Cu excepția Cazinoului, Constanța nu are acele clădiri reprezentative care să confere identitate orașului

Laurențiu Despina a dialogat cu arhitectul Marius Șocarici, noul președinte al arhitecților constănțeni.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 mai 2026, 14:18

Prin natura profesiei lor, arhitecții sunt acei designeri de orașe care trebuie să dea personalitate așezărilor urbane.

Din acest punct de vedere, al personalității, cu excepția Cazinoului, Constanța nu are acele clădiri reprezentative care să confere identitate orașului și, în același timp, să-i facă pe locuitori săi mândri că sunt parte a spectacolului urban, al volumelor și al liniilor de impact.

Este poate momentul ca schimbarea conducerii Ordinului Arhitecților din România, filiala Dobrogea, să însemne și un restart în viața Constanței prin implicarea arhitecților și urbaniștilor la a capta mai multă strălucire, personalitate și identitate vizuală.

Laurențiu Despina a dialogat pe aceste teme cu arhitectul Marius Șocarici, noul președinte al arhitecților constănțeni.

Casele pasive sunt caracterizate de un consum foarte mic de energie

Laurențiu Despina a discutat despre acest subiect cu arhitectul Mihai Stebinger.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 26 februarie 2026, 14:58

Casele pasive sunt caracterizate de un consum foarte mic de energie, context rezultat dintr-o foarte bună termoizolare de exterior, dar și din modul de producere a energiei folosit pentru a diminua dependența de sursele externe clasice.

Mai scumpe la achiziție, astfel de case au marele avantaj că, în exploatare, costurile generate de sistemul de răcire-încălzire scad cu aproximativ 90 la sută.

Laurențiu Despina a discutat despre acest subiect cu arhitectul Mihai Stebinger.

AUDIO: Litoralul este o planșă provocatoare pentru arhitecți

Laurențiu Despina a dialogat pe această temă cu arhitectul constănțean Mihai Stebingar.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 21 aprilie 2025, 11:46

Românii călătoresc mult în afara țării și astfel sunt conectați la ceea ce înseamnă designul arhitectural și investițiile sustenabile în noua față a orașelor.

Pentru noi, aici, la malul mării, litoralul este o planșă provocatoare în a da un aspect cât mai plăcut orașelor și stațiunilor de la Marea Neagră, hotelurilor și unităților de alimentație publică, mediului care ne înconjoară, dar este nevoie de a investi mai consistent și de a avea o viziune care să creeze identitate.

Nu doar să copiem ceea ce vedem “afară”.

Laurențiu Despina a dialogat pe această temă cu arhitectul constănțean Mihai Stebingar.

DIALOGURI LA ZI: Membri ai Asociației Palazu Mare care au cerut demisia arhitectului-șef al Constanței

Tot mai multe blocuri au răsărit printre străzile înguste fără acces în caz de situații de urgență, fără trotuare și locuri de parcare și care le umbresc locuințele.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 februarie 2025, 10:03

Piața imobiliară în continuă dezvoltare îi afectează pe locuitorii din Palazu Mare! De mai bine de doi ani, locuitorii cartierului constănțean Palazu Mare constituiți într-o asociație cu același nume se luptă să aibă o viață liniștită în casele lor.

Tot mai multe blocuri au răsărit printre străzile înguste fără acces în caz de situații de urgență, fără trotuare și locuri de parcare și care le umbresc locuințele.

În Constanța se construiește mult. În toate direcțiile se ridică, cât vezi cu ochii, clădiri noi de case și blocuri. La ieșirile din oraș spre Mangalia, spre Valu lui Traian, spre Ovidiu, spre Năvodari, orașul s-a extins vizibil și nu e un lucru rău. E semn de dezvoltare.

Problema apare când clădirile se ridică mult prea mult pe verticală în cartiere consacrate de case. Este și cazul cartierului Palazu Mare, până nu demult locul unde cetățenii aveau în grădină: ceapă, ridichi, salată și ieșeau primii cu aceste trufandale în piețele constănțene.

