(AUDIO) Vorba aceea – Să vorbim corect!

Publicat de Larisa Calistru, 26 septembrie 2015, 09:26

   O pretinsă greleală privind folosirea termenilor  a deserve  și  deservire  a fost observată  încă de acum o jumătate de secol, de lingvistul Alexandru Graur. Tema a fost reluată de Rodica Zafiu, profesor în cadrul catedrei de Limba Română a Facultății de Litere a Universității din București, care a observat că revolta împotriva presupusei erori apare și astăzi în rândul internautilor, pe bloguri sau forumuri, unde, prin diverse comentarii, sunt condamnate formulari de tipul „policlinica ce deserveste aceasta zona”; „deservirea clientilor”; „deservire ireproșabilă” etc. 

Specialiștii explică  însă  că  termenii “a deservi” și “deservire” provin din franțuzescul “desservir”, unde apare cu trei sensuri : a asigura un serviciu , a strânge masa, a debarasa și  a dăuna, a aduce prejudicii.

În română, “a deservi” și-a păstrat din limba de proveniență două sensuri (a si c) aproape opuse, fapt ce i-a determinat pe lingvisti sa-l considere un caz de omonimie. Asadar, potrivit DEX, “a deservi” are înțelesul de: “a face cuiva un rău serviciu, a acționa în dauna cuiva, a nu servi cum trebuie” și “a presta un serviciu în folos public, a servi o colectivitate, a avea în grijă supravegherea  și dirijarea funcționării unei mașini”.

Cu sens negativ  însă, cuvântul “deservire” apare foarte rar, în locul acestuia fiind folosit “deserviciu”. În schimb, cu înțelesul pozitiv este utilizat de multa vreme(“farmacia deservește întreaga populație”, “autobuzul deservește cartierul” etc).

În concluzie, vorbitorii trebuie să  țină cont de dublul sens, respectiv omonimia  termenilor “a deservi”, “deservire”, pentru a nu cădea pradă “capcanelor limbii române”, cum le numea reputatul lingvist Alexandru Graur.

Și nu uitați vorba aceea: M-ai cucerit când am observat că vorbești și scrii corect gramatical.