Portul popular al aromânilor a fost puternic influențat de ocupația lor principală, păstoritul și de condițiile geografice și climatice ale zonei de locuit. Piesele de costum sunt confecționate în mare majoritate din țesături de lână produse în gospodărie (postav, dimie), unele date la piuă sau vâltoare pentru consistența materialului. Hainele groase se lucrau pe comandă, în ateliere specializate sau de către croitori ambulanți cunoscuți sub numele „arafte”, „araftu”, care lucrau la cerere, umblând din sat în sat prin casele aromânilor.
O altă caracteristică a hainelor din categoria celor mari este similitudinea între piesele purtate de femei și cele purtate de bărbați, din punct de vedere al materialelor, tehnicii și ornamenticii. Necesitatea de a lucra în număr mare astfel de veșminte a dus la o dezvoltare a meșteșugului, care prezintă realizări remacabile, cu note de originalitate pentru fiecare piesă.
Sarica femeiască prezentată este confecționată din dimie de culoare neagră, având pe dos „miți” din lână de aceeași culoare. Pe margini, în jurul buzunarelor și la răscroiala mânecilor este ornamentată cu postav vișiniu peste care sunt cusute găitane roșii.
Partea superioară a spatelui prezintă ornamente vegetale (motivul chiparosului) realizate cu lănțișor din fir metalic auriu și cu găitane roșii și galbene dispuse în rânduri orizontale, verticale sau urmărind linia răscroielii mânecilor.
Sarica aparține aromânilor veryani (din localitatea Veria, Grecia), este lucrată în ultimul sfert al sec. al XIX-lea și a fost achiziționată de Muzeul de Artă Populară Constanța în anul 1993.
Prin Ordinul nr.2168/20.03.2013, poziția 38, emis de Ministerul Culturii, piesa a fost clasată în categoria juridică TEZAUR.
Haina femeiască poate fi admirată în expoziția temporară a muzeului „Aromânii – meșteșug și artă”.
„Scurtácî (aromâni)”, exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanța
Vesta femeiască prezentată face parte dintre obiectele de patrimoniu etalate în expoziția temporară „Aromânii - meșteșug și artă”.
Publicat de Doina Sirbu,
29 septembrie 2025, 14:32
O piesă de vestimentație a costumului tradițional femeiesc al aromânilor este vesta denumită „scurtácî”. Aceasta este confecționată din dimie de culoare neagră, iar tehnicile de ornamentare sunt specifice hainelor groase: broderii cu șireturi și aplicații de găitane din lână și fir metalic auriu și argintiu. Broderiile sunt dispuse în rânduri strânse unele lângă altele și creează câmpuri ornamentale compacte ce urmăresc linia croiului.
Pieptarul se încheie în față, iar marginile sunt conturate cu blană de nurcă, ceea ce indică bunăstarea materială a purtătoarei. Piesa confecționată în ultimul sfert al secolului al XIX-lea în Bulgaria aparține aromânilor grămosteni și a fost achiziționată de Muzeul de Artă Populară Constanța în anul 1975. Vesta femeiască prezentată face parte dintre obiectele de patrimoniu etalate în expoziția temporară „Aromânii – meșteșug și artă”, deschisă la parterul muzeului până pe 9 noiembrie 2025.
În urmă cu un secol, în jur de 35 000 de aromâni din Balcani, se stabileau în Cadrilater, imediat după Primul Război Mondial. În Dobrogea de Sud, revenită în granițele statului român, începea un proiect ce viza românizarea provinciei, care era locuită, în majoritate, de turci și tătari, urmați de bulgari.
Tot anul acesta, se împlinesc 120 de ani de la Iradeaua, un decret semnat de sultanul Abdul-Hamid al II-lea, prin care au fost recunoscute aromânilor drepturi specifice. Din acest motiv, ziua de 23 mai este socotită, Ziua Națională a Armânilor. Cu acest prilej, Comunitatea Aromânã, Filiala Constanţa, organizează duminică 25 mai 2025, în Piața Ovidiu, un spectacol de muzică și dansuri armânești. Manifestarea începe la ora 16.30 și va reuni copiii care frecventează Cursurile de Cultură și Tradiții Armânești în școlile și grădinițele din Constanța și Cogealac.
Pe scenă, se vor afla și mulți cântăreți îndrăgiți ai armânilor: Yioryi Nicolae, Ioti Mela, Stelică Grosu, IonuȚ Bacale, Sorin Lupci, Mariana Beca Anagnosti, Cristiana Roşca, Flori Gârțu, Ana Maria Cutova, Elisa Scupra și Ansamblul de dansuri armãneşti „IHOLU”. Evenimente similare vor avea loc și în București ( 23 mai 2025, Piața Obor, ora 17.00) și Tulcea (23 mai 2025, Muzeul de Etnografie si Artă populară, ora 17.00).
CONSTANȚA: Târnosirea (botezul) bisericii socotită a armânilor
Publicat de Daniel Țăndăreanu,
28 septembrie 2024, 14:41 / actualizat: 28 septembrie 2024, 15:51
În cartierul constănțean Palas, la marginea orașului, pe strada Șipot, va avea loc mâine târnosirea (botezul) bisericii socotită a armânilor pentru că cel care este ctitorul său, este armânul Gheorghe Haliț.
Astăzi se mai pun acatiste în piciorul Sfintei mese.
Cu mâhnire, preotul aromân a declarat postului nostru de radio, că sunt foarte puțini cei care ajung la slujbe aici:
Redactor – Liliana Fustanela / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Comunitatea Armână din România organizează la Constanța, în perioada 7 – 9 septembrie, „Zilele Culturii Armâne” 2018, ediţia a XIII-a. Ca în fiecare an, manifestarea cultural artistică reuneşte reprezentanţi de seamă ai comunităţii, atât din ţară cât şi din străinătate.
Evenimentul va include următoarele activităţi: expoziţie de pictură şi sculptură cu tematică armânească, lansare de carte & CD, simpozion, piesă de teatru armânesc și slujbã religioasă în limba armână.
