Dulcele de Anul Nou poate fi, dacă nu sunteți atenți, plăcintă cu brânză, glicerină și cisteină!

Publicat de , 27 decembrie 2016, 20:41

Studiul privind calitatea plăcintelor cu brânză, fabricate industrial, face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familia lor.

Dicționarele definesc plăcinta ca un preparat din categoria desertului (sau gustărilor rapide), realizat din foi de aluat și umplutură, supus unui tratament termic și consumat cald sau rece, deseori în asociere cu un aliment lichid sau o băutură. Este greu de închipuit un consumator din spațiul românesc care să nu consume cu multă plăcere această delicatesă, fie pentru a încheia o masă sănătoasă luată în tihnă acasă sau la un local, fie chiar și fugitiv lângă un punct de patiserie de pe drumurile celor ocupați și grăbiți.

Plăcinta cu răvașe și cu „bănuți de noroc“, de Anul Nou, este prima dintr-o listă cu astfel de produse, urmată în perioada sărbătorilor de iarnă de reeditări care se desfășoară sub regula excesului. Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în ultima decadă a lunii decembrie anul curent, 14 sortimente de plăcinte cu brânză comercializate în cadrul marilor structuri comerciale de tip hipermarket. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu, se arată într-un comunicat al APC România.

La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
Analiza informațiilor aferente declaraţiei nutriționale în vederea realizării unor recomandări care să-i ajute pe consumatori să aleagă în cunoștință de cauză o plăcintă cu brânză.
Analiza denumirii produselor și al altor mesaje/pictograme atât din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului, cât și din punctul de vedere al respectării prevederilor legale din actele normative aplicabile.
Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția plăcintelor cu brânză analizate sunt următoarele: făină de grâu, făină de orez, griș de grâu, fibre de grâu, uleiuri vegetale (ulei de floarea soarelui, ulei de palmier, ulei de cocos, ulei din semințe de bumbac, ulei de măsline), apa, fulgi de cartofi, amidon, amidon din porumb, celuloză, sare iodată, zahăr, dextroză, maltodextrină, sirop de glucoză, lactoză, gluten din grâu, margarină, caș, stafide, brânză de oaie, brânză de vaci, brânză telemea, brânză Mizithra, brănză Feta, urdă din lapte de vacă, pulbere de brânză, zer praf, zer, proteine din lapte, lapte praf integral, praf de ou, praf de albuș de ou, gălbenuș de ou, condimente, enzime, miere, mere și scorțișoară.

Proporția dintre aluat și umplutură la produsele analizate variază astfel:

La 14% dintre produse, aluatul deține 62%, iar umplutura deține 38%;
La 29% dintre produse, aluatul deține 50%, iar umplutura deține 50%;
La 43% dintre produse, aluatul deține 60%, iar umplutura deține 40%;
La 7% dintre produse, aluatul deține 65%, iar umplutura deține 35%;
La 7% dintre produse proporția aluatului și a umpluturii este nespecificată.

La 86% din sortimentele de plăcintă cu brânză analizate s-a folosit grișul din grâu în umplutura acestora. 92% din plăcintele analizate conțin arome artificiale în compoziția umpluturii, dintre care 14% arome de brânză, 7% aromă de portocale, iar la 71% dintre produse aromele folosite în compoziția umpluturii nu au o denumire precizată. La unele sortimente de placintă cu brânză în umplutura acestora există celuloză, amidon, zer praf, praf de ou, fibre de grâu, fibre, glicerină, pulbere de brânză, fâină de orez și aditivi alimentari.

Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

În ceea ce privește prezența aditivilor in cele 14 plăcintele cu brânză analizate, situația se prezintă astfel:
50% din plăcintele analizate conțin glicerină;
43% din plăcintele analizate conțin conservanți, dintre care 29% sorbat de potasiu și 14% benzoat de sodiu;
36% din plăcintele analizate conțin carboximetilceluloza de sodiu;
36% din plăcintele analizate conțin acid citric;
36% din plăcintele analizate conțin celuloză;
28% din plăcintele analizate conțin fosfați, dintre care 14% difosfați și 14% fosfat d3. sodiu;
21% din plăcintele analizate conțin acid ascorbic;
21% din plăcintele analizate conțin alfa-tocoferol;
21% din plăcintele analizate conțin caroteni;
14% din plăcintele analizate conțin caragenan;
14% din plăcintele analizate conțin silicat de calciu;
14% din plăcintele analizate conțin dioxid de siliciu;
14% din plăcintele analizate conțin annatto;
14% din plăcintele analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași;
7% din plăcintele analizate conțin clorură de calciu;
7% din plăcintele analizate conțin gumă de guar;
7% din plăcintele analizate conțin sorbitan tristearet;
7% din plăcintele analizate conțin fosfat de diamidon acetilat.
E 202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
E 211 – benzoat de sodiu, conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă.
E 322 – lecitina de soia se obtine din reziduurile lichide rămase după ce uleiul de soia crud trece printr-un proces de degomare (eliminarea rășinilor și gumelor). Este un deșeu care conține solvenți și pesticide și poate avea o consistență fie gumoasă, fie solidă, ca de plastic. Lecitina se folosește ca emulsificator pentru a preveni separarea apei de grăsimi, dar ajută și la conservarea alimentelor mărindu-le termenul de valabilitate pe raft.
E 330 – acid citric – este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.
E407 – caragenanul este un gelifiant, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.
E412 – guma de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Poate provoca greață, flatulență și crampe.
E 422 – glicerol/glicerina sau glicerolul se folosește ca umectant cu rol în păstrarea hidratării aluatului/umpluturii pentru a menține în mod artificial prospețimea acestora. În industria alimentară, E 422 este folosit şi ca îndulcitor, conservant şi agent de îngroşare.Glicerina se folosește și în produsele cosmetice (creme de mâini, săpunuri, paste de dinți etc.) Consumul de glicerol sau de alimente ce îl conţin poate produce dureri de cap, ameţeală, balonare, greaţă, sete şi diaree.
E 450 – difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reacții alergice, tulburări de tranzit intestinal și modifică echilibrul calciu-fosfor din organism.
E 460 – celuloza este un aditiv alimentar considerat de specialişti ca fiind inofensiv, insă, în cazul unor concentraţii mari de celuloză pot apărea probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipaţia sau diareea. Din această cauză, aditivul alimentar E 460 este interzis în alimentaţia copiilor din primii ani de viață.
E 509 – clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.
E 551 – slicatul de calciu este un emulgator ce poate produce alergii cu manifestari dermatologice.
E920 – cisteină este agent de tratare a făinei, nu se adaugă în făina integrală, iar diabeticii trebuie sa evite această substanță pentru că poate interfera cu insulina. Acest aditiv se obține din păr uman, pene de păsări, păr de porc, gheare de păsări, copite și coarne de animale, produse petroliere secundare. Peste 80% din producţia mondială de L-cisteină este realizată în China utilizând ca sursă naturală părul.

Informațiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii. Mențiunea”Cu peste 70% brânză în umplutură” menționată sub forma unei pictograme pe ambalajul produsului „Linco Patisero. Plăcintă la tava cu brânză sărată”, fabricat de Orkla Foods România induce în eroare consumatorii prin faptul că creează impresia că acest tip de plăcintă ar conține multă brânză, dar de fapt într-o porție de 100 grame din acest produs există 25 grame urdă și 11 grame brânză telemea. Denumirea corecta a acestui produs, având în vedere natura ingredientelor care formează umplutura, ar trebui să fie „Plăcintă la tavă cu urdă și brânză telemea”. Producătorul Orkla Foods Romania din greșeală sau cu intenție pune semnul egalității între două ingrediente, urda, respectiv brânza telemea, care se obțin prin procese de producție total diferite, dar și din materii prime diferite, lapte, respectiv zer sau zara. Telemeaua este un sortiment de brânză care face parte din categoria brânzeturilor maturate în saramură. Consumul specific pentru obținerea unui kilogram de brânză telemea este 3-4 l lapte/kg brânză, în cazul laptelui de oaie, respectiv 6,2-7,5 l lapte/kg brânză, pentru cel de vacă. Urda este un produs lactat secundar, obținut prin fierberea zerului rămas după prepararea cașului. Pentru prepararea urdei, zara rămasă după pregătirea cașului dulce, se fierbe timp de 1 oră la temperatura de 85-90°C, interval în care are loc precipitarea restului de proteină. Din cca 10-12l de zer, rezultă de regulă 1 kg de urdă. Solicităm pe această cale retragerea de pe piață a loturilor de produse cu astfel de pictograme, respectiv cu denumirea greșită a produsului, în vederea reetichetarii acestui tip de produs.
De asemenea, sortimentul de plăcintă cu brânză fabricat în Grecia și comercializat sub denumirea comercială „Alfa. Plăcintă cu brânză Feta”, are o denumire care nu corespunde sortimentelor de brânză din compoziția care formează umplutura.
Astfel, în compoziția acestui produs s-a folosit brânza Myzitra (Mizithra) în proporție de 27% și brânză Feta în proporție de 6%. Având în vedere proporția celor două tipuri de brânză din compoziția acestui tip de plăcintă, denumirea comercială corectă este Plăcinta cu brânză Myzitra și brânză Feta. Și în acest caz solicităm retragerea de pe piață a loturilor de produse în vederea reetichetarii acestora. Conform art. 6 din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii, cu modificările și completările ulterioare, ”o practică comercială este considerată ca fiind înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt , în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe” dintr-o serie de elemente.

Pentru a veni în sprijinul consumatorilor interesaţi de conţinutul de brânză, respectiv de încărcătura chimică a acestui tip de produs, s-au realizat următoarele topuri.

