Apicultura din Dobrogea se bazează pe o tradiție solidă, transmisă din generație în generație și îmbogățită prin experiență.
Valorificarea completă a produselor stupului contribuie la dezvoltarea unei apiculturi responsabile, întemeiate pe respect pentru natură și pentru consumator.
Mai multe detalii despre producția de miere dobrogeană a aflat Nicu Ispas, din discuția cu Maria Pricop, antreprenor în domeniul apiculturii din localitatea constănțeană Crângu, comuna Ion Corvin.
În luna mai, familiile de albine au potențialul productiv maxim pentru culegerea nectarului din culturile diverse care se regăsesc în arealul dobrogean.
Dar seceta din ultimii ani, prețurile de vânzare mici și costurile mari de administrare a stupinei influențează negativ producția de miere.
Cu ce alte probleme se confruntă crescătorii de albine din Dobrogea aflăm de la apicultorul Constantin Ciobotaru, din localitatea constănțeană Movila Verde, în dialog cu Nicu Ispas.
AUDIO | Apicultorii din zona Dobrogei au fost afectați de vremea nefavorabilă
Anul 2024 a fost însoțit de fenomene meteo extreme, iar acestea au diminuat recoltele fermierilor din Dobrogea, pe suprafețe mari. Apicultorii au fost și ei afectați de vremea nefavorabilă, prin producții scăzute de miere, dar și prin prețul de achiziție, despre care spun că la această oră, nu le acoperă nici măcar costurile de producție.
Nicu Ispas a discutat subiectul cu Ciobotaru Constantin, apicultor din localitatea constănțeană Movila Verde.
Importurile de miere la preț de dumping, comercializarea mierii autohtone la prețuri scăzute și dificultatea obținerii de fonduri europene sunt câteva dintre problemele apicultorilor dobrogeni. Nicu Ispas a discutat subiectul cu Constantin Ciobotaru, apicultor din localitatea constănțeană Movila Verde.
Cum este, la această oră, prețul de vânzare a mierii, din punctul dumneavoastră de vedere?
Prețul mierii e foarte mic și nu ne ies cheltuielile. Nu facem nimic, adică nu putem să rezistăm pe piață.
Ce s-ar putea face ca prețul să crească?
În primul rând, stoparea importului din China de miere contrafăcută, să ne putem da noi marfa noastră. Doi la mână ar fi să putem să băgăm și noi în marketuri, producătorii. Dacă ești producător, ar trebui să putem și noi. Adică, așa cum duci în piață, să poți să duci în market să îți pui și tu la raft, să vindem și noi cu alt preț.
Ați încercat să accesați fonduri europene?
Ca tânăr fermier mă încadram, anul ăsta puteam să fac un proiect de 70.000 euro. Acum, care depășește 2 ani nu se mai încadrează la tânăr fermier. Acum au chestia asta – care a beneficiat și un an de subvenție nu mai beneficiază. Nu mai poți să beneficiezi de niciun proiect, doar cele cu co-finanțare, adică pentru 100.000 de euro, proiectele cele mari. Ce să faci cu 100.000 euro? Să îmbuteliezi miere și cui s-o vinzi?
Câte familii de albine aveți?
200 de familii. Sunt autorizat DSV. Vând miere la procesator cu 8 lei. Am fost și am luat turtă energizantă, că mierea e puțin mai riscantă acum, urmează perioade reci și nou zbor de curățenie și trebuie să le iei energizante. Și am luat cu 13,50 lei kilogramul. Vindem mierea cu 8 lei și cumpărăm turte cu 13,50 lei.
Dumneavoastră livrați mierea doar către procesatori?