De câțiva ani însă curțile lor sunt umbrite de măreția unor blocuri construite haotic. Spațiile verzi nu mai există. Locuri de parcare? Nici acestea printre străzile înguste.

Discutăm astăzi, după știrile orei 14.00 cu membrii Asociației Palazu Mare despre demersurile lor de a stopa fenomenul.

CONSTANȚA: Membrii Asociației Palazu Mare au cerut demisia arhitectului șef al orașului

Momente tensionate, ieri, în ședința Consiliului Local.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 februarie 2025, 16:59

Au fost momente tensionate, ieri, în ședința Consiliului Local Constanța.

Membrii Asociației Palazu Mare au cerut demisia arhitectului șef al Constanței, Dan Petre Leu, pe care îl consideră vinovat de haosul urbanistic din acest cartier al orașului.

O solicitare de demisie a venit și din partea consilierului local Sorin Bădoiu.

Repoter – Cătălina Radu

AUDIO: Arhitectul constănțean Radu Ștefan Cornescu – despre clădirile de ieri și de astăzi

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 4 mai 2024, 16:08

Arhitectul constănțean Radu Ștefan Cornescu, un om al cetății Tomis ce a luptat de-a lungul anilor ca identitatea arhitecturală a Constanței să nu fie știrbită de buldozere ne povestește, în cadrul emisiunii Accente culturale, despre clădirile de ieri și de astăzi, despre felul în care s-a construit în perioada comunistă, dar și despre stilul arhitectural actual.

Auzim poveștile puțin știute ale Casei Beiului, sau Casei Pașei, ale Casei Vapor precum și ale Casei Manissalian care nu au mai putut fi salvate, dar și despre bijuteriile arhitecturale care au revenit la strălucirea de odinioară. Una dintre dorințele arhitectului Radu Cornescu este salvarea Hotelului Palas, care, în acest moment nu are titlul de monument de arhitectură, deși, ne spune el, merită pe deplin acest privilegiu.

Un interviu realizat de colega noastră, Silvia Pascale:

Redactor online – Daniel Țăndăreanu

TULCEA: Bazarul din municipiu, reconstituit în fosta fabrică de conserve de peşte. Investiția este privată

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 11 mai 2022, 08:45

Bazarul construit de Imperiul Otoman în urmă cu peste 150 de ani în centrul oraşului Tulcea va fi reconstituit într-un proiect investiţional pe malul Dunării, într-o fostă fabrică de conserve de peşte transformată în ultimele trei decenii în depozite ale unor societăţi private.

Proiectul a obţinut deja avizele necesare pentru infrastructura portuară, a fost depus la Primăria municipiului Tulcea pentru obţinerea primelor avize necesare realizării, iar dacă investitorul ar avea toate acordurile autorităţilor şi toţi banii necesari, ar pune în practică planurile într-un an şi jumătate.

‘Ne propunem să accesorizăm clădirile existente, să le dezvoltăm, să le ducem în secolul 21 cu instalaţii, finisaje de calitate, să creăm spaţii urbane de valoare unde locuitorii şi turiştii să îşi dorească să ajungă. (…) Toată zona va deveni o piaţetă publică, asta nu avem noi acum în oraş, unde accesul şi siguranţa cetăţeanului vor fi cuvânt de lege. Toate spaţiile se pretează pentru activităţi culturale la exterior’, a declarat marţi, în timpul unei prezentări a proiectului arhitectural al viitoarei zone, arhitectul Bogdan Mihalca, unul din cei patru autori ai proiectului de reconversie funcţională a zonei de la marginea falezei Dunării din municipiul Tulcea.

El a mai spus că zona va avea atât spaţii comerciale, o grădină suspendată, cât şi parcări, urmând să acopere astfel şi o problemă a zonei centrale a oraşului.

‘Dorim ca acest loc să devină un punct de plecare de pe faleza oraşului în relaţia cu monumentele din zonă, iar porticul pe care-l propunem nu va fi o copie identică a clădirii care a fost demolată în anii 1960. Propunem o reinterpretare a porticului cu materiale moderne şi proporţii adaptate pe clădirea pe care o transformăm’, a adăugat Mihalca, unul din cei patru arhitecţi autori ai proiectului de reconversie funcţională a zonei de la marginea falezei Dunării din municipiul Tulcea.

