Anghel Saligny – făuritor al Dobrogei moderne

Publicat de aurelia.mierlus, 22 iulie 2015, 15:13

Se împlinesc 120 de ani de la inaugurarea podului de cale ferată de la Cernavodă, prim simbol al revenirii Dobrogei la Patria Mamă, România.
Cu acest prilej, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Cabinetul de arhitectură Radu Cornescu, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale și Biblioteca Județeană „I.N.Roman” au organizat expoziţia “Anghel Saligny – făuritor al Dobrogei moderne:
120 de ani de la inaugurarea podului de la Cernavoda”

“După revenirea Dobrogei la ţară, statul român trebuia să realizeze unificarea în fapt şi aducerea Dobrogei la nivelul României de atunci, pentru că această zonă era înapoiată”, spune dr. Lavinia Gheorghe, muzeograf.

“Serviciul Judeţean al Arhivelor, a pus la dispoziţie, corespondenţa, care poartă semnătura lui Anghel Saligny, un plan din anul 1904 pe care Saligny a lucrat şi o serie de documente care poartă semnătura atât a lui Saligny , cât şi a Regelui Carol I”, precizează Virgil Coman, directorul serviciului.

“120 de ani de la construirea podului de la Cernavodă, este un pretext. Vrem să fie cunoscut Anghel Saligny şi ce a făcut el pentru Dobrogea” a declarat arhitectul Radu Cornescu.

Podul este înscris în Lista Monumentelor Istorice sub denumirea Podul Carol I cu statuile „Dorobanții”.

Podul Regele Carol I (redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe Anghel Saligny proiectantul și executantul podului) a fost construit între 1890 și 1895 pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanța.

Costul total al tronsonului de linie ferată Fetești-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată și stațiile, a fost de 35 milioane lei aur.

Începerea lucrărilor de execuție a avut loc la 26 noiembrie 1890 în prezența regelui Carol I.

După cinci ani, în data de 15/26 septembrie 1895 a fost inaugurat cel mai mare complex de poduri din Europa acelor vremuri și al treilea ca lungime din lume. Realizarea podului de la Cernavodă a însemnat extinderea la o construcție de mari proporții a două noutăți pe plan tehnic: utilizarea oțelului turnat (moale) în locul celui pudlat și a sistemului de grindă cu zăbrele în consolă (grindă Gerber), foarte avantajos din punct de vedere economic și al rezistenței materialelor în cazul structurilor cu deschideri mari.

La capătul podului dinspre Cernavodă, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență, a fost ridicat un impresionant monument din bronz, reprezentând doi dorobanți. Dorobanții și stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), o parte din contravaloarea lor fiind suportată de ambasada franceză de la București, ca un dar în cinstea regelui Carol I. Pilet a realizat mai întâi cinci modele diferite în miniatură, iar regele însuși a ales modelul care a fost realizat pentru pod.

Statuile au fost turnate în trei bucăți la Lyon și mai apoi îmbinate la fața locului. Dorobanțul de pe partea nordică poartă semnătura autorului, alături de anul realizării (1895).

aureliamierlus@radioconstanta.ro