Da! Păi cu borcanul ce să facem? Până vinzi două borcane, românul se duce și cumpără de la raft, că-i mai ieftin. Mai sunt procesatorii mari care o iau, o falsifică. După aia vin ceilalți mai mici la noi, iau 500 de kg, 300 de kg, au un certificat de producător, stau în piață și o dau cu 30 de lei borcanul, iar de la tine o iau cu 10 și omul ia de la ăla. Eu nu pot să stau cu 200 de familii să și produc, să și vând, să plătesc un om. Mai bine îi dau lui mierea s-o vândă. Dacă-mi dă și mie ceva, acolo, ce mai rămâne…
Redactor: Nicu Ispas/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Pixabay
Producția de miere de anul acesta este sub așteptări, iar intrarea pe piață, la preț de dumping, a produselor din Ucraina diminuează și mai mult rezultatele muncii apicultorilor români. Seceta a afectat și ea, în mod semnificativ, cantitățile obținute și singura speranță a apicultorilor rămâne piața externă, dat fiind că Uniunea Europeană cumpără cea mai mare parte a producției de miere din România. Nicu Ispas a discutat subiectul cu Ionuț Pricop, fondatorul unei asociații apicole din Dobrogea și cu Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România.
Mierea românească este recunoscută la nivel mondial pentru calitățile sale nutritive și pentru multiplele efecte terapeutice. Dar pe lângă aceste calități incontestabile, există și probleme ale apicultorilor români care obțin acest produs tot mai greu în ultima perioadă, inclusiv din cauza vremii nefavorabile.
Domnule Ionuț Pricop, ce factori influențează în mod negativ producția de miere?
Nu mai e cum era acum 15-20 de ani. Atunci, cu 80 de familii scoteai cât scoți acum cu 300 de familii producție. Mor mai multe albine decât se regenerează, mor mult pe câmp.
Care credeți că sunt avantajele apicultorilor din Dobrogea?
Noi avem cea mai mare masiv de tei din sud-estul Europei, zona Dobrogea. Sunt cele mai multe culturi de floarea-soarelui și de rapiță, deci o bază meliferă foarte bogată.
Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, ne-a spus unde este valorificată cea mai mare cantitate de miere produsă în România.
Uniunea Europeană este cel mai mare partener de valorificare a producției autohtone de miere. Din păcate, România încă se află în coada clasamentului european privind consumul de miere. Exportăm sănătate, cum îmi place mie să spun, și importăm tot felul de surogate, fără a promova acest produs în consumul copiilor.
Cum putem să diferențiem mierea românească față de cea provenită de la producătorii externi și care nu respectă întotdeauna standardele de calitate?
Recomand consumatorilor să se uite pe etichete să vadă dacă lotul respectiv de miere a fost analizat, dacă îndeplinește condițiile standard.
O parte din apicultorii români își promovează produsele pe internet, pe site-urile proprii, dar mierea mai poate fi achiziționată și de pe grupurile online cu produse alimentare bio, iar în Dobrogea există deja producători care livrează până la ușa clientului mierea comandată.
De pildă, la o simplă căutare pe rețelele sociale, aflăm că, în județele Tulcea și Constanța, este produsă și miere de mentă, extrasă din inima Deltei, la Crișan, ori din anghinare și flori din Luna Dunării. Aceste sortimente se adaugă celor clasice, din salcâm, tei, rapiță, floarea soarelui ori soc. Iar apicultorii din Harghita se laudă cu miere de mană, produsă în zona unde sunt păduri de conifere.
Luna trecută, Legea apiculturii a fost modificată, în sensul că eticheta pentru mierea comercializată trebuie să includă ţara de origine a acesteia şi ponderea fiecărui component pentru amestecurile de miere.
Prin această modificare, produsele apicultorilor români, ale căror standarde privind criteriile de compoziţie pentru miere sunt dintre cele mai apreciate, vor beneficia de o recunoaştere mult mai precisă, iar consumatorii vor fi mai bine informaţi în legătură cu originea recoltării mierii, astfel încât să poată alege produsele autohtone, naturale.