Vineri, 7 septembrie
18:00 – 18:30 – Deschiderea oficială (la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța)
18:30 – 19:30 – Vernisaj expoziţie de Pictură şi Sculpturã (Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța)
19:30 – 20:30 – Lansare de carte Kira Manţu & lansare CD Stere Constantin (Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța)
Sâmbătă, 8 septembrie
10:00 – 13:30 – Simpozion „100 de ani de România – Cultură, Identitate, Patrimoniu armânesc în secolul XX” (la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța)
17:00 – 18:30 – Piesă de teatru, „Chiderea”/Năpasta (Teatrul de Stat Constanța)
Duminică, 9 septembrie
10:00 – 12:00 – Sfânta Liturghie în limba armână (Biserica Sf. Dumitru)
Păpușile vintage cu chip de înger din colecția istoricului Lavinia Dumitrașcu pot fi admirate la Biblioteca Județeană Constanța în acest început de vară
Zeci de păpuși din porțelan, cu chipuri delicate și rochițe prețioase, ce amintesc de vremurile pline de farmec ale străbunicilor noștri, pot...
O atmosferă de sărbătoare, cu dans şi cântec, în Piaţa Ovidiu din Constanţa. Sute de oameni s-au strâns în Piață, unde atmosfera este întreținută de artiști aromâni din comunitate.
Tinerii sunt îmbrăcaţi în costume populare specifice etniei.
De câțiva ani încoace, pe 23 mai se sărbătorește în România, dar și în alte țări balcanice, „Ziua Aromânilor”, în încercarea de a conserva cultura și obiceiurile acestei comunități.
Este ziua când, în anul 1905, printr-un decret, Sultanul Abdul Hamid hotăra o primă recunoaştere oficială a aromânilor ca naţiune aparte în Imperiul Otoman. La 23 mai (după CALENDARUL VECHI), în 1905, ministrul otoman al justiţiei şi cultelor, a făcut cunoscut acest document Patriarhului ecumenic de la Constantinopol, prin care se acorda aromânilor dreptul de a folosi limba în şcoală şi biserică şi dreptul de a fi reprezentaţi în administraţia locală.
Pentru prima dată a fost marcată această zi în mai 1989, de către organizaţia „Fraţii Manaki” din Bitolia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. În România prima sărbătorire a acestei date a avut loc în anul 1998.
Dobrogea este o zonă unde aromânii sunt prezenţi în număr semnificativ.
La Constanța, Comunitatea Armână, organizează miercuri în Piaţa Ovidiu, un spectacol de cântec şi dansuri armâneşti, o expoziţie de pictură şi carte armânească.
Şi Comunitatea Armână din Tulcea, împreună cu elevii şi profesorii Colegiului Dobrogean „Spiru Haret”, organizează , tot miercuri, un flashmob şi un spectacol artistic dedicate Zilei Aromânilor.
„Miel în cocă” este rețeta specială preparată de Paști de aromânii din Dobrogea, mai cu seamă de bărbați. Mihai Pocea a învățat să prepare carnea de miel în acest fel, cu mulți ani în urmă, de la unchiul său de meserie brutar. Nu se știe sigur, dacă rețeta aparține aromânilor sau musulmanilor dar, un lucru e cert: Te ispitește!
Un miel de 10 -12 kg este perfect pentru a pregăti „miel în cocă”. Sare, piper, cimbru, usturoi, foi de dafin, 1 l de ulei de floarea soarelui și 1 l de vin alb sec sunt necesare, de asemenea. După ce se spală bucățile de carne și se așează în tavă, se toarnă peste ele amestecul de ulei și vin care devine un baiț, apoi se adaugă condimentele. Tava se introduce la cuptor la circa 200 de grade pentru aproximativ 2 ore. In acest timp, se prepară o cocă așa cum preparau țăranii păinea, dar pentru a fi mai fraged, aluatul se frământă cu iaurt. Când carnea e aproape gata, se acoperă cu acest aluat și se mai lasă la cuptor în jur de 40 de minute. Aromânii din localitățile Mihail Kogălniceanu, Cogealac, Sarighiol de deal, prepară această rețetă și la Începutul Postului Mare, de Lăsat de sec de carne( în Ziua Iertăciunii), dar și la sfârșitul postului pentru a fi servită la masa specială de Paști.
Un localnic din Cogealac, Mihai Pocea a învățat să prepare carnea de miel în cocă sau la cocă, de la unchiul său brutar. Când acesta avea doar 17 ani și era ucenic la brutărie, un musulman director, la fostele IAS-uri, i-a cerut să-i prepare 2 „miei la cocă”. Era prima dată când tânărul realiza așa ceva și de teamă că nu s-a ridicat la nivelul cerințelor s-a ascuns. De fapt, directorul a fost foarte mulțumit și în mod repetat venea la brutărie să i se pregătească „miel în cocă”. Nu se știe dacă acesta știa de la alți aromâni de rețetă sau dacă musulmanii sunt primii care au inventat rețeta, dar un lucru e cert: Te ispitește!
A devenit o cutumă a acestor timpuri sărbătorirea unor evenimente pentru comunități de toate tipurile, de la cele profesionale la cele etnice sau confesionale. Astfel, există, de pildă, manifestări pentru o zi a jurnalistului, o zi a energeticianului, o zi a marinarului, care, în România, coincide cu o mare sărbătoare religioasă, Adormirea Maicii Domnului; momentele istorice și simbolurile culturale naționale au și ele parte, evident, de o atenție specială: o zi a culturii, o zi a drapelului național, o zi a independenței, o zi a holocaustului, a deportărilor.
Țările din întreaga lume își arată măreția de Ziua Națională, mărturie, pentru fiecare popor, a civilizației, culturii și valorilor pe care le reprezintă acea națiune.
Pentru aromâni, data de 23 mai a devenit un simbol. Este Ziua Națională a Armânilor, deși, în acest moment, judecând după amploarea ei în toată lumea, este de fapt ziua lor internațională.
