştiri, singura necunoscută a referendumului ar fi rata de participare, care va trebui să ajungă la 50% pentru ca scrutinul să fie declarat valid.
Ideea consultării populare a apărut în februarie, după ce anul trecut 400.000 de solicitanţi de azil au tranzitat Ungaria.
Pentru a împiedica fluxul migraţionist, guvernul condus de Viktor Orban a dispus instalarea gardurilor de sârmă ghimpată la frontierele cu Serbia şi Croaţia.
Au apărut informaţii noi legate de Tarek Belgacem, cetăţeanul tunisian care a fost împuşcat mortal joi, la Paris, după ce a intrat într-o secţie de poliţie înarmat cu un cuţit, strigând „Allah este cel mai mare!”.
Surse judiciare relatează că acesta fusese expulzat din România, în 2011.
Tunisianul a venit în ţara noastră la începutul anului 2011 şi a depus o cerere de azil. Autorităţile române au avut suspiciuni în privinţa lui, aşa că l-au pus sub pază într-un centru pentru refugiaţi.
Şase luni mai târziu, statul român a decis să-i interzică intrarea în ţara noastră vreme de 5 ani şi l-a trimis în ţara de origine, Tunisia, sub escortă.
Ulterior, bărbatul a încercat să pătrundă, sub identităţi false, în alte trei state europene, dar fără succes. În cele din urmă, el a ajuns în Germania, unde a trăiz, o perioadă, într-o tabără de refugiaţi, apoi a intrat în Franţa, unde şi-a şi găsit sfârşitul, sub gloanţele poliţiştilor parizieni.
Sub haină, bărbatul purta o falsă centură cu explozibil, iar în buzunare i-a fost găsit un document prin care jura credinţă Statului Islamic.
Încă din anii `90, pe data de 1 octombrie este sărbătorită „Ziua Internaţională a Persoanelor în Vârstă”. Oficial, judeţul Constanţa are peste 148.000 de pensionari şi, astăzi, de ziua lor, angajaţii Casei Judeţene de Pensii Constanţa şi-au propus să le facă o bucurie. Nu numai că nu îi vor mai lăsa să aştepte minute bune la coadă, dar îi vor întâmpina pe vârstnici, la ghişee, cu un zâmbet larg, felicitări şi dulciuri.
Cu acelaşi prilej, alţi angajaţi ai Casei de Pensii vor merge în vizită la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Poarta Albă pentru a le oferi beneficiarilor flori, fructe şi produse de panificaţie.
În judeţul Constanţa, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului are în subordine 14 centre de îngrijire şi asistenţă, de recuperare şi reabilitare, precum şi locuinţe protejate. Acestea adăpostesc, în total, peste 700 de persoane adulte, inclusiv vârstnici.
Costul maxim per beneficiar este de 602 lei pe lună, iar dacă un solicitant are un venit mai mic de 602 lei, i se opreşte 80 % din pensie, diferenţa până la această sumă fiind suportată de părinţi, soţ sau soţie, ori de fraţi.
În cazul instituţiilor de acelaşi fel, dar private, situaţia se schimbă, preţurile sunt între 1.500-2.000 lei.