Top 10 plăcinte cu brânză după conținutul de brânză dintr-o porție, adică din 100 grame produs

Alfa. Placintă cu brânză feta, conține 33 grame brânză (27 grame brânză Myzitra și 6 grame brânză Feta);
Edenia. Plăcintă cu brânză sărată, conține 32,4 grame brânză (22,4 grame brânză mizithra și 10 grame brânză Feta);
Bonito. Plăcintă cu brânză dulce și stafide, cu tradiție dobrogeană, conține 24,75 grame brânză dulce de vaci, 2,5 grame urdă din lapte de vacă și 1,7 grame stafide;
Bella. Placintă rulată cu brânză, conține 24,7 grame brânză (20,14 grame caș, 3,8 grame brânză de oaie și 0,76 grame brânză de vaci);
Linco Patisero. Placintă la tavă cu brânză dulce și stafide, conține 24 grame brânză proaspătă de vaci, 6 grame urdă și 2 grame de stafide;
Bella. Plăcinta familiei cu brânză dulce și stafide, conșine 24 grame brânză (22 grame brânză dulce și 2 grame brânză) și 2,4 grame stafide;
Bonito. Plăcintă cu brânză telemea cu tradiție dobrogeană, conține 23,8 grame brânză telemea de vacă și 4,75 grame urdă sărată din lapte de vacă;
Bella. Plăcinta familiei cu brânză, conține 22 grame brânză (18 grame brânză de vaci și 4 grame brânză);
Orkla. Plăcintă răsucită cu brânză Mizithra și Feta, conține 21,09 grame brânză (18,62 grame brânză mizithra și 2,47 grame brânză Feta);
Bella. Plăcintă clasică din foi cu brânză, conține 19,25 grame brânză (15,75 grame brânză dulce și 3,5 grame brânză)
Top 5 plăcinte cu brânză după numărul de aditivi
Bella. Plăcintă de casă cu brânză, conține 18 aditivi;
Bella. Plăcintă clasică din foi cu brânză, conține 12 aditivi;
Bella. Plăcinta familiei cu brânză, conține 11 aditivi;
Bella. Plăcinta familiei cu brânză dulce și stafide, conține 5 aditivi;
Bella. Plăcintă rulată cu brânză;
Bonito. Plăcintă rulată cu umplutură de brânză;
Bonito. Plăcintă cu brânză telemea cu tradiție dobrogeană, conțin câte 3 aditivi fiecare.

Sursa – APC România

APC România: 42% dintre crenvurștii de pe piață sunt colorați cu extract de gândaci din specia coșenilă

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 mai 2016, 11:16

Studiul privind calitatea crenvurștilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 43 tipuri de crenvurști, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor. Au fost analizate sortimente de crenvurști fabricate/distribuite de către: Angst, Golfera Italia, Sutter Germania, Aldis, Reinert, Transavia, Prodprosper, Unicarm, Pick Ungaria, Ifantis, Mega Image, Perfec Poultry Slovenia, CrisTim, Zaklady Polonia, Zimbo Ungaria, Auchan, Agil, C+C, AIA Italia, Cora, Elit, SaGa Foods Ungaria, Meda, Lidl, Penny, Kaufland, Fox, Carrefour, Jumbo, Macromex, Caroli, Goodies Meat Production, Campofrio și Prime Food Polonia.

Conform dicționarelor, crenvurștii sunt mezeluri din carne, sub formă de cârnat subțire, din carne de vită și slănină tocate foarte fin și trase în mațe de oaie sau membrane din material plastic, cel mai adesea prezentate în pereche; denumirea este germană, de la Krenwürstchen (pronunțat crenviurștăn). Se servesc calzi, cu muștar sau cu murături ori cu salate; alături, pâine proaspătă! Iar dacă sunt nemțești, alunecă cel mai bine cu bere!!!

Doleanțele consumatorilor găsesc treptat ecou și în rândul acelor antreprenori care dovedesc profesionalism, responsabilitate și conștiință, ba chiar și în rândul decidenților politici care sunt sensibili la marile riscuri pe care le prezintă alimentele tot mai denaturate din oferta comercială contemporană. Sunt deci primite cu speranță vie anunțurile guvernanților referitoare la intențiile lor hotărâte de a sprijini inițiativa revenirii la rețetele bune și sănătoase de acum o jumătate de veac. Dar câtă încredere pot avea consumatorii în aceste angajamente?! Mai credibile sunt inițiativele concrete ale unor producători care aduc produse „adevărate“ în magazinele lor, însă la prețuri care îi fac pe cei mai mulți consumatori…doar vizitatori.

O amplă mișcare a consumatorilor este centrată pe rețetele de casă, profesioniste, sănătoase, de bună tradiție. Într-o astfel de rețetă, „germană“, găsim: carne macră de porc și de vită, slănină, ouă, lapte, diverse condimente; pasta se trage în mațe de oaie, iar tehnologia presupune, după posibilități și rigorile alimentare respectate de fiecare, afumare sau doar zvântare, pasteurizare etc. și păstrare la frigider (o săptămână) sau la congelator, porționat, pentru a avea oricând produse sigure, bune, sănătoase. Mai toate rețetele de casă stăruie asupra frământării îndelungate a pastei reci (foarte reci, obținută prin adăugarea de gheață pisată) cu blendere care s-au instalat în mai toate bucătăriile, pentru a obține finețea și aerarea specifice acestui produs. Unii consumatori, cu o bună înțelegere a lucrurilor, sfătuiesc corect pe cei care din considerente de dietă nu pot consuma slănină, să folosească ulei de floarea soarelui (nu de măsline!), să lucreze cu pasta la rece (sub 16 grade Celsius, ca să evite „tăierea“ pastei) și când cumpără crenvurști să fie atenți la indicațiile de pe ambalaj evitând produsele pe care scrie că sunt realizate cu carne și să cumpere pe cele cu indicația din carne. Observații pertinente sunt formulate referitor la calitatea materiei prime de bază: carnea de acum câteva decenii provenea de la animale hrănite (aproape) natural, spre deosebire de carnea industrială din producția contemporană, provenită de la animale hrănite cu concentrate încărcate de hormoni, antibiotice, potențatori diverși etc.; dacă se mai consideră și intervenția genetică avem toată explicația produselor lipsite de savoarea și consistența specifice crenvurștilor de altădată.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestor produse pentru prezentarea unor puncte de vedere;

Analiza conținutului de sare din acest tip de produs și impactul acesteia asupra bolilor cardiovasculare.

Analiza informațiilor nutriționale în cazul sortimentelor de crenvurști analizați.

Identificarea substanțelor chimice și a aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestor produse pentru prezentarea unor puncte de vedere

La fabricarea crenvurștilor analizaţi s-au folosit următoarele ingrediente: carne de pui, carne de pui dezosata mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui, grăsime de pasăre, grăsime de pui, carne de porc, gușă de porc, grăsime de porc, carne de vită, tendoane de porc, slanină, șorici, praf de șoric de porc, emulsie de șorici, gelatină, colagen, grăsimi vegetale, cașcaval, apă, granule muștar, făină de grâu, griș de grâu, fibre de soia, fibre de mazăre, fibre vegetale, amidon cartofi, cazeina, proteină animală, proteină din lapte, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din drojdie, ketchup, roșii deshidratate, extract de drojdie, proteină din soia, sirop de glucoză, dextroză, lactoză, glucoză, zahăr, zahăr din trestie nerafinat, maltodextrină, proteină din soia, ulei de rapiță, ulei vegetal de floarea soarelui, grăsime de palmier, lapte praf degresat rehidratat, sare neiodată, sare cu nitriți, sare de mare iodată, sare marină afumată, proteină din lapte, ceapă, extract natural de boia dulce, extracte vegetale, praf de usturoi, condiment de ardei, condimente, extracte din condimente, arome naturale, aromă de fum, fum de lemn de fag, invesils, arome, difosfat de sodiu, polifosfați de sodiu, izoascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, acid ascorbic, eritorbat de sodiu, carmin, iodat de potasiu, monoglutamat de sodiu, acid citric, acetat de sodiu, citrat de sodiu, glucono-delta-lactona, citrat trisodic, lactat de potasiu, diacetat de sodiu, caragenan, gumă de guar, gumă de xantan, gumă Tara, di-polifosfați de sodiu și potasiu, acid lactic, lactat de calciu, tartrați de sodiu, extract de acerolă, acerolă uscată, extract vegetal natural (sfeclă roșie, curcuma, ibiscus).

La unele sortimente de crenvurști, condimentele sunt înscrise în mod generic și nu este menționat tipul condimentului. Având în vedere că unele dintre ele sunt incluse în lista substanțelor alergene, este important să fie cunoscută denumirea respectivului condiment.

La fabricarea crenvurștilor, în funcție de specie, carnea folosită se regăsește în proporții diferite, astfel:

Pieptul de pui între 23% și 80%;

Carnea de pui între 13% și 88%;

Carnea de porc între 17% și 93%;

Carnea de vită între 8% și 79%;

Carnea de curcan intre 4% si 96%;

Pieptul de curcan: 53%;

Carnea separată mecanic între 50% și 79%.

La 7% din produsele analizate nu apare menționată în lista ingredientelor cantitatea de carne din rețeta folosită la fabricarea crenvurștilor.

La 26% dintre produsele analizate s-a folosit carne separată mecanic (carne de pasăre separată mecanic, carne de pui și curcan separată mecanic, carne de pui separată mecanic și carne de curcan separată mecanic). Începând cu anii 1960, produsele secundare/subprodusele, mai apoi chiar resturile din industria cărnii au început să fie folosite tot mai curajos în variante comercializabile, întâi ca produse pentru animale de companie și de casă, apoi chiar în variante destinate consumului uman.

Și pentru că și această categorie de materiale comestibile din zona industriei cărnii trebuia să aibă un nume aceasta a fost numită, sugestiv, carne separată mecanic – CSM, cu echivalentele sale în diferitele limbi străine: Mechanically Deboned / Separated / Recovered / Reclaimed Meat – MDM / MSM / MRM (carne dezosată/separată/regenerată mecanic, engleză), viande séparée mécaniquement – VSM (franceză), Separatorenfleisch (carne de separator, germană), carni separate/raccolta meccanicamente – CSM / CRM (italiană).

Definițiile cărnii separate mecanic – CSM au tot evoluat și sunt mereu în proces de adaptare la realitățile pieței, îndeosebi cu aspecte legate de evoluția tehnicilor și mijloacelor folosite dar și cu aspecte ce țin de protecția consumatorilor față de abuzurile producătorilor și comercianților.