De când au început aromânii să sărbătoarească această dată? De la sfârșitul secolului XX. De ce? Este mult mai mult de explicat…
Originari din Peninsula Balcanică, timp de secole, ei și-au trăit acolo viața de păstori transhumanți, cum au fost la începuturi, apoi de cărvănari, agricultori (mai rar), negustori, meșteșugari, bancheri, scriitori, muzicieni, artiști. Ca orice neam…
Începând cu secolul XX, ei s-au împrăștiat în toate colțurile lumii purtați de valurile istoriei, o mare parte rămânând firește, în Balcani, acolo unde sunt autohtoni, iar deciziile politice ale marilor puteri le-au schimbat dramatic existența.
Ce s-a petrecut?
După anul 1900 au avut loc confruntări sângeroase interetnice în regiunile în care se aflau, soldate cu mii de victime; apoi au izbucnit războaiele balcanice. A urmat prăbușirea Imperiului Otoman, au apărut granițe noi.
După anul 1920 o parte dintre aromâni au fost dislocați din locurile în care trăiau (Grecia, Bulgaria, Serbia, Albania, Macedonia de azi) și au fost aduși în regiunea Cadrilater, recent intrată în componeța Regatului României, în calitate de coloniști. A urmat cedarea regiunii în 1940 și venirea în Dobrogea, un alt moment de pribegie.
După 1945, În Grecia a început războiul civil. Au murit mulți și în aceste confruntări. O parte dintre ei s-au refugiat prin Yugoslavia în țările comuniste. După 1949, aproape că nu au mai fost pomeniți în Balcani.
Apoi a urmat consolidarea comunismului, în țările din estul Europei.
În România, în anii ’50, din cauza tensiunilor de la granițe are loc deportarea în Bărăgan sau în alte zone, a celor considerați de altă origine și impunerea unui domiciliu forțat. Aromânii din Banat și cei din Dobrogea, aflați pe granițe au fost obligați să își părăsească din nou locuințele fiind considerați periculoși, din acest motiv.
Pentru unii a urmat fuga peste hotarele României, refugiul în lagărele de muncă pentru emigranți, pentru alții închisorile comuniste.
Toate acestea le-au provocat traume sociale ale căror urme unii le păstrază și astăzi, deși nu le-au trăit direct.
În cele mai multe familii de aromâni, istoria peregrinărilor lor prin viață, de secole, este cunoscută și transmisă din generație în generație, ca un ritual. Ca și cum, având atâtea morminte împrăștiate în locuri necunoscute, ei își duc în spate strămoșii, ca o povară de care nu ai voie să te lepezi. Ar fi enorm de multe de spus pe această temă: de la elementul identitar (nu de cetățenie) până la contribuțiile economice, culturale și științifice în cultura universală.
Da, universală…
Ca oricare grup, doresc și ei, aromânii ( armânii/vlahii/ makedon-armânii /etc. iată o înșiruire de denumiri, o nouă formulă prin care astăzi se subliniază divergența de opinii în ceea ce privește identitatea lor, chiar dacă există în fiecare stat în care trăiesc definiții oficiale) deci, doresc să marcheze și ei prin sărbătoare ceva ce îi definește.
Inițiatorii demersului Ziua Aromânilor au ales data de 23 mai ca fiind reprezentativă pentru identitatea lor.
Este ziua când, în anul 1905, printr-un decret (Iradea), Sultanul Abdul Hamid hotăra o primă recunoaştere oficială a aromânilor ca naţiune aparte în Imperiul Otoman. La 23 mai 1905, ministrul otoman al justiţiei şi cultelor, a făcut cunoscut acest document Patriarhului ecumenic de la Constantinopol, prin care se acorda aromânilor dreptul de a folosi limba în şcoală şi biserică şi dreptul de a fi reprezentaţi în administraţia locală.
În numărul 4(21) din 1988, pagina 180, redacţia revistei „Zborlu a Nostru” (Freiburg i. Br.,Germania; fondator Vasile Barba) propunea începerea unei discuţii pentru stabilirea zilei naţionale a aromânilor. La 21 mai 1989 organizaţia „Fraţii Manaki” din Bitolia, împreună cu câţiva membri ai societăţii „Pitu Guli” din Skopje au sărbătorit, pentru prima dată, Ziua Naţională a Aromânilor. Evenimentul s-a petrecut în cimitirul armânesc din Bitolia, acolo unde sunt îngropaţi Apostol Mărgărit şi Constantin Belimace.
În România prima sărbătorire a acestei date a avut loc în anul 1998, conform unor informaţii oferite de site-ul oficial al Societăţii de Cultură Aromâne.
În acest moment există dispute și asupra acestei date. Contestatarii zilei de 23 mai aduc alte argumente istorice și propun, tardiv aș spune, ziua de 10 mai. Aceste argumente sunt de dată recentă, astfel încât, odată intrată în conștiința grupului, e puțin probabil ca data de 23 să mai fie modificată.
Pentru păstrarea identităţii unui neam, credinţa şi limba sunt esenţiale, alături de tradiţii, atâtea câte mai pot rămâne într-o societate care se globalizează vrând-nevrând. Există şi alte câteva repere care dau, indiscutabil, stabilitate conştiinţei apartenenţei la un grup: alte momente istorice esenţiale, simbolurile vizuale precum stindardele, identificarea vechilor toponime alte ţinuturilor unde un neam a trăit.
De exemplu, când auzi că în Peninsula Balcanică există un vârf de munte cu numele „Oulu” sau o vale numită chiar „Valia Kalda”, te întrebi sincer cât de multe lucruri cunoşti despre trecut…
Dincolo de toate acestea, pentru aromâni este astăzi zi de sărbătoare. Un moment care îi unește și le oferă prilejul să își prezinte cultura, tradițiile.
Și demnitatea.
În această seară, în cadrul emisiunii ”Stil de viață”, de la ora 18.05, la Radio Constanța, este invitat compozitorul și interpretul Gică Godi, unul dintre cei mai cunoscuți creatori de muzică aromână. El locuiește în Statele Unite ale Americii iar interviul a fost înregistrat în toamna anului 2016.
