SERBIA: Aleksandar Vučić își recunoaște înfrângerea în fața Listei Studenților

Mii de susținători ai Listei Studenților au sărbătorit victoria împotriva naționalistului Aleksandar Vučić, după 14 ani de dominare a vieții politice sârbe.

Publicat de Adina Sîrbu, 26 octombrie 2026, 07:14

Aflat de peste un deceniu la conducerea Serbiei, Aleksandar Vučić și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate în fața mișcării de protest conduse de studenți.

„Nu avem rezultate finale… este clar că am pierdut aceste alegeri, Lista Studenţilor a câştigat, ei vor avea între 135 şi 140 de mandate, iar noi vom avea 105, nimeni altcineva nu a intrat în parlament”, a declarat Vučić.

Alegerile anticipate, convocate de Vučić în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstraţii conduse de studenţi împotriva autoritarismului, declanşate de moartea a 16 persoane în 2024, când copertina gării din oraşul Novi Sad s-a prăbușit, tragedie considerată un simbol al corupției și neglijenței din Serbia.

De atunci, studenţii au câştigat un sprijin larg, devenind cea mai mare ameninţare la adresa lui Vučić de când acesta a devenit prim-ministru în 2014 şi apoi preşedinte în 2017.

Vučić a exercitat două mandate de președinte și nu mai putea candida pentru un al treilea. Prin urmare, el conducea Partidul Progresist Sârb (SNS) în aceste alegeri, cu obiectivul de a reveni în funcția de prim-ministru, pe care a părăsit-o în 2017.

Datele preliminare furnizate de Comisia Electorală din Serbia au indicat o participare electorală record la scrutinul de ieri.

Până la ora locală 18.00 (17.00 GMT), cu două ore înainte de închiderea secțiilor de votare, 64,9% dintre alegători își exprimaseră opțiunea.

În cursul zilei, în fața secțiilor de votare din orașele și localitățile Serbiei s-au format cozi lungi. Situații similare au fost înregistrate și la secțiile de votare organizate în țări cu importante comunități sârbe, inclusiv în capitala Sloveniei, Ljubljana, la München, în Germania, precum și la Los Angeles și Chicago, în Statele Unite.

Aseară, mii de susținători ai Listei Studenților s-au adunat în Piața Slavija din Belgrad pentru a sărbători victoria electorală, iar centrul orașului Novi Sad, din nordul țării, unde tragedia a declanșat protestele conduse de studenți, era plin de oameni care sărbătoreau.

De la Belgrad la Novi Sad și Niš, atmosfera a fost una de euforie, susținătorii mișcării adunându-se în centrele orașelor sau în fața sediilor Listei Studenților.

Poate cel mai simbolic moment a fost desființarea așa-numitului „Ćaciland”, o tabără de corturi favorabilă lui Aleksandar Vučić, amenajată în urmă cu 18 luni în Parcul Pionierilor, din centrul Belgradului, în fața Parlamentului sârb. Gardurile metalice au fost dărâmate, în timp ce manifestanții scandau: „Vučić pleacă!”.

Ilija Srdanović, primul candidat de pe lista electorală a mișcării, a participat la manifestațiile de celebrare la Belgrad, declarând pentru serviciul BBC în limba sârbă: „Acesta va fi un stat liber.”

Victoria studenţilor marchează o schimbare politică profundă în ţara cu aproximativ 6 milioane de locuitori şi arată câtă putere are generaţia tânără atunci când reuşeşte să mobilizeze nemulţumirea larg răspândită.

Într-un discurs susținut în timpul manifestațiilor de celebrare a victoriei, candidatul Listei Studenților Radomir Saicic a afirmat că sârbii au demonstrat că „niciun obstacol nu a fost mai mare decât voința lor”, potrivit Reuters.

Lista Studenților, o mișcare fără lideri evidenți și ai cărei membri nu au experiență politică, a reușit să atragă alegători care se opun guvernării din întreaga Serbie.

Mișcarea a decis să desemneze candidați pentru cele 250 de locuri din Parlament, selectați din diferite categorii sociale și profesionale, printre aceștia numărându-se medici, actori, universitari și personalități din lumea sportului.

Mișcarea anticorupție și-a construit campania în jurul unui program care include îndepărtarea din funcții a oficialilor care au încălcat legea în timpul reprimării protestatarilor.

De asemenea, Lista Studenților a promis să împiedice numirea persoanelor loiale partidelor politice la conducerea întreprinderilor publice și să elibereze radiodifuzorul public de sub controlul politic.

Vučić și Partidul Progresist Sârb au respins în repetate rânduri acuzațiile de corupție.

Liderul sârb, care susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar refuză să impună sancțiuni Rusiei pentru invazia pe scară largă a Ucrainei, promisese în campanie majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, precum și investiții în sistemul public de sănătate.