O primă definire a CSM indică derivarea acesteia din resturile de carne rămase de la carcasele de animale, după scoaterea bucăților principale; mai exact este vorba de recuperarea țesuturilor comestibile – țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi, țesut conjunctiv de pe oasele care compun coloana vertebrală, coada, cutia toracică și membrele, adică de pe ceea ce constituie și acum un sortiment distinct, comercializat crud sau afumat sub denumirea de garf, oase etc, sortiment bine apreciat de consumatori pentru valoarea nutritivă complexă pe care o prezintă în ciorbe, borșuri și supe, grație materiei valoroase conținute în oase și cartilagii. Carnea recuperată poate fi folosită la numeroase preparate bazate pe legume, leguminoase și cereale, dar și la prepararea de pateuri și umpluturi.

Definițiile curente arată că CSM este carnea obținută prin separarea mecanică de pe oase, exclusiv cea de pe oasele capului și extremitățile membrelor sub articulația carpiană (copita față) și tarsiană (copita spate), iar în cazul porcinelor, și de pe vertebrele coccigiene (coada); carnea de pasăre separată mecanic este pasta cu granulație fină obținută prin separarea mecanică a cărnii de pe oasele carcasei de pasăre, exclusiv pielea gâtului, ghearele, capetele și organele. Dincolo de definiții, carnea separata mecanic (CSM) este materie recuperată / regenerată/dezosată prin mijloace mecanice a resturilor rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase și trecută prin presiune înaltă prin site care separă osul masiv de țesuturi comestibile. În jargonul specialiștilor are chiar denumirea de „mâzgă“ sau „noroi“: „noroi alb – white slim, engl.“ (când e vorba de carne de pasăre) ori „noroi roz – pink slim, engl.“ (când e vorba de carne roșie, de la specii patrupede). Procesul presupune măcinarea carcasei și pasarea pastei (care cuprinde măcinătura de os, măduva osoasă și celelalte țesuturi comestibile) sub presiune.

„Declarativ, o cantitate limitată de CSM obținută la înaltă presiune este folosită pentru producerea hranei animalelor de companie, dar aceeași CSM (îndeosebi CSM obținută la joasă presiune) a devenit produs de consum pentru categorii tot mai largi de consumatori, în mare măsură fără cunoașterea realității de către aceștia și fără acceptul lor. Tinerii, avizi de noutate prin firea lor, au devenit consumatori frecvenți ai unor noi produse de acest fel, sub o publicitate susținută, îndeosebi în rețelele fast-food, ai căror fani le place să fie considerați. Vârstnicii au ajuns să constituie poate cea mai largă categorie de consumatori de produse care conțin CSM ca urmare a disponibilităților bănești reduse: un pensionar se mulțumește, de nevoie, cu mezeluri ieftine, deși intuiește că la prețul acela de comercializare ceva nu e în regulă, dar nu are alternative. Consumatorii care înțeleg ce este CSM și sunt obligați de condiția lor să consume aproape exclusiv produse care conțin acest ingredient resimt dureros această sancțiune socială. Consumatorii știu că teoretic sunt posibile multe nereguli, fie și numai pentru faptul că există mari dificultăți în efectuarea controalelor. Chiar specialiștii din domeniu recunosc astfel de nereguli: 1. când CSM este indicată pe etichetă, putem fi siguri că produsul conține CSM; 2. dacă CSM nu este declarat, este totuși posibil să fie folosită în produs, într-o cantitate mai mic㸠fiind știut că un procent de până la 20% CSM produsă la presiune joasă ori prin tehnologii fără presiune (carne Baader) prezentă în compoziția unui aliment nu asigură și detectarea acesteia prin examinare histologică (de exemplu, prin cercetarea țesuturilor la microscop).” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

În concluzie, cantitatea de apă și substanțe de îngroșare naturale și artificiale este destul de mare, ceea ce denotă o calitate scăzută a majorității produselor de acest tip.

Top 10 mărci de crenvurști după conţinutul de carne:

Pikok/Polonia cu 93% carne din pulpă de porc și fără aditivi;

Golfera/Italia cu 88% carne de pui și 2 aditivi;

AIA/Italia cu 88% carne de curcan și pui, dar cu 5 aditivi;

Dulano/Germania cu 87% carne de porc și 2 aditivi;

Aldis/România cu 87% carne (60% piept de pui și 27% carne lucru pui) cu 3 aditivi;

Martinel/Reinert/România cu 85% carne de porc și 3 aditivi;

Pikok/Polonia cu 85% carne (72% piept de pui si 13% carne din pulpă de pui) și 9 aditivi;

Perfect Poultry/Slovenia cu 82% carne de pui și 5 aditivi;

Agil/România cu 80% piept de pui și fără aditivi;

Zimbo/Ungaria cu 80% carne (60% carne de porc si 20% carne de vită) și 5 aditivi.

Top 10 mărci de crenvurști după numărul de aditivi alimentari:

Campofrio cu 11 aditivi;

Caroli/Familia cu 10 aditivi;

Pikok, Caroli, AIA, cu 9 aditivi;

Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi;

Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi;

Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi;

AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi;

Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi;

Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi;

Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi.

Top 3 mărci de crenvurști FĂRĂ aditivi alimentari:

1. Pikok cu 93% carne din pulpă de porc;

2. Agil cu 80% piept de pui;

3. Forzoso cu 59% carne pui și 29% piele pui.

Analiza conținutului de sare din acest tip de produs și impactul acesteia asupra bolilor cardiovasculare.

Conținutul de sare per 100 grame produs din produsele analizate variază între 1,1 grame și 3 grame. Deci, dacă consumăm 300 grame de crenvurști putem asimila între 3,3 grame sare și 9 grame sare. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legatură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare.

Sarea mai are și marea calitate de a menține echilibrul fluidelor extracelulare.
În mod normal, când consumăm prea multă sare, organismul eliberează hormonul numit aldosteron care ne aduce o puternică senzație de sete, cu ajutorul căreia ne hidratăm și eliminăm sarea din organism.

Românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare “iodată” decât cantitatea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de 5 grame de sare zilnic. Acest consum ridicat de sare explică rata ridicată a hipertensivilor – circa 40% din populația adultă a țării noastre – precum și numărul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare și atacurile cerebrale. Cea mai bună soluție ca să reduci consumul de sodiu este să înlocuiești sarea cu arome și condimente. Sarea este combinația dintre sodiu și clor, iar sodiul consumat în exces este foarte dăunător organismului. Sodiul dublează riscul unui accident vascular cerebral, crește tensiunea arterială și este un factor favorizant în apariția celulitei și a tulburărilor grave de metabolism, afectând rinichii și ficatul.

Analiza informațiilor nutriționale în cazul sortimentelor de crenvurști analizați.

Numai 74% dintre produsele analizate prezintă o declarație nutrițională, iar la 9% dintre acestea informațiile nutriționale sunt incomplete.

Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 156 kcal și 312 kcal.

Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 11 grame și 28 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 3,3 grame și 11 grame.

Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.

Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 9,7 grame și 15,59 grame. Numai 19% dintre produsele analizate din cele cu declarație nutrițională au o cantitate de proteine mai mare sau cel puțin egală cu 14 grame per 100 grame produs, fapt ce arată atât cantitatea redusă de carne, cât și calitatea scazută a cărnurilor folosite la fabricarea crenvurștilor.

Identificarea substanțelor chimice și a aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

În cele 43 de produse analizate s-au identificat 25 aditivi alimentari și alte substanțe, după cum urmează: aromă de fum, arome, difosfat de sodiu, polifosfați de sodiu, izoascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, acid ascorbic, eritorbat de sodiu, carmin, iodat de potasiu, monoglutamat de sodiu, acid citric, acetat de sodiu, citrat de sodiu, glucono-delta-lactona, citrat trisodic, lactat de potasiu, diacetat de sodiu, caragenan, gumă de guar, gumă de xantan, gumă Tara, di-polifosfați de sodiu și potasiu, acid lactic, lactat de calciu, tartrați de sodiu, extract de acerolă și acerolă uscată.

93% din produsele analizate conțin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 2 aditivi alimentari până la 11 aditivi alimentari, deci numai 7% dintre produsele analizate nu conțin aditivi alimentari!

La 91% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect.

42% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant roșu strălucitor obținut dintr-o specie de insectă numită coșenilă.

La 44% dintre produsele analizate gustul și aroma au fost potențate cu monoglutamat de sodiu.

La 9% dintre produsele analizate s-a folosit caragenan, un agent de îngrosare suspect de aparița anumitor afecțiuni medicale.

Arome – termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă şi care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

Aromă de fum – produs obținut prin fracționarea și purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fracții primare de gudron și/sau arome de fum derivate.

E120 – Carminul sau acidul carminic este un colorant roşu strălucitor care se obţine dintr-o specie de insecte numită coșenila.

E250 – Nitritul de sodiu este un conservant artificial care se foloseşte pentru inhibarea bacteriilor şi pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz a unor mezeluri şi preparate afumate). Nitritul de sodiu este inclus de autorităţile europene şi nord americane pe lista substanţelor potenţial cancerigene, în special pentru tractul digestiv (stomac). E250 devine periculos în urma interacţiunii sale cu proteinele din alimentul conservat. În ţări precum Germania, Norvegia, Suedia sau Canada, acest conservant este interzis.

E252 – nitratul de potasiu se foloseşte ca şi conservant şi face parte din grupa e-urilor suspecte. La temperaturi ridicate sau în stomac, nitraţii pot fi convertiţi în nitriţi (E250). Nitriţii de sodiu reacţionează cu proteinele şi formează substanţe cancerigene numite nitrozamine. Nitriţii pot genera: alergii, dereglări hormonale, tulburări hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburări hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburări nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.

E262 – Acetatul de sodiu se foloseşte ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic, un acid natural, prezent în multe fructe.

E300 – Acidul ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea calculilor la rinichi.

E316 – Izoacorbatul de sodiu este o substanţă care prelungeşte perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidării (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii). Poate genera alergii, dereglări hormonale, tulburări hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburări hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburări nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.

E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E331 – Citraţii de sodiu (săruri de sodiu ale acidului citric) sunt folosiţi şi ca agenţi de reglare a acidităţii produselor alimentare, ca antioxidanţi, conservanţi sau arome, produce efecte secundare ca greaţă, vomă, crampe abdominale şi musculare, reacţii alergice, amorţirea extremităţilor, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, ameţeală, respiraţie greoaie etc.

