România, pe primul loc în Uniunea Europeană la rata de sărăcie severă. Aproape 17% din populație este afectată, de aproape trei ori peste media UE
Cele mai ridicate rate se înregistrează în rândul copiilor și tinerilor sub 18 ani, al persoanelor vârstnice cu pensii mici, precum și în familiile monoparentale sau în gospodăriile cu mai mulți copii.
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 21 noiembrie 2026, 12:55
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în privința ratei de sărăcie severă, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2025.
Aproape 17% din populația țării se află în această situație, un nivel de aproape trei ori mai ridicat decât media înregistrată la nivelul blocului comunitar, care este de 6%.
În clasamentul european al deprivării materiale și sociale severe, România este urmată de Bulgaria și Grecia, ambele cu o rată de aproximativ 15%. La polul opus se situează Slovenia, statul membru cu cel mai redus nivel al sărăciei severe din Uniunea Europeană, sub pragul de 2%, urmată de state precum Cehia, Polonia, Suedia și Croația, unde procentele se mențin la niveluri reduse.
Indicatorul utilizat de oficiul european de statistică — denumit oficial rata deprivării materiale și sociale severe — reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care Uniunea Europeană monitorizează progresul în reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. Acesta măsoară ponderea persoanelor care, din motive financiare, nu își pot permite cel puțin șapte dintre cele 13 bunuri, servicii și activități considerate necesare pentru un trai decent.
Lista celor 13 criterii este împărțită în două categorii, șapte fiind evaluate la nivelul întregii gospodării, iar șase la nivel individual. La nivel de gospodărie, sunt luate în calcul capacitatea de a acoperi cheltuieli neprevăzute, posibilitatea de a pleca într-o vacanță anuală de o săptămână departe de casă, plata la timp a facturilor la utilități, a chiriei sau a ratelor, consumul unei mese cu carne, pește ori echivalent vegetarian cel puțin o dată la două zile, menținerea locuinței încălzite corespunzător, accesul la un autoturism pentru uz personal și înlocuirea mobilierului uzat.
La nivel individual, criteriile vizează conexiunea la internet, posibilitatea de a înlocui hainele uzate cu unele noi, deținerea a cel puțin două perechi de încălțăminte potrivite (inclusiv una pentru orice sezon), disponibilitatea unei sume mici de bani pentru cheltuieli personale săptămânale, participarea regulată la activități recreative contra cost, precum și posibilitatea de a se întâlni cu prietenii sau familia la o masă ori o băutură cel puțin o dată pe lună.
Analizele sociologice și statistice arată că deprivarea materială și socială severă afectează în mod disproporționat anumite categorii ale populației din România. Cele mai ridicate rate se înregistrează în rândul copiilor și tinerilor sub 18 ani, al persoanelor vârstnice cu pensii mici, precum și în familiile monoparentale sau în gospodăriile cu mai mulți copii.
Totodată, persistă un decalaj major între marile centre urbane și mediul rural, unde accesul limitat la locuri de muncă bine plătite, dependența de agricultura de subzistență și infrastructura precară amplifică vulnerabilitatea economică. Efectele inflației din ultimii ani, scumpirea alimentelor de bază și creșterea cheltuielilor cu energia și locuirea au pus o presiune suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor cu venituri reduse, menținând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.