Deși mișcarea studențească a câștigat alegerile din Serbia, niciun student nu a fost ales în Parlament, notează BBC într-o analiză.

Este o mișcare născută dintr-o tragedie, care a început cu blocarea străzilor de către studenți și s-a transformat într-o serie de proteste aproape zilnice, devenind ulterior o mobilizare națională împotriva corupției și neglijenței autorităților.

În mai puțin de doi ani, studenții au reușit să pună capăt celor 14 ani de dominație politică a lui Aleksandar Vučić. Liderul sârb a asistat la erodarea sprijinului pentru Partidul său Progresist Sârb (SNS), care a pierdut în cele din urmă un scrutin transformat într-un referendum privind viitorul Serbiei.

Săptămâna trecută, în timp ce participa alături de studenți la un marș spre Belgrad, principalul candidat al listei, cardiologul Ilija Srdanović, declara „Le oferim cetățenilor noștri valorile fundamentale ale unei societăți civilizate, pe care acest regim anterior le-a luat cetățenilor noștri pentru ultima oară”.

Totul a început la 1 noiembrie 2024, când copertina din beton de la intrarea în gara din Novi Sad, al doilea oraș ca mărime din Serbia, s-a prăbușit peste 16 persoane. Tragedia a fost considerată un simbol al corupției generalizate. Criticii au făcut legătura între lucrările de renovare defectuoase, care au avut consecințe fatale, și președintele care se asociase îndeaproape cu proiectul.

Potrivit acesteia, tragedia a reprezentat un moment profund emoțional, care a declanșat o mobilizare națională, cu marșuri și evenimente ce au câștigat sprijinul și simpatia sârbilor într-un mod în care niciun partid de opoziție nu reușise până atunci.

Ceea ce a început prin proteste studențești săptămânale, organizate în campusurile universitare și pe străzile orașelor pentru a cere dreptate, s-a transformat rapid într-o mișcare națională.

Partidul Progresist Sârb al lui Vučić a fost vizibil afectat de amploarea protestelor, iar în ianuarie 2025, prim-ministrul său a demisionat pentru „a reduce tensiunile”.

În martie 2025, Belgradul a fost scena celui mai mare protest antiguvernamental din istoria Serbiei.

Pe măsură ce mișcarea studențească, lipsită de o conducere centralizată, devenea tot mai puternică, participanții au început să se organizeze prin adunări studențești, cunoscute drept plenuri.

În momentul în care Vučić a anunțat, luna trecută, organizarea alegerilor anticipate, studenții erau deja pregătiți.

„Au reușit să transforme acel impuls emoțional într-o organizație propriu-zisă și să îi învețe pe oameni cum să protejeze corectitudinea votului în secțiile electorale”, explică Helena Ivanov.

„Mesajul a fost clar: supremația legii, nu folosirea legii ca instrument de control”, a declarat Gordana Delić, directoarea programului pentru Balcani al German Marshall Fund of the United States. Potrivit acesteia, votul de duminică a reprezentat, în esență, un referendum.

În pofida victoriei, nu studenții vor conduce țara.

Primul candidat de pe listă a fost Ilija Srdanović, profesor de cardiologie la Novi Sad, dar acesta nu este considerat un posibil viitor prim-ministru.

Se estimează că cel puțin 135 de persoane de pe Lista Studenților au obținut mandate parlamentare. Printre acestea se numără Dejan Bodiroga, fostă vedetă a baschetului, aflat pe locul 24 al listei, Tihomir Stanić, actor renumit, poziția a opta, Nikola Mikić, cântăreț de operă, poziția 46, Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, poziția 27, și un număr considerabil de profesori universitari.

Numele lui Dejan Šoškić a fost vehiculat pentru funcția de prim-ministru. Acesta a vorbit public despre reformele economice pe care le-ar introduce și a fost intens criticat în presa favorabilă guvernării.

Parlamentarii aleși vor avea sarcina de a pune în aplicare ceea ce reprezintă, în esență, programul electoral al mișcării.

Potrivit studenților, aceștia au căutat persoane capabile să intre în instituțiile statului, „să își îndeplinească responsabil atribuțiile și să nu uite de ce se află acolo”.

În cadrul unui program structurat în 11 puncte, mișcarea studențească își propune eradicarea corupției, prin înființarea unei unități de poliție care să îi aresteze pe cei responsabili, îndepărtarea din Ministerul Afacerilor Interne a oficialilor care au încălcat regulile în timpul reprimării protestatarilor sau care au legături cu criminalitatea organizată, reformarea peisajului mediatic din Serbia și eliberarea serviciului public de radio și televiziune de sub controlul politic, și oprirea practicii de numire a persoanelor loiale partidelor politice la conducerea companiilor publice.

Sursă: Radio România