Emisiunea poate fi ascultată și online la https://www.radioconstanta.ro/asculta-live/
Vă aștept.
Steliana Bajdechi
Foto (arhiva personală): Vranino Bulgaria, localitatea cunoscută sub numele de Gargalâc, de către aromânii stabiliți în Cadrilater, înainte de 1940. Biserica aromânilor colonizați aici.
Păpușile vintage cu chip de înger din colecția istoricului Lavinia Dumitrașcu pot fi admirate la Biblioteca Județeană Constanța în acest început de vară
Zeci de păpuși din porțelan, cu chipuri delicate și rochițe prețioase, ce amintesc de vremurile pline de farmec ale străbunicilor noștri, pot...
(AUDIO+FOTO) Alai aromân în Banat, dus de Vanghilismo
Publicat de Liliana Fustanela,
10 iunie 2015, 00:06 / actualizat: 12 iunie 2015, 9:45
Etniile s-au reunit la Timișoara, duminică, 7 iunie, în Pădurea Verde , acolo unde, în Muzeul Satului Bănățean, există câte o casă țărănească specifică fiecărei comunități și fiecare casă are câte un copac – o oază a ruralității la marginea orașului din vestul țării .
Astfel, de la Casa Ucraineană a Muzeului Satului Bănăţean a pornit Alaiul Etniilor. Ucrainenii au fost la această ediție naşii evenimentului și au trecut pe la fiecare etnie, să o invite la festival . Aleea Etniilor s-a umplut de multă culoare dată de costumele populare specifice ucrainenilor, sârbilor, bulgarilor, aromânilor, evreilor, germanilor, cehilor, maghiarilor.
Organizatorul evenimentului, Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş a invitat la manifestare următoarele grupuri folclorice : Ansamblurile Uniunii Ucrainenilor – Kozaciok, din Suceava, Kalena şi Trio Hrin, din Ştiuca – Corul Shalom al Comunităţii Evreilor din Timişoara, Ansamblul de dansuri Warjascher Spatzen al etniei germane din Variaş, Ansamblul de dansuri maghiare Szederinda şi Csurdangata, din Tormac, Formaţia de dansuri sârbeşti Sveti Nicola, din Becicherecu Mic, Ansamblul Palucenka, al bulgarilor din Dudeştii Vechi (cu soliştii Larisa Şerban şi Andreea Velciov), Ansamblul Comunităţii Romilor din Măguri, Ansamblul Comunităţii Cehilor din Gârnic, Fanfara din Recaş şi Ansamblul Aromânilor Vanghilizmo, din Kogălniceanu.
Ajunși acolo, membrii Ansamblului Aromânilor Vanghilizmo, din comuna constănțeană Mihail Kogălniceanu au participat și la marcarea celor 69 de ani de la colonizarea aromânilor în Banat, în localitatea Dudeștii Noi, unde mai există 89 de aromâni.
Primăria Dudeştii Noi şi Comunitatea aromânilor din Banat a organizat cu acest prilej : sesiuni ştiinţifice, expoziţii şi un spectacol extraordinar cu Ansamblul „Vanghilizmo” din Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. Spectacolul s- a desfășurat pe scena Casei de Cultură din Dudeştii Noi , sâmbătă, 6 iunie 2015.
De la reprezentantul Comunității Aromânilor din Banat, Victor Enache, am aflat că în Banat , mai sunt în prezent mai puțini de 100 de aromâni , distribuiți astfel : în Săcălaz -2, Biled- 1 (din 298), Sânandrei-2, Dudeștii Noi – 89. Victor Enache a mai precizat că a realizat, o statistică, în 2010 și aceasta arată că 35 % dintre aromânii din Banat vorbesc aromâna bine, 48 % – destul de bine, în timp ce meglenoromânii mai vorbesc meglena, doar în proporție de 15 % .
Catedrala Mitropolitană din Timișoara adăpostește moaștele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, protectorul ortodocșilor români din Banat, fost episcop ortodox de Timișoara (1651 – 1655), aromân venit de la Muntele Athos și retras apoi, la Mănăstirea de la Partoș. Pictura a fost realizată tot de un aromân, Atanasie Damian. Sunt mulți aromâni din Banat care au contribuit la menținerea valorilor spirituale,în această zonă a țării.
Victor Enache a lansat invitația de a participa, la Hramul Catedralei Mitropolitane din Timișoara ,ce va avea loc în ziua de 15 septembrie 2015, de Sf. Iosif de Partoș, când va fi rostită rugăciunea ” Tatăl nostru ” și în aromână.
Despre această punte de legătură dintre aromânii din Dobrogea și cei din Banat, am aflat mai multe în emisiunea: ”Interferențe dobrogene”, ediția 8 iunie 2015, de la coordonatorul Ansamblului Vanghilismo ,Costel Puiu și reprezentantul Comunității Aromânilor din Banat, Victor Enache. Copiii din Dudeștii Noi, Timiș, au învățat să danseze armânește de la musafirii lor din Mihail Kogălniceanu,Constanța. Secvență din emisiunea realizată de Liliana Fustanela :
Publicat de Liliana Fustanela,
14 aprilie 2015, 22:19 / actualizat: 15 aprilie 2015, 22:48
O invitație la ,,Coșia din Cerna”, de 1 Mai !
Curse de cai, produse tradiționale, cântece și dansuri într-un spectacol interetnic pe Valea Cernei,la poalele Munților Măcin !
”Coșia” este un vechi obicei de întrecere între cai , ce se organiza anual, în comuna tulceană Cerna, în perioada interbelică. Locuitorii de aici, creșteau cai special pentru aceste curse. Era un eveniment la care participau concurenți și din satele vecine. Bătrânii satului susțin că obiceiul coșiei, era ținut încă de când, Dobrogea era sub stăpânirea turcilor. Coșia se organiza pe distanța Cerna – Mircea Vodă (7km) . Premiile constau atunci, în stupi de albine, viței, oi, capre, potcoave, hamuri, hățuri,căpestre.