Redactor: Nicu Ispas/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: unsplash.com
Publicat de Doina Sirbu,
23 mai 2023, 14:45 / actualizat: 23 mai 2023, 16:28
Prima recoltă de miere din acest an vine cu problema comercializării acestui produs, deoarece în supermarketuri sunt stocuri suficiente din import, iar unii apicultori, care realizează producții medii și mici nu își pot vinde marfa decât pe plan local, sau pe rețelele de socializare. Care este situația vânzărilor de produse apicole românești, a aflat Nicu Ispas, din discuția cu președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea.
Prezența mierii contrafăcute pe piață, rămâne o problemă de actualitate, iar apicultorii se mai confruntă și cu scăderea numărului de familii de albine, fenomen care apare din cauza utilizării de insecticide la diferitele culturi agricole din această perioadă.
Domnule președinte, Fetea, cum valorifică apicultorii români producția de miere, având în vedere că pe piață se găsesc și produse articole care provin din țări din afara Uniunii Europene, care vin la preț de dumping și care nu respectă standardele minime de calitate?
“Da, bună întrebarea! Nu valorifică. Aici este marea enigmă. Anul trecut a căzut și exportul, consumul intern s-a redus și, așa cum spuneați și dvs., importurile de miere, pentru că e vorba de importuri, că vin din spațiul extracomunitar, fie că e vorba de Ucraina, China sau din alte zone geografice, sigur că ne afectează foarte mult. Apicultorii, anul trecut, au avut producții modeste, dar nici aceste producții nu au putut fi valorificate, tocmai datorită acestor prețuri de dumping, care sigur se justifică prin faptul că mierea nu este conformă, conform regulamentului Uniunii Europene și a raportului Comisiei”, spune Ioan Fetea.
Ce cantități de miere neconformă au intrat pe piață anul trecut?
“Aproape jumătate din cât se importă în Europa, a fost miere falsă, miere cu probleme și sigur că această miere intră la niște prețuri foarte mici și creează o presiune deosebit de mare asupra producției autohtone”, a mai spus Ioan Fetea.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează potențialii beneficiari din sectorul apicol că pot depune cererile de plată și documentele doveditoare până la data de 4 august 2023, la centrele județene APIA sau la centrul județean cel mai apropiat de sediul social, de vatra stupinei sau de locul de deplasare în pastoral al stupinei.
Redactor: Nicu Ispas/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: unsplash.com
Apicultorii tulceni se confruntă, pentru al doilea an consecutiv, cu problema secetei, iar pandemia de coronavirus accentuează situaţia deosebită în care se află apicultura, a declarat vicepreşedintele filialei teritoriale a Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA), Cristian Livinschi.
El a menţionat că Ordonanţa Militară nr. 8 care permite circulaţia apicultorilor vine în sprijinul acestora, dar a atras atenţia asupra faptului că majoritatea sunt în vârstă şi se tem de noul coronavirus.
‘A fost o iarnă secetoasă, iar apicultorii au suplimentat hrana pentru a nu pierde familiile de albine şi au făcut tratamente suplimentare. Acum, au scăzut suprafeţele agricole, fermierii au întors culturile de rapiţă, din cauza secetei. Culturile sunt slab dezvoltate, iar înflorirea nu este uniformă, aşa că seceta va duce la o scădere a producţiei’, a afirmat vicepreşedintele ACA.
Livinschi a mai spus că anul trecut producţia de miere a fost de aproape zece ori mai scăzută decât cea dintr-un an cu condiţii meteorologice normale.
‘Ordonanţa militară ne ajută, pentru că oamenii prind încredere şi cer ordine de deplasare în pastorală. Până acum le-a fost frică să viziteze culturile agricole, dar previziunile sunt slabe. Dacă nu avem culturi, vom face cel puţin două tratamente în plus şi vom suplimenta hrana albinelor, ceea ce înseamnă cheltuieli. Mai mult, apicultorii sunt îmbătrâniţi şi nu vor mai ieşi în pastorală din cauza pandemiei’, a menţionat Livischi.
În calitate de administrator al magazinului asociaţiei, vicepreşedintele ACA a atras atenţia şi asupra faptului că în această perioadă nu s-au mai vândut tratamente pentru familiile de albine.