E407 – Caragenanul este un gelifiant, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

E412 – Guma de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Poate provoca greață, flatulență și crampe.

E415 – Guma de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.

E 417 – gumă tara, stabilizator. Poate provoca alergii.

E450 – Difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reacții alergice, tulburări de tranzit intestinal și modifică echilibrul calciu-fosfor din organism.

E452 – Polifosfații pot provoca alergii, dereglări hormonale, boli intestinale și creșterea valorii colesterolului. Polifosfații dezechilibrează balanța calciu-fosfor, împiedicând fixarea calciului în oase, favorizând apariția osteoporozei.

E621 – Monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.

Iodat de potasiu – este un agent de oxidare, folosit uneori în iodarea sării de masă pentru prevenirea deficienței de iod. Este utilizat și în unele formule pentru bebeluși sau ca agent de maturare în produse de panificație.

Acerola este o pulbere de extract de cirese continand molecule active, care pot ajuta la stabilizarea culorii si aromei pentru o gama larga de produse alimentare.

„La alegerea unui sortiment de crenvurști trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare, evitându-se acei crenvurști care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, trebuie evitați crenvursti obținuți din carne separată mecanic (resturile rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase, adică țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi si țesut conjunctiv) cu adaosuri de șorici, zaharuri, ulei vegetal, gelatină și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, crenvurștii nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC România.

„Până acum vreo patruzeci de ani, crenvurștii de fabrică erau tare savuroși, iar plăcerea de a mânca vreo două trei perechi de crenvurști mai stăruie tulburător în amintirile celor cu tâmple sure sau albe. Treptat, rețetele acelor timpuri au început să fie modificate, întâi spre sfârșitul anilor 1970 (când soia devenise o alternativă pentru carne la mezeluri), apoi foarte mult după ce industria alimentară a trecut în mâinile inițiativei libere. Din fericire, consumatorul conștient nu se lasă pradă inițiativelor deșănțate ale producătorilor de alimente, interesați doar de profitul lor, și începe să manifeste interes pentru sănătatea lui și pentru buna tradiție în domeniul alimentației.Iată cum se făceau crenvurștii de fabrică în urmă cu o jumătate de secol: carnea de vită (pulpă caldă) reprezenta 2/3 din compoziție, slănina de porc 1/3, condimentele (sare și celelalte) nu mai mult de 2%; erau și produse la care raportul carne – grăsime era de 3:1. La începutul anilor 1980, deja aveam de a face cu soia și subproduse de abator: în pasta fină de materii prime tocate (numită bradt) se regăsea concentrat de soia (4%), carne tocată de pe oase (5%), emulsie de șorici (2,5%), pigment de sânge integral (1%), condimente și membrane de oaie, iar după afumare caldă și pasteurizare produsul avea max. 69% apă, max. 29% grăsime, min. 9% proteine, cu un termen de garanție de trei zile. După trei decenii, consumatorii pot afla că în crenvurștii pe care îi simt foarte schimbați la gust se pun: cărnuri de specii diferite (porc, pui, vită), slănină, proteine (din soia, din lapte), glucide (amidon, dar și zahăr – care se pune aproape în tot ceea ce constituie aliment!), condimente, mulți aditivi (E-uri) pentru tot felul de scopuri (de stabilizare, de prevenire a oxidării, de sporire a fermității, de conservare, de colorare, de gust – glutamat de sodiu); pasta se trage în membrană artificială comestibilă, iar termenul de garanție a crescut la o lună. Consumatorii mai află că aditivii adăugați sporesc apetitul, aduc mult fosfor și sodiu în corp care dezechilibrează balanța calciu/fosfor și generează mari probleme legate de sănătatea sistemului osos.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

„Sănătatea este una dintre cele mai importante alegeri în viață, iar dacă odată bunul simț era de ajuns pentru a face această alegere, astăzi trăim într-un ritm alert, avem acces la o piață extrem de diversificată și simțim continuu presiunea obiectivelor personale și profesionale pe care ni le-am propus. Si pentru a face alegerile potrivite la momentul potrivit, avem nevoie de informația corectă și adaptată nevoilor noastre. De aceea, susțin cu convingere că o comunitate a oamenilor sănătoși se contruieste prin schimbarea perspectivei fiecăruia dintre noi asupra sănătății și stilului de viață, prin informare și educare corectă. Nu trebuie să asteptăm ca sistemul să facă primul pas, sănătatea individuală este, înainte de toate, o responsabilitate personală, care începe indubitabil cu alegeri conștiente și asumate. În primul rând, având informația corectă, învățând să aplicăm regulile esențiale de nutriție, alegând alimentele potrivite pentru că știm ce conțin și cum le putem transforma în nutrienți. În al doilea rând, învățând să facem mișcare adaptat vârstei, sexului și condiției fizice. Și nu în ultimul rând alegând conștient și riguros să „practicăm“ continuu un stil de viață echilibrat și sănătos. Ca orice fel de practică, și cea a stilului de viată poate fi schimbată, îmbunătățită, adaptată, orientată spre scopuri și beneficii. Ne trebuie însă pentru asta infomația științifică corectă din partea unor specialiști de încredere ca să alegem în cunostință de cauză.”Dr. Florin Ioan Bălănică, Consultant Personal de Nutriţie şi Sănătate, Fondator „Şcoala Pentru Sănătate şi Longevitate”.

PavelChirila„Alimentația corectă este numai aceea care provine din natură și există în stare naturală de la Creație. Orice rafinare, izolare de principii nutritive, adaosuri de aditivi, conservări agresive, tratări termice agresive, reprezintă un pericol pentru sănătatea noastră. Sărurile nitrice, în combinație cu aminele din carne, la un pH acid al stomacului, produc nitrosamine cancerigene. Nitriții și nitrații se transformă mai ușor în nitrosamine prin tratarea termică a alimentelor. Proteina de origine animală este factor oncogen prin următoarele mecanisme: consumul abuziv, aport excesiv de fier, care este substrat nutritiv pentru celula canceroasă și în plus favorizează nașterea nitrozaminelor în organism, prepararea la temperaturi înalte (grătar, prăjeli) generează la suprafață cărnii hidrocarburi aromatice și amine heterociclice cu potențial cancerigen, conținut mare de grăsimi saturate, care au și ele efecte oncogene prin mecanismul insulino-rezistent și intoxicarea cu radicali liberi. Un om sănătos poate evita cancerul dacă nu mănâncă carne sau dacă mănâncă carne puțină, adică 1-2 zile pe săptămână, o masa pe zi, carne de cea mai bună calitate. O atenție deosebită trebuie acordată alimentației copiilor, aceștia trebuie să mănânce proteine de calitate (pește, cereale integrale ciuperci, brânzeturi de calitate, avocado etc), nu trebuie să consume zahăr, trebuie să mănânce carne puțină, să evite alimentele cu aditivi, alimentele rafinate, iar părinții trebuie să supravegheze atent greutatea acestora” prof. univ. dr. Pavel Chirilă, membru fondator Clinica Nera – Centru de Recuperare Oncologică.

Sursa APC România

Bâlbâiala autorităţilor în cazul bebeluşilor decedaţi alertează părinţii şi societatea civilă

Publicat de , 19 februarie 2016, 12:01

În cursul zilei de 17 februarie 2016, Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România a solicitat autorităţilor date concrete privind statusul vaccinal al bebeluşilor decedaţi recent sau internaţi în stare gravă la spitalele “Matei Balş” şi „Marie Curie”, se arată într-un comunicat al APC.

Iniţiativa a apărut ca urmare a numeroaselor solicitări venite din întreaga țară din partea părinţilor îngrijoraţi de această situație și care doresc o informare corectă şi completă.

Dat fiind faptul că unii dintre părinţii bebeluşilor internaţi au declarat presei locale că aceştia au fost vaccinaţi anterior şi la scurt timp înaintea declanşării simptomelor, precum şi declaraţiile medicilor cum că toţi copiii internaţi au fost vaccinaţi, consideram vitală aprofundarea acestei ipoteze, mai ales în condiţiile în care majoritatea vaccinurilor sunt administrate nou-născuţilor şi copiilor sub 1 an.

Deşi Ministerul Sănătăţii a negat în cadrul unui comunicat transmis în data de 16.02.2016 existenţa vreunei corelaţii între vaccinurile administrate bebeluşilor şi sindromul hemolitic-uremic, pe motiv că nu există argumente medicale în acest sens, cazuistica din alte ţări raportează cazuri de corelaţie directă între vaccin şi sindromul menţionat. Aşadar, părinţii sunt deosebit de preocupaţi să primească un răspuns oficial la întrebările lor pe această temă , după o anchetă şi o investigaţie amănunţită, care să nu evite statutul vaccinal ca factor comun al situaţiei copiilor internaţi/decedaţi.

Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, a declarat în data de 17.02.2016, la TVR, că au fost parcurse toate etapele standard ale unei anchete în cazul copiilor cu sindrom hemolitic-uremic, însă nu a fost descoperit ‘agentul etiologic’, ci acesta este doar ‘bănuit’.

Larga distribuţie geografică a cazurilor semnalate, pe întreg cuprinsul judeţului Argeş şi ulterior apariţia de noi cazuri şi în alte judeţe, excludea practic de la bun început toate cauzele externe investigate până acum de autorităţi, fapt ce sugerează că ancheta este condusă în mod greşit. De altfel, deja autorităţile au recunoscut că tratarea cu antibiotice a bebeluşilor în faza incipientă a bolii nu a făcut decât să le înrăutăţească starea deja gravă.

„Faptul că până în acest moment au fost lansate doar ipoteze contradictorii sau lipsite de o bază medicală solidă, de altfel ulterior infirmate public, sunt dovada unui management defectuos al acestei situaţii de profundă criză a sistemului medical. Ancheta legată de statutul vaccinal al copiilor decedaţi şi internaţi este esenţială pentru a se putea exclude ipoteza unei incercări de muşamalizare a aplicării unor proceduri medicale care pun în pericol viaţa şi sănătatea copiilor. Solicităm Ministerului Sanatatii să ne informeze despre situaţia livrării de loturi de vaccinuri EUVAX sau hexavalente în regiunea afectată şi perioada în care acele vaccinuri au fost administrate copiilor afectaţi. În astfel de situații, autorităţile trebuie să dea dovadă de deplină transparenţă în relaţia cu părinţii şi cu societatea civilă, pentru a evita riscul unei pierderi ingrijorătoare de încredere a cetăţenilor în actul medical şi în capacitatea autorităţilor de a gestiona situaţii de criză”, spune conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC Romania.