Meglenoromânii și aromânii folosesc acest cuvânt, coșia sau cușia cu sensul de repede, rapid, fuga-fuga. De aici și denumirea întrecerii de cai.
Propunerea de a reînvia acest obicei aparține: ”Asociației Altona Cerna” și Primăriei Cerna . Prima ediție a avut loc astfel, la 1 Mai 2013 . Asociația Altona Cerna a fost înființată în anul 2011 și alături de Biblioteca Dumitru Cerna și Primăria comunei Cerna își propune să reînvie vechile obiceiuri, să conserve tradițiile meglenoromâne, bulgărești și nord-dobrogene și să dezvolte turismul, prin colaborarea cu Parcul Național Munții Măcinului(PNMM).
Evenimentul de anul acesta, va cuprinde – întrecerea între cai, parada portului și dansului popular, Târg de produse tradiționale, precum și un spectacol interetnic.
Ediția se desfășoară sub genericul: ,,Șezătoare interetnică – datini, joc și voie bună”,cu contribuția Revistei InfoZone – revistă regională de informare urbană și rurală .
Organizatori : Primăria comunei Cerna, Asociația Altona, Biblioteca Dumitru Cerna,Parcul Natural Munții Măcinului
Invitați: Ansamblul Alegria al comunității italiene din comuna tulceană Greci, Ansamblul Odyseea al tineretului elen din Tulcea, Ansamblul Rușilor Lipoveni Ciaika, din comuna tulceană Sarichioi, Grupul vocal Ionul din satul Dedulești,județul Brăila, Grupul de instrumentiști armonici, comuna tulceană Pecineaga, Ansamblul Folcloric Cununița Satului, comuna Liești,județul Galați și Ansamblul Altona din Cerna,județul Tulcea.
Program:
9.30 -primirea formațiilor artistice la Primăria Cerna
10.00 -Parada portului și dansului popular de la Primăria Cerna până la noul stadion
10.30 -deschiderea Târgului de produse tradiționale;hora prieteniei pe pământ nord-dobrogean
11.00 – Coșia- întrecere între cai
11.30 -spectacol multietnic ”Drag îmi e cântul și jocul”!
Înscrierile pentru Coșie, se fac până pe 29.04.2015, la Biblioteca Dumitru Cerna sau la rangerul Parcului Național Munții Măcinului -Marian Berca.
Anul acesta pe lângă premiile tradiționale vor fi și premii în bani.
Vineri, 17 Aprilie, de la ora 20,oo, de Sfânta Sărbătoare a Izvorului Tămăduirii, la Restaurantul Del Mar din Mamaia va avea loc un spectacol de muzică şi poezie aromână intitulat sugestiv: „Căliuri câtrâ şoput/ Drumuri spre izvor”.
Concepută ca o retrospectivă a creaţiei unor poeţi aromâni de ieri şi de azi şi a muzicii armâneşti vechi şi noi, manifestarea aduce ca noutate un instrument foarte apreciat în muzica clasică, dar deloc folosit în muzica armânească tradiţională: pianul.
Aşadar, se lansează un concept inedit, diferit de ceea ce s-a realizat până acum, cu acorduri minunate pendulând între tradiţie şi modernitate. Veţi pătrunde într-o atmosferă caldă, îmbietoare, iar repertoriul ales cu grijă vă va umple sufletele de bucurie.
Veţi putea asculta atât melodii vechi şi noi, de suflet, cât şi versuri din creaţia poeţilor aromâni: Nicolae Caratană, Costa Guli, Matilda Caragiu-Marioţeanu, Hristu Cîndroveanu, Spirou Fouchi, Kira Mantsu.
Cel care a avut ideea acestei transpuneri la pian a mai multor melodii aromâne este artistul Dorian Pârvu. S-au alăturat iniţiativei: Eliza Nirlu, absolventă a Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii “Ovidius” Constanţa, jurnalista Steliana Bajdechi, poeta Amelia Stănescu şi tinerii Ionuţ Alexandru Jurcă, Mihai Scîndu, George Zelca, Alex Sburlan.
Poeziile vor fi recitate bilingv în aromână şi română.
Vineri, 17 aprilie, de la ora 20,oo, la Restaurantul Del Mar, din Mamaia veţi avea ocazia să regăsiţi deopotrivă o lume străveche, dar şi una modernă, a cărui spirit nu este suficient cunoscut – lumea armânească.
(AUDIO+FOTO) 6 zile de seminar internațional pentru minorități fără țară-mamă
Publicat de Liliana Fustanela,
3 aprilie 2015, 00:06 / actualizat: 3 aprilie 2015, 8:44
Europenii sprijină tinerii aromâni în lupta pentru păstrarea identității şi a instruirii în limba maternă
Situația minorităților fără-țară discutată la Tulcea, în cadrul primului eveniment organizat în România cu privire la conservarea identității minorităților naționale și etnice de pe continentul european.
Tineri din Germania, Olanda, Danemarca, Austria, Elveţia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Italia, Slovacia, Rusia, Ucraina, Albania, Republica Macedonia, afiliați ai Youth of European Nationalities au participat, la ateliere de improvizație teatrală, fotografie, proiecţii de filme, concerte de muzică tradiţională, dansuri tradiţionale, în săptămâna 28 martie – 3 aprilie. Două excursii în Delta Dunării și satele locuite de aromâni au completat experiența tinerilor europeni.
Manifestarea este un demers al organizaţiei Youth of European Nationalites, cea mai puternică Reţea a Tinerilor din Europa, pentru susţinerea conservării identităţii minorităţilor naţionale şi etnice, la invitaţia Consiliului Tinerilor Aromâni din România.
Tinerii au participat la o serie de ateliere de lucru, unele dintre desfășurându-se în localităţile în care aromânii reprezintă o majoritate.