Ideea reinterpretării bazarului turcesc, grup de imobile simbol din centrul oraşului, îi aparţine profesorului de informatică Nicolae Ariton, care a amintit istoria bazarului.

‘Este singura clădire de acest fel din toată Dobrogea. A fost construită la un moment istoric, în anul 1864, atunci când Tulcea era otomană şi s-a venit cu această schimbare politică şi economică în care Tulcea a devenit capitală de sangeac, acest sangeac incluzând Dobrogea, Delta şi chiar o bucăţică din Bulgaria. Iar acest mutesarif Ahmed Rezim Paşa a spus scurt şi clar că sunt trei obiective importante pe care trebuie să le construiască să arate că Imperiul Otoman este important şi că se modernizează’, a precizat Nicolae Ariton.

El a subliniat importanţa recuperării elementelor identitare ale unui oraş.

‘Acolo unde nu ai rădăcini, şi viitorul e discutabil’, a mai spus Ariton.

Construită în anii 1950, fabrica de conserve de peşte din Tulcea, locul în care va fi reconstituit bazarul, a avut câteva mii de angajaţi în perioada comunistă, dar după Revoluţia din Decembrie 1989 activitatea acesteia a intrat în declin.

În anul 2004, un investitor privat, a anunţat că va deschide în locul acesteia un complex hotelier şi va amenaja o zonă turistică pe malul Dunării. El susţinea că fabrica funcţiona la vremea respectivă la parametri minimi, din cauza concurenţei neloiale făcute de produsele de import.

De mai mulţi ani, zona respectivă, situată în imediata apropiere a geamiei Azizyie, clădire de patrimoniu, s-a transformat în depozite, iar Consiliul Judeţean şi Primăria municipiului au încercat să o cumpere pentru a prelungi principala zonă de promenadă a oraşului, faleza Dunării. Autorităţile au renunţat la intenţie din cauza sumei mari cerute, 16 milioane de lei, respectiv 13 milioane de lei.

Arhitectul Victor Plăcintă: În anul 2021 românii și-au dat seama de faptul că practic nu locuiau acasă, cei mai mulți dintre ei locuiau la firmă, la job

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 iunie 2021, 12:10

Apartamentele sunt în acest an în reconfigurare, iar un alt trend este cel al ieșirii din mediul urban. Multe investiții s-au dus către mediul rural și către terenuri, indiferent că sunt pe creastă de munte sau în Deltă, este de părere arhitectul constănțean Victor Plăcintă.

Acesta a precizat că oamenii sunt entuziasmați să își caute case de vacanță sau un back-up la apartamentul existent, în care nu le-a fost ușor în timpul pandemiei de coronavirus.

Am trecut cu toții prin perioada pandemiei de coronavirus.Vă rog să ne spuneți dacă au avut loc modificări la nivel psihologic în această breaslă în care lucrați…

Victor Plăcintă: Din punct de vedere al organizării sociale, parte din comunitățile creative, (sau mă rog, cel puțin cea din care fac eu parte), a început să își caute o zonă de a se aduna, astfel încât riscurile pandemiei să se micșoreze considerabil. Tocmai pentru că în urma pandemiei și-au dat seama că erau descoperiți din multe puncte de vedere.

Au apărut formule noi?

