O nouă apariţie editorială de excepție a istoricului dr. Metin Omer -„Turcii și tătarii din România. O scurtă istorie”

Publicat de Doina Sirbu, 16 octombrie 2026, 17:51

Istoricul Dr. Metin Omer, fiu al Medgidiei, propune cititorilor și iubitorilor de istorie un titlu interesant şi o nouă abordare a unor aspecte istorice a tătarilor, este vorba despre volumul „Turcii și tătarii din România. O scurtă istorie”, apărută la Editura Corint. 

Despre tematica specifică volumului „Turcii și tătarii din România. O scurtă istorie”, a vorbit istoricul Metin Omer, într-un interviu de la Radio Constanța: „Această lucrare  este o sinteză din această vastă istorie, este o lucrare gândită pentru a fi accesibilă unui public cât mai larg, pentru specialiști și nespecialiști, pentru membrii comunității și din acest motiv trebuia să aleg foarte bine sursele. Eu folosesc documentele de arhivă, sursa principală al oricărui istoric. Ideea de a scrie această carte a apărut prin anul 2014, atunci când predam cursul opțional despre istoria, cultura și civilizația tătarilor din România”.

Din notele autorului asupra ediției remarcăm, retrospectiv, istoria turcilor și tătarilor din Romania dezvăluie un proces complex, stratificat și profund legat de dinamica unei regiuni aflate mereu la răscrucea Marilor Puteri și a marilor mobilități. Dobrogea, spațiul lor fundamental de formare si dezvoltare, a funcționat vreme de secole ca un laborator al diversității, al tranzitului și al reinventării identitare. În aceasta regiune, unde stepa întâlnește Dunărea, iar Marea Neagră se deschide spre Anatolia, Balcani și Crimeea, turcii și tătarii au construit, treptat și cu o remarcabilă capacitate de adaptare, o lume comună, în care diferențele nu au fost niciodată simple linii de demarcație, ci straturi ale unei conviețuiri profunde. Povestea lor nu poate fi desprinsă de povestea regiunii și a statului în care au trăit. Fiecare etapă – medievală, otomană, modernă, interbelică, comunistă sau postcomunistă – a adăugat un nou strat unei identități care nu este rigidă, ci dinamică, deschisă și capabilă de sinteză. În cele din urmă, istoria turcilor și tătarilor din România este o istorie a frontierelor, dar și o istorie a întâlnirilor, a continuităților și a rezilienței. Cartea cu acest titlu, apărută de curând la editura Corint este deopotrivă importantă prin conținut și prin atractivitatea expunerii. În acest volum cititorul descoperă fapte, descrieri de localități importante, o viață culturală intensă, portrete de personalități, conexiuni politice și sociale care dau măsura trecutului și explică prezentul unor comunități ce au dăinuit pașnic în spațiul dobrogean.

Sumarul volumului este edificator. În cele cinci capitole este cuprinsă o istorie ce începe prin secolul al XIII-lea și se continuă până astăzi, despre originile: cine sunt turcii și tătarii din România, continuă cu perioada cuprinsă între anii 1878/1881-1940, o perioadă din Imperiu și Regat. În acest capitol retrăim primele vizite și legătura istorică a suveranului român Carol I, care a avut un rol fundamental în integrarea comunității turce și tătare în societatea românească, cât și eforturile sale atât pe plan simbolic cât și al măsurilor concrete care au contribuit la formarea de atașament al comunității musulmane față de statul român și au determinat crearea uni val de simpatie față de turci și tătari în comunitatea românească. Autorul punctează contribuțiile personalităților marcante precum poetul Mehmet Niyazi (1877-1931), figură centrală în conturarea identității moderne a tătarilor din Dobrogea, atât prin opera sa literară, cât și prin activitatea civică și pedagogică. Un alt episod relevant privește interacțiunea profesională cu rețeaua publică româneasca unde Mehmet Vani Yurtsever (1907-1994) învățător, experiența de dascăl îi conferă inspirație pentru versurile pe care le publică în „Revista Emel”, sub conducerea lui Müstecib Hacı Fazıl. „Revista Emel”(Ideal), care avea să joace un rol extrem de important în viața culturală și socială a tătarilor din Dobrogea. Capitolul al treilea este dedicat vieții politice și curentelor de opinie din perioada (1918-1944). Un capitol foarte interesant este și cel consacrat insulei Ada- Kaleh, un spațiu identitar unic, plin de pitoresc de frumusețe dar și de dramatism și sărăcie. Perioada comunismului (1945-1989) represiune și modelare identitară reprezintă un spațiu de referință istorică, culturală și afectivă ale celor două populații, Republica Turcia și Crimeea, deveniseră profund problematice pentru noua putere politică, identitățile lor colective erau ancorate în lumi percepute de statul comunist fie ca ostile, fie ca incompatibile cu proiectul ideologic al perioadei. Este o carte foarte greu de rezumat, cuprinde o imensă perioadă istorică prezentată printr-o succesiune de date revelatoare, conexiuni cu trecutul spațiilor vecine, mărturii contemporane și sinteze interpretative. Metin Omer explică diferențele dintre cele două comunități, originile lor și lămurește una dintre cele mai răspândite confuzii din spațiul public: folosirea termenilor „turc”, „tătar” și musulman ca sinonime.

Despre istoricul român de origine tătară Metin Omer

Metin Omer este născut în Medgidia este istoric, cercetător la Institutul pentru Studii de Dezvoltare și Securitate la Marea Neagră al Universității „Ovidius” din Constanța și la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Doctor în Istorie al Universității „Hacettepe” din Ankara (2018), cu o teză despre emigrarea turcilor și tătarilor din România în Turcia, publicată în română și în turcă. A publicat numeroase studii despre istoria comunității musulmane din România și relațiile româno-turce. A fost bursier al Colegiului Noua Europa (NEC) în perioada 2023–2025. A tradus lucrări de istorie din română în turcă și din turcă în română.

Istoria și creația cultural – civilizatorii dau legitimitate, demnitate, sens, drepturi și obligații comunităților etnice care s-a așezat și a conviețuit de secole, prin voia destinului istoric, în acest colț de țară românească, Dobrogea. Turcii și tătarii au contribuit la ridicarea României moderne, au pus umărul la Reîntregirea României Mari, și-au înscris numele în rândul eroilor neamului din cele două războaie mondiale, au fost parte a consolidării statului de drept, a României democratice, europene, din zilele noastre.

Redactor: Ghiulșen Ismail Iusuf / Foto: din arhiva proprie G.I.