Purtător de cuvânt NATO: Drona doborâtă la Galați pare să fie rusească

Flancul estic al NATO, întărit prin noi capabilități aeriene dislocate la Baza Mihail Kogălniceanu.

Publicat de Adina Sîrbu, 16 august 2026, 14:01

Purtătorul de cuvânt al Cartierului General al Comandamentului Aliat pentru Operaţii (SHAPE) al NATO, colonelul american Martin O’Donnell, a declarat că drona doborâtă duminică în spaţiul aerian românesc pare să fie rusească.

„Detalii suplimentare privind incidentul de duminică rămân în curs de investigare, dar drona pare să fie rusească”, a spus el.

Comandamentul Aerian al NATO a publicat imagini cu drona rusească, de tip Geran-2, luată la țintă și doborâtă de un F-18 spaniol lângă Galați.

Reuters notează că drona care a pătruns ilegal în spaţiul aerian al României şi a fost doborâtă de avioane de vânătoare F-18 spaniole este a patra aeronavă fără pilot doborâtă deasupra ţării în acest an.

Operațiunea a fost coordonată prin Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO din Torrejón, Spania.

Noi capabilități aeriene NATO, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru întărirea flancului estic

La începutul lunii august, Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au dislocat în România 7 avioane de vânătoare F-18 Hornet, aproximativ 200 de militari, un avion de transport militar Airbus A400M Atlas pentru sprijin logistic și realimentare în zbor, dar și trei elicoptere NH-90, care vor ajunge în toamnă. Elementul inedit îl reprezintă elicopterele NH-90, în faza finală a dislocării, alocate misiunilor de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (C‑UAS – Counter Unmanned Aircraft Systems), în cadrul misiunii extinse de Apărare Aeriană.

F-18 Hornet asigură misiuni de apărare aeriană, interceptare și descurajare, în timp ce A400M Atlas va permite susținerea operațiunilor pe distanțe mari și creșterea autonomiei avioanelor de luptă prin realimentare în aer.

Oficialii NATO au precizat că nu mai este vorba doar despre o simplă rotație de trupe, ci de transformarea misiunii din „Air Policing”, axată pe supravegherea spațiului aerian, în „Air Defence”, de apărare aeriană.

Potrivit Comandamentului Aerian Aliat, misiunea consolidează apărarea aeriană integrată și antirachetă a NATO, oferind o abordare multistratificată, cu mijloace și capabilități disponibile în toate domeniile operaționale, pentru a contracara o gamă mai largă de amenințări. Printre acestea se numără aeronavele de reacție rapidă (QRA), sistemele navale și terestre de apărare aeriană și antirachetă (SBAMD), precum și mijloacele de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (C‑UAS).

Operațiunile se desfășoară  sub umbrela Eastern Sentry, o inițiativă lansată în septembrie 2025 pentru a consolida monitorizarea și apărarea flancului estic al NATO, din Marea Baltică până la Marea Neagră.