Controversele Legii antilegionare

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 6 august 2015, 08:12

Legea antilegionară stârneşte controverse.

Adoptată aproape în unanimitate de Parlament şi recent promulgată de şeful statului, legea pedepseşte cu închisoarea apartenenţa la organizaţiile de natură legionară şi promovarea acestei ideologii, inclusiv pe Internet.

Iniţiatorii o consideră o reparaţie necesară.

Sunt însă istorici care susţin că încalcă drepturi constituţionale şi ignoră cu desăvârşire o altă pagină neagră din istoria noastră: comunismul.

Legea a fost iniţiată de 3 parlamentari liberali, în frunte cu Crin Antonescu. La redactarea ei a contribuit şi Institutul Elie Wiesel. Vine în completarea unei ordonanţe de urgenţă din 2002, care pedepseşte negarea Holocaustului şi promovarea simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe.

Noua lege interzice şi simbolurile şi organizaţiile legionare.

Alexandru Florian, directorul Institutului pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel: „Legea îşi propune să restrângă toate manifestările de inspiraţie fascistă, de la evenimente organizate, până la diverse simboluri: plăci memoriale, statui care venerează fie criminali de război, fie membri din elita mişcării legionare”.

Sunt însă istorici care avertizează că, în timpul comunismului, eticheta de legionar a fost pusă abuziv multor deţinuţi politici, unii dintre ei personalităţi din elitele culturale şi politice. În plus, mulţi termeni lasă loc unor interpretări abuzive: legea condamnă, de pildă, naţionalismul extremist.

Marius Oprea, istoric: „Aduce gravă atingere unor drepturi şi libertăţi constituţionale fundamentale. De pildă, prin articolul 2 se spune că «prin organizaţie, să spunem, care simpatizează cu mişcarea legionară sau duce apologia legionarismului se înţelege chiar un grup de 3 sau mai multe persoane. Cred că, în momentul de faţă, în România, pericolul legionar nu poate fi considerat unul atât de important încât să ducă la asemenea restrângeri ale drepturilor constituţionale. Paragrafe întregi din lege îmi aduc aminte de rechizitoriile procurorilor stalinişti”.

Reprezentanţii Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului reclamă lipsa dezbaterilor şi a consultărilor. Preşedintele Institutului spune că legea ar fi trebuit să condamne şi propaganda şi cultul comunismului.

Radu Preda, preşedintele executiv al IICCMER: „Absenţa expresă a termenului «comunism» este o eroare, dacă nu voită, în orice caz gravă. Noi am ajuns în situaţia paradoxală să condamnăm de 2 ori Holocaustul, ceea ce e foarte bine, dar deloc comunismul, pentru că o condamnare pur politică cum a fost aceea a preşedintelui Băsescu este insuficientă”.

Consilierul prezidenţial Andrei Muraru, istoric şi fost preşedinte al IICCMER, spune că legea permite totuşi condamnarea cultului lui Nicolae Ceauşescu: „Sancţionează cultul persoanelor vinovate de crime împotriva umanităţii, crime de război şi genocid, şi, după cum ştiţi, Nicolae Ceauşescu a fost condamnat pe 25 decembrie, de Tribuanlul militar excepţional, pentru genocid, articolul 357, Cod Penal”. (Sursa: Adevărul LIVE)

Într-o dezbatere publică, Andrei Muraru a admis că aplicarea legii ar putea da naştere la probleme şi interpretări eronate.

Soluţia, în opinia sa, este ca Institutul Elie Wiesel să acorde consiliere instanţelor de judecată.

Sursa – stiri.tvr.ro