In absenţa oricarei preocupări pentru statusul vaccinal al copiilor internaţi, ca posibila cauză a tragediei, am solicitat în cursul zilei de ieri autorităţilor concluziile pe aceasta ipoteză, însă din păcate răspunsul este departe de a fi cel aşteptat.

Menţionăm că sindromul hemolitic-uremic reprezintă o intoxicare foarte puternică a organismului, care poate conduce la insuficienţă renală, retard mintal, epilepsie, diabet zaharat, necroză intestinală, insuficienţă cardiacă şi, în numeroase cazuri, la decesul pacientului.

Articole medicale privind corelaţia dintre sindromul hemolitic-uremic şi vaccinuri:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3874978/
http://www.romedic.ro/sindromul-hemolitic-uremic#cauze-si-factori-de-risc
https://ndt.oxfordjournals.org/content/17/5/941.2.full

Precizăm, de asemenea, că hepatita B este o boală cu transmitere prin sânge contaminat, ca atare justificarea privind vaccinarea nou-născuţilor şi copiilor mici împotriva acestei maladii este foarte neclară.

Reclamele la „suplimentele” alimentare ar putea fi interzise la radio și tv

Publicat de , 10 februarie 2016, 20:50

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România a luat act de iniţiativa parlamentară legată de legea pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum şi a Legii audiovizualului nr. 504/2002, iniţiativă care în mod esenţial interzice publicitatea explicită în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune pentru produsele medicamentoase care se elibereaza fără prescripţie medicală.

„Este un fapt cunoscut că scopul publicităţii este să creeze nevoia de consum, iar adminstrarea de medicamente din proprie iniţiativă este un rezultat al acesteia. Nu admitem ca distribuitorii de medicamente şi farmaciile să obţină creşteri în cifra de afaceri exploatând preocuparea oricărui bolnav în faţa neplăcerilor aduse de maladie. Un produs farmaceutic, fie el medicament, supliment alimentar sau dispozitiv, trebuie recomandat de specialişti şi nu de firmele de publicitate”, a declarat conf.univ.dr. Costel Stanciu, presedintele APC Romania.

Piața farmaceutică este cel de-al treilea investitor în publicitatea TV, după domeniile telecom și cosmetice.

59 la sută dintre tipurile de pastă de dinți sunt dăunătoare pentru copiii sub 6 ani

Publicat de , 2 februarie 2016, 12:35

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România lansează Campania națională de informare și conștientizare a consumatorilor intitulată „S.O.S. – produsele cosmetice și de îngrijire personală”.

În perioada 15 ianuarie – 22 ianuarie 2016 au fost achiziționate din marile structuri comerciale, farmacii și magazine naturiste 51 tipuri de pastă de dinți pentru bebeluși/copii, în vederea analizării etichetei acestora din punctul de vedere al ingredientelor și al corectitudinii informațiilor și mențiunilor. Necesitatea acestui studiu s-a desprins în urma analizei rezultatelor furnizate de ultima cercetare la nivel național privind sănătatea orală. Afecțiunile orale, printre care putem enumera cariile dentare, pierderea dinților, boala periodontală, reprezintă o importantă problemă de sănătate publică.

Sursa afecțiunilor dentare o constituie consumul crescut de zahăr preluat din dulciuri (25% dintre intervievați consumă dulciuri de 2-3 ori pe zi), alimente îndulcite (20% dintre respondenți consumă lapte îndulcit) și băuturi răcoritoare (89% dintre respondenți consumă sucuri), alcool, tutun, și igienă orală deficitară (numai 55% dintre respondenți se spală pe dinți de 2-3 ori pe zi).

Analiza nivelului de toxicitate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experți coordonată de conf.univ.dr. Costel Stanciu, preşedinte APC România. Atât medicii pediatri, cât și unii producători, prin mențiunile afișate pe ambalaj, nu recomandă ca acest tip de produs să aibă în compoziție următoarele substanțe: parabeni/conservanți, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, coloranți sintetici, parfum, Sodium Lauryl Sulfate (SLS), Polietilen glicol(PEG-uri), arome sintetice, materii prime derivate din uleiuri minerale, silicon și dioxan.

Analizând declarațiile și pictogramele de pe ambalajele produselor, au reieșit următoarele:
– 67% dintre produsele analizate au în compoziție florură de sodiu;
– numai 33% dintre produsele analizate au menționate pe ambalaj data durabilității minimale.

„Din păcate, alegerea unei paste de dinți pentru copii, de către cei mai mulți părinți, se face având în vedere doar prețul și reclama făcută produsului respectiv pe posturile de televiziune. Cei care procedează în acest mod nu fac altceva decât să-și expună în mod constant copiii unor combinații de substanțe chimice care pe termen mediu vor genera afecțiuni medicale pentru a căror tratare/ameliorare se vor cheltui sume mari de bani. Până la vârsta de 6 ani copilul dvs. va avea întotdeauna tentația de a înghiți pasta de dinți folosită la perierea dinților, fapt recunoscut și de către unii producători prin mențiunile afișate pe ambalajele produselor. Faptul că suntem atenționați de către unii producători asupra acestui lucru dovedește că unele ingrediente din compoziția chimică a acestui produs pot provoca anumite afecțiuni medicale copiilor voștri. De aceea, pentru a nu pune în pericol viața copiilor voștri, vă recomand să NU cumpărați acele paste de dinți care conțin fluor, parabeni/conservanți, coloranți sintetici, sodium lauryl sulfate (SLS), polietilen glicol (PEG-uri), fenoxietalon, parfum sintetic și arome sintetice”, spune președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România.

80 la sută din şampoanele pentru bebeluşi pot provoca alergii

Publicat de , 26 ianuarie 2016, 14:25

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România lansează campania naţională de informare şi conştientizare a consumatorilor intitulată „S.O.S – produsele cosmetice şi de îngrijire personală”.

Alegerea unui produs cosmetic sau de îngrijire personală nu mai este un lucru atât de uşor de făcut, datorită multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestor produse, dar şi aspectelor ce ţin de etichetare, coroborate şi cu unele lipsuri de natură legislativă.

În perioada 10 ianuarie – 15 ianuarie 2016 au fost achiziţionate din marile structuri comerciale 55 tipuri de şampoane pentru bebeluşi şi copii, în vederea analizării etichetei acestora din punctul de vedere al ingredientelor şi al corectitudinii informaţiilor şi menţiunilor. Din punct de vedere al ţării de origine a producătorului, situaţia se prezintă astfel: Germania (24%), Italia (18%), Franţa (16%), Turcia (13%), Spania (9%), Fabricat în UE (6%), Polonia (4%), Bulgaria, Israel, Grecia, Marea Britanie şi Suedia cu câte 2% fiecare.

Totodată, 16% dintre şampoanele analizate NU sunt recomandate de către producători pentru a fi folosite pentru copii sub 3 ani, iar 13% dintre produsele analizate sunt pentru îngrijirea bebeluşilor.

Analiza nivelului de toxicitate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experţi coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele APC România. Atât medicii pediatri, cât şi unii producători, prin menţiunile afişate pe ambalaj, nu recomandă ca acest tip de produs să aibă în compoziţie următoarele substanţe: alcool, parabeni, ftalaţi, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, polietilen glicol, coloranţi sintetici, alergeni, săpun, parfum, sulfaţi, alcali, sodium Laureth Sulfate (SLES), Sodium Lauryl Sulfate (SLS), Polipropilen Glicol (PPG), ulei de parafină, arome sintetice, materii prime derivate din uleiuri minerale, silicon, dioxan.

Analizând declaraţiile ţi pictogramele de pe ambalajele produselor au reieşit următoarele:

Numai 45% dintre produsele analizate au formula fără lacrimi;
Numai 38% dintre produsele analizate NU au parabeni;
Numai 25% dintre produsele analizate NU au în compoziţie coloranţi sintetici;
Numai 22% dintre produsele analizate au un PH neutru;
Numai 20% dintre produsele analizate sunt hipoalergenice;
Numai 15% dintre produsele analizate NU au săpun;
Numai 13% dintre produsele analizate NU au SLES;
Numai 11% dintre produsele analizate NU au alcool;
Numai 5% dintre produsele analizate NU au PEG -uri;
Numai 5% dintre produsele analizate NU au sulfaţi;
Numai 5% dintre produsele analizate NU au alcali;
Numai 4% dintre produsele analizate NU au ftalaţi;
Numai 4% dintre produsele analizate NU au materii prime derivate din uleiuri minerale;
Numai 2% dintre produsele analizate NU au PPG;
Numai 2% dintre produsele analizate NU au ulei de parafină;
Numai 2% dintre produsele analizate sunt testate pentru nichel, crom şi cobalt;
Numai 2% dintre produsele analizate NU au arome sintetice;
Numai 2% dintre produsele analizate NU au parfum;
Numai 2% dintre produsele analizate NU au silicon;
Numai 2% dintre produsele analizate NU au dioxan;
Numai 2% dintre produsele analizate NU au fenoxietalon;

Numai la 53% dintre produsele analizate se menţionează expres termenul de valabilitate, în timp ce la 46% dintre produsele analizate există doar o pictogramă care nu este înţeleasă de către consumatori şi care transmite timpul de folosire a şamponului după deschiderea flaconului.

Termenul de valabilitate (data durabilităţii minimale) este primul aspect pe care trebuie să-l verificăm înainte de a cumpăra un produs cosmetic. Acest termen poate fi indicat în două moduri. Pentru produsele cu o data a durabilităţii mai mică de 30 de luni, se indică prin inscripţionarea zilei (dacă este cazul), lunii şi anului până la care produsul îşi păstrează calităţile, dacă se respectă cerinţele de păstrare.