‘Este perioada de tratament şi stimulare a familiilor, dar de trei săptămâni nu am vândut tratamente deloc. Planul naţional apicol este în dezbatere publică, iar noi nu avem susţinere. Şi legea apiculturii este în dezbatere de aproape doi ani’, a mai spus vicepreşedintele Livinschi.
Un apicultor din apropierea satului Ilganii de Jos, Cristian Bogdan, a estimat că anul acesta va avea o producţie de miere cu aproape 40% mai mică decât cea de anul trecut.
‘Delta este o zonă apreciată de apicultori pentru că aici este multă floră spontană, e mult polen şi nu există gol de cules. Am 80 de stupi, dar din cauza secetei anul acesta voi avea cu 40% miere mai puţină. Preţul mierii este foarte scăzut. Toate costurile cresc, dar cel al mierii scade’, a mai spus Cristian Bogdan.
Apicultorii au amintit că anul trecut au primit din partea statului un ajutor de minimis de 20 de lei pe familia de albine, însă au menţionat că cheltuielile reale au fost chiar şi de cinci ori mai mari.
Ei susţin că preţul mierii este influenţat de prezenţa pe piaţă a produselor din spaţiul extracomunitar, iar noua lege a apiculturii i-ar proteja.
În judeţul Tulcea, ar exista circa 700 de apicultori cu aproape 50.000 de familii de albine, potrivit ACA.
Primăria Municipiului Constanța a început acțiunile de dezinsecție. Mai multe echipe împrăștie substanțe care au rolul de a menține un nivel scăzut al densității insectelor care creează disconfort populației, precum şi pentru eliminarea riscurilor de transmitere a unor boli.
Având în vedere că în ultima vreme condițiile meteorologice nu au permis demararea dezinsecției, astăzi muncitorii au început cu parcurile din oraș, malurile apelor și vor continua în toate cartierele, se arată într-un cominicat al Primăriei Constanța.
Apicultorii și sericicultorii de pe raza municipiului Constanța precum și circumscripțiile sanitar-veterinare, trebuie să ia toate măsuri de protecție necesare (pentru familiile de albine și viermi de mătase) pentru evitarea contactului cu insecticidele.
Măsuri suplimentare ce trebuie aplicate sunt cosirea la timp a vegetației ierbicole, folosirea cremelor, sprayurilor cu substanțe repelente de către persoanele cu risc, (paznici, personal de la salubrizare, stații de pompare ape, etc.), aplicarea tratamentelor chimice inclusiv în spațiile și clădirile abandonate, aplicarea zgărzilor antiparazitare la câini.
Primăria Constanța atenționează persoanele juridice și fizice din municipiu că au obligația să efectueze activităţile de dezinsecție și deratizare ale imobilelor, incintelor și gospodăriilor pe care le dețin, folosind numai substanțele aprobate de Ministerul Sănătății și prestatorii autorizați, concomitent cu acțiunile Primăriei precum și ori de câte ori este necesar – conform H.C.L.M. Constanța nr. 184/2013 art. 3, alin. 3.
Apicultorii din întreaga Europă protestează astăzi pentru protejarea albinelor împotriva pesticidelor, în vreme ce membrii asociaţiilor crescătorilor de albine din România se reunesc în faţa Ministerului Agriculturii din Capitală.
Aceştia cer intervenţia autorităţilor în sprijinul unei metode corecte de determinare a toxicităţii pesticidelor pentru insectele polenizatoare. Apicultorii reclamă faptul că nu sunt anunţaţi atunci când au loc stropiri cu pesticide în zona unde-şi amplasează stupii şi se confruntă cu pierderi masive, mai ales la albinele culegătoare.
Proteste similare ale apicultorilor europeni vor avea loc mâine şi în alte capitale europene. Conform datelor, în Franţa, de pildă, numărul roiurilor de albine s-a redus la jumătate.
Fenomentul, numit sindromul prăbuşirii roiurilor, poate avea consecinţe extrem de grave pentru ecosistem şi pentru polenizarea plantelor.