La lansare, duminică ,29 martie, au participat prefectul judeţului Tulcea, Marin Bădiţă, primarul Constantin Hogea, şase parlamentari precum şi reprezentanţi ai minorităţilor etnice din judeţul Tulcea.
Evenimentul din acest an este organizat sub sloganul „Awakening the identity” – “Conștientizarea propriei identități”. Unul dintre principalele subiecte pe agenda din acest an îl reprezintă situația minorităților fără-țară (non-kin state minorities) pentru care participanții au încercat să găsească soluții de integrare culturală și socială.
Youth of European Nationalities (YEN) este o reţea activă şi dinamică care reprezintă interesele organizațiilor non-guvernamentale de tineret ale diferitelor minorităţi etnice din Europa. Scopul rețelei este conservarea şi dezvoltarea drepturilor minorităţilor şi a grupurilor etnice. YEN este cea mai mare și mai puternică rețea de organizații de tineret din Europa, ale cărei evenimente din ultima perioadă s-au desfășurat în Opole – Polonia, La Punt-Chamues-ch – Elveția și Berlin – Germania.
Preşedintele organizaţiei Youth of European Nationalites (YEN), Matic Germovsek, în cuvântul său a spus că susţine demersul aromânilor din România pentru obţinerea recunoaşterii oficiale ca minoritate etnică din partea autorităţilor, precum şi pe cel al tătarilor din Crimeea pe lângă oficialităţile ruse şi ucrainene.
Potrivit acestuia, în Europa sunt 156 de minorităţi etnice ce însumează 37 de milioane de persoane, ceea ce reprezintă 14% din populaţia Europei. 53 dintre cele 90 de limbi ale Europei nu au o țară ,afirmă preşedintele organizaţiei Youth of European Nationalites (YEN), Matic Germovsek.
YEN este vocea tineretului minoritar,care încă de la înființare din 1984 , reprezintă 500.000 de tineri minoritari din Europa. Anul trecut a sărbătorit 30 de ani de existență. Are 41 de organizații afiliate din care 4 sunt reprezintate de aromâni, luptă pentru drepturile minorităților și împotriva discriminării.
”Ce fel de activități desfășurăm ? 4-5 evenimente pe an, în țări diferite, de la cântat până la cursuri de limbă .Ajutăm tinerii să-și găsească de muncă . Minoritatea aromână este una care are nevoie de ajutor.In România, există 20 de minorități, iar aromânii nu sunt recunoscuți ca minoritate și suntem îngrijorați”,afirmă preşedintele organizaţiei Youth of European Nationalites (YEN), Matic Germovsek :
Conform ultimului recensământ, în România trăiesc 621.600 de romi, 24.000 de tătari și aproximativ 25.000 de aromâni. Cu toate acestea, reprezentanții minorităților spun că, cifrele reale sunt mult mai mari și că statul român ar trebui să reglementeze statutul fiecărei minorități în parte, astfel încât interesele fiecărui grup să fie mai bine reprezentate, în contextul amenințărilor din ce în ce mai acute pe fondul uniformizării și globalizării.
”Minoritățile etnice sunt amenințate continuu de procesul uniformizării societății moderne. Pierderea autenticității și integrității minorităților etnice sunt cele mai mari probleme la care trebuie să găsim cât mai rapid răspunsuri. În cadrul evenimentului, vom prezenta un document realizat de Youth of European Nationalities împreună organizațiile membre, numit „YEN White Paper on minority rights”, care cuprinde o analiză a situației minorităților etnice din Europa cu privire la aspecte precum: limbă, educație, cultură. „YEN White Paper on minority rights” a fost deja prezentat Comisarului European pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, Tibor Navracsics. Documentul trage un semnal de alarmă asupra situației armânilor, a căror identitate etnică trebuie protejată în special prin dreptul la instruire în limba maternă.” a declarat Maria Cucliciu, președinte al Consiliului Tinerilor Armâni din România, organizatorul evenimentului,înainte de deschiderea evenimentului.
Consiliul Tinerilor Armâni din România are ca scop principal promovarea culturii şi limbii armânești printre tinerii armâni din România, precum şi către persoanele interesate de cultura armânească.
Concluziile întâlnirii le-am aflat de la Maria Cucliciu, președinte al Consiliului Tinerilor Armâni din România, organizatorul evenimentului,în cadrul emisiunii:” Interferențe dobrogene ”, ediția 2 aprilie .
În acest an, Easter Seminar s-a desfășurat pentru prima oară în țara noastră . Seminarul a fost conceput în jurul a 3 puncte:
Primul a vizat pierderea autenticității și integrității minorităților etnice, care sunt amenințate continuu de procesul uniformizării societății moderne. Conștiința propriei identități permite prezervarea valorilor particulare unei persoane, contribuind astfel la prezervarea unei minorități etnice. În această ordine de idei, participanții au avut ocazia să descopere atât asemănările cât și diferențele dintre ei, cu privire la cultură, educație, mentalități, credințe, etc.
Al doilea punct și-a propus să prezinte și să discute situația minorităților fără o ”țară mamă” care să le sprijine limba și cultura (în limba engleză non-kin state minorities) din Europa, nuanțând viitoarele perspective pentru ele. Discuția a vizat 3 exemple de astfel de minorități: armânii, tătarii și rromii.
Al treilea punct a constat în dezvoltarea unei inițiative împreună cu YEN, minoritatea tătarilor și minoritatea rromă din Dobrogea, care a cuprins propuneri către statul român privind cadrul legal și statutul minorităților în procesul de descentralizare care este în desfășurare în momentul de față.
Publicat de Liliana Fustanela,
31 martie 2015, 10:49 / actualizat: 31 martie 2015, 12:38
Fara Armânească din Constanța i-a premiat sâmbătă 28 martie, pe aromânii cu contribuții artistice, în cadrul manifestării: ”Primuveara armânilor”.
Evenimentul a avut loc pe scena Casei de Cultură din Constanța. Au fost aplaudați îndelung , pentru contribuțiile la păstrarea identității aromânilor: Dinca Gospodin, Mihaela Sutu Liuta, Constantin Stere, Toma Babu, Cola Fudulea, Toma Enache, Zoe Gică, Ansamblul Iholu, Sirma Guci, Gheorghe Caraulani și Hrista Lupci.