Pentru produsele cu o durabilitate mai mare de 30 de luni, data până la care pot fi utilizate se exprimă prin inscripţionarea unei cutii deschise alături de o cifră şi litera M, indicând numărul de luni de valabilitate din momentul deschiderii produsului.

Sucuri colorate cu extract de GÂNDACI pe masa de Revelion

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 decembrie 2015, 12:42

Studiul privind calitatea băuturilor răcoritoare light (fără zahăr) face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrana sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”.

Prin această campanie, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în vederea realizării acestui studiu, 28 de sortimente de băuturi răcoritoare fără zahăr. 93% dintre produsele analizate sunt carbogazoase, fapt ce arată obiceiul de consum al românilor, orientat spre băuturi nealcoolice acidulate. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, un consumator român consumă, în medie pe an, 150 litri de băuturi răcoritoare.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-a avut în vedere următorul obiectiv:

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
Ingredientele regăsite în compoziția băuturilor răcoritoare fără zahăr/dietetice analizate sunt următoarele: apă, apă carbogazoasă, dioxid de carbon, suc de struguri (0,1%), suc de mere (0,1%), suc natural de fructe: căpșuni, zmeură, coacăze negre, afine, vișine în proporții variabile (0,1%), maltodextrină, concentrat de morcovi cu rol de colorare, extracte cu rol de colorare din hibiscus și morcov, arome naturale de lămâie și lime, aromă naturală de portocale și alte arome, cafeină, arome, suc de portocale, antioxidanți (acid ascorbic), acidifianți (acid citric, acid fosforic, citrați de sodiu), îndulcitori (aspartam, acesulfam de potasiu, ciclamat de sodiu, zaharine), coloranți (caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant FCF, brunt HT, azorubină, roșu ponceau, coșenilă, caroteni, beta- apo-8-carotenal, antocianine), conservanți (benzoat de sodiu, sorbat de potasiu), corectori de aciditate (citrați de sodiu), stabilizatori (gumă arabică, gumă de ester, gumă de guar, esterii colofoniului cu glicerolul, esteri glicerici ai rășinilor din lemn).

Dintre ingredientele menționate mai sus, cele mai utilizate sunt:

100% dintre produsele analizate conțin îndulcitori sintetici (aspartam, zaharine, acesulfam de potasiu, ciclamat de sodiu), după cum urmează:

– 46% conțin trei tipuri de îndulcitori sintetici;

– 39% conțin patru tipuri de îndulcitori sintetici;

– 11% conțin două tipuri de îndulcitori sintetici;

– 4% conțin un singur tip de îndulcitori sintetici.

Îndulcitorii sintetici au o putere de îndulcire care poate fi de până la de 200 de ori mai mare decât zahărul. Aceștia pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie.

82% dintre produsele analizate conțin acid citric. Acesta este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor. De asemenea, nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.

75% dintre produsele analizate conțin benzoat de sodiu, conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. În urma unui studiu realizat pe 200 de sortimente de sucuri de către FDA (Federal Trade Commission – USA) în anul 2005, la 10 dintre acestea s-a identificat un conținut de benzen cuprins între 7 și 89 ppm (părți per milion), limita maximă admisă în apa potabilă fiind de 5 ppm. În urma acestei constatări, marii procesatori de sucuri din SUA au decis să nu mai folosească acest conservant. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD).

50% dintre produsele analizate conțin coloranți sintetici (caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant FCF, brunt HT, azorubină, roșu ponceau). Coloranții sintetici pot provoca reacții alergice, modificări cromozomiale, tulburări de respirație, dermatite și au potențial cancerigen. Produsele alimentare care conțin coloranți sintetici nu sunt recomandate copiilor.

36% dintre produsele analizate conțin coloranți naturali (coșenilă – colorant natural roșu obținut dintr-o specie de gândac din America de Sud, caroteni, beta- apo-8-carotenal și antocianine), în timp ce 14% dintre produsele analizate nu conțin niciun fel de coloranți.

„Băuturile răcoritoare fără zahăr sunt realizate dintr-un amestec de apă, arome, cantități infime de suc din fructe și aditivi alimentari. Aceste produse sunt lipsite de nutrienți, generează impresii olfactive artificiale și nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universități și instituții medicale de prestigiu, experții în nutriție și medicii pediatri nu recomandă folosirea acestor produse în alimentația copiilor, dar nici în cea a adulților cu afecțiuni medicale precum boli cardiovasculare, metabolice și neurovegetative. Din păcate, aceste produse, din cauza accesibilității date de preț (in medie 47 de bani per litru), sunt consumate în cantități mari de către familiile cu venituri situate sub salariul mediu pe economie. Având în vedere numărul mare de substanțe chimice din astfel de produse, solicităm menționarea pe etichetă a unui mesaj de atenționare de tipul A NU SE CONSUMA DE CĂTRE COPII!”, susţine Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

Sursa foto – APC România

Chimicale în bucatele de pe masa de Crăciun – 101 aditivi alimentari în alimentele consumate la masa de Crăciun

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 21 decembrie 2015, 14:47

Studiul privind calitatea bucatelor de pe masa de Crăciun face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în prima parte a lunii decembrie, a.c., mai multe produse alimentare din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), specifice acestei sărbători, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Au fost achiziționate următoarele produse alimentare folosite la pregătirea mesei de Crăciun:

– Carne tocată pentru sarmale- produs realizat de hipermarket-ul CORA;

– Amestec carne tocată de porc și vită – produs realizat de hipermarket-ul CORA;

– Caltaboș – produs fabricat de Meda Prod SRL;

– Tobă – produs fabricat de hipermarket-ul Auchan;

– Lebăr – produs fabricat de Ifantis Romania SA;

– Chiftele – produs fabricat de hipermarket-ul CORA;

– Cârnați proaspeți Chipolatas din carne de porc – produs realizat de hipermarket-ul Auchan;

– Slăninuță afumată – produs fabricat de Zimbo Romania SRL;

– Salată Boeuf – produs realizat de hipermarket-ul CORA;

– Măsline negre Mamuth – ambalate de hipermarket-ul Auchan;

– Castraveți în oțet – produs fabricat de Home Garden;

– Smântână 12% grăsime – produs fabricat de Muller;

– Unt Gruia 60% grăsime – produs fabricat în Belgia și distribuit de SC Macromax SRL;

– Băutură răcoritoare necarbogazoasă cu îndulcitori – produs fabricat de Tiki Drinks SRL;

– Cașcaval Dalia – produs fabricat de Gordon Prod SRL;

– Regal – sos cu pastă de tomate – produs fabricat de European Food SA;

– Sos maioneză – produs fabricat de Contec Food SRL;

– Produs din categoria dulciurilor pe bază de grăsimi vegetale/Înlocuitor frișcă – HuLaLa – fabricat în Italia și distribuit de Nordic Import Export Co SRL;

– Sare de mare iodată – produs distribuit de Carrefour;

– Mix condimente carne de porc – produs distribuit de Carrefour

– Condiment pentru sarmale – produs fabricat de Fuchs Condimente Ro SRL;

– Condimente pentru cârnați – produs distribuit de Kamis Condimente SRL;

– Muștar de masă – produs distribuit de Carrefour.

– Cozonac cu nucă și cacao fabricat de Auchan.

– Franzelă neagră feliată 365, produsă de Vel Pitar pentru SC Mega Image SRL

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestor produse pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestor produse, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestor produse pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Carne tocată pentru sarmale, produs realizat de hipermarket-ul CORA, conține 3 aditivi alimentari: acid ascorbic, ascorbat de sodiu și carmin de cochilii. Nu se menționează procentul de carne de porc din produs, având în vedere faptul că în compoziția acestui produs se mai găsesc: orez, ceapă dezhidratată, pastă de tomate și zaharuri. Produsul conține sare iodată și are termen de valabilitate 3 zile. Sarea iodată nu mai este obligatorie în produse de acest gen.

Amestec carne tocată de porc și vită, produs realizat de hipermarket-ul CORA, conține 3 aditivi alimentari: citrați de sodiu, acetați de sodiu și ascorbat de sodiu. Produsul conține 94% carne, în proporții egale din cele două specii, adică 47% porc și 47% vită, diferența până la 100% fiind completată de apă, zaharuri și aditivi alimentari. Termenul de valabilitate este de 3 zile.

Caltaboș, produs fabricat de Meda Prod SRL, conține 5 aditivi alimentari: difosfat de sodiu, glutamat monosodic, acid ascorbic, eritrobat de sodiu și nitrit de sodiu. Producătorul nu menționează procentul de carne de porc și organe de porc, în compoziția produsului se mai găsesc sare (2,3 grame/100 grame produs), amidon, proteină vegetală din soia și zaharuri (1,5 grame/100 grame produs).

Tobă, produs fabricat de hipermarket-ul Auchan, conține 3 aditivi alimentari: ascorbat de sodiu, citrat de sodiu și glutamat monosodic. Producătorul nu menționează procentul de carne de porc și organe de porc. În compoziția produsului se mai găsesc: șorici, gelatină, zaharuri și condimente (nu se specifică denumirea acestora).

Lebăr, produs fabricat de Ifantis România SA, conține 6 aditivi alimentari: mono și digliceridele acizilor grași, acid ascorbic, caragenan, carmin, glutamat de sodiu și nitrit de sodiu. Producătorul nu menționează cantitatea de ficat. În compoziția produsului se mai găsesc: apă, slănină, șorici, cazeină, zaharuri, soia și condimente (fără a menționa tipul acestora).

Chiftele, produs fabricat de hipermarket-ul CORA, conțin 8 aditivi alimentari: arome, acid ascorbic, ascorbat de sodiu, carmin de cochilii, citrați de sodiu, acetați de sodiu, ascorbat de sodiu și bicarbonat de sodiu. Producătorul nu menționează cantitatea de carne din produs. Produsul mai conține: apă, sare iodată, ceapă deshidratată, pătrunjel și zaharuri.

Cârnați proaspeți Chipolatas din carne de porc, produs realizat de hipermarket-ul Auchan, conțin 6 aditivi alimentari: E 252, E 262, E 300, E 551, E 120 și E 160c. Producătorul nu menționează cantitatea de carne din produs. Produsul mai conține: apă, sirop de glucoză din grâu și condimente (nu sunt menționate tipul acestora).