Apicultorii tulceni sunt îngrijoraţi în privinţa producţiei de miere de salcâm din acest an. Ei spun că furtunile şi ploile pot afecta salcâmii aflaţi în perioada de înflorire.
Culesul salcâmului este una dintre cele mai importante activităţi ale apicultorilor, datorită valorii economice mari a mierii din florile acestui arbore.
Un apicultor din Jurilovca şi-a înfiinţat afacerea în 2012 cu fonduri europene şi are acum 160 de stupi. Cea mai mare producţie pe care a obţinut-o a fost de 60 de kilograme de miere pe familia de albine. În judeţul Tulcea, peste 30.000 de persoane fizice şi juridice deţineau familii de albine anul trecut. Judeţul este apreciat de apicultori pentru pădurile de tei din Parcul Naţional Munţii Măcinului.
Apicultorii demonstrează astăzi în fața Ministerului Agriculturii
Publicat de ,
7 mai 2019, 08:01
Apicultori şi membri ai grupurilor preocupate de sănătatea mediului vor fi prezenţi marţi în faţa Ministerului Agriculturii pentru a înmâna petiţia semnată de peste 3.000 de români care vor adoptarea unei modalităţi corecte, fundamentată ştiinţific, de evaluare a toxicităţii pesticidelor faţă de insectele polenizatoare, printre care se află şi albinele.
Potrivit unui comunicat al ROMAPIS-Federaţia Asociaţiilor Apicole din România, în aceste zile apicultorii din toată Europa vor demonstra în aceste zile în faţa Ministerelor Agriculturii cerând aplicarea de standarde europene de protejare a albinelor împotriva pesticidelor în votul ce va avea loc pe 20 mai, chiar de Ziua Mondială a Albinei.
„Cetăţenii Uniunii Europene se tem că statele membre vor anula interdicţia folosirii insecticidelor din clasa neonicotinoidelor deschizând porţile unor noi pesticide periculoase pentru albine“, spune Mircea Ciocan, preşedinte ROMAPIS, în comunicat.
Acţiunea se circumscrie unei serii de evenimente similare care vor avea loc şi în alte capitale europene în data de 9 mai: Berlin, Dublin, Haga, Londra, Paris, Riga, Roma şi Sofia.
Potrivit sursei citate, votul este aşteptat să se dea pe 20 mai, la Bruxelles, în Comisia Permanentă pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje. Statele membre vor vota pentru ridicarea la un nou nivel a standardelor de testare a tuturor pesticidelor conform Ghidului Albinei, document elaborat de EFSA – Autoritatea Europeană Pentru Siguranţa Alimentară în anul 2013 dar neadoptat încă la nivelul întregii Uniuni Europene. Petiţia online a fost semnată în afară de români şi de 230.000 de alţi cetăţeni europeni (https://actions.sumofus.org/a/salvati-albinele).
„Cetăţenii şi apicultorii sunt îngrijoraţi în aceste zile, dând glas preocupărilor pentru soarta polenizatorilor, care se aud de la Riga la Berlin şi de la Roma la Bucureşti. Albinele Europei sunt decimate de pesticide toxice dar pe 20 mai, chiar de Ziua Albinei, guvernele europene au şansa să voteze documentul cunoscut sub numele de Ghidul Albinei care stabileşte noi standarde, cu bază ştiinţifică garantată de EFSA pentru evaluarea pesticidelor“, declară Rebecca Falcon, managerul campaniei din partea organizaţiei SumOfUs.
Cei interesaţi pot accesa 2 submăsuri – pentru tinerii fermieri şi pentru dezvoltarea fermelor mici – cu sprijin 100% nerambursabil.
Care sunt condiţiile de acordare aflăm de la directorul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Constanţa, Dorin Opreanu.