Au trecut 25 de ani de la înființarea Grupului ”Lilici ditu mai”(Flori de mai),conduși de dascălul și interpreta Zoe Gică, grup ce a ajuns să cânte și să danseze armânește și la Parlamentul European de la Strasbourg. Copiii, care an de an intră și pe măsură ce cresc părăsesc grupul,sunt speranța aromânilor în a duce mai departe limba, tradițiile și obicieiurile aromânilor, spune Zoe Gică. Cei mai mici membri ai grupului au trei ani, iar cei mai mari 9-10 ani.
Un alt grup prezent la manifestarea orgnizată de Comunitatea aromânilor din Constanța este Iholu, ansamblu care s-a înființat în anul 2004, are 20 de membri și urmărește să păstreze și să promoveze cultura, tradițiile și obiceiurile aromânilor.
Coordonatoarea ansamblului, Mirela Goga amintește de participările la festivaluri din țară: la Craiova, Sibiu, Sighișoara, București, Constanța, dar și la festivaluri internaționale din Grecia, Bulgaria, Macedonia, Elveția, Germania, de unde Iholu s-a întors mereu cu premii ce atestă valoarea și talentul artistic al tinerilor aromâni care sunt uniți ca într-o familie. Ineditul acestui ansamblu este faptul că reunește prin cântec și dans, tineri ce poartă atât costume grâmostinești, cât și fârșirotești.
După 16 ani, Sirma Guci s-a întors din Grecia să le cânte constănțenilor.Este poetă, interpretă și textieră pentru multe dintre cântecele aromânilor. Între anii 1995-1996 realizează la Radio Constanța,emisiunea aromânilor .
„Eu n-am să mă îndepărtez de rădăcinile mele,pentru că de aici îmi trag seva…”, spune Sirma Guci.
Sirma Guci s-a născut, la 11 mai 1960, în localitatea Beidaud judeţul Tulcea, dar anii copilăriei și tinereții i-a petrecut la Medgidia și Constanța. De mică, a avut înclinaţii spre poezie și muzică, dar dorința de a cânta la chitară, i se îndeplinește abia în anii de liceu.
În aceeași perioadă participă la Cenaclul de muzică şi poezie „Poesis”. Îi cunoaşte pe componenţii grupului Poesis, Marius Bațu şi Eugen Baboi şi pe maeștrii jazzului Hary Tavitian şi Corneliu Stroe și așa ajunge să cânte în 1980, pentru prima şi ultima oară în două concerte la Constanţa şi Tulcea alături de cenaclul „Flacăra”, condus de poetul Adrian Păunescu. A smuls ropote de aplauze din partea aromânilor prezenți, dar cineva a refuzat ca ea să meargă mai departe în turnee, pentru că a cântat o piesă tradiţională Armânească – „Cânticlu al Gardan”.
După Revoluţia din 1989, primește porția de libertate de exprimare scrisă și cântată și devine model pentru tinerii interpreți aromâni. Participă la primele spectacole organizate la Constanța în care recită creațiile proprii, alături de interpreţi cunoscuți de muzică aromână: Hrista Lupci, Cristian Ionescu, Zoe Gică, Sirma Granzulea,Formația Vlahos .
De la poezie, Sirma Guci trece la muzică. Primele acorduri se aud în 1990, în cântecul de dragoste „Tsi mi mutreshtsã ashi”. A urmat colaborarea cu Formația Pindu și apariția a 15 melodii: „Hai munti frati”, „Cum s’ascundi luna pritu nioru”, „Treamburã luna”, Featã cu perlu neali’neali”, „Luna shadi analtu”, „Noaptea vrute yini”, „A lea primuvearã”, „Frãmti ninga frãmti”, „Tsi mi mutreshtsã ashi”, „Tru’nã tahina lea dada mea”, „Dultsi’i apa Licuvitsa”, „Pi’unã pistireauu me’alinai”, „Hai vruta mea, mutã’ts ochii dit padi”, „Adza iasti niercuri, mãni iasti gioi”, „Cãnticlu’al pap’Goga”,dar care nu au fost înregistrate într-un studiou profesional .
Iată și alte cântece ale căror versuri sunt scrise de Sirma Guci : „Lea maro maro mãrata”, „Ianula mea”, „Ore tsi s’adar cu ahãnti niali”. Pleacă pentru prima dată să muncească în Grecia,în 1992 și revine cuprinsă de dorul celor două fiice lăsate în țară. Observă cu regret cum multe din cântece, îi sunt interpretate de multe formații, fără a i se menționa meritul.
În anul 1995, lansează la Constanţa primul său volum de poezie care poartă titlul „Caftã’mi” alături de alţi doi tineri poeţi, George Vrană şi Florin Cîndroveanu. În același an, adună într-un alt album melodiile: „Ore cadi frãndza”, „Asarnoaptea dado’nj’mi anghisai”, „Iasti albã, iasti’mshatã”, „Tru livadea dit gãrdinã”, „Bati lea vimtul bati”, „Tu chilimi ninga mini”, „Traphu calu la fãntanã, „Spuni featã spuni, tsi ai trã vindeari”, „Aide, armãna mea”. Tot în această perioadă, Sirma lucrează în paralel la două posturi de radio: la „Radio Doina” unde este redactor muzical şi la „Radio Constanţa” unde face emisiuni în limba aromână.
Dacă primele două albume au fost înregistrate în condiții improprii, în 1997 Sirma înregistrează primul său album adevărat, „Mardzina di’amari”, iar în 1998 îl lansează la clubul „PHEONIX” din Constanţa.
Albumul este înregistrat într-un studiou profesional, avându-i alături pe Marius Baras, cel care face aranjamentul orchestral şi pe Cristi Bola la armonică. Piesele sunt înregistrate la „Uniunea Compozitorilor.”