Slăninuță afumată, produs fabricat de Zimbo România SRL, conține 6 aditivi alimentari: E 450 (difosfați – emulgatori), E 451(trifosfat pentasodic – emulsificator), E 316(erithorbat de sodiu – antioxidant), E 407 (caragenan – agent de îngroșare), nitrit de sodiu și monoglutamat de sodiu. Produsul mai conține: apă, sare, zaharuri, condimente (nu se menționează tipul) și fum din lemn de cireș.

Salată Boeuf, produs realizat de hipermarket-ul CORA, conține 4 aditivi alimentari: acesulfam de potasiu, acid ascorbic, betacaroten și benzoat de sodiu. Produsul conține: legume 64% (cartofi, morcovi și mazăre), sos de maioneză (22%), carne de vită (11%), sos de muștar și conservanți.

Măsline negre Mamuth, ambalate de hipermarket-ul Auchan, conțin 2 aditivi alimentari: E 270(acid lactic – conservant) și E 579 ( gluconat feros – colorant).

Castraveți în oțet, produs fabricat de Home Garden, conțin 2 aditivi alimentari: clorură de calciu și arome. E 509 (clorură de calciu) este un potențiator de arome și agent de întărire. Arome sintetice – termenul se referă la combinații de substanțe chimice sau substanțe chimice care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

Smântână 12% grăsime – produs fabricat de Muller din lapte praf.

Unt Gruia 60% grăsime, produs fabricat în Belgia și distribuit de SC Macromax SRL, conține 1 aditiv alimentar: sorbat de potasiu (conservant). Are termen de valabilitate până în 7 aprilie 2016.

Băutură răcoritoare necarbogazoasă cu îndulcitori: Pinkola, produs fabricat de Tiki Drinks SRL, conține 9 aditivi alimentari: ciclamați, aspartam, acesulfam de potasiu, zaharine, benzoat de sodiu, acid ascorbic, acid citric, aromă și beta-apo-8-carotenal. Conține suc de portocale 0,1%.

Cașcaval Dalia, produs fabricat de Gordon Prod SRL, conține 1 aditiv alimentar: clorura de calciu (E 509).

Regal- sos cu pastă de tomate – produs fabricat de European Food SA, conține 4 aditivi alimentari: acid tartric, sorbat de potasiu, benzoat de sodiu și acid ascorbic.

Sos maioneză Olympia, produs fabricat de Contec Food SRL, conține 7 aditivi alimentari: gumă guar, gumă xantan, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, acid citric, butilhidroxianisol și butilhidroxitoluen. Acest produs este realizat din: ulei de floarea soarelui (25%), amidon modificat din porumb, oțet din vin, zahăr, sare iodată, muștar și aditivi alimentari. Nu conține gălbenuș de ouă.

Produs din categoria dulciurilor pe bază de grăsimi vegetale/Înlocuitor frișcă – HuLaLa, fabricat în Italia și distribuit de Nordic Import Export Co SRL, conține 10 aditivi alimentari: E 472b, E 475, E 435, E 433, E 471, E 401, E 407, E 160a, arome și E 942. Produsul este realizat din apă, grăsimi vegetale hidrogenate din ulei de sâmbure de palmier (24%), zahar (6 grame la 100 grame produs) și proteine din lapte.

Sare de mare iodată, produs distribuit de Carrefour, conține 1 aditiv alimentar- ferocianură de potasiu (E 536) și iodură de potasiu.

Mix condimente carne de porc, produs distribuit de Carrefour, conține 1 aditiv alimentar: monoglutamat de sodiu.

Condiment pentru sarmale, produs fabricat de Fuchs Condimente Ro SRL, conține 2 aditivi alimentari: monoglutamat de sodiu și dioxid de sulf (E220).

Condimente pentru cârnați, produs distribuit de Kamis Condimente SRL, conțin 1 aditiv alimentar: glutamat de sodiu.

Muștar de masă, produs distribuit de Carrefour, conține 1 aditiv alimentar: acesulfam de potasiu.

Cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Auchan, conține 9 aditivi alimentari: E 481, E 472e, E 471, E 415, E 170, E 300, E 330, betacaroten și arome. Conține 2,5 grame nucă și 0,172 grame cacao.

Franzelă neagră feliată 365, produs de Vel Pitar pentru SC Mega Image SRL, conține 6 aditivi alimentari: propionat de calciu, acid sorbic, carbonat de calciu, esteri ai acizilor mono și diacetiltartrici, acid ascorbic și L-cisteină.

Denumirea alimentelor este fundamentală – aceasta descrie adevărata natură a produselor alimentare și ajută consumatorii să distingă un produs de altul. Verificarea etichetelor în cazul produselor alimentare pe bază de carne trebuie să fie mai frecventă, cu scopul de a asigura că sunt complete, corecte și nu induc în eroare consumatorii.

Cu toate acestea, producătorii recurg adesea la tactici inteligente pentru a da produselor alimentare de calitate inferioară nume atrăgătoare și înșelătoare. Consumatorii pot avea greutăți în a face diferențe între carnea proaspătă și preparatele din carne. Într-adevăr, ca regulă generală, acolo unde apa adăugată depășește 5% din greutatea oricărui produs finit, ar trebui să apară pe lista ingredientelor.

În plus, atunci când apa a fost adăugată la produse și preparate din carne care au aspect de felie, porție sau carcasă de carne, și depășește 5% din greutatea produsului finit, numele produsului alimentar trebuie să menționeze apa adăugată.Regula este mai strictă pentru carne și preparate din carne proaspătă: apa adăugată trebuie să fie întotdeauna menționată în lista ingredientelor, indiferent de cantitatea adăugată.Sunt necesare mai multe controale sistematice în vederea identificării adaosului de apă la preparatele pe bază de carne, în scopul verificării declarării sale corespunzătoare pe etichetă.

Carnea separată mecanic (CSM) derivă din resturi de carne rămase de la carcasele de animale, odată ce au fost scoase bucățile principale. Odată recuperată, CSM poate fi utilizată în alte alimente. Deoarece această carne diferă în ce priveşte calitatea față de carnea proaspătă, nu este luată în considerare ca și conținut de carne într-un produs alimentar și nu ar trebui să fie etichetată drept carne în lista de ingrediente.

În preparatele din carne, în afară de carne, se folosesc şi alte ingrediente, precum slănină, sare, apă, gelatină, lactoză, dextroză, sirop de glucoză, maltodextrină, zahăr, zaharoză, proteină din lapte, proteină din zer, proteină vegetală din soia, soia, proteină animală din porc, fum de lemn de fag, aromă de fum, emulsie de şorici, amidon modificat. În preparatele din carne se folosesc 25 de tipuri de aditivi alimentari (nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, glutamat monosodic, caragenan, carmin, clorură de potasiu, glucono-delta- lactonă, fosfat de calciu, izoascorbat de sodiu, acetat de sodiu, citraţi de sodiu, erisorbat de sodiu, acid citric, gumă xantan, gumă konjac, di-, tri- şi polifosfaţi disodici, ascorbat de sodiu, lactat de sodiu, azotat de potasiu, clorură de potasiu, acid acetic, lactat de calciu, tartraţi de sodiu, iodat de potasiu şi betanină);

În afara tipurilor de făinuri din cereale, în compoziția sortimentelor de pâine feliată mai putem găsi și alte ingrediente precum: margarină, ulei vegetal de palmier, zahăr, făină de soia, făină de fasole, fibre vegetale, glucoză, fibre de citrice, lapte praf, sirop de glucoză, zer praf, ulei vegetal (nu se menționează tipul), ulei de rapiță, amidon de porumb, făină de orez, făină de porumb, gluten, grăsimi vegetale nehidrogenate, fulgi de cartofi, acid ascorbic, acid sorbic, diacetat de sodiu, carbonat de calciu, cisteină, esteri ai acidului diacetiltartric cu mono și digliceride ale acizilor grași, propionat de calciu, stearoil 2 lactilat de sodiu, fosfat monocalcic, gumă de guar, gumă de xantan, hidroxipropilmetilceluloză, mono și digliceride ale acizilor grași, acid tartric, glicerină, citrat de lecitină, esteri ai glicerolului cu acidul acetic și acizi grași. Pâinea din comerț nu respectă rețeta tradițională (făină, apă, drojdie, sare), multe sortimente de pâine conțin adaosuri de zaharuri cum ar fi: glucoză (indice glicemic 100) și sucroză (zahăr – indice glicemic 70). Glucoza și sucroza sunt carbohidrați cu indice glicemic mare, deci cu asimilare rapidă, fapt ce obligă pancreasul să secrete insulina, care este hormonul transportator al glucozei din sânge. Oferind mai multă energie organismului decât are nevoie, excesul de glucoză se depune sub formă de grăsimi sau colesterol pe vasele de sânge, fapt ce provoacă pe termen lung boli precum constipația cronică, cancer de colon și afecțiuni cardiovasculare.

În afară de făină, zahăr, drojdie, sare iodată, în „cozonacul” industrial se mai folosesc și alte ingrediente: spărtură de soia, șrot de soia, făină de soia degresată, amidon din porumb, ou praf, pudră de albuș de ou, fibre de cartofi, zer praf, oțet din vin, făină de orz, lapte praf, gluten din grâu, ulei de palmier, ulei de rapiță, enzime, drojdie comprimată, făină de porumb, griș de grâu, pudră de zer, conservanți, coloranți, agenți de îngroșare, agenți de umezire, emulsifianți, corectori de aciditate, stabilizatori.

2.Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestor produse, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

În cele 25 de produse analizate s-au identificat 101 aditivi alimentari. Dintre aditivii alimentari identificați, probleme grave de sănătate ridică următorii aditivi:

Nitritul de sodiu (E250) este un conservant utilizat în industria cărnii, care împiedică formarea microorganismelor. La nivelul Uniunii Europene este permis a fi utilizat numai în amestec cu sarea într-o proporție de 0.0625%. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar. Totodată, preparatele din carne au un conţinut ridicat de sare, care variază între 2 grame și 5,5 grame.

Dioxidul de sulf (Sulfiții) este un alergen cunoscut a cărui prezență în alimente, acolo unde este permisă, trebuie întotdeauna să fie declarată dacă valorile sunt mai mari de 10 mg / kg. Persoanele care au alergie la sulfiți pot suferi de dureri de cap, greață, astm sau chiar, în cazuri foarte grave, șoc anafilactic.