„Îi ajutăm pe apicultori prin aplicarea măsurilor 6:1 (instalarea primilor fermieri, până la 50 de mii de euro) și 6:3 (dezvoltarea fermelor mici, în valoare de 15 mii de euro). Ei nu vin cu niciun aport financiar. Singura condiție este că vorbim de produse apicole în valoare de 30% din prima tranșă, pentru o perioadă cuprinsă între 1 și 3 ani, în valoare de 9 mii de euro)“.
În Tulcea sunt mai mulţi apicultori care au apelat la aceste finanţări decât în Constanţa.
De asemenea, ponderea cea mai mare o reprezintă măsura pentru dezvoltarea fermelor mici, cerinţa fiind de doar 83 de stupi, spre deosebire de instalarea tinerilor fermieri, pentru care condiţia este de 224 de familii de albine.
Acordarea banilor nu este condiţionată de soiul de miere obţinut:
„Este foarte greu să izolezi albina să nu ia polen din orice floare. În Constanța am avut destul de mulți tineri fermieri: 36 de dosare depuse pentru fermele mici – 55 de beneficiari care și-au luat prima și cea mai mare tranșă – 75% din valoarea ajutorului. În Tulcea, măsura de instalare a tinerilor fermieri s-a accesat de 45 de beneficiari. La fermele mici s-au încadrat 86 de benficiari.“
Redactor: Carmen Secuiu
Redactor online: Adrian Băncilă
Cea mai mare pădure de tei din Europa, aflată între localităţile Luncaviţa şi Rachelu, dă adunarea apicultorilor dobrogeni.
Astăzi, între orele 14:00 şi 24:00, pe Drumul European 87, între cele două localităţi va avea loc Sărbătoarea Teilor, eveniment organizat de Primăria comunei Luncaviţa.
Apicultorii vor aduce miere de vânzare, iar pescarii şi meşteşugarii vor veni cu produse specifice.
An de an, evenimentul reuneşte câteva mii de participanţi, a declarat primarul comunei Luncaviţa, Ştefan Ilie, care a ţinut să precizeze că toţi cei care vor ajunge la sărbătoare vor putea mânca din cel mai bun borş pescăresc.
40 de apicultori, membri ai Federaţiei Asociaţiilor Apicole ROMAPIS, protestează astăzi în faţa Ministerului Agriculturii, împotriva autorizării folosirii unor pesticide de mare risc pentru albine, prin derogare de la normele europene.
Preşedintele ROMAPIS, Mircea Ciocan, consideră abuzivă emiterea unor asemenea derogări, nu doar la adresa apiculturii, dar şi a mediului şi sănătăţii umane.
Comisia Europeană a interzis utilizarea în UE a 3 pesticide folosite pentru unele culturi agricole, din cauza riscului de a afecta albinele şi alţi polenizatori.
Interdicţia a fost anulată pe teritoriul României prin decizia Ministerului Agriculturii, care a emis două derogări succesive de la aceste prevederi, la presiunea unor asociaţii ale fermierilor.
Pesticidele, aparţinând clasei numite neonicotinoide, au efecte negative asupra albinelor, provoacând intoxicaţii acute şi cronice.
Ajutorul promis de Guvern apicultorilor va fi aprobat săptămâna aceasta, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Banii – peste 4 milioane de lei – vor acoperi o parte din pierderile pe care crescătorii de albine le-au avut din cauza vremii nefavorabile, producţia scăzându şi cu 70 la sută în unele zone.
Ministrul Agriculturii a mai spus că se caută soluţii şi pentru contracararea pierderilor crescătorilor de vite şi oi, care nu mai pot exporta animale vii din cauza bolii limbii albastre:
O posibilă soluţie ar fi abatorizarea în locul exporturilor în viu, dar acest lucru necesită investiţii din partea Guvernului pentru dezvoltarea abatoarelor.
Ministrul Agriculturii a mai anunţat că Executivul intenţionează să îi ajute pe crescătorii de ovine să obţină performanţe genetice.
El a precizat că statul va subvenţiona 50% din preţul pe care crescătorii de ovine trebuie să îl plătească pentru exemplare de reproducţie.