În 1999, Sirma pleacă din nou în Grecia, se stabileşte în Atena și se recăsătoreşte,în 2002, iar în 2003 ,apare pe lume cea de-a treia fiică ,pe nume Dina, născută în Grecia din mamă aromâncă și tată egiptean .
Numele Sirmei Guci apare peste 8 ani, pe albumul lansat de Stelu Enache şi Ovidiu Lipan Ţăndărică. Meritele îi sunt recunoscute anul următor și prin colaborarea cu Formația „Pindu”. Numele său este trecut ca textier al cântecelor cuprinse în albumul : „Ascultã-mi gione armãn” pe care ”Pindu” l-a înregistrat împreună cu Cornelia Rednic. Piesele de pe acest album sunt „S-iaram un pui azbuirãtor”, „Va’nji dau bana tutã (Opa, opa)”, „Ore nu ti’aspari featã njicã”, „Fãli defi fãli ioc”, „Iu-anchisishi lea featã ruminã”, „Steali s’aprindu vrutã ti noi”.
În 2009, colaborează cu Gică Coadă şi compune pentru el două piese „Alargu hii featã”, „Ore c’avai, c’avai di’atsel”.
Sirma Guci are 55 de ani și dorința ei este ca tinerii aromâni să redescopere valorile poeziei și cântecului armânesc. Reiese din interviul realizat de Liliana Fustanela:
Publicat de Liliana Fustanela,
30 martie 2015, 13:20 / actualizat: 22 aprilie 2015, 16:54
La Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea s-a deschis vineri, 27 martie, Expoziţia temporară Magia sărbătorilor (II) – Paștele, după ce în această lună s-a încheiat, Magia sărbătorilor – Iarna și primăvara .
La deschidere au participat cu un moment artistic inspirat din tradițiile pascale, membrii Ansamblului Folcloric Aromân “Dor” din Sarighiol de Deal.
MEAP Tulcea 9
DUMITRU CAIMACAN
MEAP TULCEA 14
Expoziţia transpune vizitatorul într-o perioadă magică, plină de credințe, simboluri și gesturi ritualice pentru belșug, fertilitate și bun augur, de purificare, pentru sănătatea oamenilor și animalelor.
Cei care vor vizita expoziția ce este însoțită de ghidaj audio, vor afla mai multe despre Cucii din Brănești, Caii lui Sântoader, alegerea suratelor, ofrandele pentru morți din Joia Mare, încondeierea ouălor pascale, practici rituale cu oul roșu, păzirea toacei satului – obicei din județul Alba, bricelatul plugarilor din Transilvania, Paparuda și Caloianul, Joile oprite și târgul de Ispas de la Blaj.
Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea vă așteaptă să vizitați expoziția în fiecare zi de marți până duminică între orele 10 și 18 . În fiecare zi de luni, muzeul este închis.
”Pornirea turmelor” este momentul prezentat de Ansamblul Folcloric Aromân ”Dor” din Sarighiol de deal, Tulcea, la vernisajul expoziției: Magia sărbătorilor -Paștele.
Aromânii sunt singura parte a romanităţii balcanice care şi-a creat propria cultură. Dincolo de disputele filologice privind definirea armânei (aromânei) ca limbă sau dialect, rămâne certitudinea existenţei unei civilizaţii speciale, a unei culturi aparte, a unei literaturi de sine stătătoare, a unei muzici diferite în nuanţele sale de a celorlalte popoare balcanice. Cât despre ştiinţă, în întreaga lume putem afla numele unor demni reprezentanţi ai acestui neam, care au făcut cercetări pentru statele în care trăiesc.
În contextul pregătirii Festivalului „Prumuveara Armânilor” la Constanţa, pe data de 28 martie, la ora 16.30, la Casa de Cultură din Constanta, astăzi, în cadrul emisiunii „Stil de viaţă” este invitat scriitorul Cola Fudulea.
În perioada 15.09.2014 – 21.09.2014, în judeţele Tulcea şi Constanţa se desfăşoară o serie de manifestări sub genericul “Zilele culturii aromâne”. Evenimentul este organizat şi finanţat de Comunitatea Armână din România – Fara Armâneascâ ditu Românii.
Deschiderea oficială a avut loc astăzi, la Tulcea, La Casa Avramide, unde a fost inaugurată şi o expoziţie de artă plastică şi de carte.
În toată această perioadă se va desfăşura şi o cercetare socio-antropologică şi culturală în mediul urban (Constanţa, Ovidiu, Tulcea) şi în mediul rural (Mihail Kogălniceanu, Cogealac, Stejaru, Camena, Ceamurlia de Sus). În localităţile amintite trăiesc comunităţi semnificative de aromâni care şi-au conservat tezaurul cultural, istoria şi tradiţiile. Echipa de cercetare este compusă din sociologi, antropologi, folclorişti, filologi, specialişti în comunicare şi istorici din centre universitare şi de cercetare reprezentative: Cluj- Napoca, Timişoara, Sibiu, Craiova, Bucureşti şi Constanţa.
De asemenea, în cadrul acestui eveniment va fi prezentat în comunităţile de aromâni primul film artistic din istoria cinematografului vorbit în aromână, având titlul „Nu sunt faimos dar sunt armân”.
Duminică, 21.09 2014, de la ora 10, la Casa Avramide din municipiul Tulcea va avea loc o sesiune de expuneri din cadrul cercetărilor de teren întreprinse de membii echipei de cercetare interdisciplinară în cadrul simpozionului intitulat: “ARMÂNII – CULTURĂ, IDENTITATE, DESTIN”.
Evenimentul este organizat şi finanţat de Comunitatea Armână din România – Fara Armâneascâ ditu Românii, organizaţie neguvernamentală cu 6 filiale în România.
Comunitatea Armână din România organizează la Constanța, în perioada 7 – 9 septembrie, „Zilele Culturii Armâne” 2018, ediţia a XIII-a. Ca în fiecare an, manifestarea cultural artistică reuneşte reprezentanţi de seamă ai comunităţii, atât din ţară cât şi din străinătate.