Caragenanul (E407) este un gelifiant, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar. În UE este interzis a fi utilizat în formulele pentru bebeluși din motive de precauție.

Monoglutamatul de sodiu (E621)- potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului.

Acidul citric (E 330), agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

Gumă de guar (E412), agent de îngroșare. Poate provoca alergii.

Zaharina (E 954) este un îndulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decât zahărul. E954 este folosit foarte des în combinaţie cu alţi îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseşte foarte des în combinaţie cu ciclamatul şi cu aspartamul în produsele “light”. Îndulcitorii artificiali pot genera afecțiuni medicale precum: epilepsie, scleroză multiplă, diabet, depresie și oboseală cronică.

„Multe produse alimentare pe bază de carne vândute în această perioadă nu sunt etichetate corespunzător sau nu conțin ingredientele specifice denumirii tradiționale a alimentelor consumate la masa de Crăciun. Astfel, consumatorii sunt informați greșit despre preparatele din carne pe care le cumpără. Pentru a lua decizia de cumpărare a produselor din carne, consumatorii nu au altă opțiune decât aceea de a se baza pe etichetele acestora. Consumatorii se așteaptă ca eticheta să reflecte cu exactitate conținutul și calitatea produsului, lucru care nu se întâmplă în cele mai multe situații. Folosirea aditivilor alimentari a devenit o practică obișnuită din partea producătorilor de produse alimentare. Consumatorii trebuie să evite alimentele cu aditivi, deoarece creează mari probleme de sănătate pe termen lung. Aceștia au numai un rol tehnologic, adică „acoperă” calitatea scăzută a ingredientelor principale din compoziția produselor alimentare, creând percepții false privind anumite caracteristici organoleptice, cum ar fi aspectul, prospețimea, culoarea, gustul și aroma.” a declarat Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu – președinte APC România.

Pentru lumea creștină, Crăciunul este ultima mare sărbătoare religioasă din an. Crăciunul, serbat în fiecare an la 25 decembrie, semnifică nașterea lui Iisus de către Fecioara Maria (Maica Domnului). Apropierea sărbătorii Crăciunului presupune parcurgerea unor ritualuri menite să asigure deplina plăcere a sărbătorii, între care procurarea cărnii necesare pentru bucatele de pe masa de Crăciun. Lumea orașului a redus acest ritual la căutarea celor mai bune magazine și oferte la carne, încărcarea frigiderului sau chiar a congelatorului cu cantitățile de la ofertă, aproape în toate cazurile mult mai mai mari decât cele potrivite pentru un meniu îndestulat din zilele Crăciunului și prepararea după rețetele știute (de persoanele mai în vârstă) ori culese de pe Internet (de persoanele mai tinere). Bucatele tradiționale de pe masa de Crăciun se prepară din carne de porc proaspătă, carne afumată și carne în untură. Merită, deci, să reținem opiniile mai mult decât pertinente ale specialiștilor, care apreciază că sărbătoarea de Crăciun este un bun prilej de a mânca bine și a te bucura de mâncare, motiv pentru care oamenii să se orienteze către mâncăruri sănătoase pentru familiile lor.
Cumpărarea unor cantități mari de alimente la ofertele de sărbători este mai păguboasă decât cumpărarea la prețurile normale a unor cantități strict necesare de alimente proaspete. Fiți atenți la semnele de prospețime ale alimentelor sensibile, îndeosebi pește și carne. De asemenea, trebuie manifestată grijă sporită la calitatea mezelurilor și preparatelor din carne, care pot fi produse din carne învechită.” Atrage atenția Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

Atenţie! Aditivii sunt prezenți și în cozonac – Topul cozonacilor aditivaţi

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 8 decembrie 2015, 13:49

Românii consumă în perioada Crăciunului și a Anului Nou peste 7,3 milioane de cozonaci, adică de circa zece ori mai mulți cozonaci decât într-o lună obișnuită.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în prima parte a lunii decembrie, a.c., 31 tipuri de cozonac din marile structuri comerciale (hipermarketuri / supermarketuri), fabricat/ distribuit de 13 producători, cu gramajul cuprins între 325 g și 1000 g, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Studiul privind calitatea cozonacului face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor. Au fost analizate sortimente de cozonac fabricate/distribuite de către: SC Vel Pitar SA din Rm. Vâlcea, SC Boromir IND SRL din Râmnicu Vâlcea, Auchan, Cora, Carrefour, Tedesco SRL din Italia, SC Grewe SRL din Vestem-Sibiu, SC SAL-PAN din Salonta-Bihor, SC Lucipol Impex SRL din Râmnicu Vâlcea, SC As Pan SRL din Popești Leordeni-Ilfov, SC Cristian Impex SRL din Tulcea, SC Aida Prod Com SRL din comuna Cernica-Ilfov și SC Teoden SRL din Băilești-Dolj.

Studiul a fost realizat de o echipă de experți a APC România, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. Din analiza etichetelor a reieșit că, în afară de făină, zahăr, drojdie și sare iodată, în cozonacul industrial se regăsesc și alte ingrediente: spărtură de soia, șrot de soia, făină de soia degresată, amidon din porumb, ou praf, pudră de albuș de ou, fibre de cartofi, zer praf, oțet din vin, făină de orz, lapte praf, gluten din grâu, ulei de palmier, ulei de rapiță, enzime, drojdie comprimată, făină de porumb, griș de grâu, pudră de zer, conservanți, coloranți, agenți de îngroșare, agenți de umezire, emulsifianți, corectori de aciditate, stabilizatori. Conținutul de cacao la produsele analizate variază între 0,5% și 2%. Niciunul din produsele analizate nu respectă rețeta tradițională a cozonacului (făină tip 000, lapte dulce, zahăr, ouă, unt, umplutură de diferite tipuri). La 65% dintre produsele analizate nu se menționează tipul de făină de grâu folosită la fabricarea cozonacului. Un singur producător de cozonaci, SC Grewe SRL, dintre cei ale căror produse au fost analizate, declară că folosește făina tip 000.

Top 10 cozonaci aditivați

În cele 31 de produse analizate s-au identificat 30 aditivi alimentari.

15 aditivi- Cozonac cu rahat și cacao, fabricat de Lucipol
14 aditivi- Cozonac cu rahat și cacao, fabricat de Vel Pitar
13 aditivi- Cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Lucipol
11 aditivi- Cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Vel Pitar,cozonac cu nucă, cacao și stafide, fabricat de Lucipol, cozonac cu nucă, stafide și cacao, fabricat pentru CORA
10 aditivi- Cozonac cu nucă, stafide și cacao, fabricat de Vel Pitar, cozonac cu rahat fabricat pentru Carrefour
9 aditivi- Cozonac cu nucă, fabricat de Vel Pitar, cozonac cu nucă si cacao, fabricat de Aida Prod Com, cozonac cu umplutură de nucă, stafide și cacao, fabricat de Sal-Pan
8 aditivi- Cozonac cu cremă de lapte-frișcă, fabricat de Boromir, cozonac cu nucă, fabricat de As Pan
6 aditivi- Cozonac cu cremă ciocolată-rom, fabricat de Boromir, cozonac cu umplutură de nucă, stafide și rahat, fabricat de As Pan, cozonac cu stafide, rahat și cacao, fabricat de Teoden
5 aditivi- Cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Carrefour, cozonac cu rahat, stafide și cacao, fabricat de Cristian Impex
4 aditivi- Cozonac cu cremă caramel și cremă ciocolată, fabricat de Boromir

„Cozonacul industrial este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea cozonacului tradițional. În compoziția acestuia există ingrediente care au denaturat rețeta acestui produs, cum ar fi: șrot de soia, spărtură de soia, făină de soia degresată, oțet din vin, fibre de cartofi, făină de porumb, amidon de porumb etc, la care se adaugă coloranți, conservanți și îndulcitori artificiali. Le sugerez consumatorilor să cumpere cozonac numai după o atentă verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate și să fie circumspecți la anumite mențiuni nutriționale sau de calitate, care apar pe ambalajul produselor de acest tip” precizează conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

Gadgeturile, între pericol și necesitate

Publicat de , 2 decembrie 2015, 15:00

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) lansează Campania națională de informare și conștientizare a consumatorilor intitulată „S.O.S poluarea electromagnetică”. Campania se adresează atât utilizatorilor de gadgeturi, cât și neutilizatorilor, căci nimeni nu se mai poate sustrage astăzi omniprezenței undelor electromagnetice artificiale.

La fel ca în toate acțiunile sale, APC România își asumă misiunea să aducă la cunoștința consumatorilor informațiile necesare utilizării în cunoștință de cauză a tehnologiilor care funcționează cu unde electromagnetice artificiale. De asemenea, vom răspunde la întrebările consumatorilor, dar vom prezenta și mijloacele de protecție disponibile în acest moment.

Aproximativ în anii 1990, când tehnologiile de transmitere a comunicaţiilor prin sistemul GSM au ajuns accesibile publicului larg, s-au realizat concomitent și studii sanitare în laboratoare și universităţi de profil, care să valideze non-toxicitatea pentru utilizator a folosirii telefonului mobil. Rezultatele au fost de la bun început contradictorii: fiecărui studiu care obţinea efecte biologice perturbante îi corespunde un studiu care infirma acele rezultate.

Rezultate contradictorii se menţin și în 2015, deși metodele de diagnostic ale electrohipersensibilității (EHS) dovedesc astăzi fără dubiu rolul perturbator al CEM în numeroase patologii. De asemenea, incertitudinea menţinută la nivel ştiinţific face ca normele sanitare de emisie a antenelor GSM / UMTS / LTE să fie de o sută de ori mai permisibile într-un stat față de altul. În plus, în ultimul deceniu au intrat în ecuaţie și tehnologiile de conexiune a datelor fără fir: WI-fi, Bluetooth, etc.

„Spune DA unui stil de viață sănătos!”

Publicat de , 24 iunie 2015, 15:49

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România – APC România organizează vineri, 26 iunie, ora 11.30 la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, workshop-ul „Spune DA unui stil de viață sănătos!”.