AUDIO | Aproape 179 de hectare din amenajarea piscicolă Ceamurlia I devin teren agricol

Agricultura practicată pe terenuri piscicole a dus și la dispute privind subvențiile.

Publicat de Doina Sirbu, 14 octombrie 2026, 11:48 / actualizat: 14 octombrie 2026, 13:11

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și-a dat acordul pentru introducerea în circuitul agricol a aproape 179 de hectare din amenajarea piscicolă Ceamurlia I, anunță guvernatorul Florin Stăneață. Cererea firmei Pedromar Trust SRL a primit, la sfârșitul lunii septembrie, și avizul Consiliului Județean Tulcea, iar aprobarea finală este dată de direcția de specialitate din Ministerul Agriculturii. Terenul aparține comunei Crișan și, potrivit guvernatorului, este cultivat de multă vreme, întrucât exploatarea piscicolă nu rentează. El precizează că suprafața se află în zona economică a rezervației și nu are un regim special de protecție. Un material de Andreea Dorobăț. 

„În 2015, a fost creat cadrul legal de utilizare a acestor suprafețe prin modificarea Legii 82, iar ulterior a fost modificată și legea fondului funciar, prin care au fost detaliați pașii procedurali care trebuie urmați în vederea schimbării categoriei de folosință a terenului din amenajarea piscicolă în amenajare agricolă. Practic, această solicitare de schimbare a categoriei de folosință nu a venit decât în ideea de a exista o concordanță între utilizarea reală a terenului și categoria de folosință.”

Potrivit guvernatorului, costurile ridicate au făcut ca multe amenajări piscicole să devină nerentabile, așa încât concesionarii au început să folosească terenurile pentru agricultură.

„În ceea ce privește utilizarea lor, s-a dovedit că multe dintre aceste amenajări piscicole, care au fost construite încă de pe vremea comunismului, au fost total ineficiente din punct de vedere al activității de piscicultură. Erau suprafețe care nu se pretau și pentru care activitatea piscicolă necesita costuri foarte, foarte mari. Acesta este motivul pentru care nu au fost utilizate în scop piscicol și a existat un interes de a fi utilizate în scop agricol. Utilizarea lor în scop piscicol este în continuare o posibilitate, dar vă dați seama că totul ține de niște rațiuni economice. Nimeni nu ar vrea să desfășoare o activitate care este neproductivă pentru el, și atunci activitatea agricolă a devenit una interesantă din punct de vedere economic.”

Agricultura practicată pe terenuri piscicole a dus și la dispute privind subvențiile. După refuzul inițial al APIA de a acorda plățile, fermierii s-au adresat instanțelor, iar problema a ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care s-a pronunțat în aprilie 2021.

„De-a lungul timpului, a fost un subiect destul de fierbinte această agricultură desfășurată pe terenurile piscicole, chiar și prin prisma acordării de subvenții. Inițial, s-a plecat de la ideea că această categorie de folosință nu este una eligibilă pentru acordarea subvențiilor, motiv  pentru care APIA a și refuzat acordarea lor, însă, ulterior, s-a cerut dezlegarea acestei situații la Curtea Europeană de Justiție. Aceasta s-a pronunțat foarte clar: a spus că utilizarea terenului este esențială în acordarea subvențiilor și a conchis că atunci când terenul este utilizat în scop agricol, indiferent de categoria lui de folosință, beneficiază de subvenții. Odată cu această dezlegare s-a armonizat și legislația specifică de acordare a subvențiilor și acum aceste terenuri au devenit eligibile la plată.”

Legea privind Rezervația Biosferei Delta Dunării prevede reconstrucția ecologică a amenajărilor din domeniul public local sau județean care nu mai pot fi exploatate în scopul inițial, prin lucrări aprobate în planul de management. Guvernatorul insistă însă asupra acordului proprietarilor, fără de care, spune el, proiectele de renaturare nu pot fi realizate.

„Ne dorim cât mai multe renaturări, dar trebuie să plecăm de la considerentul că cel care decide asupra folosinței terenului într-un anumit scop sau altul, sau al unei renaturări, nu poate fi decât proprietarul terenului. Proiectele de renaturare se pot depune doar cu acordul proprietarului. Aceste proiecte pot fi depuse atât de ARBDD în parteneriat cu consiliile locale sau consiliile județene sau, direct de consiliile locale sau consiliile județene, așa cum s-a întâmplat deja la Mahmudia, după cum bine știți. Deci este decizia exclusivă a proprietarului terenului.”

Întrebat ce destinație consideră mai potrivită pentru astfel de suprafețe, Florin Stăneață se pronunță în favoarea renaturării.

„Cred că ar trebui să milităm pentru renaturare, pentru că asta ne dorim în Delta Dunării, să revenim la ceea ce era Delta înainte de a suferi transformările care, din păcate, au fost unele nefericite în anii ’80, pe timpul comunismului. Cred că renaturarea ar fi cea mai bună soluție, ținând cont și de faptul că activitățile agricole nu sunt unele chiar eficiente și, mai mult de atât, ținând cont că ne aflăm și într-o zonă relativ defavorizată din acest punct de vedere, izolată, costurile de producere a produselor agricole, cu siguranță, sunt mari.”

Redactor: Andreea Dorobăț

Varianta audio a interviului poate fi ascultată aici: