VIDEO: 74 de ani de la scufundarea cuirasatului german „Bismarck” – mândria flotei naziste
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 26 mai 2015, 21:30
Bismarck a fost un cuirasat german din timpul celui de al doilea război mondial. Avand un deplasament nominal de 41700 tdw și o greutate cu încărcătură completă de peste 50.000 tone, „Bismarck” era cea mai mare navă de război din istorie la data lansării sale la apă, în septembrie 1939. Echiparea și probele navei au durat până în aprilie 1941.
În urma unor pregătiri frugale, nava a fost trimisă în prima și ultima misiune de luptă în mai 1941, alături de crucișătorul greu „Prinz Eugen”. Într-o serie de bătălii aero-navale desfășurate între 23 și 27 mai 1941, Bismarck a distrus nava-amiral a flotei britanice – crucișătorul Hood – și a avariat 1 crucișător și 1 cuirasat inamic. În urma acestei misiuni epice, atacat direct de circa 15 de nave de război britanice, Bismarck a fost extrem de grav avariat și sabordat de echipajul său în dimineața zilei de 27 Mai 1941.
Soarta cuirasatului german a reprezentat un punct de cotitură în războiul naval, deoarece marile puteri au început sa conștientizeze vulnerabilitatea marilor nave de război în fața avioanelor lans-torpilă, fapt ce a determinat schimbarea priorităților de construcție. Astfel, Japonia, Marea Britanie și S.U.A. au început să pună accentul mult mai mult pe port-avioane, în detrimentul cuirasatelor.
Ultima bătălie – 27 Mai 1941
După respingerea a 3 valuri de avioane și a unor atacuri de noapte, echipajul de pe Bismarck era extenuat (practic nu dormiseră deloc din seara de 24 mai).
Starea mării s-a înrăutățit, o furtună de forță 10 măturând Marea Nordului. Pe la ora 8:00 dimineața, King George Vth și Rodney l-au detectat pe Bismarck. Li s-au alăturat crucișătoarele grele Dorsetshire și Norfolk
Din cauza valurilor de 4-5 metri, viteza lui Bismarck a scăzut și mai mult – la 7-8 noduri – în condițiile în care adversarii se apropiau cu 16-20 de noduri.
La 8:40, navele britanice au deschis focul de la 21 km distanță. Tirul britanic s-a dovedit imprecis. Bismarck a răspuns imediat, a 3-a salvă de 4 tunuri încadrându-l pe Rodney. De teamă să nu fie lovit, căpitanul de pe Rodney a ordonat modificarea cursului, ceea ce a condus la dereglarea echipamentului de tir.
20 de minute mai târziu s-a obținut prima lovitură asupra lui Bismarck, care i-a blocat turelele prova (Anton și Bruno) și i-a distrus turnul de control principal.
Cuirasatul german a continuat tirul cu turelele pupă (Cesar și Dora), concentrându-se asupra lui King Geroge Vth. A 4-a salvă de 4 tunuri l-a încadrat pe KGV, și o a 5-a salvă era pregătită să fie trasă, dar în acel moment și turnul secundar de conducere a focului a fost lovit. Astfel, de la 9:15 nava germană a rămas fără un „sistem nervos” capabil să răspundă provocărilor.
A urmat un tir de baraj, navele britanice apropiindu-se până la 3 km distanță și trăgând în plin.
Cel puțin 70 de proiectile de 356 și 406 mm și 300 de proiectile de 203 mm au lovit cuirasatul german în agonie. 4 sau 5 torpile lansate de escadra britanică și-au găsit de asemenea ținta. Cu toate acestea, Bismarck continuă să plutească, deși suprastructurile erau cuprinse de flăcări.
Căpitanul a dat ordinul de sabordare la 10:05, iar la 10:10, acesta a fost executat. Echipajul a deschis valvele etanșe, provocând inundarea bruscă a navei. La 10:30, Bismarck s-a scufundat, împreună cu circa 400-500 de membri ai echipajului.