Victor Plăcintă: Cel puțin în partea de arhitectură formulele sunt simple. Se adună toată breasla și se împart pe bucăți proiectele, astfel încât riscurile să fie mai mici. În anul 2021 românii și-au dat seama de faptul că practic nu locuiau acasă, cei mai mulți dintre ei locuiau la firmă, la job. Pentru ei, acum, „acasă” și-a schimbat complet înfățișarea. Drept urmare, breasla de arhitectură și amenajări interioare este în ascendență tocmai pentru că investițiile sunt în partea de amenajării spații și locuințe, birouri de acasă și așa mai departe. Apartamentele sunt în acest an în reconfigurare iar un alt trend este cel al ieșirii din urban. Mulți dintre ”muncitorii corporatiști” și-au dat seama că locuința în afara orașului ar fi o variantă plauzibilă. De aceea multe investiții s-au dus către mediul rural și către terenuri, indiferent că sunt pe creastă de munte sau în Deltă. Oamenii sunt foarte entuziasmați să își caute case de vacanță sau un back-up la apartamentul existent, în care nu le-a fost ușor în timpul pandemiei.

Locuințele din 2021 sunt mobilate sau mai puțin mobilate?

Victor Plăcintă: Trendul se dă din SUA. Cel puțin în România direcțiile vestimentare și partea de televiziune,filme se dă de acolo. Așa că este clar: minimalismul din SUA vine și în țara noastră pe alocuri. Se dorește puțin și foarte concret, cel puțin în zona mea de activitate. Culorile sunt foarte apropiate de pământ și zona naturală (nuduri). Nu există ceva strident ci dimpotrivă, ca și în vestimentație, și în amenajările interioare toată imaginea trebuie să fie cât mai fadă și opacă, fără accente puternice și cu cât mai puțin deranj vizual.

S-au scumpit locuințele în ultima perioadă?

Victor Plăcintă: Aproape orice creștere de preț destabilizează calculele „de acasă”. Da, într-adevăr, partea aceasta de locuințe și apartamente este în creștere. Și pe partea de amenajare dar și pe cea de bugete. Odată cu trecerea prin pandemie și nevoia disperată din partea beneficiarilor de a-și achiziționa, de a avea o locuință concretă, s-a împins creșterea industriei de construcții. Automat, toată partea de „cash-flow” a migrat în a crește prețul apartamentelor și a locuințelor.

Se mai folosește sistemul „cash” sau se merge mai mult pe carduri?

Victor Plăcintă: Acum e clar că munca pe care și-o propuseseră mai marii mondiali, cei care au inventat cardurile, a avut un bust puternic în ultimul an și „cash”-ul, precum îl cunoaștem noi ca români, de nelipsit, aproape că a dispărut în mai puțin de jumătate de an și toți banii au rămas pe carduri, ceea ce pentru multă lume este un avantaj. Eu personal sunt bucuros că nu mai trebuie să folosesc banii „cash”.

Ce ar trebui să facem ca să funcționeze mai bine comunitatea noastră?

Victor Plăcintă: În primul rând este nesesară „o asumare a responsabilității” în breasla în care activezi. Comunitatea noastră este acum plină de meserii diferite și automat fiecare trebuie să își găsească drumul. Pentru noi, arhitecții, e relativ simplu. Dacă reușim să ne adunăm, putem să funcționăm mai bine în grup. Mă gândesc că sistemul funcționează similar și în celelalte domenii de activitate.

Ce credeți că se va întâmpla de acum încolo pe piața locuințelor?

Victor Plăcintă: E clar că partea de ascendență este o chestiune limitată. Adică se poate construi ca în orce sezon, cum am avut până în 2008 un sezon de ascendență în construcții. Acum suntem într-un alt punct culminant, iar după fiecare punct culminant trebuie să existe o cădere a sinusoidalei. Este clar că o să se intre pe “amenajare” în viitor. Dacă s-a construit atât de mult cu siguranță o să se amenajeze cel puțin la fel de mult cât s-a construit. Eu sunt bucuros pentru faptul că după mulți ani, arhitectura și designul de interior în sfârșit au început să intre pe un făgaș concret și să devină o necesitate pentru românii din toată țara. Ca în orice meserie creativă, liberală, fiecare breaslă are specialiștii pe domeniu. Mare parte dintre arhitecții care fac construcții civile și care construiesc blocuri sunt axați pe conceptul acesta, dar sunt foarte mulți arhitecți care sunt specializați doar pe amenajări interioare și pot face performanță la un nivel foarte ridicat.

