Povești din Dobrogea | Marian Adochiței, actor la Teatrul de Stat Constanța și fotograf, despre căutarea de sine și dorința de a dărui orașului artă în toate formele ei

„Am ales să trăiesc în orașul ăsta sau să-l trăiesc în modul în care este făcut să fie trăit: viu, concret, în orice anotimp, să fac parte din frumusețea lui și să dau mai departe tot ce pot eu să ofer”, mărturisește Marian Adochiței, despre legătura sa specială cu orașul Constanța.

Publicat de Adina Sîrbu, 25 octombrie 2026, 16:44

„Când am dat la facultate eu nu știam că vreau să fiu actor, nici nu fusesem vreodată la teatru, nu cunoșteam sentimentul pe care poate să ți-l lase acest lucru, dar îl bănuiam! Era ceva înăuntrul meu care îmi spunea: „Fă chestia asta!”. M-am lăsat condus de acest sentiment, foarte, foarte vag. Încerc să spun lucrurile acestea poate și pentru tinerii care nu știu să își caute calea, care sunt indeciși! Mesajul îi aparține actorului Teatrului de Stat Constanța Marian Adochiței, școlit la Iași, dar îndrăgostit iremediabil de mare și de oamenii ei.

În ediția de astăzi a emisiunii „Povești din Dobrogea”, după ora 18.00, îl descoperim pe Marian Adochiței, tânărul care, înainte de a fi actor, a fost pe rând bucătar, taximetrist, dar și un foarte fin observator al lumii cu ajutorul căreia și-a descoperit adevărata menire.

Iată un fragment din interviul semnat de Silvia Pascale.

Aș dori să vă adresez o invitație în a vă privi într-o oglindă imaginară și în a vă descrie în câteva cuvinte. Cine este Marian Adochitei astăzi?

Marian Adochiței: E un om care, la fel ca întotdeauna, încearcă să se regăsească. Această regăsire este, de fapt, drumul în continuu. Această regăsire nu are un scop în a te regăsi, pentru că imediat ce te regăsești trebuie să te re-regăsești. Și atunci, cred că tocmai căutarea asta este cheia vieții. Eu asta cred în momentul ăsta. Cu alte cuvinte, drumul e mai important decât destinația. Ce am găsit acum în drumul meu este o mică nevoie de liniște, de așezare. Așezarea, dacă vorbim pragmatic, ar fi o casă. Casa sau locul în care mi-am ales casa a fost tot într-o zonă dinamică, adică Centrul Vechi din Constanța. Am găsit acolo un loc unde m-am mutat și celelalte variante erau, bineînțeles, să mă liniștesc undeva, să fiu la o casă pe pământ, în Cumpăna sau la Cobadin, sau cine știe unde, la Techirghiol, unde să fie liniște și pace. N-am putut să aleg lucrul ăsta, pentru că nu sunt atât de liniștit și nu vreau liniște în modul ăsta.

M-am analizat ce fac în fiecare zi, am analizat unde merg să fotografiez, unde mă simt cel mai bine și atunci am găsit Centrul Vechi ca loc unde să locuiesc și este locul unde vara este extrem de haotic și viu, și toată lumea e acolo tot timpul, este cel mai bun loc de pozat din Constanța, foarte aproape de teatru, pot să parcurg toate distanțele pe jos sau cu bicicleta, sau cu motocicleta. Am ales să trăiesc în orașul ăsta sau să-l trăiesc în modul în care este făcut să fie trăit orașul ăsta: viu, concret, vara, toamna, în orice anotimp, să fac parte din frumusețea lui și să dau mai departe tot ce pot eu la momentul ăsta, pentru ca orașul ăsta, împreună cu oamenii care îl alcătuiesc, să aibă parte de artă, artă în toate formele ei – și pe partea de actorie, și pe partea de fotografie –  de tot ce pot eu să ofer.

Întregul interviu poate fi ascultat aici: