AUDIO | Cum se reface pădurea de la Greci după incendiul din 2025

Interviu cu directorul Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca.

Publicat de Doina Sirbu, 21 septembrie 2026, 10:20

În iulie 2025, un incendiu izbucnit în apropierea comunei Greci s-a extins rapid până în Parcul Național Munții Măcinului, unde a ars o parte a pădurii de pin negru plantată în anii ‘70-’80. La mai bine de un an de atunci, natura începe să recâștige teren. Primele observații arată că mai multe specii autohtone au început deja să apară pe o parte importantă a suprafeței afectate și există semne bune că zona se va regenera pe cale naturală. Despre capacitatea ecosistemului de a se reface vorbește directorul Administrației Parcului Național Munții Măcinului, Viorel Roșca, într-un material realizat de Andreea Dorobăț.

„Referitor la capacitatea de regenerare a naturii, a ecosistemelor forestiere în principal, ecosistemul forestier este cel mai complex și are și cele mai multe pârghii de refacere, dacă nu se depășește un anumit prag. În urma incendiului de anul trecut au fost afectate aproximativ 25 de hectare ocupate de pin negru. Am convenit și am analizat, împreună cu Consiliul Științific, cu organele silvice care administrează fondul forestier, cu Administrația Parcului Național Munții Măcinului, să lăsăm natura să răspundă agresiunii prin incendiu prin propria capacitate de renaștere și de refacere și prin semințișul speciilor autohtone din vecinătate. A trecut un an, un sezon de vegetație, cam aproximativ 30–35% din suprafață este deja ocupată cu exemplare tinere de mojdrean, vișin turcesc, tei și stejar pufos.”

Vegetația locală înaintează dinspre pădurea protejată de dincolo de creastă, rămasă neatinsă de flăcări, către interiorul suprafeței afectate, spune directorul parcului.

„Cărpinița apare în cea mai mare cantitate. Practic, vine ca un scut, în fâșii de cinci până la zece metri, și înaintează dinspre pădurea neafectată către interior. Șansa de regenerare este asigurată de capacitatea de refacere a speciilor autohtone din vecinătate. Spun acest lucru cu bucurie, pentru că au fost tot felul de propuneri: să tăiem, să intervenim. Arborii care au fost afectați s-au uscat, bineînțeles, în totalitate, iar mulți au fost doborâți de vânt, dar ei se încadrează în peisaj ca materie care poate contribui la crearea unor condiții de germinare favorabile speciilor autohtone.”

Varianta audio a interviului poate fi ascultată aici: 

Foto: APNMM / exemplar tânăr de mojdrean apărut în zona afectată de incendiu

Foto: APNMM / exemplar tânăr de stejar apărut în zona afectată de incendiu

Viorel Roșca, foto: Andreea Dorobăț