Realizator – Larisa Calistru

INTERVIU | Arhitect Mihaela Zamfir, despre cum va schimba pandemia arhitectura viitorului: „Trebuie să includă vegetație foarte multă. Se vorbește despre o arhitectură care trăiește“

Publicat de , 28 octombrie 2020, 10:14

Drumul până la birou a devenit foarte scurt pentru mulți dintre noi de când coronavirusul ne-a dat viața peste cap. De cele mai multe ori, e sinonim cu deplasarea din dormitor în sufragerie sau în altă cameră din casă unde ne-am instalat laptopul și alte cele din recuzita de birou.

Am discutăm despre acest subiect astăzi, la „Interviul dimineții”, cu Mihaela Zamfir – arhitect, Șef Lucrări La Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

Cum și-au transformat românii casele în birouri pentru telemuncă?

Mihaela Zamfir:  În perioada pandemiei de COVID-19 românii au lucrat de acasă, a fost necesar ca spațiile să devină multifuncționale flexibil adaptabile. „Open space”-ul are avantaje, dar în această perioadă s-a constatat că avem nevoie de intimitate, de confidențialitate, părinții trebuie să lucreze, copiii trebuie să-și desfășoare activitățile legate de școală. A fost destul de greu, probabil că tendința spre viitor este de a regândi luxul locuințelor. Pentru că locuințele noi mizează foarte mult pe „open space”. S-a redus foarte mult importanța acordată bucătăriei sau spațiilor de depozitare. Și cred că lucrul acesta s-a simțit. Locuința a trebuit să dobândească alte semnificații și anume: a trebuit să ne simțim în siguranță, să ne adăpostim. A fost nevoie la începutul pandemiei să depozităm alimente, locuințele noi nu mai au aceste zone de depozitare, nu mai au cămară, debara. Trebuie să ne reîntoarcem la aceste zone, să reapară în apartamente. O altă problemă în această perioadă este că nu mai putem sta foarte mult afară. Și atunci s-a simțit nevoia unor balcoane, a unor terase mai generoase. Arhitecții trebuie să țină cont de acest lucru și să fie proiectate terase, balcoane mai largi, zone dedicate acestor activități legate de muncă sau de școală. Un alt aspect important în aceste vremuri este dezinfectarea. A fost nevoie să dezinfectăm alimente, încălțămintea. Și atunci locuințele moderne, contemporane care sunt pe acest principiu de  „open space” trebuie să țină cont în viitor și să avem iar niște holuri de acces, cu suprafețe din materiale care rezistă la dezinfectări multiple, cu zone în care putem să dezinfectăm rechizitele, de exemplu, sau ghiozdanele copiilor, zone în care trebuie să ne spălăm hainele mai des, în care trebuie să le uscăm. Sunt lucruri care dispar din locuințele moderne  – spre exemplu uscătorie – care ar putea să mascheze cumva aceste haine sau rechizite care devin mai multe în această perioadă și pot să ne ocupe casa și să ne împiedice cumva să ne simțim relaxați văzându-le tot timpul.

Cum vor arăta clădirile post-pandemie?

