CCR a respins ca neîntemeiată sesizarea premierului Bolojan privind conflictul constituțional între Guvern și ICCJ pe tema restanţelor salariale ale magistraților

Curtea a precizat că „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituţional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanţelor”.

Publicat de Adina Sîrbu, 7 octombrie 2026, 16:12

CCR a respins ca neîntemeiată sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Instanţa supremă a dat Guvernul în judecată şi a câştigat în primă instanţă procesul legat de restanţele salariale ale magistraților, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

Curtea Constituţională a României a stabilit că nu a existat conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu plata restanţelor salariale ale magistraţilor, precizând că nu are competenţa de a cenzura sau reforma hotărârile judecătoreşti.

Judecătorii constituţionali, cu majoritate de voturi, au constatat că cererea premierului interimar Ilie Bolojan privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvern, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, este inadmisibilă.

Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenţei sale constante, atribuţia prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti şi nu poate transforma Curtea Constituţională într-o instanţă de control judiciar.

CCR a reţinut că motivele invocate prin cererea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională privesc exclusiv aspecte ce ţin de activitatea instanţei judecătoreşti – soluţionarea cererii de recuzare, ritmul judecăţii, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalităţile stabilite şi interpretarea normelor incidente -, chestiuni care vizează, în realitate, legalitatea şi temeinicia hotărârii judecătoreşti pronunţate şi pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituţională, consacrat de art.146 lit.e) din Constituţie.

Curtea a mai stabilit că nu are competenţa de a cenzura sau reforma hotărârile judecătoreşti, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, făcând trimitere la Decizia 988 din 1 octombrie 2008.

„În consecinţă, cererea domnului Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, excedează sferei conflictului juridic de natură constituţională şi urmăreşte utilizarea atribuţiei prevăzute de art.146 lit.e) din Constituţie în scopul reformării unei soluţii pronunţate de o instanţă judecătorească, finalitate incompatibilă cu competenţa Curţii Constituţionale”, se precizează în comunicat.

„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituţional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanţelor. Soluţia pronunţată reafirmă o regulă esenţială a statului de drept: hotărârile judecătoreşti se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituţional. Înalta Curte ia act de faptul că soluţia Curţii Constituţionale a fost adoptată cu majoritate de voturi şi remarcă faptul că judecătorii constituţionali care au pronunţat-o demonstrează ataşament faţă de valorile fundamentale ale organizării statului român şi rolul justiţiei ca putere în stat, arătând societăţii prin decizia lor că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacţionată sau alterată”, este reacţia ICCJ după decizia dată de CCR.

ICCJ menţionează că Guvernul nu a indicat nicio competenţă constituţională pe care Înalta Curte şi-ar fi însuşit-o şi nicio atribuţie a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată.

Sursă: Agerpres