Mihaela Zamfir:  Clădirile post-pandemie cu siguranță se vor schimba. Aș vrea să știți că aceasta nu este singura pandemie pe care omenirea a trăit-o. O astfel de pandemie se întâmplă o dată la o sută de ani și arhitectura de fiecare dată a evoluat. Dacă ar fi să gândim pozitiv am spune că după fiecare pandemie arhitectura a avut o lecție de învățat pe care a aplicat-o și a fost un pas înainte. Aș aduce ca exemplu comparabil mișcarea de arhitectură modernistă. Este arhitectura de la începutul secolului trecut, care a crescut și din lecțiile învățate în urma gripei spaniole și a a altor pandemii trecute, cum ar fi cea de holeră. Practic aceste pandemii au adus lecții noi: arhitectura a mizat pe ferestre mai mari din care să intre lumina. Lumina naturală poate să ucidă bacterii, virusuri. De asemenea foarte importantă a fost descoperirea lui Robert Koch. El a descoperit bacilul care îi poartă numele (tuberculoza) și care a dat naștere mișcării sanatoriilor din Europa și din SUA. Lecția de arhitectură învățată este să avem suprafețe vitrate generoase, să intre lumina. S-a pus foarte mare accent pe arhitectura în scop terapeutic. Există în acest moment un urbanism care se desfășoară cam agresiv în marile orașe. Nu se mai ține cont de distanțele dintre clădiri. Iar acesta este un lucru foarte important. Trebuie să avem o distanță rezonabilă, să respectăm legea și să nu mai îndesăm clădirile. Trebuie să fie un urbanism rezonabil astfel încât să fie aerisită clădirea. Cred că locuințele vor deveni mai generoase . Din propria experiență de arhitect care își practică meseria într-un birou de arhitectură pot spune că sunt foarte mulți clienți care s-au gândit să se mute de la apartamentele de la blocuri și să își facă o locuință pe pământ. Se observă această tendință pentru că așa omul se simte în siguranță, are și o grădină în care își poate petrece timpul în aer liber. Dacă vorbim despre locuințele colective, deci despre imobile rezidențiale cu mai multe apartamente, ar trebui să crească suprafața teraselor, a balcoanelor pentru a putea sta mai mult timp afară. Arhitectura trebuie să includă vegetație foarte multă. Se vorbește despre o arhitectură care trăiește. De exemplu, terasele blocurilor ar putea fi transformate în terase verzi  pentru a putea ieși afară în grupuri mai mici.

Ce impact are COVID 19 asupra arhitecturii căminelor de bătrâni?

Mihaela Zamfir:  Pandemia de COVID-19 a făcut ravagii în astfel de instituții care acordă asistență de lungă durată persoanelor vârstnice și ar trebui regândite pe cât posibil în viitor la o scară mai redusă, cu număr de utilizatori mai mic. La nivel european se vorbește chiar de o scădere dramatică a numărului de paturi, adică să fie până la 20 de paturi într-un astfel de cămin. Probabil că tendința ar trebui să fie spre descentralizare pentru că în general căminele de vârstnici pot avea 80-100 de rezidenți. Ar fi bine să avem unități separate, astfel încât chiar și la o simplă gripă (care face ravagii într-un cămin de bătrâni) persoanele să poată fi izolate mai ușor. S-a observat că Spitalul Obregia din București, care este un spital pavilionar, a funcționat mai bine în această perioadă decât un spital centralizat. E important să ies afară și astfel să am o unitate ermetică bine izolată față de ceilalți rezidenți sănătoși. Trebuie să fie un singur utilizator pe fiecare cameră sau doi. Să fie gândite cu terase sau cu grădini proprii. Dacă privim experiența occidentală de succes, aceste ansambluri sunt pe înalțime redusă, cu grădini generose. La modul ideal, aceste clădiri ar fi bine să fie construite doar pe parter și cred că este important nu doar la nivel de arhitectură, ci să fie înglobată tehnologia inteligentă în aceste clădiri. Astfel încât să atingem cât mai puține suprafețe, să ne simțim în siguranță pentru că și productivitatea crește atunci când ne simâim în siguranță. Bineînțeles că arhitectura trebuie să și inspire, astfel încât activitatea să se desfășoare în cele mai bune condiții.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – Arhiva personală

TULCEA: Proiectul intitulat „Curentul” este câștigătorul concursului pentru refacerea falezei. Arhitectul Cosmin Vizireanu oferă detalii despre proiect

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 12 iunie 2020, 10:03

Proiectul intitulat „Curentul” este câștigătorul concursului de soluții pentru refacerea falezei din Tulcea.

La Interviu Dimineții, arhitectul Cosmin Vizireanu, membru al echipei care s-a clasat pe primul loc în competiție, ne-a explicat care au fost argumentele care au determinat juriul să ia această decizie și cum va arăta faleza peste câțiva ani.

Echipă tânără, mult entuziasm… De ce ați ales acest titlu, „Curentul”, pentru proiectul dumneavoastră?

Cosmin Vizireanu : Pentru că ne doream cu ardoare să recreem și să-i dăm o altă identitate unui loc pe care Tulcea l-a uitat în ultimii 30 de ani. Mai mult, se știa despre acest loc de către turiști, de către tulceni, un loc care a fost ciopârțit, probabil uitat. Nu era pus în valoare. Strategia proiectului nostru a pornit de la a căuta un nume care să-l promoveze mai departe, să avem și o variantă în limba engleză și care să îl pună pe o piață internațională a destinațiilor turistice. De ce „Curentul”? Pentru că ne-am inspirat din curgerea fluviului, din întrepătrunderea pe care o simbolizează această curgere cu deplasarea oamenilor pe faleză, cu plimbarea și cu îndemnul de a traversa un loc care este destul de lung și care poate oferi o grămadă de surprize.

Acestea sunt argumentele cu care ați convins juriul că proiectul, soluția voastră este cea mai bună?

Cosmin Vizireanu : Bineînțeles. Probabil că aceste lucruri ne-au și departajat, ne bucurăm că s-a întâmplat așa. Toată strategia noastră s-a bazat pe 3 mari direcții: să oferim o transformare arhitecturală care să ofere unitate și stil acestui spațiu, să avem acest brand propriu care să capsuleze acest concept și să avem o serie de obiective care să devină identități vizuale ale orașului, care să poată apărea în fotografii, pe tricouri și șepci, să reușim și noi în Dobrogea un loc despre care oamenii să povestească în Europa.

În plimbările mele la Tulcea mi s-a părut că există prea mult beton pe acolo. Vara a venit, temperaturile vor crește, ne-ar trebui niște copaci care să ne adăpostească în vremurile prea călduroase?

Cosmin Vizireanu : Cu siguranță. Acesta este unul dintre aspectele care se vor lămuri în etapele următoare. Deocamdată noi am propus un concept care are nevoie de foarte multe clarificări, foarte mult studiu și nu trebuie luat ca o imagine fixă. Mai mult ca sigur, la cererea publicului (pentru că eu cred că ar trebui și o dezbatere publică făcută pe acest subiect), vor mai apărea niște copaci în plus pe acolo. Dar știți cum sunt arhitecții… preferă să li se vadă mai degrabă clădirile decât vegetația. Cel puțin în prima fază. După care vegetația ocupă și înnobilează spațiile.

Câte soluții au fost propuse pentru reabilitarea falezei din Tulcea?

Cosmin Vizireanu : Au fost 7 soluții participante, dintre care 3 alese pentru primele 3 locuri. Cu mândrie putem spune că noi suntem singurii participanți din Tulcea. A fost o datorie morală să facem acest pas și să participăm. Nu a fost ușor. Sincer, nu ne-am așteptat să câștigăm având în vedere că erau 7 participanți. Însă uite că până la urmă faptul că am depus un efort considerabil în ultimele 3 luni s-a dovedit un succes.

Cum va arăta faleza din Tulcea după reabilitare și cam când credeți că se vor finaliza lucrările?

Cosmin Vizireanu : Este greu de descris cum va arăta. Pot să vă spun că noi am propus un parcurs care poate fi consumat din ambele sensuri ale capetelor. Va fi un parcurs presărat cu obiective iconice, pe care noi le-am amplasat în funcție și de zonele în care ele și-au găsit justificarea. Mai mult ca sigur în maximum 2 ani de zile vom avea primele rezultate. Consiliul Județean Tulcea trebuie să coroboreze acest proiect de amenejare cu proiectul inițial la care ați făcut referire în știrile dumneavoastră, proiectul general, de infrastructură, care practic a demarat și a fost la baza acestui concurs de idei. Practic va fi un proiect inițial de infrastructură care va începe zilele acestea. După 2 ani va trebui să se ajungă și la partea cu designul, arhitectura și mobilarea urbană. Probabil că această etapă va mai dura încă un an după părerea mea. Vă așteptăm peste 3 ani la Tulcea, pentru o plimbare de neuitat pe faleză!

Realizator – Larisa Calistru